Nitu Antonio 10i

Consider ca elevii isi arata interesul putin mai mult datorita materiei si apoi a
profesorului, astfel ca majoritatea elevilor are obiective diferite referitoare la ce
doresc sa studieze. In concluzie, am ales sa imi exprim opinia pe doua cazuri
specifice.
1. Materia pe care o predau nu ii pasioneaza sau nu este importanta pentru un
numar mare de elevi.
2. Materia pe care o predau ii pasioneaza pe elevi.
In prima situatie, obiectivul meu ca profesor ar fi sa-i atrag pe copii asupra
materiei pe care o predau prin implicari practice ale acesteia in domeniile de care
acestia sunt interesati. Spre exemplu, daca o clasa este interesata de istorie , iar eu
predau geografie, as incerca sa predau materia facand o conexiune intre
evenimente istorice si locul unde acestea s-au intamplat, sau implicari directe ale
relifelului, economiei, in anumite esecuri sau victorii istorice.
De asemenea, in ambele situatii, conexiunea dintre elev si profesor este vitala.
Recent, mi-am pus problema sistemului de invatamant online. Teoretic, calitatea
educatiei ar trebui sa fie aceeasi. Informatiile sunt aceleasi, calitatea comunicarii,
audio video, este in mare parte aceeasi, ce lipseste atunci? Am realizat ca lipsa
conexiunii inter-umane duce intr-adevar la lipsa de interes fata de un anumit
subiect.
Asa ca, mai ales in situatia a doua si nu numai, cu cat un profesor se arata mai
interesat si pasionat de subiectul pe care il preda, cu atat mai mult isi va motiva
elevii sa arate acelasi interes, sau sa caute motivul pentru care profesorul apreciaza
asa de mult subiectul. Totusi, aceasta conexiune elev-profesor nu trebuie sa fie una
bazata pe frica, ci mai mult pe respectul reciproc. In opinia mea, formalitatea
relatiei elev-profesor ingreuneaza procesul de educatie, iar lipsa formalitatii in
aceasta relatie nu este echivalenta cu lipsa de respect. Daca poti arata unui elev ca
este inteles, mereu ca si profesor vei avea prioritate in mintea sa, deoarece esti
primul sau printre primii ce s-a detasat de relatia tipar.
Totusi, mereu vor exista elevi total dezinteresati, ce absenteaza constant. Cea
mai buna strategie, ca profesor, ar fi un oarecare “contract social”. In urma unei
discutii cu respectivii elevi, ca profesor, am rugamintea ca acestia sa dea o sansa
cursului meu, sa imi lase feedback, sa vina cu propuneri pentru a face ora mai
interesanta. In acest fel, elevii respectivi nu se simt pedepsiti, ca la majoritatea
disciplinelor, ba chiar simt ca profesorul respectiv este interesat de bunastarea
acestora, rupand astfel cercul de greseala-pedeapsa si schimbandu-le percepita
asupra orei respective.