Vlad Ţepeş a fost unul dintre cei mai cunoscuţi voievozi români.

Faima sa a depăşit încă din timpul

vieţii graniţele Principatului Valahiei. Viaţa şi faptele sale sunt şi astăzi, de multe ori, la graniţa dintre
realitate şi legendă, sursă de inspiraţie pentru literatura horror sau cinematrografie. Vlad Ţepeş a fost
şi cea mai ilustră victimă a unei campanii organizate de defăimare, fiind descris în cronici şi poveşti de
origine germană sau slavă drept un tiran însetat de sânge, canibal şi ucigaş de oameni nevinovaţi.
Totodată în memoria colectivă Vlad Ţepeş a rămas ca un simbol al luptei anti-otomane şi al dorinţei
de libertate, un personaj tragic, dar şi foarte sever. Domnia şi atitutudinea lui Vlad Ţepeş faţă de
nedreptate şi încălcarea legii a fost invocată în repetate rânduri ca etalon al unei domnii autoritate
necesare mai ales în vremuri de restrişte. Din punct de vedere istoric, Vlad al III-lea Ţepeş a fost fiul
lui Vlad al II-lea zis ”Dracul”, din celebra dinastie a Basarabilor. A avut trei domnii, fiind în
permanenţă ameninţat de oştile otomane, dar şi de pretendenţii la tron. A luptat cu turcii când a
avut interesul şi totodată şi-a ales alianţele cu principii creştini aşiderea. A fost un principe mai
degrabă autoritat decât sângeros, care a încercat să diminueze influenţa boierilor, dar şi a otomanilor
în treburile interne ale Valahiei. Multe aspecte din viaţa sa au rămas un mister, inclusiv pentru
specialiştii. Iar moartea sa probabil este cea mai întunecată pagină a biografiei marelui voievod. Nu
se ştie cu certitudine cum a murit Vlad Ţepeş, nici măcar locul unde a fost înmormântat. Există însă
diferite ipoteze, unele realiste, altele de-a dreptul fanteziste. Ultima domnie a lui Vlad Ţepeş În
anul 1462, Vlad Ţepeş îşi încheia cea de-a doua domnie. Deşi biruitor într-o bătălie împotriva turcilor,
acesta este nevoit să plece în Transilvania pentru a căuta aliaţi. Otomanii l-au lăsat domn la
Târgovişte pe Radu cel Frumos, asistat de paşa de Nicopole. Totodată boierii au trecut de partea
pretendentului ales de turci, de altfel frate bun al lui Vlad Ţepeş, mominţi cu ranguri, dar şi cu
gânduri de pace. De cealaltă parte Ţepeş spera să obţină sprijin de la regele Ungariei, Matei Corvin,
pentru a-şi redobândi tronul. Duşmanii voievodului muntean, însă, au ticluit o scrisoare
compromiţătoare. Mai precis, prin această scrisoare, adversarii lui Ţepeş doreau să creeze impresia
că voievodul muntean ar dori să se închie turcilor şi să plece cu aceştia într-o campanie împotriva
Transilvaniei. Scrisoarea a ajuns în mâinile regelui Ungariei, iar soarta lui Ţepeş a fost decisă. Nu
numai că nu i-a oferit ajutor armat voievodului muntean, dar i-a întins şi o cursă. Mai precis, Matei
Corvin ordonă arestarea lui Vlad Ţepeş. Voievodul muntean a fost dus şi închis timp de 12 ani în
fortăreaţa de la Vişegrad. În 1474, Vlad Ţepeş a fost eliberat şi a rămas în serviciul regelui Ungariei.
Timp de un an de zile, luptă în numele coroanei maghiare în zona balcanică, iar în anul 1476 abia,
după o tentativă eşuată, este sprijinit din nou din pentru a lua tronul Ţării Româneşti. De această
dată cel care l-a sprijinit pe Ţepeş a fost voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare. Acesta pornea într-o
nouă campanie anti-otomană, dar şi anti-munească. Şi asta în condiţiile în care protejatul său Laiotă
Basarab, pus de Ştefan cel Mare pe tronul Valahiei, trecuse de partea turcilor. Oştile lui Ştefan cel
Mare intră în Ţara Românească, îi bat pe munteni, dar şi contingentele otomane venite în ajutor, şi-l
instalează ca voievod pe Vlad Ţepeş. Mai mult decât atât, Ştefan cel Mare îi oferă lui Ţepeş şi o gardă
de 200 de lăncieri moldoveni. Avea să fie cea mai scurtă domnie a lui Ţepeş. Doar un an a mai rezistat
voievodul muntean, pe tron. Turcii nu-l doreau, boierii - aşiderea. În aceste condiţii, Vlad Ţepeş avea
să sfârşească dramatic în luna decembrie a anului 1476. Trădat şi ucis mişeleşte de boieri Condiţiile
în care s-a stins voievodul muntean la numai 45 de ani sunt însă învăluite în mister. Una dintre
variantele vehiculate a fost aceea că Ţepeş a fost ucis de boieri. Mai precis, aşa cum mărturisea şi
Ştefan cel Mare, Laiotă Basarab s-a întors cu ajutorul turcilor împotriva lui Vlad Ţepeş pentru a-şi
recâştiga tronul. Domnitorul muntean s-a luptat cu oştile otomane, undeva la ieşirea din comuna
Daia, pe drumul de la Giurgiu la Bucureşti. Vlad Ţepeş a câştigat bătălia. În acel moment urmărea
lupta de pe un loc înalt, însoţit de garda sa. Boierii trădători au tocmit un asasin. Mai precis, un
slujitor al unui mare boier. Acesta s-ar fi apropiat de domn şi l-ar fi atacat, înjunghiindu-l mortal.
Conform altei versiuni, Vlad Ţepeş ar fi fost ucis de boieri în timpul unui sfat. La aflarea veştii că
Laiotă Basarab a intrat în ţară cu armata turcească, boierii i-ar fi cerut voievodului muntean să
închine ţara turcilor. Ţepeş s-a opus, iar boierii l-ar fi ucis.

Citeste mai mult: adev.ro/pimihc