Raspunsurile corecte sunte cele cu negru.

Iluziile in perceptie sunt rezultatul:

 a. excedentului de informatie

 b. halucinatiilor

 c. efectelor de camp

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe

 Adevarat Fals

Constantele perceptive sunt:

 a. calitati innascute

 b. rezultatul actiunii legilor psihofizice

 c. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale

   Legea constantei se refera numai la perceptia marimii obiectelor

 Adevarat Fals

Functionarea constiintei poate fi estimata:

 a. dupa expresiile fizionomice ale subiectului

 b. dupa viteza de raspuns la stimulii externi

 c. dupa eficienta si performanta actiunilor

Auzul armonic consta in:

 a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat

 b. recunoasterea cu usurinta a liniilor melodice

 c. integrarea intr-o configuratie unitara a raporturilor de inaltime pe verticala

dintre sunetele unei opere muzicale.
Informatia furnizata de senzatiile proprioceptive participa la formarea si sustinerea:

 a. tonusului muscular

 b. schemei integrative a Eu-lui fizic

 c. schemelor miscarilor obiectuale

Receptorii sensibilitatii tactile sunt:

   a) celulele bipolare;
   b) corpusculii Meissner;
   c) corpusculii Krause;
   d) discurile Merkel.

 a. a+c

 b. a+b+c

 c. b+c+d

 d. b+d

Inconstientul are un continut:

 a. exclusiv afectiv-motivational

 b. exclusiv cognitiv

 c. mixt

Senzatiile kinestezice furnizeaza informatii si despre:

 a. culoarea obiectelor

 b. asperitatea obiectelor

 c. greutatea si volumul obiectelor

Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:

 a. dinamica interna a inconstientului

  b. actiunea directa in plan extern cu obiectele

 c. satisfacerea trebuintelor alimentare

Sensibilitatea asigura perceperea:

 a. doar a stimulilor indiferenti

 b. doar a stimulilor biologiceste necesare

 c. a ambelor categorii de stimuli

Sensibilitatea umana este:

 a. o functie modular-diferentiata

 b. o functie global-difuza

Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza:

 a. modalitatea sensibilitatii

 b. intinderea sensibilitatii in raport cu semnificatia stimulilor

 c. intinderea sensibilitatii in raport cu intensitatea stimulilor specifici

Perceptia vizuala a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baza:

 a. un mecanism monocular

 b. un mecanism binocular

Intensitatea sunetelor o masuram in:

 a. cicli/sec.;

 b. microvolti
  c. decibeli

  Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezida in:

   a) admiterea ireductibilitatii perceptiei la senzatie;
   b) considerarea caracterului imanent al structurii;
   c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;
   d) introducerea invariantilor de structura.

 a. a+d

 b. b+c

 c. b+c+d

 d. a+c+d

Perceptia este:

 a. produsul memoriei

 b. produsul imaginatiei

 c. rezultatul actiunii obiectului

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

 a. metoda observatiei externe

 b. metoda introspectiei

 c. metoda clinica

Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua:

 a. pe baza relatarilor verbale ale subiectului

 b. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor reale

 c. pe baza descrierilor unor observatori neutri

Perceptia este:

 a. rezultatul insumarii senzatiilor

 b. rezultatul integrarii senzatiilor

Perceptia si evaluarea timpului semnifica unul si acelasi lucru

 Adevarat Fals

Constiinta este o structura:

 a. eminamente cognitiva

 b. eminamente afectiva

 c. eminamente instrumental - actionala

Evaluarea timpului se refera la:

   a) segmentul trecut;
   b) segmentul prezent;
   c) segmentul viitor.

 a. a+b

 b. b+c

 c. a+b+c

Atributul de „psihologie obiectiva” se aplica:

 a. introspectionismului

 b. freudismului

 c. behaviorismului

 d. gestaltismului

In raport cu subiectul concret, lumea externa exista numai in masura in care este perceputa

 Adevarat Fals
Senzatiile gustative reflecta:

 a. starea de agregare a substantelor introduse in cavitatea bucala

 b. temperatura substantelor

 c. proprietatile chimice (moleculare) ale substantelor

  La nivelul sistemului psihic uman, intre „input” si „output” exista o relatie:

 a. de tip direct, univoc

 b. de independenta

 c. de tip mediat - probabilist

Stimulul specific pentru senzatia pura de dulce este:

 a. glucoza

 b. zaharina

 c. zaharul

  Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in gandire

 Adevarat Fals

Inconstientul are legatura:

 a. mai mult cu gandirea

 b. mai mult cu vointa

 c. mai mult cu imaginatia

Componenta morala a constiintei:

 a. asigura satisfacerea neconditionata a trebuintelor

 b. asigura caracterul teleonomic al comportamentului

  c. asigura adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

Senzatia de durere are:

 a. un rol exclusiv negativ

 b. un rol exclusiv pozitiv

 c. atat un rol negativ, cat si un rol pozitiv

Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos

 Adevarat Fals

Constiinta este:

 a. o organizare sistemic-integrativa emergenta

 b. o organizare sistemic-integrativa emergenta

 c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare

Starea de bine si confort fiziologic are la baza:

 a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice

 b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice

Nivelul calitativ cel mai inalt al integrarii perceptiei se realizeaza in :

 a. faza identificarii

 b. faza detectiei

 c. faza discriminarii

Aparatul auditiv al omului functioneaza optim:

 a. in raport cu intensitati scazute ale sunetelor

  b. in raport cu intensitati mari ale sunetelor

 c. in raport cu intensitati medii ale sunetelor

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sa fie:

 a. lumea subiectiva interna

 b. activitatea finalista

 c. comportamentul

Potrivit intelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei il constituie:

 a. Comportamentul

 b. Conduita

 c. organizarea psihocomportamentala

 d. universul psihic intern

Caracterul subiectiv al reflectarii psihice inseamna dependenta ei exclusiv de subiect

 Adevarat Fals

Notiunea de activitate este:

 a. echivalenta notiunilor de comportament si de conduita

 b. se subordoneaza notiunilor de comportament si conduita

 c. mai completa decat notiunile de comportament si conduita

Invariantii de structura (de buna forma) in perceptie rezulta din:

 a. numarul elementelor componente

 b. marimea elementelor componente

  c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

Legea heterocroniei presupune ca:

 a. toate componentele sistemului psihic se dezvolta in mod liniar

 b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare

 c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente

diferite de maturizare - consolidare

Realizarea perceptiei presupune:

 a. omogenizarea campului stimulator extern

 b. evidentierea unei insusiri dominante

 c. operarea distinctiei „figura - fond”

Psihicul este un atribut al organismelor animale

 Adevarat Fals

Senzatia de foame:

 a. creste nivelul sensibilitatii gustative

 b. scade nivelul sensibilitatii gustative

 c. nu are nici o influenta asupra nivelului sensibilitatii gustative

Capacitatea rezolutiva este indicatorul comportamental esential al functionalitatii inconstientului

 Adevarat Fals

Psihicul uman este:

 a. integral innascut, predeterminat

  b. preponderent dobandit

 c. integral dobandit

Semantizarea este o lege psihofiziologica a sensibilitatii

 Adevarat Fals

Senzatia este:

 a. identica insusirii fizice a stimulului

 b. un obstacol intre noi si lume

 c. o veriga necesara a procesului de cunoastere a lumii

Activitatea onirica apartine:

 a. starii de veghe relaxate

 b. inconstientului

 c. starii crepusculare a constiintei

Legea heteronomiei se refera la:

 a. ritmul dezvoltarii diferitelor functii si capacitati psihice

 b. succesiunea stadiilor psihogenetice

 c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice

particulare

Psihologia introspectionista se centra:

 a. pe studiul continuturilor si starilor interne ale constiintei

 b. pe studiul expresiilor emotionale externe

 c. pe studiul diferentelor individuale

Raportul dintre entropie si informatie:

 a. este complementar-aditiv

 b. este de subordonare

 c. este antagonic

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

 a. sinceritatea subiectului

 b. de gradul de concordanta dintre experienta subiectului si experienta cercetatorului

 c. de acuratetea si fidelitatea inregistarii si prelucrarii datelor

Senzatiile olfactive reflecta:

 a. proprietati mecano-fizice

 b. proprietati electromagnetice

 c. proprietati chimice

A percepe este ceva mai mult decat a simti si ceva mai putin decat a gandi

 Adevarat Fals

Psihicul este o realitate:

 a. substantiala

 b. energetica

 c. spirituala pura

 d. informationala

Divergentele manifestate in istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

  a. terminologic

 b. empiric, faptologic

 c. metodologic

Senzatia este:

 a. o stare subiectiva pura a constiintei

 b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt

 c. un cod-imagine al unei proprietati a stimulului speci

Culorile spectrale se obtin:

 a. prin actiunea compacta a fasciculului luminos

 b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase

 c. prin descompunerea fasciculului luminos in lungimi de unda

Impartirea sunetelor in zgomote si sunete muzicale are la baza:

 a. frecventa undelor acustice

 b. amplitudinea undelor acustice

 c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

In perceptia vizuala, constanta de marime se datoreste:

 a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

 b. stabilitatii imaginii retiniene a obiectului

 c. contextului in care este dat obiectul

Imaginea vizuala este o copie fotografica a obiectului

  Adevarat Fals

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

 a. 1/30 sec

 b. 1/16 sec

 c. 1/45 sec

„Priza de constiinta” se refera la:

 a. latura afectiva

 b. latura informativ-cognitiva

 c. latura volitiv-declansatoare

In raport cu inconstientul, constiinta:

 a. are un rol potentator - stimulator

 b. are un rol moderator - frenator

 c. are un rol acompaniator

Saturatia reprezinta:

 a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea neagra

 b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea alba de aceeasi

claritate

 c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea gri

Senzatiile gustative joaca un rol major in:

 a. reglarea tonusului afectiv

 b. reglarea secretiilor digestive

  c. formarea preferintelor alimentare

  Datorita timbrului:
   a.localizam sursa sonora
   b.deosebim doua sunete de aceeasi inaltime
   c.deosebim doua sunete de aceeasi intensitate

 a. c+d

 b. b+c

 c. a+c

In perceptie, diferentele individuale:

 a. sunt inexistente

 b. sunt legice si permanente

 c. sunt accidentale

In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:

 a. determinismul biologic intern

 b. determinismul univoc extern

 c. determinismul extern mediat

  Psihicul uman este integral innascut

 Adevarat Fals

Datorita constiintei, omul:

 a. se contopeste cu lumea

 b. se delimiteaza si se izoleaza de lume

 c. se delimiteaza si se integreaza in lume

Intre seturi exista raporturi:

 a. de subordonare

 b. antagonice

 c. de coordonare

Senzatia este un model informational:

 a. bidimensional

 b. unidimensional

 c. contextual

Precizia perceptiei miscarii:

 a. creste pe masura indepartarii obiectului de observator

 b. scade pe masura indepartarii obiectului de observator

 c. nu se modifica

Pentru a se realiza perceptia obiectului in volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar ca
cele doua imagini retiniene:

 a. sa fie complet disparate

 b. sa se suprapuna partial

 c. sa se suprapuna integral

Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

 a. inhibitor

 b. relaxant

 c. excitator
Perceptia timpului se refera la:

 a. segmentul trecut

 b. segmentul prezent

 c. segmentul viitor

Duratele evenimentelor neplacute:

 a. tind sa fie subestimate

 b. se evalueaza in mod obiectiv

 c. tind sa fie supraestimate

Durata asteptarii unui eveniment placut:

 a. tinde sa fie subestimata

 b. se evalueaza fara alterari

 c. tinde sa fie supraestimata

In psihologia conduitei, conduita este considerata:

 a. multime de reactii motorii si secretorii

 b. un set de stari de necesitate

 c. o manifestare a personalitatii in intregul sau

Sensibilitatea este:
   a) o functie constanta, nemodificabila;
   b) o functie variabila;
   c) o functie determinata exclusiv biologic;
   d) o functie conditionata si socio-cultural.

 a. b+c

 b. b+d
  c. a+b+c

 d. a+d

Neobehaviorismul:

 a. sustine schema S - R

 b. neaga existenta constiintei

 c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

In perceptie:

 a. setul se confunda cu motivatia

 b. setul poate exista si functiona in absenta unei stari anume de motivatie

 c. setul presupune obligatoriu existenta unei stari de motivatie

Ca si informatia, psihicul:

 a. poseda proprietati perceptibile, nemijlocit masurabile

 b. este un caz particular al entropiei

 c. este masura a gradului de organizare

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:

 a. o scurgere sau un torent continuu

 b. un mozaic de stari (statice)

 c. o imbinare intre static si dinamic

Senzatiile organice semnalizeaza:

   a) modificari structurale la nivelul organelor interne;
   b) modificari functionale la nivelul organelor interne
  a. a+b

 b. a

 c. b

Aparatul receptor al sensibilitatii vizuale se afla in:

 a. sclerotica

 b. retina

 c. nervul optic

In metoda experimentului de laborator, cercetatorul stabileste si controleaza in mod direct:

   a) variabilele ambientale;
   b) variabilele intermediare;
   c) variabilele independente;
   d) variabilele dependente.

 a. b+c

 b. a+b

 c. a+c

Determinismul psihicului uman este:

 a. preponderent biologic

 b. preponderent mixt, interactionist

 c. preponderent social cultural

Psihologia a devenit stiinta independenta datorita adaptarii:

 a. metodei testelor

 b. metodei introspectiei
  c. metodei experimentului

Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

 a. administrarea oricarei substante

 b. administrarea doar a substantelor lichide

 c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale caror molecule se

dizolva in saliva

In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

 a. premisa interna a comportamentului

 b. factor determinant al comportamentului

 c. mecanism frenator al comportamentului

Senzatiile kinestezice:

 a. sunt un simplu acompaniament al miscarilor

 b. sunt necesare in declansarea miscarilor

 c. sunt indispensabile in reglarea miscarilor

Fenomenul „fi” al miscarii aparente a fost pus in evidenta:

 a. in sfera perceptiei tactile

 b. in sfera perceptiei vizuale

 c. in sfera perceptiei auditive

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

 a. numarul „elementelor” componente

 b. diversitatea starilor afective

  c. volumul conexiunilor externe

 d. numarul „elementelor” componente si volumul conexiunilor interne si

externe.

Starea de set actioneaza ca:

 a. factor de asimilare a obiectului - stimul

 b. factor de blocare a perceptiei obiectului - stimul

 c. factor de intarziere a formarii imaginii obiectului

Imaginea retiniana reflecta obiectul:

 a. in pozitia in care este prezentat

 b. in pozitie rasturnata

 c. in pozitie oblica

Semnalizarea proprioceptiva functioneaza:

 a. uneori in stare de somn

 b. numai in stare de veghe

 c. permanent

In teoria freudiana, functionarea inconstientului se subordoneaza:

 a. principiului emergentei

 b. principiului placerii

 c. principiului realitatii

Psihicul este o realitate:

  a. nemijlocit observabila si perceptibila

 b. imposibil de observat si cunoscut

 c. cognoscibil in mod mijlocit

Psihologia generala este o stiinta centrata pe:

 a. individual, specific

 b. general, universal

 c. tipologic

In plan filogenetic, aparitia psihicului se leaga de:

 a. aparitia excitabilitatii

 b. aparitia sistemului muscular

 c. aparitia functiei de explorare - semnalizare

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

 a. sarea amara

 b. chinina

 c. lactona

Din punct de vedere psihofiziologic:

 a. toate mirosurile sunt neutre

 b. toate mirosurile au efect pozitiv

 c. toate mirosurile au efect negativ

 d. nici un raspuns nu este corect

In cercetarea psihologica ne asteptam ca validitatea generalizarilor sa fie:

 a. invers proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate

 b. direct proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

 a. S ® R

 b. S ® 0 ® R

 c. S ® P ® R

In perceptia plurimodala se integreaza:

 a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

 b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori

 c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

Sensibilitatea kinestezica se activeaza:

 a. la actiunea stimulilor externi

 b. la declansarea miscarilor voluntare

 c. la declansarea miscarilor involuntare

 d. la declansarea oricarei miscari

Gestaltismul se bazeaza pe:

 a. considerarea interactiunii parte - intreg

 b. considerarea exclusiv a partii

 c. considerarea exclusiv a intregului

Calitatea modala a senzatiilor gustative este determinata de:

 a. starea de agregare a substantei

 b. de miscarile limbii

 c. de structura moleculara a substantei

Veriga corticala a analizatorului cutano-tactil se localizeaza in:

 a. ariile 17,18,19 Brodmann

 b. ariile 3,1,2 Brodmann

 c. ariile 36,38 Brodmann

Inconstientul colectiv:

 a. deriva din cel individual

 b. include pe cel individual

 c. precede si subordoneaza pe cel individual

Constiinta confera comportamentului un caracter:

 a. imediat, impulsiv

 b. agresiv

 c. nemijlocit - teleonomic

 d. defensiv - ezitant

   Comportamentul animal este eminamente instinctual

 Adevarat Fals

Homeostazia mediului intern al organismului este:

 a. un fenomen perturbator indezirabil

  b. un fenomen reglator necesar

 c. o stagnare a proceselor fiziologice

Caracterul activ al perceptiei rezida in:

 a. prezenta si actiunea directa a obiectului

 b. implicarea operatiilor subiectului

 c. varierea caracteristicilor obiectului

Legea proiectiei obiectuale exprima identitatea substantial-calitativa intre imaginea perceptiva si

obiect

 Adevarat Fals

Legea bunei forme exprima:

 a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei

 b. caracterul secvential - serial al perceptiei

 c. caracterul structural - emergent al perceptiei

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

 a. tipul substantei folosite

 b. prezenta sau absenta zgomotului de fond

 c. concentratia substantei - stimul

Legea selectivitatii reflecta:

 a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

 b. preponderent rolul determinantilor obiectivi

Comportamentul instinctual se caracterizeaza prin:

  a. analiza si evaluarea prealabila a conditiilor

 b. compararea alternativelor

 c. centrarea pe atingerea imediata a obiectului

Legea adaptarii are:

 a. rol perturbator asupra perceptiei

 b. rol optimizator asupra perceptiei

 c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitatii

  
Perceptia spatiului este:

 a. de tip monomodal

 b. de tip intermodal

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive

 Adevarat Fals

Veriga corticala a analizatorului auditiv se situeaza in:

 a. ariile 3,1,2 Brodmann

 b. ariile 41,42,22 - Brodmann;

 c. ariile 44,24,26 - Brodmann

Adaptarea se realizeaza cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate in:

 a. sfera sensibilitatii tactile

 b. sfera sensibilitatii olfactive

 c. sfera sensibilitatii luminoase

  Contrastul culorilor reflecta:

 a. raportul de intensitate

 b. raportul de durata

 c. raportul de modalitate

Functia de reglare a constiintei consta in planificarea si evaluarea critica a rezultatelor activitatii

 Adevarat Fals

Efectele de camp sunt rezultat al perceperii si evaluarii corecte a tuturor componentelor

obiectului - stimul

 Adevarat Fals

Senzatiile olfactive se implica in reglarea actului alimentar:

 a. prin continutul informational obiectiv

 b. prin nota de placut - neplacut

 c. prin intensitate

Cuvantul joaca un rol esential in mecanismele perceptive

 Adevarat Fals

  Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice

 Adevarat Fals

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiinta independenta fixandu-si ca obiect de studiu:

 a. activitatea

 b. constiinta

 c. comportamentul

Senzatiile gustative se includ in categoria:

  a. senzatiilor exterior informative

 b. interoinformative

 c. proprioinformative

Stimul olfactiv poate fi:

 a. orice substanta

 b. numai substantele volatilizabile

 c. numai substantele lichide

   La nivelul creierului, functiile psihice:

 a. nu au o localizare determinata

 b. au o localizare precisa si invarianta

 c. unele au o localizare precisa, altele o localizare dinamica

Domeniul sunetului se delimiteaza pe baza:

 a. amplitudinii vibratiilor acustice

 b. frecventei vibratiilor acustice

 c. formei vibratiilor acustice

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

 a. este integral innascut

 b. se formeaza in antogeneza timpurie

 c. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

  Psihicul poseda proprietati care ne permit sa-l percepem in mod nemijlocit

 Adevarat Fals

Perceptia este un model informational:

 a. izomorfic

 b. homomorfic

 c. izomorfic - homomorfic

Tonul cromatic este determinat de:

 a. intensitatea fasciculului de lumina

 b. lungimea undei electromagnetice

 c. forma undei electromagnetice

Functionarea constiintei se subordoneaza:

 a. principiului automatismului

 b. principiului realitatii

 c. principiului placerii

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabila:

 a. inchiderea ochilor

 b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale

 c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lunga durata

Sensibilizarea semnifica:

 a. scaderea sensibilitatii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a

stimulului specific
  b. cresterea sensibilitatii unui analizator prin stimularea lui repetata cu stimulul
specific

 c. cresterea sensibilitatii unui analizator ca urmare a stimularii altui analizator

Datorita constiintei, omul:

 a. se insereaza in lume ca obiect

 b. se adapteaza la lume pasiv

 c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect

Senzatiile proprioceptive informeaza despre:

 a. functionarea organelor interne

 b. miscarile locomotorii

 c. pozitiile posturale ale corpului in repaus

Perceptia miscarii fizice a obiectelor este mai exacta:

 a. intr-un spatiu „vid”, nepopulat

 b. intr-un spatiu populat

Identificarea perceptiva:

 a. este spontana si innascuta

 b. este invatata si dobandita

  Alegeti cele doua forme generice (bazale) in care se structureaza constiinta:

   a) constiinta morala;
   b) constiinta corporala;
   c) constiinta lumii externe;
   d) constiinta trecutului;
   e) constiinta de sine.

 a. b+d
  b. b+c

 c. c+d

 d. c+e

   Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si modelul

informational al propriului Eu

 Adevarat Fals

n dezvoltarea psihica a omului, ereditatea are:

 a. un rol absolut

 b. un rol relativ

 c. un rol nul

Perceptia implica memoria:

 a. in faza detectiei

 b. in faza discriminarii

 c. in faza identificarii

Cel care a pus in evidenta existenta culorilor spectrale prin descompunerrea fasciculului luminos
a fost:

 a. Helmholtz

 b. Newton

 c. Hering

In definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvata a

   adus-o:

 a. behaviorismul
  b. gestaltismul

 c. asociationismul

In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:

 a. de concordanta

 b. antagonica

 c. de complementaritate

Frecventa sunetului determina:

 a. senzatia de tarie

 b. senzatia de inaltime

 c. senzatia de timbru

Conceptul de informatie contribuie la:

 a. o mai exacta localizare a psihicului in creier

 b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

 c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

 a. liniar

 b. ierarhic bidimensional

 c. ierarhic tridimensional

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sa fie:

  a. functiile psihice particulare

 b. omul concret cu problematica sa existentiala

 c. conduita

 d. activitatea

Perceptia monomodala consta in:

 a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

 b. perceperea unui obiect o singura data

 c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

Senzatiile tactile reflecta:

 a. proprietati chimice

 b. proprietati acustice

 c. proprietati mecano-fizice

  Durata asteptarii unui eveniment neplacut:

 a. tinde sa fie subestimata

 b. tinde sa fie supraestimata

 c. se evalueaza in mod obiectiv

Latura activ - creatoare a constiintei se realizeaza prin:

 a. functia reglatorie

 b. functia proiectiva

 c. functia cognitiva
   Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaza in:

 a. ariile 4,6,8 - Brodmann

 b. ariile 22,41 - Brodmann

 c. ariile 17,18, 19 - Brodmann

Receptorii sensibilitatii gustative sunt dispusi:

 a. in musculatura limbii

 b. in invelisul superior al buzelor

 c. in mucoasa limbii

Gratie constiintei, omul devine capabil:

 a. sa raspunda imediat la stimulii externi

 b. sa foloseasca unelte

 c. sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din

jur

In dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

 a. auxiliar

 b. complementar

 c. determinant

  Auzul fonematic se dezvolta pe baza:

 a. auzului muzical

 b. auzului general

Cui apartine teza „intreaga viata psihica este reductibila la senzatii”?

  a. psihanalizei

 b. asociationismului

 c. behaviorismului

   In conditii de intuneric sensibilitatea vizuala:

 a. scade

 b. creste

 c. ramane constanta

  In cazul suprapunerii complete a celor doua imagini retiniene:

 a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

 b. obiectul este perceput dedublat

 c. obiectul este perceput in volum

Sensibilitatea este:

 a. o variabila de tip discret

 b. o variabila de tip continuu

Psihicul uman este un sistem:

   a) static;
   b) probabilist;
   c) dinamic;
   d) dinamic - evolutiv.

 a. a+c

 b. b+d
  c. a+d

Intre constiinta si inconstient exista numai relatii de subordonare

 Adevarat Fals

Stimulul specific pentru producerea senzatiei pure de sarat este:

 a. sarea de potasiu

 b. sarea de sodiu

 c. sarea de magneziu

  Creatorul psihologiei conduitei este:

 a. W. Wundt

 b. J. Piaget

 c. P. Janet

  Pentru auzul muzical este definitorie:

 a. diferentierea - identificarea inaltimii sunetelor

 b. diferentierea - identificarea timbrului sunetelor

 c. diferentierea - identificarea raporturilor de inaltime si durata dintre sunete

Constienta este:

 a. sinonima si echivalenta cu constiinta

 b. sinonima si echivalenta cu constiinta de sine

 c. sinonima si echivalenta cu starea de veghe activa

Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

 a. corpusculilor Meissner

 b. aparatului bastonaselor

 c. aparatului conurilor

Aparatul bastonaselor asigura:

 a. vederea diurna

 b. vederea nocturna

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

 a. la nivelul verigii receptoare

 b. la nivelul verigii corticale

 c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale

Homunculusul senzitiv corespunde:

 a. sensibilitatii olfactive

 b. sensibilitatii cutano-tactile

 c. sensibilitatii auditive

Intre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exista un raport:

 a. invers proportional

 b. logaritmic

 c. direct proportional

   Perceptia este:

 a. un fenomen punctual - instantaneu

  b. un proces multifazic.

Psihicul:

 a. izvoraste din structura celulara interna a creierului

 b. este o realitate paralela care coexista de la inceput cu creierul

 c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatii

Medierea informationala de tip psihic a actiunilor obiectuale externe incepe cu perceptia

 Adevarat Fals

   Pentru a deveni eficienta si obiectiva, observatia trebuie:

 a. sa se realizeze cu consimtamantul subiectului

 b. sa provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeaza a fi studiat

 c. sa fie discreta si sistematica

 d. sa fie spontana si episodica

  Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depasi limitele:

   a) freudismului;
   b) behaviorismului;
   c) introspectionismului

 a. b+c

 b. a+c

 c. a+b+c

Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar in marime mai mica decat este in
realitate se interpreteaza ca el se afla la distanta mare de noi

 Adevarat Fals

   Perceptia furnizeaza informatii despre:

  a. proprietatile esentiale si generale ale obiectelor

 b. proprietatile situational - accidentale ale obiectelor

 c. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati accidentale

   Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirma:

 a. pe tot continuumul sensibilitatii

 b. numai in segmentele extreme ale continuumului sensibilitatii

 c. numai in segmentul mediu al continuumului sensibilitatii

   Sensibilitatea este o functie constanta, independenta de varsta

 Adevarat Fals

  Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima:

 a. diferenta dintre intensitatile a doi stimuli independenti

 b. valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial

Psihicul este o secretie a creierului

 Adevarat Fals

Orientarea New-look a evidentiat:

 a. rolul contextului fizic ambiental in perceptie

 b. rolul complexitatii stimulilor in perceptie

 c. rolul factorilor motivationali si de personalitate in perceptie

Senzatia de durere se produce:

 a. la actiunea unei anumite modalitati de stimuli

  b. la actiunea oricarei modalitati de stimuli

Receptorii sensibilitatii auditive se afla:

 a. in membrana timpanica

 b. in fereastra ovala

 c. in membrana bazilara (organul lui Corti)

Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa de sine

 Adevarat Fals

Mecanismul senzatiei este:

   a) blocul receptor;
   b) blocul subcortical;
   c) blocul cortical.

 a. b+c

 b. a+b+c

 c. a+c

   In absenta sensibilitatii:

 a. este compromisa doar dezvoltarea senzatiilor

 b. este compromisa doar dezvoltarea miscarilor obiectuale

 c. este compromisa intreaga dezvoltare psihica

Interpretarea, ca faza a perceptiei, inseamna:

 a. incadrarea obiectului intr-o clasa

 b. relationarea obiectului cu experienta anterioara

 c. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

   Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare

 Adevarat Fals

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiva este:

 a. 1/30

 b. 1/15

 c. 1/10

Determinantii perceptiei includ:

 a. exclusiv factorii obiectivi externi

 b. exclusiv factorii subiectivi - interni

 c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in aditiune

 d. ambele categorii de factori in interactiune

Analiza, ca operatie a gandirii, are drept premisa neurofiziologica diferentierea in cadrul

sensibilitatii si activitatea specifica a ceea ce numim analizatori.

 Adevarat Fals

Formarea si integrarea in structura de ansamblu a gandirii a operatiilor specifice se pot produce

in mod spontan, si in afara contextului unei activitati organizate si sistematice de invatare, de
asimilare efectiva a fundamentelor diferitelor stiinte.

 Adevarat Fals

Devenirea gandirii se realizeaza obiectiv in doua planuri: istoric si ontogenetic.

 Adevarat Fals

Prin continutul formal, gandirea se integreaza in continuumul cognitiei, reprezentand segmentul

calitativ superior al acestuia si marcand, totodata, o discontinuitate prin realizarea saltului
activitatii de cunoastere de la senzorial la logic.

 Adevarat Fals
Formarea reprezentarilor are un caracter pasiv si uniformizat.

 Adevarat Fals

Suportul „material al notiunii este cuvantul.

 Adevarat Fals

  Memorarea voluntara se realizeaza la niveluri diferite de completitudine, exactitate si trainicie

sau durabilitate.

 Adevarat Fals

Caracterul polar al emotiilor deriva din:

 a. intensitatea stimulilor

 b. starea de motivatie a subiectului

 c. caracterul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

  Dinamica motivationala se subordoneaza:

 a. legii efectului

 b. lb. legii asociatiei

 c. principiului tensiunii - reductiei

Atentia este implicata in:

 a. veriga de intrare a activitatii

 b. veriga de iesire a activitatii

 c. veriga intermediara a activitatii

 d. in toate cele trei verigi

   Prin gandire cunoasterea umana trece:

 a. de la un obiect la altul
  b. de la imagini la obiecte

 c. de la particular la universal

  Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului constient
asupra evenimentelor din mediul extern si asupra propriilor acte psihocomportamentale.

 Adevarat Fals

Sensibilitatea este o functie constanta, neinfluentata de varsta sau de stimulii mediului socio-
cultural.

 Adevarat Fals

  In cazul memorarii intentionate, subiectul simte confortul mental, cum se mobilizeaza expres
pentru a vizualiza cat mai clar fiecare „element al materialului in vederea uitarii rapide si
complete.

 Adevarat Fals

Metoda experimentului se utilizeaza in prezent in toate stiintele zise empirice - de la fizica la

sociologie.

 Adevarat Fals

Ebbinghaus a studiat memoria cu ajutorul:

 a. unor serii de imagini

 b. unor serii de silabe si cuvinte fara sens

 c. unor serii de cuvinte cu sens

  Abstractizarea este mediata de analiza si operatiile ei subiacente, iar suportul ei primar este
atentia.

 Adevarat Fals

Datorita dimensiunii mnezice, omul:

 a. devine constient de sine

  b. isi pastreaza echilibrul psihic intern

 c. isi pastreaza constiinta continuitatii in timp

Timpul necesar memorarii este proportional cu:

 a. starea interna a subiectului

 b. tipul (natura) materialului

 c. volumul (lungimea) materialului

Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

 a. J. Piaget

 b. W. Kohler W. Kohler

 c. P.J. Guilford

 d. O. Selz

Dupa sfera de cuprindere, uitarea poate fi partiala, fragmentara (selectiva), afectand anumite
elemente sau parti ale materialului memorat si lasand nealterate altele, sau totala, subiectul
nereusind sa reactualizeze nici o parte.

 Adevarat Fals

Legea adaptarii, legea sensibilizarii si depresiei si legea oboselii sunt legi psihofiziologice ale
sensibilitatii.

 Adevarat Fals

Din punct de vedere calitativ, generalizarea poate fi: nespecifica, pe criterii eterogene, ducand la
obtinerea unor produse intern contradictorii, de tip „conglomerat (falsa generalizare sau
generalizare pripita), si specifica, pe criterii corelate (omogene), prin care se obtin produse
valide.
  Adevarat Fals

Structura Inputului mnemonic este eterogena si cuprinde:

   A. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice, viscerale)
   B. Fluxuri imaginative
   C. Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propozitionale
   D. Fluxuri de trairi emotionale
   E. Fluxuri motivationale
   F. Fluxuri motorii

 a. A, C, D, E, F

 b. A, B, D, E, F

 c. B, C, D, F

 d. A, B, C, D, E, F

Reflectarea de tip afectiv-emotional se realizeaza:

 a. in forma de imagine

 b. in forma de motiv

 c. in forma de traire

Memoria psihica o consideram a fi functia exclusiv a creierului, care este organul intregii vieti
psihice.

 Adevarat Fals

   Gandirea in care predomina schemele algoritmice o putem caracteriza tipologic ca algoritmica.

 Adevarat Fals

Legea statistica actioneaza si se verifica la nivelul ansamblului, al multimii de elemente sau

cazuri; in raport cu un caz individual concret, actiunea ei este doar probabila, iar nu strict
necesara

 Adevarat Fals
Caracterul mijlocit al reflectarii la nivelul gandirii consta in aceea ca ea se dezvolta si se
structureaza pe baza informatiei furnizate de senzatii si perceptii sau de memoria de lunga
durata.

 Adevarat Fals

Baza genetica a operatiilor gandirii o constituie

 a. experienta senzoriala

 b. limbajul articulat

 c. actiunea in plan extern

  In cadrul domeniilor de actiune ale legilor (relatia dintre conditia C si evenimentul E),
organizarea absoluta inseamna absenta oricarei legaturi intre conditia C si evenimentul E

 Adevarat Fals

Operatiile gandirii sunt:

 a. transformari unidirectionale

 b. sistematizari de notiuni

 c. transformari bidirectionale (reversibile)

   Memoria nu intervine din afara in structurarea si integrarea proceselor psihice cunoscute

-perceptia, gandirea, imaginatia, trairile emotionale etc., ci face parte din insasi structura lor
interna.

 Adevarat Fals

   Legea, ca legatura intre conditia C si efectul E , aplicabila atat ansamblului de cazuri, cat si
fiecarui caz individual luat separat, formuleaza doar predictii exacte asupra starii ulterioare a
fenomenelor.

 Adevarat Fals

Auzul colorat este un fenomen descris de legea oboselii si se datoreaza oboselii senzoriale prin
suprasolicitarea analizatorilor

 Adevarat Fals
Reprezentarea este o reflectare (cunoastere):

 a. intuitiv-concreta

 b. formal-abstracta

Sensibilitatea este o proprietate functionala care permite perceperea atat a stimulilor biologiceste
necesari, cat si a stimulilor in sine indiferenti sau neutri care, in anumite situatii, pot deveni
semnale ajutatoare.

 Adevarat Fals

   Fondatorul psihologiei personalitatii, ca domeniu relativ distinct de cercetare si cunoastere,

trebuie socotit psihologul german Hans Gruber.

 Adevarat Fals

   Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in:

   A. continutul reflectoriu
   B. durata
   C. intensitate

 a. A, B

 b. A, C

 c. B, C

In cadrul gandirii, notiunile nu sunt dispuse la intamplare, haotic, ci ele se ordoneaza si se

ierarhizeaza sistemic, alcatuind ceea ce se cheama piramida inteligentelor multiple.

 Adevarat Fals

Latura procesuala a memoriei se releva in succesiunea si interconditionarea a trei faze principale:

   A. Engramarea sau fixarea (memorarea in aceptiunea traditionala)
   B. Pastrarea sau conservarea
   C. Cumulative
   D. Ecforarea sau reactualizarea
   E. Integrativ- interpretative active
  a. A, B, E

 b. B. C. D

 c. A. B. D

Descartes identifica gandirea cu constiinta si o considera ca un dat (proba peremptorie a

existentei de sine era insasi realizarea in vivo a procesului de gandire sau de cugetare: gandesc,
deci exist).

 Adevarat Fals

Metoda revizuirii ipotezelor genereaza explorari in vederea determinarii validitatii unor teorii sau
legi.

 Adevarat Fals

  Legile psihologice imbraca aceeasi forma ca si cele fizice, fiind structurate mai mult pe
determinismul de tip dinamic decat pe cel de tip statistic.

 Adevarat Fals

Curentul asociationist considera gandirea cu precadere sub aspect cumulativ-cantitativ, ca fiind

produsul multiplicarii formelor de senzatii si al articularii succesive (in lant) sau simultane
(spatiale) a imaginilor.

 Adevarat Fals

Teoria Cannon-Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie:

 a. sistemul nervos autonom

 b. formatiunile talamo-hipotalamice

 c. interactiunea cortico-talamo-hipotalamica

  Care din urmatoarele entitati motivationale poseda cea mai mare stabilitate si pregnanta.

 a. aspiratia

 b. idealul
  c. trebuinta

 d. interesul

Comportamentul de satisfacere a unei stari de motivatie genereaza:

 a. semnale de sensibilizare - activare

 b. semnale de sustinere

 c. semnale de saturatie

Caracterul ideal al reflectarii gandirii este, la randul lui, incomparabil mai accentuat decat cel al
reflectarii perceptive.

 Adevarat Fals

Geneza reprezentarii se circumscrie genezei functiei de simbolizare si comunicare

 Adevarat Fals

Eficienta adaptativa a gandirii la nivel individual depinde intr-o mare masura de sistemicitatea
sa; o gandire slab structurata, dezorganizata devine lipsita de coerenta si finalitate.

 Adevarat Fals

   Stadiul preoperator al dezvoltarii intelectului se caracterizeaza prin:

 a. capacitatea copilului de a rezolva numai sarcini de ordonare a obiectelor dupa o

anumita insusire

 b. capacitatea copilului de a efectua numai transformari directe (sa transforme o

situatie initiala intr-o situatie finala)

 c. capacitatea copilului de a efectua atat transformari directe, cat si transformari

inverse, dar numai cu support obiectual sau imagistic

Reprezentarea devine posibila datorita fixarii mai mult sau mai putin fidele si durabile a
continutului informational oferit de gandire.

 Adevarat Fals
   La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

 a. criteriul genetic

 b. criteriul urgentei de satisfacere

 c. criteriul complexitatii

Modelele cognitive leaga atentia primordial de selectarea, procesarea si utilizarea informatiilor in

contextul izolarii generale a omului cu lumea.

 Adevarat Fals

Care din atributele de mai jos definesc gandirea ?

   A. impresionabilitatea
   B. discursivitatea
   C. caracterul mijlocit
   D. contiguitatea
   E. esentialitatea
   F. efemeritatea

 a. A, B, D, E

 b. A, B, C, E

 c. C, D, E, F

 d. A, D, E, F

Gandirea formala consta in a reflecta operatiile exteriorizate asupra realului si a refuza

rezultatele acestei reflectari.

 Adevarat Fals

  In raport cu asociationismul, gestaltismul a marcat un pas inainte, din punct de vedere

metodologic, admitand specificul calitativ al gandirii ca „forma distincta a organizarii psihice si
ireductibilitatea ei la reprezentare sau senzatie.

 Adevarat Fals
Memoria poate fi analizata sistemic pe baza schemei cibernetice:

 a. Output- input- output

 b. Input- output- Input

 c. Input- output- exitput

Abordarea problemei vointei in psihologie a fost influentata puternic de tendintele si curentele

manifestate in cadrul filosofiei.

 Adevarat Fals

Memoria prezinta o organizare:

 a. uniform-omogena

 b. modulara

Legea este o relatie de dependenta variabila intre elementele unui sistem sau intre marimile de
intrare si marimile de iesire ale aceluiasi sistem (ultima avand loc atunci cand un sistem se
raporteaza la mediu)

 Adevarat Fals

Engramarea (fixarea) reprezinta in sine un ansamblu de operatii de ordin logic-informational,

biofizic si biochimic, in urma carora continuturile proceselor cognitive (perceptie, gandire,
imaginatie), afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal al
prezentului in cel al trecutului.

 Adevarat Fals

O perspectiva mai noua in clasificarea reprezentarilor a adus-o psihologia reprezentarilor

spatiale.

 Adevarat Fals

Memoria logica este mediata si instrumentata de operatii mentale speciale de analiza, comparare
si relationare criterial-semantica a elementelor materialului.

 Adevarat Fals

Afectivitatea este un factor:

  a. de apropiere / coeziune interpersonala

 b. de separatie si indepartare interpersonala

 c. si de apropiere si de indepartare

Abstract inseamna ceva ce, ca atare, nu exista in realitatea sensibila, existand doar ca un dat ideal
in gandirea noastra.

 Adevarat Fals

Reprezentarea retine :

 a. insusirile si aspectele accidentale, intamplatoare

 b. insusirile si aspectele semnificative

 c. insusirile si aspectele esentiale, necesar

Legea adaptarii exprima definirea acuitatii sensibilitatii prin raportarea la starea vigila a
subiectului si la capacitatea lui de a avea o senzatie specifica de care sa-si dea seama.

 Adevarat Fals

Memoria voluntara este forma esentiala de organizare si manifestare a capacitatii mnezice a

omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor activitatilor specifice,
incepand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de creatie.

 Adevarat Fals

In acceptiunea teoriei semantice a informatiei, notiunea sau conceptul este un model homomorfic
multimediat, in care sunt reprezentate sau codificate cu ajutorul semnelor verbale datele
relevante, perene, comune unei multimi mai intinse sau mai restranse de obiecte („elemente ).

 Adevarat Fals

Emotiile pun in evidenta anumite trasaturi de ordin cantitativ si calitativ, care fac posibila
analiza, compararea si clasificarea lor.

 Adevarat Fals
Abstractizarea consta in:

 a. asamblarea insusirilor esentiale

 b. desprinderea unei insusiri din contextul altora

 c. retinerea unor insusiri (esentiale) si eliminarea altora (neesentiale)

Deosebirile principale dintre MLD si MSD se stabilesc dupa urmatoarele caracteristici: 1. durata;
2. gradul de activare; 3. volumul; 4. modul de codificare.

 Adevarat Fals

Superioritatea atentiei voluntare asupra celei involuntare consta in:

 a. prezenta starii de veghe

 b. activarea generalizata

 c. durata de mentinere si aria de cuprindere

Clasificarea legilor se face dupa un singur criteriu, si anume natura fenomenelor asupra carora
poarta actiunea legii, astfel incat nu putem clasifica legile decat in legi mecano-fizice, legi
biologice, legi sociale, legi psihologice etc.

 Adevarat Fals

Expresiile emotionale sunt:

 a. proprii numai omului

 b. proprii numai animalelor

 c. comune omului si animalelor

Reflexul de orientare sta la baza:

 a. atentiei postvoluntare

 b. atentiei involuntare
  c. atentiei voluntare

Metoda dezordinii experimentale sau a experimentului „sa vedem ce-o fi , „sa vedem ce se va
intampla a fost sugerata chiar de catre J. Piaget.

 Adevarat Fals

In timp ce pentru unii, prezenta componentei emotionale este un balast, o sursa permanenta de
erori, esecuri si dezadaptari, pentru altii, aceasta reprezinta bunul cel mai de pret si cel mai intim
al personalitatii, sursa de energie si activare-rezonare permanenta la situatiile existentiale.

 Adevarat Fals

Potrivit cercetarilor lui J. Piaget, pentru nivelul operatiilor concrete se disting un numar infinit de
tipuri de grupari

 Adevarat Fals

   Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima: raportul dintre intensitatea initiala
a stimulului si valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial, pentru a
determina o crestere sesizabila in intensitatea senzatiei initiale.

 Adevarat Fals

Spre deosebire de perceptie, care dureaza cat timp obiectul se mentine in campul sensorial si
continua sa actioneaza asupra vazului, auzului sau a altora simturi, (reprezentarea are o durata
relative scurta de ordinal secundelor sau fractiunile de secunda).

 Adevarat Fals

Adaptarea nu se manifesta decat in cadrul analizatorului vizual si depinde numai de intensitatea

stimulului.

 Adevarat Fals

Atentia poate fi definita ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare si potentare selectiva

a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cu obiectul
si finalitatea lor proprii, asigurandu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa.

 Adevarat Fals
Dati unui subiect sa memoreze o lista de 100 de cuvinte:
   A. se retin mai bine cuvintele de la inceputul listei?
   B. se retin mai bine cuvintele de la mijlocul listei?
   C. se retin mai bine cuvintele de la sfarsitul listei?

 a. A, B

 b. B, C

 c. A, C

Spre deosebire de perceptie, care furnizeaza informatii numai despre obiectele si fenomenele
reale prezente, care actioneaza in momentul data supra analizatorilor nostri, reprezentarea ofera
astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta.

 Adevarat Fals

  Piramida notiunilor se structureaza:

 a. pe baza volumului

 b. pe baza sferei

 c. concomitent si pe baza volumului si pe baza sferei

Dinamica sistemului mnezic are la baza anularea feed-back-urilor pozitive cu cele negative si
anticipative (feed-before).

 Adevarat Fals

Algoritmul este:

 a. un ansamblu de reprezentari ale unei clase omogene de obiecte

 b. o succesiune precis determinata de operatii (transformari)

Observatia este mai eficienta in inregistrarea si evaluarea organizarii psihice interne decat in
cunoasterea si descrierea trasaturilor fizice, bioconstitutionale si dinamico-energetice
(temperamentale) ale personalitatii.

 Adevarat Fals
  In calitate de informatie, gandirea nu poate fi observata si perceputa in mod direct, nu poseda
atribute sensibile ca obiectele si fenomenele externe pe care le desemneaza.

 Adevarat Fals

In cercetarea psihologica moderna, autoobservatia se foloseste ca metoda principala, si nu

necesita asocierea cu o alta metoda.

 Adevarat Fals

Reprezentarea este o reflectare a obiectelor si fenomenelor :

 a. in forma imagistic-figurala

 b. in forma conceptual-simbolistica

Sursele interne ale reprezentarilor se alfa:

   A. in activitatea onirica ;
   B. in memoria de scurta durata;
   C. in imaginatie;
   D. in memoria de lunga durata;
   E. in gandire

 a. A, C, E

 b. A, C

 c. B, C,

 d. C, D

Notiunea reflecta realitatea :

 a. in miscare

 b. in conexiunile ei interne

 c. in forma static

Veriga cea mai importanta care face jonctiunea intre reprezentare si si gandire o constituie
“conceptele matemice”.
  Adevarat Fals

Esenta modelului asociationist al gandirii rezida in:

 a. sustinerea caracterului ei reflectoriu

 b. sustinerea reductibilitatii ei la senzatii

 c. sustinerea caracterului ei abstract

Ca forma a activitatii psihice, memoria nu-si limiteaza mecanismele numai la structurile si

procesele neuronale si neurochimice.

 Adevarat Fals

Stadialitatea formarii notiunilor reflecta si este simetrica stadialitatii formarii operatiilor.

 Adevarat Fals

Legea sinesteziei este una dintre cele patru legi socio-culturale ale sensibilitatii

 Adevarat Fals

Fondul de reprezentari sta la baza structurii si detasarii procesului gandirii

 Adevarat Fals

Operatiile particulare specifice ale gandirii sunt cele elaborate in contextul abordarii si rezolvarii
anumitor clase de sarcini, proprii diferitelor domenii ale cunoasterii.

 Adevarat Fals

Suportul memoriei de scurta durata este:

 a. neuroendocrin

 b. biochimic

 c. bioelectric
Psihicul uman este integral innascut.

 Adevarat Fals

Afectivitatea reflecta:

 a. proprietatile esentiale ale obiectului-stimul

 b. starile mediului intern al organismului

 c. raportul dintre evenimentele din plan extern si evenimentele din plan intern

Nivelurile activitatii de cunoastere, care corespund gradelor diferite de elaborare a unei teorii
sunt: identificare, descriere, explicare, interpretare, predictie.

 Adevarat Fals

Satisfacerea motivelor primare devine facultativa pentru asigurarea supravietuirii si functionarii

normale a omului ca sistem viu.

 Adevarat Fals

Structura atentiei este:

 a. exclusiv fiziologica

 b. excusiv psihologica

 c. dubla

Principalele avantaje ale metodei observatiei le constituie naturaletea si autenticitatea

fenomenelor psihocomportamentale relevate si economicitatea mijloacelor materiale necesare
efectuarii cercetarii.

 Adevarat Fals

Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale

   A. Gradul de organizare logica interna (saturatia in relatii semantic, integrative intre elemente)
   B. Dominanta motivationala in momentul receptarii materialului (daca este consonanta/
disonanta)
   C. Timpul de prezentare(expunere)a fiecarui element (intervale optime sau interval critice-
prea mici sau prea mari)
   D. Nivelul de concentrare si mobilitate a atentiei; starea de odihna sau oboseala
  a. A, B

 b. B, C

 c. B, D

Reprezentarile interne exista si functioneza in mintea noastra, reproducand diferite insusiri si

aspecte ale obiectelor si mediului ambient.

 Adevarat Fals

Notiunea este :

 a. unitatea operatorie a gandirii

 b. unitatea informationala a gandirii

In organizarea sistemului psihic, afectivitatea ocupa o pozitie de interfata intre cognitie si

motivatie, cu care, de altfel, se impleteste cel mai strans.

 Adevarat Fals

   Procesul mnezic este:

 a. Un proces de acelasi ordin cu procesele cognitive sau motivationale

 b. O modalitate de fiintare si manifestare in timp a fiecarui proces in parte si a

sistemului in ansamblu

  In metoda interviului si convorbirii , modul de inregistrare folosit de psiholog, precum si

emiterea de catre acesta a unor judecati de valoare, nu are importanta pentru asigurarea
sinceritatii raspunsurilor subiectului.

 Adevarat Fals

  Generalitatea reflecta sfera de aplicabilitate reala a unei operatii.

 Adevarat Fals

Un tablou mai complet al organizarii interne a gandirii il va realiza P.J. Guilford (1959), sub
forma cunoscutului model abstract al culorilor
  Adevarat Fals

Trainicia se refera la:

 a. durata engramarii

 b. rapiditatea reactualizarii

 c. durata pastrarii

Memoria involuntara acopera un vast teritoriu al existentei noastre cotidiene si ne inzestreaza

zilnic, fara sa depunem vreun efort de concentrare a atentiei, cu informatii, impresii si experiente
ce pot fi mai tarziu de un real folos.

 Adevarat Fals

Desprinderea psihologiei de filosofie si constituirea ei ca stiinta independenta se datoreaza

introducerii metodei biografice ca metoda specifica de cercetare.

 Adevarat Fals

In metoda experimentului de laborator, cercetatorul stabileste si controleaza in mod direct:

variabilele dependente si variabilele intermediare.

 Adevarat Fals

  Legea estetizarii si semantizarii, exprima modelarea sensibilitatii umane in raport cu

desprinderea si actiunea a doi factori culturali: frumosul si semnificatia.

 Adevarat Fals

Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

 a. nu se fixeaza direct pe scop

 b. foloseste procedee si tehnici logico-formale

 c. foloseste continuturile informationale furnizate de senzatii si perceptii