Biotina

Biotina denumita si Vitamina H sau Vitamina B7, este o vitamină hidrosolubilă ce face parte
din complexul B. Spre deosebire de alte vitamine care provin din alimente, biotina poate fi sintetizată
şi de flora bacteriană de la nivelul intestinului gros. Vitamina H joacă un rol important în transferul
CO2 în cadrul metabolismului lipidic, glucidic şi proteic, funcţionând ca un cofactor enzimatic.

Vitamina B7 este de asemenea implicată în reacţii biochimice multiple, cum ar fi

metabolismul niacinei, degradarea aminoacizilor, formarea purinei (producerea acizilor nucleici) şi
interacţionează cu histone prin intermediul biotinil-transferazei.

Are rol de protecţie a pielii şi părului (încetineşte procesul de albire), având acţiune sinergică
cu vitaminele A, B2 şi B6. Împiedică depunerea colesterolului la nivelul endoteliului vascular,
contribuie la eliminarea substanţelor toxice şi a metaboliţilor acumulaţi în organism, facilitând astfel
funcţiile ficatului şi ale vezicii biliare.

Biotina ameliorează capacitatea de memorare, poate fi folosită în tratamentul alcoolismului, în

hipercolesterolemie, ateroscleroză, hipertensiune arterială, angină pectorală, diabet zaharat, stress,
ciroză hepatică, ulcer gastric, este utilizată uneori în programele de reducere a greutăţii.

Vitamina H se găseşte în carne (păsări de curte), în special organe (ficat şi rinichi), produse
lactate (lapte, brânză şi unt), gălbenuşul de ou, stridii, homar, somon, ton, macrou, heringi, avocado,
banane, căpşuni, pepene verde, grapefruit, coacăze negre, stafide, nuci, ciuperci, mazăre verde,
conopidă, drojdie de bere, germeni de grâu, fasole, linte, tărâţe de ovăz, pâine din cereale integrale,
fulgi de ovăz, unt de arahide. Ouăle consumate în stare crudă împiedică absorbţia vitaminei, datorită
avidinei conţinută în albuşul de ou. Este o vitamină stabilă la căldură, dar sensibilă la lumină şi
oxigen.

Doza zilnică recomandată de vitamina H este de 300 μg pentru adulţii sănătoşi şi femeile
gravide şi aproximativ 350 μg/zi pentru femeile care alăptează.

Deoarece necesarul zilnic este mic, multe alimente conţin această vitamină şi organismul
produce în mod natural biotina, deficienţele sunt rare.

Tulburările metabolismului vitaminei H survin într-un context special: alimentaţia parenterală

nesuplimentată cu biotină sau bolile ereditare ale metabolismului acestei vitamine. Deficienţa de
biotinidază şi holocarboxilaz-sintetază sunt cele mai cunoscute forme de tulburări ale metabolismul
biotinei. Absenţa piruvat-carboxilazei biotin-dependentă, propionil-CoA carboxilazei, metilcrotonil-
CoA carboxilazei şi acetil-CoA carboxilazei poate duce la deficienţă carboxilazică multiplă, o
afecţiune ameninţătoare de viaţă. Intervenţia terapeutică întârziată cu biotină poate duce la tulburări
mentale şi neurologice ireversibile.

Carenţa de vitamina H este foarte rară, cu toate acestea poate fi întâlnită în practica medicală.
Simptomele deficitului de B7 includ: oboseală, anorexie, greaţă, anemie, alopecie, dermatită
seboreică, piele prea uscată sau prea grasă, culoare cenuşie a mucoasei bucale şi faringiene, glosita,
mialgie, hiperestezie, conjunctivită, stări depresive, convulsii.

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
2. http://www.scribd.com/doc/3975922/Totul-despre-vitamine.
3. www.cambridgebiomedical.com, Vitamin B7, H, Biotin, Ref Type: Internet Communication.
 Acidul folic
Acidul folic sau folatul este un nutrient esențial care face parte din complexul de opt vitamine
hidrosolubile B. E important de menționat faptul că acidul folic reprezintă o formă sintetică a
vitaminei B9 și nu se regăsește în mod natural în alimente, ci sub formă de supliment alimentar.
Folatul este forma naturală a vitaminei B9. Totodată, după ce a ajuns în organism, acidul folic este
transformat în vitamina B9 pentru a putea fi asimilat.
Acidul folic este necesar pentru buna funcționare a organismului, fiind implicat în producția
de material genetic (ADN) și în alte funcții ale organismului. Acesta contribuie la producerea de
energie, la metabolizarea carbohidraților, reglează funcționarea sistemului nervos și transformările
proteinelor și lipidelor în organism.

Principalele beneficii ale acidului folic sunt:

 Prevenirea malformațiile congenitale nivelul scăzut de folați în primele stadii ale sarcinii au

fost asociate cu un risc crescut de apariție a malformațiilor la nivelul creierului, coloanei
vertebrale sau măduvei osoase). Din acest motiv este important ca femeile însărcinate să
consume suplimente alimentare cu acid folic atât înainte, cât și în timpul sarcinii.
 Susținerea sistemul nervos:un nivel optim de acid folic este benefic pentru prevenirea
tulburărilor de dezvoltare neurologică sau emoțională. Totodată, acesta poate preveni apariția
demenței și poate ajuta la scăderea declinului cognitiv.
 Reducea nivelul de homocisteină - homocisteina este o moleculă care se află în strânsă
legătură cu apariția problemelor cardiovasculare, aterosclerozei sau trombozelor venoase, dar
și cu apariția stărilor depresive. Astfel, acidul folic ajută la reducerea nivelului de
homocisteină și previne apariția acestor probleme de sănătate.
 Prevenirea apariția depresiei - nivelul scăzut de acid folic este asociat cu depresia.
Suplimentele pe bază de acid folic stimulează astfel receptorii de serotonină de la nivelul
creierului și pot fi recomandate împreună cu tratamentul împotriva depresiei.
 Susține sistemul imunitar - deficitul de acid folic poate duce la slăbirea sistemului imunitar și
la apariția anemiei megaloblastice. Administrarea unei doze optime de acid folic crește
rezistența organismului împotriva infecțiilor.

Deficiența de acid folic apare cel mai frecvent în urma unei carențe în alimentația zilnică.
Alte situații în care se poate instala o deficiență a acestei vitamine sunt: administrarea unor
medicamente, în alcoolism sau în situațiile care presupun o sinteză celulară accelerată (sarcină,
lactație, creștere rapidă, traumatisme, arsuri și infecții), precum și în anumite stări patologice cronice
(boală celiaca și sindromul de instestin iritabil, sindrom de malabsorbție). Deficiența de vitamina B12
poate sugera și o deficiență asociată de acid folic. 
Semnele care pot sugera prezența unui deficit de acid folic:glosita, pierderea apetitului, diaree,
scădere în greutate, anemie, scăderea imunității, capacitate scazută de memorare.

Necesarul zilnic de acid folic pentru adulți și copiii peste 11 ani de 400 ɥg; femeile care se
pregătesc să rămână însărcinate trebuie să crească aportul de acid folic cu cel puțin o lună înainte de
sarcină: 600 ɥg (200 ɥg pot fi furnizate prin alimentație care trebuie completată cu un supliment de
400 ɥg de acid folic); în perioada sarcinii: 700 ɥg (300 ɥg pot fi asigurate din aport alimentar și restul
printr-un supliment de 400 ɥg); în perioada alăptării: 500 ɥg (asigurate atât printr-un supliment e 200
ɥg, cât și printr-o alimentație bogată în acid folic)
. 
Bibliografie: 1.Ghid pentru Alimentație Sănătoasă, România, 2006
2.Center for Disease Control and Prevention, Facts about Folic
acid, https://www.cdc.gov/ncbddd/folicacid/about.html
3.Mayo Clinic, Folate, https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-folate/art-20364625

Avram Mircea-Tudor 1D