Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Medicala

Anul II

METODE DE REPREZENTARE PENTRU UN

ANSAMBLU CU FILET, FOLOSIT IN INGINERIA
MEDICALA

INTRODUCERE IN GRAFICA PENTRU INGINERIE

MEDICALA

Student : Bucur Oana

Coordonator :PROF.DR.ING. NARCISA POPESCU
 Cuprins

1. Ce este un filet?

1.1. Ce este o asamblare demontabila cu filet?

1.2. Utilitatea unei asamblari cu filet.

2. Exemple din zona ingineriei medicale, unde se foloseste asamblarea cu filet - implant,
ortopedie, aparatura medicala, etc.

3. Metode de reprezentare in cazul unei asamblari filetate. Exemple concrete: tipuri de

filete, tipuri de asamblari filetate.

4. Reprezentarea unui ANSAMBLU cu filet folosit in aparatura medicala : REDUCTIE

OXIGEN.

5. Mapa cu desenele de executie pentru piesele componente ale ansamblului desenat.

6. Modul de lucru folosit la efectuarea desenelor in AutoCAD.

7. Materiale folosite pentru elementele unei asamblari filetate

8. Concluzii
 1.Ce este un filet ?

Filetul este o nervura elicoidala dispusa pe o suprafata cilindrica sau conica. In cazul
suruburilor aceasta suprafata este exterioara, iar in cazul piulitelor ea este interioara. Exista si un
caz particular de filet cand spirala este dispusa pe o suprafata plana. Din punct de vedere geometric,
filetul poate fi generat de o figura patrata, triunghiulara, trapezoidala sau semicerc, care are o
miscare elicoidala in jurul axei suprafetei de rotatie.

p = pasul filetului
α (alfa) = unghiul filetului

Filet exterior executat pe o suprafata cilindrica

Portiunea din elice descrisa de un punct aflat pe generatoare intr-o rotatie completa a
acesteia se numeste spira. Pasul (p) al elicei, respectiv al filetului, este distanta dintre doua spire
consecutive care sunt masurate pe aceeasi generatoare. Unghiul filetului α (alfa), este unghiul
dintre flancuri si este acelasi cu ungiul de inclinare al elicei filetului. Diametrul Dmin este diametrul
fundului de filet iar Dmaj este diametrul exterior al filetului care este masurat tangent la varf. La o
rotatie de 360 °, este parcursa o spira sau gang, iar surubul sau piulita inainteaza in lungul axei cu o
distanta egala cu lungimea pasului p.
Calibrele se utilizeaza la verificarea filetelor interioare si exterioare. Astfel, pentru
verificarea filetelor interioare se utilizeaza calibre tampon iar pentru verificarea filetelor exterioare
se utilizeaza calibre inel. Calibrele tampon si inel sunt de 2 tipuri: trece (T) si nu-trece (NT) (engl.
Go respectiv NoGo). Majoritatea verificarilor filetelor se fac cu ambele tipuri de calibre (exceptand
unele tipuri de filete care se verifica doar cu un singur tip de calibru). Calibrele tampon de
dimensiuni mai mici au 2 capete (trece si nu-trece) iar cele mai mari se fabrica cu un singur capat
(trece sau nu trece).
 Calibrele tampon noi pot fi verificate prin masurare directa cu ajutorul unor sarme
calibrate. Calibrele inel noi pot verificate fie prin masurare directa a diametrului mediu pe masini
de masurare universale precum Zeiss, SIP, Trimos, fie prin inspectia atributelor (OK/Reject) cu
ajutorul contracalibrelor tampon master. Inelele cu diametre mici, sub 3mm, sunt extrem de greu
de masurat si consumatoare de timp pentru masurarea directa. Anumite masini de masurare nu pot
masura inele cu diametrul sub 12mm. Profilele asimetrice precum dinte-fierastrau (Saw-Tooth) sau
Buttress nu pot fi verificate prin masurare directa ci doar cu ajutorul contracalibrelor.
De ce sunt necesare contracalibrele master? Chiar daca fabricantii de calibre ofera
certificate de calibrare impreuna cu calibrele, unele companii au in politica interna sa verifice
independent calibrele cumparate. Daca nu pot realiza aceasta verificare prin masurare directa,
acestia cumpara si contracalibrele tampon master pentru a realiza verificarea inelelor. Verificarea
contracalibrelor tampon master se face prin masurare directa.
ATENTIE! Contracalibrele tampon master se pot comanda doar impreuna cu calibrele inel.
Acestea nu se potrivesc decat la inelele pentru care au fost fabricate.
Contracalibrele de uzura (Wear Check Gauges) sunt folosite la verificarea uzurii calibrelor
dupa un anumit timp de folosire.

1.2.Ce este o asamblare demontabila cu filet?

O asamblare prin filet este o constructie demontabila la care imbinarea se realizeaza prin
intermediul filetului intre piese cilindrice sau conice, filetate la exterior si la interior .
In general, din considerente economice, se folosesc elemente de asamblare standardizate
cum ar fi: suruburi, piulite, saibe, prezoane, stifturi filetate etc..

Conventie: Dimensiunile partilor componente ale unui element ce intervine intr-o

asamblare, fie ca este surub sau piulita, saiba, prezon,se va face functie de diametrul nominal "d " al
filetului .

Asamblarile prin suruburi fac parte dintre cele mai raspandite asamblari demontabile. Ele
au in compunere cel putin doua piese cu filet si cea de-a treia cu/sau fara filet. Filetul reprezinta
urma (suprafata) lasata de un profil oarecare (triunghiular, patrat, trapezoidal, circular) pe un
cilindru sau con in deplasarea axiala a acelui profil (fig. 3.1)
AB = π d0 – lungimea de desfasurare a cilindrului
BC = p – pasul filetului (distanta masurata intr-un plan paralel cu axa
surubului sau in acelasi plan median, intre punctele omoloage pe doua flancuri
consecutive)
d0 – diametrul
β - unghiul de inclinare al spirei
Relatia intre β, p si d0 este

Partile componente ale asamblarii filetate.

Intr-o asamblare filetata a doua piese (A si B) pot exista doua variante
constructive (fig. 3.2).
Invartind piulita 2 (fig. 3.2.a) – surubul 1 fiind tinut pe loc – ea aluneca pe
spire si inainteaza in directia axiala, similar impingerii unui corp pe plan inclinat.

In fig.3.2.b este prezentata asamblarea a doua piese prin strangerea directa a

surubului in gaura filetata executata in una din piese (B), care ia rolul piulitei.
b) Rolul functional si domenii de aplicare
Rolul functional al surubului este
- de strangere – cu rol de a crea tensiuni intre piese si deci de a etansa
diferite medii, de a transmite diferite forte sau momente
Exemple: • asamblari demontabile (suruburi de fixare)
• creare de tensiune (asamblarea capetelor de tiranti)
• inchidere etansa (dopuri filetate)
- de reglaj – pentru fixarea pozitiei relative sau strangerea ulterioara in
scopul eliminarii jocurilor dupa uzura
Exemple: • cuzineti
• suruburile de reglare ale penelor saniilor mici
- transformarea miscarii rotative in miscare axiala sau invers
Exemple: • surubul central la strunguri
• deplasarea mesei la strungurile normale, paralele
- transformare de forte periferice mici in forte axiale mari

Exemple: • prese
• organe de inchidere
• menghine
- masurare
Exemple: • micrometrul
Avantaje:
- gabarit redus (datorita spirei care se infasoara pe un cilindru se poate obtine
o suprafata mai mare de contact – prin marimea lungimii de infasurare
- posibilitatea adaptarii formei capului surubului si piulitei la forma pieselor
de asamblat si la conditiile de acces
- executie relativ usoara
Dezavantaje:
- filetul este un concentrator de tensiuni (datorita formei), periclitand
rezistenta la oboseala;
- necunoasterea precisa a fortei de strangere a piulitei (poate duce la
suprasolicitari periculoase) – necesita utilizarea cheilor dinamometrice pentru
cunoasterea fortei de strangere;
- asigurarea contra desfacerii;
- randamentul scazut (la suruburile de miscare);
- uzura flancurilor (care pot introduce jocuri in cazul suruburilor de miscare)
- lipsa de autocentrare.

Elementele asamblarii prin suruburi

Filetul constituie partea caracteristica a surubului.

Dupa forma si rolul functional filetele pot fi:
a) de fixare, respectiv de strangere de obicei filetul triunghiular
b) de strangere si etansare, pentru tevi (filetul triunghiular fara joc la varfuri,
filetul conic)
c) de miscare (filetul dreptunghiular, trapezoidal in forma de ferastrau,
rotund
Dupa sensul de infasurare
a) spre dreapta
b) spre stanga (pentru reglarea coincidentei sensulului strangerii piulitei si
cel al rotatiei unui arbore spre a nu se slabi in timpul exploatarii, filetul de la
buteliile de aragaz, etc.)
Dupa numarul de inceputuri
a) cu un singur inceput
b) cu mai multe inceputuri (la suruburile de miscare pentru imbunatirea
randamentului)
Dupa forma lui :
a) triunghiular cu unghiul la varf 600
(filete metrice) sau de 550
(la suruburile
in toli – Whitworrh) (fig.3.3.a)
b) patrat sau dreptunghiular (fig.3.3.b)
c) trapezoidal (fig. 3.3.c)
d) fierastrau (fig. 3.3.d)
e) rotund

Caracteristicile geometrice ale filetului (fig. 3.4)

Elementele geometrice ale unui filet sunt standardizate (STAS 3872)
- profilul
- unghiul la varf α
- pasul p
- numarul de inceputuri i
- diametrul exterior d; D
- diametrul interior d1;D1
- diametrul mediu d2; D2
- inaltimea profilului primitiv (generator) pentru filetul metric H=0,8660p)
- intltimea efectiva H1

- unghiul de infasurare β (inclinarea elicei)

- sensul de infasurare (dreapta, stanga)

Se observa ca desfasurand spira, unghiul flancurilor β are marimea β1, β2 sau

β dupa cum este determinat de diametrul interior d1, mediu d2 sau exterior d
(fig.3.5)

In calcule, unghiul β se considera totdeauna in raport cu diametrul mediu d2.

Interschimbabilitatea este asigurata atunci cand, pentru suruburile de aceleasi fel si
de aceeasi marime, sunt respectate dimensiunile date prin standarde pentru: d, d1,
d2, p si α.
Observatie: Dimensiunile diametrelor surubului d1, d2, d respectiv D1, D2, D difera
intre ele (pentru acelasi diametru) numai prin valoarea tolerantei, avand aceeasi
cota nominala.
 Exemplu: Pentru un surub M20, d=20 mm.

Surubul este o piesa constituita dintr-o tija cilindrica, filetata complet sau partial, avand un cap
de diferite forme si dimensiuni.
Cel mai uzual surub este surubul cu cap hexagonal. Elementele constructive ale capului hexagonal
(zona hexagonala) se pot urmari in fig.9.1.
Elementele constructive ale surubului cu cap hexagonal se pot urmari in fig.9.2.

(1,7 d)
,7d
0

1,7 d
,5
1 ...2d

fig.9.1. Constructia zonei hexagonale

,7d
1

fig.9.2. Elemente constructive ale surubului cu cap hexagonal

1. Surub cu cap hexagonal

 30° Varf test sau brut

e
ls u
(b) s
lg
k l

2. Surub cu cap cilindric si locas hexagonal

3. Surub cu cap semiinecat crestat pentru metale

t
d
D
n

k x b
Brut din
f l rulare

4. Surub cu cap inecat crestat pentru metale

t
r
d
n
+2°
0°

5. Surub cu cap cilindric bombat mare cu locas cruciform de tip H sau Z *)

dk

pentru metale x
a
b Brut din
k rulare
l
 t

d
t
D
n

a
k l Brut din
rulare
Locas cruciform tip Z

Prezonul este constituit dintr-o tija cilindrica cu filete la ambele extremitati (fig. 9.3); pentru
realizarea asamblarii intre doua piese, una dintre extremitati se insurubeaza in gaura filetata din
interiorul unei piese, iar cealalta extremitate trece, cu joc, prin gaura neteda a celeilalte piese si se
strange prin intermediul unei piulite.
Prezoanele se utilizeaza in locul suruburilor, atunci cand sunt necesare demontari repetate, pentru
piese cu rezistenta mica si pentru fixarea pieselor de grosime mare.
Elementele constructive ale prezonului se pot urmari in fig.9.3.
d

1...1,3 d 1,5 d
l

fig.9.3. Elemente constructive ale prezonului

(1,7 d) Piulite
Piulitele sunt prevazute cu filet interior si asigura
strangerea in asamblarea cu suruburi sau prezoane.
0,8d

Cea mai uzuala este piulita hexagonala.

Elementele constructive ale piulitei hexagonale se
pot urmari in fig.9.4.
1,7d

fig.9.4. Elemente constructive ale piulitei hexagonale

Saibe
 Saiba plata este un disc metalic de forma unei coroane circulare cu grosime mica (fig.9.5), ce se
monteaza intre piulita (sau capul surubului) si piesa ce se va strange, pentru:
- asigurarea unei suprafate plane de asezare mai mare;
- repartizarea uniforma a eforturilor de strangere;
- protectia contra uzurii a pieselor ce se asambleaza.

Saibe elastice (Grower)

Aceste saibe, executate din otel de arc, in doua variante constructive, conform SR 7666-1:1994,
(fig.9.6, a):
- cu margini rasfrante (simbol R);
- cu margini netede (simbol N),
Acest tip de saibe permit, prin elasticitatea lor, incrustarea in materialul piulitei si al piesei,
impiedicand astfel rotirea si autodesurubarea piulitei ( fig.9.6,b).
structive
g g

d1
2d

1,7 d
2d
m

750 0,15 d

R h1 N h

a b

fig.9.6. Saiba Grower

CONVENTII- REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FILET

Regula generala pentru reprezentarea in sectiune a asamblarii prin filet este data de SR ISO
6410-1:1995 .

Se stabileste ca filetul exterior acopera intotdeauna filetul interior, adica in

portiunea insurubata se reprezinta numai filetul exterior- fig. 9.7.
Pentru realizarea asamblarii, filetele celor doua piese trebuie sa aiba acelasi
diametru nominal , acelasi pas si acelasi tip de filet.
1 2 1 2

M20

fig. 9.7. Reprezentarea asamblarii prin filet intre doua piese.

Asamblarea unor
piese cu surub si
piulita

Dupa cum se observa in fig.9.8,

elementele de fixare - surubul,
piulita, saiba, traversate
longitudinal de planul de sectiune,
raman reprezentate in vedere, in
timp ce piesele asamblate se
figureaza, de regula, sectionate.

Nota:

Diametrul surubului d este mai mic

decat diametrul gaurii de trecere dh.
Jocul creat este necesar pentru
protejarea partii filetate a surubului.
 Asamblarea unor piese
fara piulite

In acest caz, surubul se monteaza

direct in gaura filetata existenta in
una din piesele de asamblat, trecand
cu joc prin gaura neteda, de
diametru mai mare, a celeilalte
piese ce trebuie fixata.

Asamblare prin prezon

si piulita
Se observa ca o extremitate
filetata a prezonului se
insurubeaza in piesa iar cealalta
extremitate trece cu joc prin
piesa nefiletata si se strange prin
intermediul piulitei si saibei .

fig. 9.10 Asamblare prin prezon si piulita.

 1.3 Utilitatea unei asamblari cu filet

Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un surub si o piulita avand rolul
solidarizarii (strangerii) anumitor piese; pentru asigurarea impotriva autodesfacerii,
asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta – o saiba Grower, de exemplu - ca in
figura 1.1.

In figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre piesele stranse
avand o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie intre solutiile
constructive deja prezentate; in acest caz surubul este numit prezon. Este evident ca variantele
din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci cand nu este posibil accesul pentru strangerea
asamblarii decat pe o singura parte. Asamblarea din figura 1.4 are particularitatea ca piesele
stranse, pe langa rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care confera
asamblarii siguranta contra autodesfacerii.

Rolul functional al sistemelor filetate

Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt intalnite numeroase aplicatii, asa
cum rezulta din Tabelul 1.1

Avantajele asamblarilor filetate :

Printre avantajele certe ale sistemelor filetate, in comparatie cu alte asamblari

demontabile, pot fi enumerate urmatoarele :
- montare/demontare usoara;
-gabarit redus;
-transmit solicitari foarte mari;
-sunt posibile realizari constructive diverse;
-executie ieftina si usoara;
-posibilitatea transformarii miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers.

2.Exemple din zona ingineriei medicale, unde se

foloseste asamblarea cu filet - implant,
ortopedie, aparatura medicala, etc.

Implanturi si proteze:

 Osteosinteza cu placa metalica  Osteosinteza cu sistem surub-

insurubata placa
 Osteosinteza cu suruburi  Osteosinteza cu tije
centromedulare zavorate

 Implant dentar  Cupa acetabulara

Implant dentar

Proteza cervicala

Proteza sold
 Orteza genunchi

Proteza genunchi

Implant cohlear

3.Metode de reprezentare in cazul unei asamblari

filetate

Regula generala pentru reprezentarea in sectiune a asamblarii prin filet este data de
SR ISO 6410-1:1995 prin care se stabileste ca filetul exterior acopera intotdeauna filetul
interior, adica in portiunea insurubata se reprezinta numai filetul exterior
Piesa 1 cu filet exterior (in vedere) si piesa 2 cu filet interior (sectionata). Pentru realizarea
asamblarii, filetele celor doua piese trebuie sa aiba acelasi diametru nominal si acelasi pas.

1 2 1 2

Reprezentarea asamblarii prin filet

M20

intre doua piese.

Asamblare prin surub cu piulita
Diametrul surubului d este mai mic decat diametrul gaurii de trecere dh. Jocul creat este necesar
pentru protejarea partii filetate a surubului.

Ø Asamblare prin surub fara piulita

surubul se monteaza direct in gaura filetata existenta in una din piesele de asamblat, trecand cu joc
prin gaura neteda, de diametru mai mare, a celeilalte piese ce trebuie fixata.

 Asamblare prin prezon si piulita

Se observa ca o extremitate filetata a prezonului 3 se insurubeaza in piesa 1 iar cealalta extremitate
trece cu joc prin piesa nefiletata 2 si se strange prin intermediul piulitei 5 si saibei 4.

 Asamblari asigurate contra autodesurubarii

Pentru prevenirea desurubarii accidentale a piulitelor din asamblarile supuse vibratiilor si
sarcinilor variabile, se prevad unele elemente de siguranta.
In figura a) este prezentata o asamblare prin surub cu piulita asigurata cu contrapiulita. In figura b)
este desenata o asamblare cu surub si piulita asigurata cu saiba elastica (Grower). In figura c) este
exemplificata asamblarea cu surub si piulita crenelata asigurata cu cui spintecat.

a) b) c)

Exemple concrete: tipuri de filete, tipuri de

asamblari filetate

Clasificarea filetelor

Clasificarea filetelor se face avand in vedere caracteristicile lor dupa cum urmeaza:
●dupa profilul filetului: triunghiular, patrat, trapezoidal, ferastrau, dreptunghiular, rotund
●dupa suprafata de revolutie pe care se executa: cilindric sau conic
●dupa numarul de inceputuri: cu un inceput (filet simplu), cu mai multe inceputuri (filet
multiplu)
●dupa unitatile de masura in care se exprima: filet metric (mm), filet in toli (inch)

Tipuri de filete
1. Filetul ISO metric (M) - ISO 723-1993, ISO 965/1-1998, STAS 6371-73, STAS 510-74,
STAS 981-74.

Filetul metric este cel mai raspandit tip de filet din intreaga lume, folosit pentru imbinarea a
diferitor componente. Acesta a fost unul dintre primele standarde internationale adoptate cand a
luat nastere organizatia internationala pentru standardizare (ISO) in 1947.

Caracteristicile filetului metric:

unghiul filetului: 60°;
H = 0.866025 x P;
Clasele filetului metric:

2. Filetul UNIFIED (UN) - ANSI B1.1-1982

UNC (coarse pitch) de la 1/4" la 4" dia.
UNF (fine pitch) de la 1/4" la 11/2" dia.
UNEF (extra fine pitch) de la 1/4" la 111/16" dia.
UNS (unified national special)
UN (constant pitch) pentru 4,6,8,12,16,20,28, 32 TPI

Filetul UNIFIED are acelasi profil de 60° ca si filetul metric dar dimensiunile fiecarui filet UTS
(Unified Thread Standard) sunt in inch (in loc de mm). Acest tip de filet este utilizat in special in
SUA si Canada.

Caracteristicile filetului UN:

unghiul filetului: 60°;
H = 0.866025 x P;

Clasele filetului UN:

3. Filetul BA (British Association) - BS 93: 1951

 Filetul BA a fost definit in 1884 si standardizat in 1903 (Anglia) avand ca utilizare conexiunile
electrice. Pe parcursul timpului a fost inlocuit de filetul ISO metric iar in prezent el este utilizat la
strangeri fine, in special la instrumente.

Caracteristicile filetului BA:

unghiul filetului: 47.5°
H = 1.13634 x p
h = 0.60000 x p
r = 0.18083 x p
s = 0.26817 x p

4. Filetul BSC (British Standard Cycle)

BSC (BSCy) - British Standard Cycle

CEI - Cycle Engineers Institute - inlocuit cu BSC

Filetul BSC este un filet fin folosit la scutere si motociclete datorita rezistentei la momente mari de
torsiune si la vibratii. De asemenea, diametrul mai mare al miezului confera suruburilor o
rezistenta mai mare la forfecare. Majoritatea dimensiunilor sunt cu pas de 26 TPI desi pot
aparea si 24, 32 si 40 TPI.

Caracteristicile filetului BSC:

unghiul filetului: 60°
h = 0.5327 x p
r = P/6

5. Filetul Whitworth (W) si British Standard Whitworth (BSW)

 W - Whitworth
BSW – British Standard Whitworth
BSF - British Standard Fine
BSC - British Standard Cycle - folosit la motociclete datorita rezistentei la momente mari de
torsiune si vibratii.

Filetul Whitworth este folosit in mod deosebit in America si Anglia, fiind propus de catre Sir Joseph
Whitworth in 1841. Se noteaza cu W urmat de un numar exprimat sub forma de fractie: W 1 1/2".
Aceasta inseamna ca diametrul este exprimat in toli (inch) iar pasul la acest filet se exprima prin
numarul de ganguri pe o lungime de un tol (inch)= 25.4mm. Datorita unghiului mai inclinat, acesta
se desface mai dificil la trepidatii.

Caracteristicile filetului Whitworth:

unghiul filetului: 55°
H = 0.960491 x p
h = 0.640327 x p
r = 0.137329 x p

6. Filetul Gas (G) - ISO-228 Part I-1996 (E)

BSPP (G) - British Standard Pipe Parallel Thread

BSPF - British Standard Pipe Fastening Thread
BSPT – British Standard Pipe Taper Thread

Filetul Gas (G) este un filet paralel pentru interconectarea tevilor cunoscut ca BSPP, NPS sau G. Din
punct de vedere tehnic, este un filet Whitworth dar cu dimensiuni conform BSPP(British Standard
Pipe Parallel Thread).

Caracteristicile filetului Whitworth:

unghiul filetului: 55°
H = 0.960491 x p
h = 0.640327 x p
r = 0.137329 x p

7. Filetul National Pipe Thread Taper (NPT) - ANSI/ASME B1.20.1-1993

NPT – National Pipe Thread Taper
FPT – female (internal) National Pipe Taper threads
MPT – male (external) National Pipe Taper threads
PTF – SAE short tape pipe thread
NPTF – Dryseal American National Standard Taper Pipe Thread (ANSI B1.20.3)
NPSM – American National straight pipe thread for mechanical joints
NPSI – American National straight intermediate pipe thread
NPSF – American Standard National Pipe Straight Fuel (Dryseal)
NPSL – American Standard Straight Locknut Pipe Thread

Filetul NPT este un standard american pentru filete conice folosite la imbinarea tevilor si
racordurilor. Standardul ANSI/ASME B.1.20.1 cuprinde filete cu unghiuri de 60° de la 1/16" pana la
24" marimea nominala a tevii.

H = 0.866025p = inaltimea filetului

sharp
V 60°
h = 0.800000p = inaltimea efectiva
afiletului
p = 1/n = pasul filetului (masurat
paralel la
axa)
n = numarul de filete per inch
a = 30° = unghiul de flanc al filetului
β = 1° 47' = unghiul conicitatii pentru
con
1/16
fc = adancimea trunchierii la varf
fr = adancimea trunchierii la radacina
Fc = latimea suprafetei de varf
Fr = latimea suprafetei de radacina

●Caracteristicile filetului NPT:

-filet conic 1° 47'

- radacini trunchiate si varfuri plate
- unghiul filetului 60°
- pasul este masurat in threads per inch (TPI)

8. Filetul ACME - ANSI/ASME B1.5

 Filetul ACME este un filet paralel folosit in special la miscarea transversala a masinilor industriale.
Profilul trapezoidal ii confera filetului
rezistenta mare si usurinta in fabricare. Filetul ACME este similar cu cel trapezoidal, singura
diferenta fiind sistemul de referinta (ACME -
imperial iar Trapezoidal - metric 30°).

Caracteristicile filetului ACME:

unghiul filetului: 29°
H = 1.93335 x p
h = p/2
Fcn = 0.3707 x p

Cea mai des folosita este clasa 'G'. Adeseori se utilizeaza si clasa 'C' dupa cerintele designer-
ului. Clasa '3G' este utilizata in scopuri generale iar cele peste 3 au tolerante mai stranse.

Clasa 2G = 0.030√ P + 0.006√ D

Clasa 3G = 0.014√ P + 0.0028√ D
Clasa 4G = 0.010√ P + 0.002√ D
D = diametrul major
P = pasul filetului

9. Filetul STUB ACME - ANSI/ASME B1.8

Filetul STUB ACME a aparut la inceputul anilor 1900 si este utilizat in aplicatiile mai deosebite care
cer filet cu pas grobian si adancime mica (h).

Caracteristicile filetului STUB ACME:

unghiul filetului: 29°
H = 1.93335 x p
h = 0.3 x p
Fcn = 0.4224 x p

10. Filetul BUTTRESS - ANSI B1.9 - 1973

 Filetul BUTTRESS are un profil in forma dintilor de ferastrau si este utilizat la miscarea
transversala a masinilor industriale, la etansari hidraulice (campuri petroliere) sau la tevile
armelor datorita rezistentei la recul.

Caracteristicile filetului BUTTRESS:

unghiul filetului: 7°/45°
H = 0.89064 x p
h = 0.6627 x p
Fcn = 0.1632 x p

11. Filetul rotund (Knuckle - Rd) - DIN 405, DIN 15403, DIN 20400

Filetul rotund (Rd) este insensibil la impuritati si deteriorari datorita profilului rotund si se
utilizeaza la ambreiaje, arbori de frana la trenuri si la valve si porti mari.

Caracteristicile filetului rotund:

unghiul filetului: 30°
h = 0.5 x p

12. Filetul PG (Panzer-Gewinde) - DIN 40430-1971 & DIN 40431-1972

Filetul PG - este un filet dupa standarde Germane folosit la conexiuni electrice in locul filetului B.S.
Caracteristicile
Conduit. Adancimea filetului este mai mica decat la NPT sau Metric, filetului PG: flancului este mai
dar unghiul
mare. unghiul filetului: 80°
h = 0.595875 x p
Dimensiunile standard ale filetului PG
Conduit conform DIN 40430:
Pg7: Dmaj = 12.5mm; TPI = 20
Pg9: Dmaj = 15.2mm; TPI = 18
Pg11: Dmaj = 18.6mm; TPI = 18
Pg13.5: Dmaj = 20.4mm; TPI = 18
Pg16: Dmaj = 22.5mm; TPI = 18
Pg21: Dmaj = 28.3mm; TPI = 16
Pg29: Dmaj = 37mm; TPI = 16
Pg36: Dmaj = 47mm; TPI = 16
Pg42: Dmaj = 54mm; TPI = 16
Pg48: Dmaj = 59.3mm; TPI = 16
Exemple prezoane :

Prezon piulita

Exemple piulite :

piulite nituibile
 6.Modul de lucru folosit la efectuarea
desenelor in AutoCAD
Desenul de ansamblu

In realizarea desenului de ansamblu, mentionam pasii importanti in asamblarea pieselor 1-6

conturate separat si anume: teava aductiune, garnituri, piulita olandeza, corp reductie si stut. Intre
cele mai importante etape, mentionam:

 Trasarea axei fata de care ne vom raporta in asamblare

 Copiarea tuturor pieselor, la care se vor sterge cotele si hasurile ce se vor modifica pe
parcursul procesului
 Aleator ales, din stanga in dreapta se vor imbina punct cu punct cu ajutorul unor linii
ajutatoare sterse ulterior cele 6 componente
 Se vor taia portiunile ce nu se vor mai vedea in urma acestei uniri
 Se hasureaza, tinandu-se cont de inclinatie in cazul in care avem doua piese una langa alta
din acelasi tip de material
 Se noteaza piesele prin adaugare de text (1-6)

PIESE COMPONENTE

TEAVA ADUCTIUNE / RD 10-06

GARNITURA / RD 10-05
GARNITURA / RD 10-02
PIULITA OLANDEZA / RD 10-04
CORP REDUCTIE / RD 10-03
STUT / RD 10-01

Mod de lucru:

1. Intrare in program AutoCAD prin optiunea “Start from scrach”

2. Setare Unitati; Setare Format

Unitati:
Command: UNITS
Aici va aparea o fereastra dialog in care se vor seta unitatile lineare si unghiulare adaptate
desenului ce trebuie efectuat.
Atentie la dimensiunile de format A4 si A3. Un exemplu pentru formatul A4 poate fi:
Command: LIMITS
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0,0.0>:
Specify upper right corner <420.0,297.0>: 210,297
Command: ZOOM
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: A

3. Definire straturi transparente (Layer) pe care se vor desena separat , axele; conturul
vizibil;
cotele; hasurile, etc.
 Command: LAYER

4. Desenare axe (pe Layer Axe), a cercurilor si a liniilor (pe Layer Linie groasa si Linie
subtire)
Un exemplu ar fi:
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: INT
Of (aici se va selecta intersectia celor doua axe deja trasate)
Specify radius of circle or [Diameter] <60.0>: D
Specify diameter of circle <120.0>: 36

Alte comenzi utilizate:

Command: MIRROR
Select objects: 1 found (se va selecta segmentul desenat anterior)
Select objects: ENTER (adica tasta enter)
Specify first point of mirror line: INT
of Specify second point of mirror line:
Specify second point of mirror line: END
of
Erase source objects? [Yes/No] <N>: N
5. Desenare hasura

Hasura se va genera pe Layerul

Hasura;
Hasura se va defini intr-o
fereastra dialog generata la
apelarea comenzii HATCH.
Din fereastra care se deschide
se da click pe butonul Add: Pick
Points
Se selecteaza zonele care vrem
sa le hasuram si se apasa Enter
iar fereastra alaturata va aparea
din nou
Apasam OK si hasura va fi
desenata

6.Generare cote

Cotele se dau de preferat de la menu-ul cu pictograme specific.

 - Axele de simetrie se traseaseza cu ajutorul functiei LINE cu <Ortho ON> pe layerul axe
- Se muta sistemul de coordonate in functie de locul unde avem nevoie cu ajutorul functiei
UCS
- Majoritatea proiectiilor laterale includ cercuri care s-au desenat cu ajutorul comenzii
CIRCLE dupa care s-a specificat centrul si si raza/diametrul cercului respectiv
- Tesiturile s-au realizat cu ajutorul functiei CHAMFER
- Tesiturile din interiorul piulitei au fost desenate cu ajutorul comenzii FILLET
- Hexagonul se deseneaza cu ajutorul functiei POLYGON in cadrul careia sa specifica numarul
de laturi (6) si centrul acestuia care in cazul nostru este un cerc ; se da comanda astfel incat
poligonul care in cazul nsotru este hexagon sa fie inscris in cercul respectiv
- Desenul de ansamblu s-a realizat prin imbinarea pieselor desenate ; imbinarea s-a realizat
cu ajutorul functiilor COPY si MOVE
- S-au mai utilizat de asemenea si comenzile TRIM si BREAK pentru corectare si stilizare
7.Materiale folosite pentru elementele unei
asamblari filetate
Alegerea materialului organelor de ansamblare filetate se face pe baza
criteriilor care privesc indeplinirea functiunii, tehnologia de fabricatie si costul.
Pentru suruburi se folosesc:
- oteluri laminate OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2 ) cu capacitate
buna de deformare plastica la rece
- oteluri de calitate OLC35, OLC45 (STAS 880) pentru solicitari medii
- oteluri aliate 41C10, 33MoC11 (STAS 791) pentru suruburi supuse la
conditii severe de solicitare
- materiale si aliaje neferoase
• Al si Cu pentru conditii care cer materiale cu o buna conductibilitate
electrica si termica
• Titan pentru suruburi solicitate in conditii de tempeaturi ridicate si mediu
coroziv
- materiale plastice (poliamide, nylon, teflon) pentru cerinte de rezistenta la
coroziune, izolare termica si electrica.
Pentru piulite se folosesc
- otel fosforos OLF (STAS 3400)
- fonta
- bronz
Alegerea unuia sau altuia dintre materiale se face in functie de temperatura
de lucru a asamblarii:
- T < 2300C – oteluri normale de inalta rezistenta;
- T = 2300C ÷ 4800C – oteluri aliate cu Cr, Mo, Va
- T = 4800C ÷ 6500C – aliaje de Fe, Ni si Cr
- T = 6500C ÷ 8800C – aliaje pe baza de Ni
- T = 8800C ÷ 11000C – aliaje Ni – Co
Ca procedee tehnologice de prelucrare, alegerea depinde de seria de
fabricatie
- manual (tarod si filiera) pentru unicate;
- pe strung cu cutitul (cutitul de filet simplu, pieptane);
- pe strunguri automate;
- prin frezare;
- filetarea in vartej;
- rulare (cu pastrarea continuitatii fibrelor de material);
Filetele se pot rectifica (pentru cele de miscare) creandu-se o stare favorabila
a tensiunii remanente.

8.Concluzii
● Ansamblarile cu filet reprezinta astazi una dintre cele mai importante inovatii din
domeniul medical si nu numai. In functie de necesitati si de proprietati,se pot executa
diverse aparaturi care sunt necesare omului. De asemena, ansamblurile se folosesc mai
ales in domeniul protezarii unde in ultimii ani au evoluat rapid tehnicile si metodele de
reparari osoase si de tesuturi.