Sunteți pe pagina 1din 45

ARTROLOGIA

GENERALITATI
ARTROLOGIA ( SYNDESMOLOGIA)

Este partea din anatomie care are ca obiect de studiu

articulatiile.

ARTICULATIILE

Reprezinta suprafetele osoase articulare precum si totalitatea

elementelor prin care oasele se unesc intre ele (formatiuni

conjunctive si muschi).
CLASIFICAREA ARTICULATIILOR

Dupa: - functie (miscarea pe care o permit)

- formatiunile de legatura

- modul de dezvoltare

TIPURI: - SINARTROZE (articulatii fibroase) – fixe

- AMFIARTROZE (articulatii cartilaginoase) – semimobile

- DIARTROZE (articulatii sinoviale) – mobile


I.SINARTROZELE
GENERALITATI

- Oasele sunt strans legate intre ele.

- Suprafetele osoase sunt unite prin tesut fibros (membrane sau

ligamente).

- Nu permit miscari sau permit miscari foarte reduse.


TIPURI
1.SINDESMOZA
- in care suprafetele osoase sunt legate printr-un ligament
interosos
2.SUTURILE
- oasele sunt unite intre ele, dar despartite prin tesut fibros
- aceste articulatii se gasesc numai la craniu
TIPURI:

DINTATE(fronto-parietala)

SCUAMOASE(parietotemporala)

PLANE(internazala)
3.GOMFOZA(dintre radacinile dintilor si alveole)
II.AMFIARTROZELE
In aceste articulatii legatura se face prin:
- cartilaj hialin
- fibrocartilaj
TIPURI
1.SINCONDROZELE
- sunt tranzitorii(se osifica)
- suprafetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin (de ex.
oasele ce compun osul coxal)
2.SIMFIZELE
- la care tesutul de legatura este un fibrocatilaj, organizat sub
forma de disc (de ex. discurile intervertebrale)
III.DIARTOZELE
Sunt cele mai multe articulatii din corpul uman.

La nivelul lor se produc miscari multe si variate.


A.SUPRAFETELE ARTICULARE:
- PLANE - permit miscari reduse

- ELIPTICE

- CILINDRICE

- SFEROIDALE - sunt portiuni de ose convexe ce corespund

unor suprafete concave

- permit miscari ample si variate


B.CARTILAJUL ARTICULAR
- acopera suprafetele articulare ale oaselor
- este cartilaj hialin
-
prezinta doua suprafete:
- una aderenta la suprafata articulara a osului
-una libera, spre cavitatea articulara
- marginea sa se continua cu periostul
- marimea sa este proportionala cu amplitudinea miscarilor
- grosimea sa este proportionala cu presiunea exercitata
-
este avascular si nu prezinta terminatii nervoase

-
ii sunt caracteristice: -compresibilitatea

-elasticitatea

-
are un continut mare in apa

-
cand cartilajul se transforma in tesut osos, are loc anchiloza

articulara
Formatiunile care asigura concordanta intre suprafetele

osoase sunt:

LABRUL ARTICULAR(sau cadrul articular)

- este un fibrocartilaj de marire

- este prezent in cazul diartrozelor, pentru a mari suprafata

articulara ( de ex. umar, sold), pentru a creea congruenta cu o

suprafata sferica mai mare


FIBROCARTILAJE ARTICULARE

- se interpun intre suprafetele articulare, pentru a asigura o

mai buna concordanta

a.Discurile – ocupa toata articulatia (de ex. discurile

intervertebrale)

b.Meniscurile – adera la una din suprafetele articulare si o

insotesc in miscare (de ex. meniscurile genunchiului care adera la

tibie)
C.MIJLOACE DE UNIRE
a.CAPSULA ARTICULARA
prezinta doua straturi:
-

- extern-membrana fibroasa
- intern-membrana sinoviala
-
este un manson ce se insera prin cele doua extremitati la
periferia cartilajelor articulare
-
se continua cu periostul
-
are intindere si grosime varaibile, in functie de amplitudinea
miscarilor
-
pe capsula se insera fibre din muschii invecinati, ce impiedica
prinderea acesteia intre suprafetele articulare.
- este vascularizata si inervata
b.LIGAMENTELE ARTICULARE

-sunt benzi fibroase ce se insera pe oasele ce se

articuleaza

-contribuie la mentinerea contactului intre suprafetele

articulare

-ligamentele pot fi:

- intracapsulare

- extracapsulare
Clasificarea ligamentelor in functie de structura:

- capsulare- sunt diferentieri ale capsulei in raport cu oprirea

miscarii (de ex. ligamentul pubo-femural din

articulatia soldului)

- tendinoase -aparute prin transformarea unor tendoane (de

ex. ligamentul patelar al genunchiului)


- musculare - obtinute prin atrofierea unor fascicule

musculare( de ex. ligamentele coracoacromiale)

- fibrozate - (de ex. ligamentul stilohioidian)

- interosoase - asezate intre oase, intrarticular dar extrasinovial

- la distant - unesc cele doua oase fara a intra in contact cu

capsula articulara
d.MEMBRANA SINOVIALA
-
este stratul profund al capsulei articulare

-
este o foita subtire, neteda, lucioasa

-
secreta un lichid galbui, vascos, ce ajuta la:

- lubrifierea suprafetelor articulare

- adeziunea suprafetelor in articulatii


- se opreste la limita dintre cartilajul articular si os

-
acopera formatiunile intracapsulare: - tendoane

- ligamente

- discuri intraarticulare
Prelungirile sinoviale

- externe:

-
fundurile de sac

-
se afla sub tendoanele unor muschi carora le usureaza

alunecarea

-
sunt burse seroase ce comunica cu sinoviala ( de ex.

bursa suprapatelara)

- criptele (foliculii sinoviali) - sunt mici funduri de sac ale

membranei sinoviale ce se insinueaza intre fibrele ligamentelor


- interne:

- plicile sinoviale (ciucurii sinoviali)

- sunt formatiuni ce plutesc libere in cavitatea articulara

- vilozitatile sinoviale - prelungiri filiforme


Lichidul sinovial

-este galbui, vascos

-lubrifiaza elementele articulare

-produce o adeziune la nivelul suprafetelor articulare

-miscarea constituie factorul principal al producerii lui


Cavitatea articulara

-este un spatiu virtual, capilar

-este ocupata de lichidul sinovial

-este situata intre: - cartilajul articular

- membrana sinoviala

- suprafetele articulare sunt intim aplicate una pe cealalta

datorita:

- presiunii atmosferice

- tonusului muscular
BIOMECANICA ARTICULARA
Functia articulatiilor este permiterea unor miscari ale oaselor ce

intra in alcatuirea articulatiilor

-miscarile din articulatii depind de forma suprafetelor

articulare
TIPURI DE MISCARI (in articulatiile sinoviale)

a.ALUNECAREA-deplasarea suprafetelor articulare prin

frecare, fara indepartarea lor, ca o sanie ce se deplaseaza pe

zapada(de ex. articulatiile plane)

b.INVARTIREA SAU ROSTOGOLIREA – deplasarea circulara a

suprafetelor articulare, ca o roata care se rostogoleste pe

pamant ( de ex. articulatiile genunchiului, cotului)


c.ROTATIA - miscare circulara de rasucire,de deplasare a osului

mobil in jurul unui ax longitudinal

-
daca axul este situata inafara osului, se asociaza si deplasarea

(pronatia si supinatia mainii)

-
daca axul corespunde cu cel al articulatiei, rotatia este pura(de

ex. miscarea din articulatia cupei radiusului)


CONDUCEREA IN ARTICULATII

Conducerea articulara - in care sensul, directia miscarii sunt

date de conformatia suprafetelor osoase

Conducerea osoasa - in care amplitudinea miscarii este data

de suprafetele osoase (de ex. articulatia cotului)


Conducerea ligamentara - cand amplitudinea miscarii se

datoreste franarii ligamentare (de ex. articulatia soldului)

Conducerea musculara - cand miscarea este limitata

exclusiv de actiunea muschilor periarticulari


AXUL ARTICULAR - este o linie teoretica in jurul careia se

executa miscarile unei articulatii

Dupa numarul de axe ( grade de libertate), articulatiile se

clasifica in :

- articulatii cu un singur ax

- sunt articulatii cu conducere osoasa

- la nivelul lor miscarile se executa intr-un singur plan

- ex.- articulatia talo-crurala (miscari in plan sagital, in jurul

unui ax transversal)
-articulatii cu mai multe axe

- sunt articulatii cu conducere ligamentara si musculara

- ex. cu doua axe - articulatiile mainii

- ex. cu trei axe - articulatiile soldului si umarului


CLASIFICAREA MISCARILOR dupa pozitia pe care o iau
segmentele intre ele:

FLEXIUNEA - miscarea prin care doua segmente ale corpului se


apropie intre ele
EXTENSIUNEA - opusa flexiei, de indepartare a doua segmente
ADDUCTIA - miscarea prin care un segment sau un membru se
apropie de planul sagital al corpului
ABDUCTIA - miscare opusa adductiei, de indepartare de planul
sagital al corpului
CIRCUMDUCTIA
- miscare complexa, ampla, rezultata din executarea
succesiva a celor patru miscari mentionate mai sus
- segmentul descrie un trunchi de con cu varful in articulatie
PRONATIA
-miscarea de rotatie prin care halucele sau policele se
apropie de corp
SUPINATIA
-opusa pronatiei, de indepartare si revenire in pozitia
anatomica
CLASIFICAREA ARTICULATIILOR SINOVIALE
1.Dupa numarul oaselor:

a. Simple - formate prin unirea a doua oase

b. Compuse - formate prin unirea mai multor oase


2. Dupa forma suprafetelor articulare:
a. Articulatii plane
- cu suprafete articulare plane
- ex. articulatiile intre oasele tarsului sau carpului
b. Articulatiile trohleare
- cu suprafete articulare:
- la un os o trohlee ( scripete)
- la celalat os o cresta si doua povarnisuri
- permit miscari de: - flexie/extensie
- lateralitate foarte redusa
- ex.: articulatia humero-ulnara
c.Articulatiile trohoide

- au suprafete reprezentate dintr-un cilindru osos intr-un

inel fibros

- permit miscari de rotatie

- ex.: articulatiile radioulnare proximala si distala


d.Articulatiile condiliene

- in care un os prezinta doua suprafete articulare rotunjite

(segmente de cilindru plin), care sunt primite in doua

depresiuni de pe celalat os

- permit miscari:

- cea principala intr-un singur plan

- limitate si in alte planuri

- ex.- articulatia genunchiului


e.Articulatiile elipsoide

- suprafete articulare - una de forma unui segment de

elipsoid usor alungit

- cealalta de forma unei depresiuni

putin adancite

- permit miscari de: - flexie/extensie

- abductie/adductie

- circumductie

- ex.: articulatiile radiocarpiana, metacarpofalangiana


f.Articulatiile sferoidale sau cotilice (enartrozele)

- suprafete articulare: - un cap (segment de sfera)

- o cavitate (forma de cupa)

- miscari permise: - flexia/extensia

- adductia/abductia

- circumductia

- rotatia

- ex.: articulatiile umarului si soldului


g.Articulatiile in sa

- suprafete articulare opozite:-concave intr-un sens,

convexe in celalat sens

- miscari permise: - flexia/extensia

- adductia/abductia

- circumductia

- ex.: articulatia carpometacarpiana a policelui


3.Dupa numarul axelor de miscare
a.Articulatii uniaxiale
-permit miscarea intr-un singur plan
-miscari permise: -flexia/extensia (ex. articulatiile
trohleene)
- rotatia( trohoidele)
b.Articulatiile biaxiale
- prezinta axe ale miscarii perpendiculare unul pe celalalt
- ex.-articulatiile elipisoidale si in sa
c.Articulatiile triaxiale
- prezinta axe ale miscarii in cele trei planuri ale spatiului
- ex.: articulatiile sferoidale
LANTUL ARTICULAR

DEFINITIE- miscarile din corpul nostru se executa de obicei prin

intermediul mai multor articulatii, ce impreuna formeaza lantul

articular
NOTIUNI GENERALE DE BIOMECANICA ARTICULARA
Definitie
- studiaza miscarile ce se efectueaza in articulatii
- evidentiaza functiile mecanostructurilor osoase
- evidentiaza rolul musculaturii in statica si dinamica
- analizeaza:
-geometria articulatiilor
-particularitatile mecanice ale structurilor motorii:
- elasticitatea
- rezistenta la actiunea diferitelor noxe
- modalitati de adaptare in conditiile unor
modificari patologice de dinamica
Osul este o parghie actionata de muschi

Componetele unei parghii osoase sunt:

-punctul de sprijin

- la nivelul articulatiei sau pe sol

-forta rezistenta

- greutatea corpului sau a segmentului ce

realizeaza miscarea

-forta activa

- ce realizeaza miscarea (contractia musculara)


CLASIFICAREA PARGHIILOR OSOASE

1.PARGHIA DE GRADUL I-forta rezistenta si forta activa se afla de

o parte si de alta a punctului de sprijin

- ex.: capul in echilibru pe coloana vertebrala:

- forta rezistenta-greutatea capului ce tinde sa cada inainte

- forta activa-tonusul muschilor extensori ai capului si gatului


2.PARGHIA DE GRADUL II-forta rezistenta se afla la mijloc, intre

punctual de sprijin si forta activa

- ex.: pozitia stand pe varfuri:

- sprijinul-capetele metatarsienelor

- forta rezistenta-greutatea corporala ce tinde sa readuca

piciorul pe sol

- forta activa este dezvoltata de tricepsul sural si se aplica

pe calcaneu
3.PARGHIA DE GRADUL III - forta activa este situata intre punctul

de sprijin si forta rezistenta

-ex.: actiunea bicepsului brachial pe antebrat

Evaluare