Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea: Ştiinţe Economice
Departamentul: Finanţe şi Bănci

Studiu de caz
la disciplina Finanţe publice
„Analiza cheltuielilor şi veniturilor în
domeniul
Activitatii Externe ”

Josan Daniela,Pistrui Cristina


Gr. FB1503

Coordonator ştiinţific
Ulian Galina
dr. hab., prof. univ.

Chişinău, 2016
Cuprins
Introducere ……………………………………………………………………………..

Capitolul 1. Abordări teoretice privind cheltuielile publice în domeniul Activitatii

Externe………..................................................................................................................

Capitolul 2. Analiza amplă a indicatorilor de nivel, structură şi dinamică a cheltuielilor in

domeniul Activitatii Externe ..............................................................................................

Concluzii generale..............................................................................................................

Anexe.................................................................................................................................

Bibliografii………………………………………………………………………………

Introducere
Actualitatea temei. Economia Republicii Moldova continuă să fie vulnerabilă în fața
unui şir de factori atît interni, precum și externi: sancțiunile reciproce dintre Federația Rusă și
Uniunea Europeană, restricţiile impuse la importul de vinuri și unele produse agricole din
Moldova de către autoritățile de resort din Federaţia Rusă și recesiunea din această țară, criza din
Ucraina, problemele în sectorul bancar, diminuarea volumului transferurilor băneşti ale
persoanelor fizice din străinătate, seceta din vara anului 2015 etc. Ca rezultat, au scăzut unele
volume ale producției de mărfuri și servicii, comerțului exterior etc. Politica monetară rigidă a
Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la diminuarea ratei inflației și deprecierii
neînsemnate a valutei naționale. În termeni reali, s-au micșorat veniturile și cheltuielile
populației, dar salariul mediul lunar a înregistrat o ușoară creștere. Numărul șomerilor
înregistrați la oficiile forței de muncă s-a micșorat.Neimplicarea in realizarea unor profunde
transformari a generat o situatie in care economia nationala a acumulat un sir de dezechilibre
structural si functionale, ceea ce se refera si la Bugetul Public National ,Astfel, in conditiile unei
tensiuni bugetare si a unei insuficiente de mijloace financiare, studierea cheltuielilor pentru
asigurarea si asistenta sociala este destul de actuala, din motivul orientarii si utilizarii cit mai
eficiente si rationale a resurselor destul de limitate ce sunt puse la dispozitie, in vedere sprijinirii
Activitatii externe.

.
Importanta lucrarii.Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă prerogativa
politicii sociale a statului. Dat fiind faptul ca situaţia economica a statului nostru a
înregistrat o deteriorare destul de profundă pe parcursul ultimilor ani se urmareşte o
situaţie puţin favorabilă in ceea ce priveşte Activitatea Externa, de aceea este important
să studiem această temă pentru a identifica cauzele problemelor aparute la moment in
diferite sfere ale activitatii externe.

Scopul lucrării constă în studierea sistemului public de cheltuieli pentru “Activitatea


Externa” în Republica Moldova şi identificarea măsurilor de utilizare eficientă a acestora.

Obiectivele lucrării:
 Să descriem sistemul de cheltuieli publice din cadrul Activitatii Externe.
 Să analizăm indicatorii de nivel, structură şi dinamică a cheltuielilor.
 Să analizăm factorii ce duc la creşterea cheltuielilor.
 Să identificăm problemele din cadrul sistemului si să propunem soluţii de ameliorare.

Capitolul I. Abordări teoretice privind cheltuielile publice în domeniul Activitatii


Externe
Economia de piata nationala a unei tari, nu poate exista si nu poate fi viabila decat in
cadrul si in legatura cu economiile de piata din celelalte tari. Totodata, trebuie sa se tina seama
de faptul ca economia mondiala contemporana cuprinde o mare varietate de economii nationale.

Politica externă a Republicii Moldova constituie un instrument de realizare a dialogului


cu statele lumii, pe plan bilateral sau multilateral. Obiectivul suprem al politicii externe îl
constituie apărarea intereselor statului şi ale cetăţenilor săi, sau, în alţi termeni, asigurarea pe
plan extern a tuturor condiţiilor necesare unei bune desfăşurări a politicii interne.
Ponderabilitatea unei ţări pe plan internaţional se măsoară astăzi, în mare parte, prin capacităţile
intelectuale, ştiinţifice, informaţionale, nivelul de trai al cetăţenilor, nivelul de concentrare a
capitalului financiar, diversitatea legăturilor economice şi comerciale. Prin urmare, politica
externă a Republicii Moldova trebuie să-şi orienteze eforturile în vederea promovării acestor
caracteristici.
Liberalizarea economiei şi a comerţului, consolidarea relaţiilor economice de piaţă,
ajustarea legislaţiei naţionale la standardele europene şi mondiale au deschis posibilităţi largi
pentru dezvoltarea socială şi economică a Republicii Moldova, inclusiv, pentru conectarea
economiei şi comerţului său la circuitul internaţional. Mai mult decît atît, drept urmare a
reconfigurării ordinii mondiale, aşezarea geografică a Republicii Moldova a căpătat o importanţă
deosebită din punct de vedere geostrategic, determinîndu-i rolul unei punţi de legătură
economică şi comercială între pieţele din vest şi cele din est. Deoarece acest avantaj geopolitic l-
au obţinut mai multe ţări situate în aceeaşi zonă geografică, era necesar ca acesta să fie
valorificat insistent şi consecvent. Cu toate acestea, în virtutea mai multor factori obiectivi, dar şi
subiectivi, această posibilitate nu a fost valorificată eficient pe parcursul acestor ani. Prin urmare,
un obiectiv important al politicii externe pentru urmatorii ani, este de a reconstitui încrederea
investitorilor străini, mobilizînd, în acest sens, resursele necesare, inclusiv, consolidarea
mecanismelor de promovare a imaginii ţării. Totodată, se va ţine cont de ipoteza că nici un
mecanism, oricît de perfect, nu va reuşi să construiască această imagine dacă ea nu va fi
asigurată pe plan intern de condiţii favorabile.
Reieşind din interesele naţionale, ţinînd cont de dinamica şi natura proceselor care au
loc în relaţiile internaţionale, trebuie stabilite următoarele priorităţi ale activitatii externe a
Republicii Moldova:
Dinamizarea integrării Republicii Moldova în procesele şi structurile europene. În
condiţiile în care noua arhitectură a ordinii din lume se formează în jurul polilor puterilor mari,
Moldova se orientează spre Uniunea Europeană, graţie ponderii sale politice şi economice de
netăgăduit pentru asigurarea propriilor sale perspective pe termen lung în ce priveşte
dezvoltarea economică şi securitatea naţională. Din punct de vedere politic, acest lucru
înseamnă stabilitate democratică, creşterea nivelului de securitate al statului şi cetăţenilor. Din
punct de vedere economic − înlăturarea sindromului de economie periferică, avansarea
competitivităţii ţării pe termen lung pe piaţa europeană, creşterea oportunităţilor de acces la
fondurile de dezvoltare, investiţiile în tehnologiile noi. Necesitatea obiectivă de a se alătura
Europei unite vine din necesitatea de a consolida statalitatea ţării, a independenţei şi
suveranităţii sale, tradiţiilor, identităţii

Elaborarea direcţiilor de politică externă la nivel regional, care ar trebui să reiasă din principiul
politicii unui parteneriat raţional şi priorităţile intereselor naţionale ale ţării în relaţiile cu statele
din spaţiul Carpato-balcanic şi regiunea Mării Negre;

Executarea riguroasă a acordurilor de prietenie şi de cooperare încheiate de Republica


Moldova în cadrul CSI, într-un climat de încredere reciprocă şi respect, menţinerea unor relaţii
favorabile în domeniul politicii, economiei, ştiinţei şi tehnicii, culturii. Consolidarea şi
dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările din Comunitate în baza principiilor economiei de piaţă
şi intereselor Republicii Moldova şi statelor membre;

Realizarea pe scena internaţională a politicii de neutralitate, îndeplinind obligaţiile sale de a nu


se angaja în conflicte armate, politice, militare sau economice, scopul cărora este pregătirea de
război, de a nu admite utilizarea teritoriului său pentru amplasarea bazelor militare străine, de a
nu deţine sau să crea arme nucleare;

Utilizarea eficientă a instrumentelor „parlamentare”, a diplomaţiei „populare”, intensificarea


lucrului privind stabilirea contactelor cu cercurile de afaceri, promovarea intereselor de afaceri
peste hotare;

Dobîndirea unui sprijin internaţional larg pentru măsurile de reformare ale economiei şi
sistemului financiar.

Reieşind din priorităţile menţionate mai sus, este necesară adaptarea strategiei de politică externă
a Republicii Moldova la condiţiile geopolitice în permanentă schimbare, precum şi utilizarea
unor instrumente şi mijloace calitativ noi pentru asigurarea intereselor naţionale pe arena
international.

Balanţa de plăţi externe cuprinde, deci, încasările şi plăţile rezultate din:

 Schimburi de mărfuri;
 Schimburi de servicii (navlu, fracht, chirii, poştă, telecomunicaţii, televiziune,
comisioane şi speze bancare, asigurări tehnice, medicale, brevete, drepturi de autor,
reprezentanţe diplomatice şi comerciale etc.);
 Dobânzi, dividende, cupoane devenite exigibile;
 Turism;
 Transferuri de valute rezultate din migraţia forţei de muncă;
 Donaţii;
 Încasări şi plăţi din reparaţii, în formă bănească;
 Împrumuturi, indiferent de durata lor;

Capitolul II. Analiza amplă a indicatorilor de nivel, structură şi dinamică a


cheltuielilor in domeniul Activitatii Externe

Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015


1.Nivelul absolut(mln.lei) 229,2 243,4 272,8 304,4 337,1
2. Ponderea în PIB(%) 0,278 0,275 0,271 0,271 0,275
3. Nivelul indicatorului pe cap de locuitor 64,37 68,36 76,61 85,49 94,67
(lei/persoană)
4. Ponderea în totalul cheltuielilor(%) 0,71 0,68 0,70 0,68 0,72
5. Ponderea în grupul de cheltuieli(%) 100 100 100 100 100
6. Modificarea relativă a indicatorului(%) +8,62 +6,19 +12,07 +11,58 +10,74
7. Modificarea absolută a +18,2 +14,2 +29,4 +31,6 +32,7
indicatorului(mln.lei)

Sursa: Legea bugetara anuala

1.Nivelul absolut al cheltuielilor pentru Activitatea externă în Republica Moldova 2011-2015


Cheltuieli pentru activitatea externă
400
350
300
250
200
337.1
150 304.4
243.4 272.8
100 229.2

50
0
2011 2012 2013 2014 2015

Concluzie:
Din analiza efectuata, in graficul de mai sus, observam o crestere continua a cheltuielelor
pentru activitatea externa,pe an ce trece ele sa majoreaza, datorita faptului ca necesitatile
cresc din cauza factorului demografic ce se atesta.

N.abs.¿ PPIB + N pecap delocuitor

2.Ponderea în PIB a cheltuielilor pentru Activitatea externă în PIB

2. Ponderea în PIB
0.28
0.28
0.28
0.27
0.27 0.28
0.27 0.28 0.28

0.27 0.27 0.27

0.27
2011 2012 2013 2014 2015
Sursa: Biroul National de Statistica al Republicii Moldova

Concluzie:
Datorita ponderii in PIB a cheltuielelor pentru activitatea externa putem
concluziona ca resursele financiare ale statului in anii precedenti aveu o
directie de orientare mai sporita fata de prezent spre actiunile externe.

Ch. s . g . s .
P PIB= *100%
PIB

229,2
P PIB= *100% = 0,278 %
823448,703

3.Nivelul indicatorului pe cap de locuitor:


Nivelul indicatorului pe cap de locuitor
94.67
100 85.49
90 76.61
80 68.36
64.37
70
60
50
40
30
20
10
0
0.28 0.28 0.27 0.27 0.28

Sursa:Legea bugetara anuala

Concluzie:
Calculind indicatorul dat observam ca nevoile populatiei cresc in raport cu
activitatea externa a statului din cauza globalizarii ce se manifesta tot mai vizibil in
cadrul societatii noastre,cu aspiratii noi si nevoi mai mari.

Ch. s . g . s .
N pe cap de locuitor =
Nr . pop
229,2
N pe cap de locuitor =
3,560430 = 64,37

4) Ponderea în totalul cheltuielilor:


Ponderea în totalul cheltuielilor
0.72

0.72 0.71

0.71 0.7

0.7

0.69 0.68 0.68

0.68

0.67

0.66
64.37 68.36 76.61 85.49 94.67
Sursa: Legea bugetara anuala
Concluzie: In totalul cheltuielelor ponderea cheltuielelor externe observam
ca a fost in crestere in 2011,mai apoi statul s-a orientat in alte directii
precum invatamintul,iar in 2015-2016 analizam o crestere considerabila
deoarece resursele statului se epuizeaza sau chiar nu le gestioneaza correct.

Ch. s . g . s .
Pîn totalul ch . = ∗100 %
Ch .totale

229,2
Pîn totalul ch . = ∗100 %= 0,71 %
32101,0

5) Ponderea în grupul de cheltuieli:

Ch .BV
Pîn grupul dech .= ∗100 %
Ch. s .g . s .

6) Modificarea relativă a indicatorului :


Modificarea relativă a indicatorului
12.07 11.58
14
10.74
12
8.62
10
6.19
8
6
4
2
0
2011 2012 2013 2014 2015

Ch. s . g . s .1 −Ch. s . g . s . 0
∆= ∗100 %
Ch. s . g . s . 0

229,2−211,0
∆= ∗100 %=8,62 %
211,0
7) Modificarea absolută a indicatorului :

Modificarea absolută a indicatorului


35
30
25
20
31.6 32.7
15 29.4
10 18.2
14.2
5
0
2011 2012 2013 2014 2015

∆=Ch . s . g . s .1−Ch . s . g . s .0

∆=229,2−211,0 = 18,2
Concluzie

Daca ar fi sa ne referim la situatia de la moment din tara noastra ,nu putem afirma ca au
avut loc modificari esentiale spre bine.
Economia Republicii Moldova continuă să fie vulnerabilă în fața unui şir de factori atît interni,
precum și externi. Ca rezultat, au scăzut unele volume ale producției de mărfuri și servicii,
comerțului exterior etc.

Politica monetară rigidă a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la diminuarea


ratei inflației și deprecierii neînsemnate a valutei naționale. În termeni reali, s-au micșorat
veniturile și cheltuielile populației, dar salariul mediul lunar a înregistrat o ușoară creștere.
Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă s-a micșorat.
Produsul intern brut (PIB) a crescut neesențial. Produsul intern brut în semestrul I 2016 a
însumat 58,5 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2015 cu 1,3% (în preţuri
comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată
brută creată în comerț cu ridicata și cu amănuntul – cu 0,6 puncte procentuale (p.p.); informații și
comunicații – 0,3 p.p.; agricultură, industria extractivă și prelucrătoare, activități profesionale,
științifice și tehnice – cîte 0,2 p.p.

Veniturile și cheltuielile bugetului public naţional (BPN) au crescut neesențial. În 9 luni


2016 la BPN au fost acumulate venituri în sumă de circa 32,5 mild. lei, cu 2% mai mult faţă de 9
luni 2015. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de circa 33,5 mild. lei, cu 2,5% mai mult,
respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 1045,7 mil. lei, mai înalt cu 181,1
mil. lei decît cel obținut la aceeași dată a anului 2015. Veniturile și cheltuielile bugetului public
naţional (BPN) au crescut neesențial. În 9 luni 2016 la BPN au fost acumulate venituri în sumă
de circa 32,5 mild. lei, cu 2% mai mult faţă de 9 luni 2015. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală
de circa 33,5 mild. lei, cu 2,5% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în
sumă de 1045,7 mil. lei, mai înalt cu 181,1 mil. lei decît cel obținut la aceeași dată a anului 2015.
In urma analizei temei „Cheltueli din cadrul domeniului,Activitatea externa,putem sa
concluzioam ca cheltuelile in mare parte in ultimii ani au crescut,aceasta crestere a avut o
multime de factori de care a fost influentata si a adus dupa sine o multime de consecinte care au
si fost cauzele situatiei din ultima perioada in economia nationala.
Anexa 1
Finanţe publice

Evoluția indicatorilor finanțelor publice reflectă dificultățile în onorarea datoriei de stat, gradul
de îndatorare a țării majorîndu-se de la începutul anului. Aceasta exercită presiune asupra
cheltuielilor bugetare, în condițiile acumulării lente a veniturilor bugetului public național.

În 9 luni 2016 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 32470,3 mil. lei,
cu 2% mai mult faţă de 9 luni 2015. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 33516 mil. lei, cu
2,5% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 1045,7 mil. lei,
mai mare cu 181,1 mil. lei decît cel obținut la aceeași dată a anului 2015.

Evoluţia bugetului public naţional, mil. lei

  2015 2016 2016/2015, %


septembrie 9 luni septembrie 9 luni septembrie 9 luni
Bugetul public naţional
Venituri 3801,8 31822,5 4115,6 32470,3 108,3 102,0
Cheltuieli 3505,5 32687,1 3896,5 33516,0 111,2 102,5
Deficit (-), excedent 296,3 -864,6 219,1 -1045,7 x X
(+)
Bugetul de stat
Venituri 2570,5 20481,0 2728,6 20148,4 106,2 98,4
Cheltuieli 2265,4 21456,4 2146,7 21931,4 94,8 102,2
Deficit (-), excedent 305,1 -975,4 581,9 -1783,0 x x
(+)
Bugetele locale
Venituri 684,7 7933,1 798,2 8423,6 116,6 106,2
Cheltuieli 794,0 8020,9 902,1 7730,0 113,6 96,4
Deficit (-), excedent -109,3 -87,8 -103,9 693,6 x x
(+)
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Venituri 1151,8 10257,0 1126,1 11110,6 97,8 108,3
Cheltuieli 1074,6 9991,0 1228,3 11147,6 114,3 111,6
Deficit (-), excedent 77,2 266,0 -102,2 -37,0 x x
(+)
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Venituri 382,0 3457,2 256,2 3695,5 67,1 106,9
Cheltuieli 356,0 3498,0 412,9 3614,8 116,0 103,3
Deficit (-), excedent 26,0 -40,8 -156,7 80,7 x x
(+)
Anexa 2

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-august 2016 a fost influenţată de situaţia creată pe plan
extern, în special, de situaţia geopolitică din regiune, scăderea preţurilor mondiale la produsele
alimentare şi resursele energetice, restricţiile comerciale impuse Federaţiei Ruse, precum şi
deprecierea valutei naţionale.

Prin urmare, exporturile s-au diminuat cu 3,5% (în termeni nominali), iar importurile - cu 3,4%.
În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-august 2016 s-au cifrat la 1239,1
mil. dolari SUA, mai puţin cu 45,1 mil. dolari comparativ cu ianuarie-august 2015, iar
importurile au însumat 2534,2 mil. dolari, mai puţin cu 90,5 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale


în ianuarie-august 2008-2016, mil. dolari SUA

3514.3 3406.9
3600 3233.9 3209.7 3284
3000 2624.8 2534.2
2291.6
2400 1996.5
1800
1362.4 1361.2 1543.9 1552.7 1284.2 1239.1
1042.7 844.6
1200 789.6
600

-600
-1206.8 -1340.6 -1295.1
-1200
-1447
-1847.3 -1922.7 -1970.4 -1854.2
-1800 -2191.1
-2400
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

export import soldul balanţei comerciale


Anexa 3
Dinamica schimburilor comerciale

ianuarie-august 2015 ianuarie-august 2016


în % faţă în % faţă
mil. dolari structura, mil. dolari structura,
de anul de anul
SUA % SUA %
2014 2015
Export – total 1284,2 100 82,7 1239,1 100 96,5
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 795,1 61,9 98,1 784,5 63,3 98,7
ţările CSI 328,5 25,6 64,3 263,8 21,3 80,3
alte ţări 160,6 12,5 69,3 190,9 15,4 118,9
2624,8 77,0 2534,2 100 96,6
Import – total 100
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 1290,0 49,1 76,5 1262,3 49,8 97,9
ţările CSI 663,5 25,3 72,1 632,0 24,9 95,3
alte ţări 671,3 25,6 83,9 640,0 25,3 95,3
Balanţa comercială -1340,6 x 72,3 -1295,1 x 96,6
Gradul de acoperire a importului
prin export 48,9% x 3,3 p. p. 48,9% x 0

Exporturile după destinaţie

În ianuarie-august curent au scăzut exporturile către ţările CSI cu 64,7 mil. dolari (-19,7%), către
ţările Uniunii Europene - cu 10,7 mil. dolari (-1,3%), dar au crescut către alte ţări cu 30,3 mil.
dolari (+18,9%), respectiv.

Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-august 2016, comparativ cu perioada


similară din anul 2015, relevă reducerea livrărilor la majoritatea grupelor de mărfuri: legume şi
fructe – cu 50,8 mil. dolari, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate – cu 23,8 mil. dolari, produse
medicinale şi farmaceutice – cu 18,1 mil. dolari, seminţe şi fructe oleaginoase – cu 13,2 mil.
dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 10,3 mil. dolari, minereuri metalifere şi
deşeuri de metale - cu 5,9 mil dolari, alte echipamente de transport – cu 3,7 mil. dolari, petrol,
produse petroliere și produse înrudite – cu 3,7 mil. dolari, fibre textile și deșeurile lor – cu 3 mil.
dolari etc. Totodată, s-au marcat creşteri la exportul de fire, ţesături, articole textile – cu 19,1
mil. dolari, mobilă şi părţile ei – cu 17,3 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu
8,4 mil. dolari, articole prelucrate din metal – cu 8,1 mil. dolari, produse chimice organice - cu
7,8 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 7,4 mil. dolari, băuturi – cu 7,3 mil. dolari,
vehicule rutiere – cu 6,9 mil. dolari, animale vii – cu 3,6 mil. dolari, încălţăminte – cu 3,6 mil.
dolari etc.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-august 2016 au constituit 781,4 mil. dolari, cu o


pondere de 63,1% din total exporturi şi s-au diminuat cu 6,8% faţă de perioada similară din anul
2015.
Bibliografie

1. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4841
2. Politica externă a Republicii Moldova, Ovidiu Tănase

3. http://www.mf.gov.md/

4. Informatie cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova


realizata de Direcția analiză și prognozare macroeconomică, 01.11.2016

5. http://www.ape.md/

S-ar putea să vă placă și