Sunteți pe pagina 1din 11

9.1.

TIPURI DE REŢELE

Din punctul de vedere al ariei geografice acoperite, reţele sunt:


- locale LAN (Local Area Network);
- metropolitane MAN (Metropolitan Area Network);
- de arie mare WAN (Wide Area Network).
LAN pentru o clădire, un campus. Conectarea sistemelor se face de
regulă printr-un singur mediu de transmisie (un cablu).
MAN pentru un oraş sau o zonă a acestuia. Conectarea sistemelor se
face prin două medii de transmisie (cabluri) formând două magistrale
unidirecţionale. Fiecare magistrală are un capăt de distribuţie (head-end) şi
un dispozitiv care iniţiază transmisia datelor.
WAN pentru o ţară, un continent sau globală. Au în componenţă
calculatoare gazdă interconectate prin linii de transmisie (numite şi circuite,
canale sau trunchiuri). Elementele de comutare (noduri de comutare) sunt
calculatoare specializate, care au rolul de a conecta mai multe linii de
transmisie prin analiza pachetelor de date sosite pe o linie şi retransmisia lor
pe altă linie.
Din punctul de vedere al tehnologiei de transmisie a datelor, reţelele
sunt:
- reţele cu difuzare;
- reţele punct - la - punct.

Reţelele cu difuzare
Au un singur canal de comunicaţie care este partajat de toate calculatoarele
din reţea. Orice maşina poate trimite mesaje, numite pachete, care sunt
primite de toate celelalte maşini. Un câmp de adresa din pachet specifica
maşina căreia îi este adresat pachetul.
La recepţionarea unui pachet, maşina verifică câmpul de adresa pentru a
prelua pachetul, dacă îi este adresat sau pentru a-l ignora.
Există posibilitatea, în regim de difuzare, ca pachetul să fie preluat toate
maşinile din reţea, prin specificarea regimului în cadrul câmpului de adresă.
Reţelele punct - la - punct
Realizează conexiuni intre perechi de maşini individuale. Pentru a ajunge de
la sursa la destinaţie, un pachet trece prin una sau mai multe maşini
intermediare.
Reţelele mai mici, utilizează difuzarea, în timp ce reţelele mai mari folosesc
tehnologia de transmisie punct - la - punct.

1
Din punctul de vedere modului de alocare a resurselor, reţele sunt
de tipul:
- Client/Sever;
- Punct la punct (Peer to Peer);
- Combinate.

Reţele de tipul Client/Server


Folosesc o serie de calculatoare drept server, având rolul de a furniza
servicii calculatoarelor client.
Se consideră un serviciu inclusiv medierea legăturii între două calculatoare
de tipul client.
Clienţii din reţea sunt staţii de lucru (workstations) pentru server.
Clientul poate avea orice sistem de operare (SO), pe când serverul trebuie să
aibă un SO „de sever” care să furnizeze rapid răspunsuri calculatoarelor
client. Drept SO de reţea – pentru sever se folosesc Linux, Unix, Windows
sau un SO care emulează funcţiile de sever cum ar fi Win NT, Win XP.
În cazul reţelelor de dimensiuni mari serverele sunt specializate numai
pentru anumite tipuri de activităţi. Spre exemplu într-o reţea Windows NT,
pot fi următoarele tipuri de servere:

- servere de fişiere şi de tipărire - administrează accesul şi folosirea


de către utilizatori a resurselor de tip fişier şi a imprimantelor;
- servere de poştă electronică - gestionează transferul de mesaje
electronice între utilizatori;
- servere de fax - gestionează traficul de mesaje fax în şi dinspre reţea;
- servere de comunicaţie - gestionează fluxul de date transmise între
reţeaua serverului şi alte servere.

Reţele de tipul Peer-to-Peer


Aceste reţele nu folosesc noţiunea de Sever, toate calculatoarele din reţea îşi
stabilesc utilităţile proprii care vor fi partajate cu celelalte maşini din reţea.
Fiecare calculator este atât server cât şi client. Ansamblul calculatoarelor din
reţea formează un grup de lucru (workgroup).

Reţele combinate
Reţelele sunt parţial peer – to - peer şi parţial de tipul Client/Server
folosind avantajele fiecărei structuri.

9.2. CABLAREA UNEI CLĂDIRI

2
Dispunerea cablurilor de comunicaţie într-o clădire multietajată, în
scopul realizării unei reţele LAN, se face prin coloane (de cabluri).
Coloanele pot fi:
- distribuite (distributed backbones);
- comprimate (collapsed backbones);
- hibride.

Coloanele comprimate (collapsed backbones) sunt grupate în jurul ruterelor


fiind răspândite în interiorul clădirilor, iar reţelele reticulare hibride şi cele
distribuite în stea sunt comune pentru zone extinse (spre exemplu la nivelul
unui campus).
Intr-o arhitectura de coloane distribuite (distributed backbones), hub-
urile de medii partajate asigură cablarea orizontala de pe fiecare palier, in
timp ce coloana LAN realizata cu rutere conectează etajele. Câte un ruter pe
etaj.
Intr-o arhitectura de coloane comprimate (collapsed backbones),
hub-urile pentru medii partajate realizează cablarea LAN pe fiecare etaj şi
toate hub-urile se conectează sau se "comprima" intr-un singur ruter
centralizat, oferind un singur punct de control.
Coloana hibridă interconectează clădirile, având câte un ruter pentru
fiecare clădire, interconectate la nivel central (spre exemplu la nivelul unui
campus).

9.3. TOPOLOGII ALE REŢELELEOR LAN

Prin topologie a reţelei se înţelege modul de dispunere a sistemelor la


mediul de comunicaţie, ceea ce determină diferite moduri de partajare a
accesului. Din acest punct de vedere reţelele pot fi:

- de tipul magistrală (Bus);


- în stea (Star);
- magistrală în stea;
- în inel (Ring).

Reţeaua de tipul magistrală (Bus)


Toate calculatoarele sunt conectate la un singur cablu (backbone, trunck -
segment, trunchi, coloana). Calculatoarele au acces in mod egal la toate
resursele reţelei. Pentru ca un sistem să aibă acces la magistrală trebuie să

3
aştepte eliberarea cablului pentru a evita coliziunile de date. Deoarece datele
sau semnalele electronice sunt transmise in întreaga reţea acestea vor
parcurge cablul de la un capăt la altul.
Daca semnalului i s-ar permite sa se deplaseze fără întrerupere, el ar
continua sa se reflecte înainte si înapoi de-a lungul cablului, împiedicând
celelalte calculatoare sa transmită semnale. Din acest motiv, semnalul
trebuie oprit după ce a ajuns la adresa de destinaţie.

Pentru a opri reflectarea semnalului, la fiecare capăt al cablului este plasata o


componentă numită terminator, care are rolul de a absorbi semnalele.
Dezavantaje: daca magistrala se întrerupte cade toată reţeaua; pentru
adăugarea unui sistem întreaga reţea este scoasă din funcţiune.
Reţeaua în stea (Star)
Legătura intre calculatoare se face prin intermediul unui concentrator
(hub). Semnalele sunt transmise de la calculatorul emiţător, prin intermediul
concentratorului, la toate calculatoarele din reţea. Concentratoarele se mai
numesc repetoare multiport deoarece au 8 la 12 porturi, prin care
conectează calculatoarele din reţea .

4
Defectarea unui sistem sau a unui cablu nu scoate reţeaua din funcţiune.
Dezavantaj – multe cabluri.
Reţeaua în inel (Ring)
Legătura între calculatoare se face prin intermediul unui port de
intrare (In Port) şi a unui port de ieşire (Out Port).
Fiecare calculator, prin portul de ieşire, transmite date către următorul
calculator din reţea spre portul de intrare al acestuia. Semnalul parcurge
bucla intr-o singura direcţie, trecând pe la fiecare calculator.
Fiecare calculator acţionează ca un repetor, amplificând semnalul si
transmiţându-l la calculatorul următor. Deoarece semnalul traversează
fiecare calculator, defectarea unuia dintre ele afectează întreaga reţea.

5
Pentru ca să se evite situaţia de întrerupere a reţelei în cazul defectării
unui calculator se foloseşte o implementare a inelului prin intermediul unei
unităţi de acces MAU (Multistation Access Unit).

Fluxul de date se menţine de la un calculator la altul, dar prin


intermediul MAU, ca în figura . În situaţia defectării unui sistem unitatea
MAU dirijează fluxul de date către următorul calculator din inel. Astfel
sistemul defect este eliminat din ring şi activitatea reţelei poate continua.

Reţeaua de tipul magistrala în stea


Reţeaua dispune de o magistrală prevăzută cu o unitate de acces
Media Acces Unit (MAU) prin care se realizează legăturile între
calculatoarele conectate pe reţele de tipul stea.
Topologia inel-stea, numita si inel cablat in stea, este asemănătoare cu
topologia magistrala-stea. Ambele includ un concentrator, care conţine de
fapt inelul, respectiv magistrala. Concentratoarele din topologia inel-stea
sunt conectate prin concentratorul principal intr-o topologie stea.

9.4. TOPOLOGII ALE REŢELELEOR DE TELECOMUNICAŢII


Structura generală a unei reţele de comunicaţii, prezentată în figura,
are următoarele elemente:

6
C - centru de comutaţie, stabileşte de conexiuni permanente sau temporare;
T - terminale la utilizatori;
JE - joncţiunea exterioara, având rolul de a stabili conexiuni cu alte reţele;
J - joncţiunea, realizează legaturi între centrele de comutaţie;
RC – este reţeaua de comunicaţie.

Reţeaua propriu-zisa RC nu conţine terminalele, pe când reţeaua totală le


include.
Topologia depinde de caracterul legaturilor realizate (punct la punct, cu
difuziune) şi de tipul de comutaţiei (telefonica sau / şi de date).
Legaturile realizate de un comutator pot fi
- locale;
- de intrare;
- de ieşire;
- de tranzit (între doua joncţiuni).
Principalele topologii utilizate pentru reţeaua de comunicaţii sunt:
- reţea plasă (interconectare totală);
- reţea poligonala (în inel);
- reţea de arbore, cu 1, 2, 3 nivele.
- reţea mixtă .

7
Reţeaua in arbore (reţea radiala)
Centrele de comutaţie C sunt interconectate intr-un sistem arbore cu mai
multe nivele, ca în figura.

Reţeaua în stea – este o altă structură de arbore, ca în figura.

Structura in stea cu BUS comun

8
Informaţia transmisa prin BUS are în componenţă adresa. Funcţia este
îndeplinită de terminalele “inteligente” . Pe baza adresei conţinută in fiecare
pachet, acesta este identificat şi transferat destinatarului.

Structura in stea PBX (Private Branch Exchange)

Structura Inel cu jeton


(Token – ring)

9
Inelul unidirecţional din figura realizează o configuraţie stea cu un nivel,
fiind echivalat cu centrul stelei.
Pentru a elimina dezavantajul fiabilităţii reduse a inelului unidirecţional se
foloseşte o structură dublu inel cu jeton, cu posibilitate de reconfigurare in
inel unidirecţional, ca în figura.

Reţele cu interconectare totala (tip plasa)

10
Centrele de comutaţie se leagă intre ele pe principiul fiecare cu fiecare.
Avantaje: număr mare de joncţiuni, rute de rezerva multiple.
Dezavantaje: cost ridicat.

Reţele poligonale (în inel)


În cazul reţelelor în inel comutatorul asigură atât funcţia de comutaţie locala
cât şi de comutaţie de tranzit. Pentru fiecare comunicaţie există o rută
rezervată.

11

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 1
    Curs 1
    Document12 pagini
    Curs 1
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2
    Curs 2
    Document8 pagini
    Curs 2
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document11 pagini
    Curs 3
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 9 Osi
    Cap 9 Osi
    Document7 pagini
    Cap 9 Osi
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap1 Merged
    Cap1 Merged
    Document115 pagini
    Cap1 Merged
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Echipamente Specifice de Automatizare in Foraj-Extractie (Curs 1)
    Echipamente Specifice de Automatizare in Foraj-Extractie (Curs 1)
    Document4 pagini
    Echipamente Specifice de Automatizare in Foraj-Extractie (Curs 1)
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 Masurarea Debitelor de Titei Si Gaze
    Curs 3 Masurarea Debitelor de Titei Si Gaze
    Document9 pagini
    Curs 3 Masurarea Debitelor de Titei Si Gaze
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 1
    Cap 1
    Document19 pagini
    Cap 1
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4 Masurarea Nivelului
    Curs 4 Masurarea Nivelului
    Document10 pagini
    Curs 4 Masurarea Nivelului
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Meniu Bendis Food 09.08-13.08.2021
    Meniu Bendis Food 09.08-13.08.2021
    Document6 pagini
    Meniu Bendis Food 09.08-13.08.2021
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 3
    Cap 3
    Document8 pagini
    Cap 3
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 2
    Cap 2
    Document7 pagini
    Cap 2
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 9 Osi
    Cap 9 Osi
    Document7 pagini
    Cap 9 Osi
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 6
    Cap 6
    Document10 pagini
    Cap 6
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 2
    Cap 2
    Document7 pagini
    Cap 2
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 12
    Cap 12
    Document7 pagini
    Cap 12
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 3
    Cap 3
    Document8 pagini
    Cap 3
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 4
    Cap 4
    Document10 pagini
    Cap 4
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 11
    Cap 11
    Document3 pagini
    Cap 11
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 5
    Cap 5
    Document3 pagini
    Cap 5
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 7
    Cap 7
    Document13 pagini
    Cap 7
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 1
    Cap 1
    Document19 pagini
    Cap 1
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 10
    Cap 10
    Document5 pagini
    Cap 10
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 14
    Cap 14
    Document4 pagini
    Cap 14
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 8
    Cap 8
    Document4 pagini
    Cap 8
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Firma Bymbark-2
    Proiect Firma Bymbark-2
    Document65 pagini
    Proiect Firma Bymbark-2
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Cap 13
    Cap 13
    Document4 pagini
    Cap 13
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Descrierea Procesului
    Descrierea Procesului
    Document2 pagini
    Descrierea Procesului
    Adelina96
    Încă nu există evaluări
  • Concluzii
    Concluzii
    Document1 pagină
    Concluzii
    Adelina96
    Încă nu există evaluări