Ochiul

Anexele:

De miscare- muschii extrinseci cu vasele, nervii si tecile lor

De protectie – pleoape cu cilii si supracili, conjunctiva cu glandele lacrimale accesorii, glanda, caile lacrimale,
capsula tenon, corpul adipos al orbitei

Ochiul – globul ocular si nervul optic

Globul ocular – polul anterior si posterios. Distanta dintre ele –ecuator

Ax ocular extern-linia ce uneste polul anterior cu posterior – 24 mm

Ax ocular intern- uneste fata posterioara a corneii cu fata anterioara a retinei – 21,75 mm

Ax optic – distanta de la polul anterior pana la foveola centrala

Miopie – axul intern este mai lung si razele de lumina conevrg intr un focar inaintea retinea, si vederea clara
a obiectelor e posibila la distanta mica

Hipermetropie – axul intern este mai scurt, razele de lumina converg intr un focar situat dupa retina,
vederea la distanta e posibila

Globul ocular – formatiuni membranoase – tunica fibroasa (externa), tunica vasculara (medie), retine
(interna)

-medii transparente si refrigente –corneaa, cristalin, umoare apoasa, corp vitros

Tunica fibroasa:

Sclera – partea posterioara a tunicii, formata din 3 straturi:

Lama episclerala – tesut conjunctiv lax intre capsula tenon si sclera

Tesut propriu al sclerei – fibre de colagen

Lamina fusca sclerala – continuarea arahnoidei cerebrale

In profunzimea santului sclerei se afla sinus venos al sclerei (canalul Schlemm) in care se scurge umoarea
apoasa

Corneea – fata anterioara convexa, si una posterioara concava si o circumferinta numita limbul corneiii,
portiunea ce amai proeminenta- vertex

Trecerea corneii in sclera- limbusul sclero cornean

Tunica vasculara – vascularizarea asigura temperatura optima, asigura nutritia, reglarea presiunii
intraoculare, asigura reflexul pupilar foromotor si de acomodare

Coroida- continua cu corpul ciliar, formeaza spatiul pericoroidian (lacunii din acest testu conjunctiv)

Corpul ciliar – cuprinsa intre ora serrata a retinei si iris, alcatuit din muschiul ciliar si procesele ciliare

Muschiul ciliar contine fibre musculare netede orientate meridional, fibre circulare si radiale, are rol
important in procesul de acomodare

Punctul cel mai apropiat – punct proxim

Punctul cel mai departat – punct remotum

Parcurs de acomodatie –dinstanta dintre puncte

Acomodare – cristalin, corp ciliar, zonula

Procese cilaire –alcatuiesc coroana ciliara, formeaza umaorea apoasa

Iris – in centru irisului se află pupila care regleaza cantitatea de lumina ce ajunge la retina, se ingusteaza la
lumina puternica si se dilata la intuneric

Fata anterioara – coloratia deprinde de cantitatea de pigment ce o contine

Fata posetrioara – neagra

Marginea pupilara –circumferinta mica ce circumscrie orificiul pupilar

Marginea ciliara –circumferinta mare ce continua cu corpul ciliar, marginea ciliara se uneste cu corpul ciliar
si cu sclera prin ligament pectinat care completeaza unghiul iridocorneal format intre iris si cornee

Fibre dispuse in iris

Circular- muschiul sfincter al pupilei

Radiar- muschiul dilatator al pupilei

Rol- producerea umoarei apoase, temperatura constanta si circulatia umoaarei apoase, impedica trecerea
luminii prin partile periferice ale cristalinului
Tunica interna a globului ocular – retine, responsabila de receptia si transformarea stimulilor luminosi in
influx nervos

Retina vizuala – partea optica a retinei, posterior de ora serrata si retina oarba reprezentata de partea ciliara
a retinei

Partea iridiana – lipsita de elemente fotoreceptoare

Pata galbena – zona in care retina are cea mai mica grosime, exsita doar celule cu con ce asigura acuitatea
vizuala maxima, in centru el foseta centrala

Pata oarba- loc unde nu exista elemente fotosensibile

In retina 10 straturi:

-stratul celulelor pigmentare

-stratul conurilor si bastonasilor

-membrana limitanta externa

-stratul granular extern

-stratul plexiform extern

-stratul granular intern

-stratul plexiform intern

-stratul celulelor multipolare

-stratul fibrelor nervului optic

-membrana limitanta interna

Celule cu bastonase –125 milioane, sunt adaptate pentru vederea nocturna, la lumina slaba, mai multe
celule cu bastonase fac sinapsa cu o celula bipolara si mai mutle celule bipolare fac sinapsa cu o celula
multipolara

Celule cu conuri – 6-7 milioane, mai numeroase in pata galbena, adaptate pentru vedere diurna, colorata, la
lumina intensa, fiecare celula cu con din fovea centrala face sinapsa cu o singura celula bipolara iar aceasta
cu o singura celula multipolara
Medii refrigerente

Cristalin –forma unei lentile biconcave, i se descrie fata anterioara si posterioara , punctele proeminte sunt
poli, linia ce uneste polii- axa cristalinului

Cristalinul e amplasat intr o capsula numita cristaloida; substanta cristalinului, incolora si densa, la periferie
este mai moale unde fromeaza cortexul cristalinului, cu o consistenta mai mare in partea centrala unde
formeaza nucleul cristalinului

Zonula ciliara –suspenda cristalinul in pozitia sa, constituita din fibre zonulare, este caracteristic canalul lui
petit care contine umoare apoasa

Zonula ciliara contribule in procesul de acomodar, rolul ii vine muschiului ciliar, la contractarea muschiului
coroida se deplaseaza inainte, corpul ciliar se apropie de ecuatorul cristalinuli, zonula ciliara se relaxeaza, iar
cristalinul revine la forma sa initiala, la relaxarea muschiului, zonula ciliara se ininde, iar cristalinul devine
mai plat

Umoarea apoasa –lichid transparent format prin ultrafiltratia sageluui prin peretii proceselor ciliare si a
vaselor corpului ciliar.

Camera anterioara a bulbului ocular spatiul delimitat anterior de cornee si posterior de iris, locul de intalnire
a peretilor este unghi iridocornean, acest unghi este inchis de ligament pectinat, spatiile unghiului
iridocornean – spatiile lui fontana, cai de evacuare a umorii apoase

Camera posterioara – cuprinsa intre iris anterior si posterior de cristalin

Umoarea produsa la nivelul proceselor ciliare, patrunde in camera posterioare de unde prin canalul petit,,
prin pupila nimereste in camera anterioare. Prin spatiile lui fontana nimereste in sinus venos al sclerei de
unde se resoarbe in venele sclerei

Glaucom- formare continua a umorii apoase

Corp vitros –fata posterioara- camera vitroasa a bulbului, fata anterioara, formeaza depresiunea pentru
cristalin-fosa hialoida

Intre discul nervului optic si polul posterior al cristalinului se alcatuieste un traiect numit canal hialoidian
Structuri accesorii – muschii, sprancele, pleoape, tunica conjunctiva, aparatul lacrimal

Din interior peretii orbitei cu acoperiti cu periorbita

Muschii globului ocular au originea din inelul tendinos comun

Muschiul drept superior –ridicarea globului ocular, rotatie interna

Muschiul drept extern, lateral- abductie

Muschiul drept inferior-coborarea globului ocular, rotatie externa

Muchiul oblic inferior-ridicarea glocului ocular, rotatie externa

Muschiul drept medial-adductie

Muschiul oblic superior-coborarea globului ocular, rotatie innterna

Muschiul ridicator al pleoapei superioare

Sprancenele – impedica scurgerea sudorii in ochi.. straturi – pielea cu fire de par, stratul subcutana,
muscular

Pleoapele – pleoapa superioara si inferioara cu 2 fete.. fata anterioara convexa acoperita cu piele contine
glande sudoripare si sebacee, fata posterioara captusita cu conjuctivita

Extremitatile pleoapelor formeaza comisura mediala si laterala

Marginile libere ale pleoapelor circumscriu fanta palpebrala, cele 2 extrimitati ale fantelor formeaza ungiul
lateral si medial, cel medial delimiteaza lacul lacrimal in care se afla caruncula lacrimala, lateral de lacul
lacrimal se afla papila lacrimala care contine punct lacrimal

Piele, patura subcutanata, Patura musculara striata reprezentata de muschiul orbicular al ochiului, ridicator
al palpebrei superioare, patura fibroasa contituie tarsul superior si ifnerior, ligamentul palpebral medial si
lateal, patura musculara neteda muschiul tarsal superior si tarsal inferior

Tunica conjunctiva membrana mucoasa care face legatura intre pleoape si glob ocular, deosebim
conjunctiva palpebrala care inveleste din interior pleoapele si conjunctiva globului ocular, in locul de trecere
al conjunctivei de pe pleoape pe globul ocular se formeaza fornixul superior si inferior al conjunctive
Aparatul lacrimal- glanda lacrimala contine portiunea orbitala si cea palpebrala

Se descriu glande lacrimale accesorii... prin raul lacrimal lichidul se scurge in lacul lacrimal de aici pornesc
canaliculele lacrimale.. sacul lacrimal continua cu ductul nazolacrimal ce se deschide in meatul nazal inferior
din cavitatea nazala

Explorarea pleoapelor (somatoscopia).

Pot fi observate: poziţia pleoapelor, porţiunea orbitală şi porţiunea palpebrală (oculară) a pleoapelor,
şanţul, care le desparte – şanţul palpebral superior şi şanţul palpebral inferior, fanta palpebrală, porţiunile
lacrimală şi ciliară ale marginilor palpebrale libere, tuberculul lacrimal, punctele lacrimale, caruncula
lacrimală, plica semilunară sacul lacrimal şi glanda lacrimală (în patologie), conjunctiva.

Explorarea polului anterior al globului ocular. Sunt cercetate: poziţia globului ocular (exoftalmie sau
enoftalmie), sclerotica, cornea, irisul, pupila, conjunctiva, fundurile de sac conjunctivale