Sunteți pe pagina 1din 26

EVOLUȚIA

SOCIO - DEMOGRAFICĂ 2016

PROIECT :
ELABORARE
PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PENTRU ORAȘUL COMĂNEȘTI
- JUDEȚUL BACĂU

PROIECTANT GENERAL:
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.
STUDIU
PROIECTANT DE SPECIALITATE: DE
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L. FUNDAMENTARE
BENEFICIAR:
ORAŞUL COMĂNEŞTI
URBANISTIC GENERAL ȘI
“ELABORARE PLAN
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU
ORAŞUL COMĂNEŞTI-JUDEŢUL BACĂU ”

STUDIU DE FUNDAMENTARE
EVOLUȚIA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

BENEFICIAR: ORAŞUL COMĂNEȘTI

PROIECTANT GENERAL: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

FAZA: STUDII DE FUNDAMENTARE

COORDONATOR STUDIU: urb. Mariana UGLEA

ÎNTOCMIT: urb. Ana MIRON


urb. Andra-Filofteia ZAMFIR
arh. urb. Ioana-Ruxandra PRIE

2016

2 / 26
CUPRINS
CAPITOLUL I
1. Analiza evoluției cadrului socio – demografic al dezvoltării orașului Comănești
pag. 4
1.1. Populația, elemente demografice și sociale pag. 4
1.2. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei pag. 6
1.3. Structura demografică pag. 8
1.3.1. Structură pe sexe şi grupe de vârstă pag. 8
1.4. Evoluţia populaţiei pag. 12
1.4.1. Rata brută a natalităţii şi a mortalităţii, sporul ntural pag. 12
1.4.2. Căsătorii şi divorţuri pag. 14
1.4.3. Intrări şi ieşiri în efectivul populaţiei orașului Comănești, sporul
migraţiei pag. 14
1.5.Forţa de muncă pag. 15
1.5.1.Numărul de salariaţi şi de şomeri pag. 15
1.5.2. Populaţia activă şi ocupată pag. 16
1.6. Gradul de şcolarizare pag. 17
1.6.1. Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie pag. 17
1.6.2. Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie pag. 18
1.7. Gradul de sănătate pag. 20
1.7.1. Unităţi sanitare şi personal medico-sanitar pag. 20
1.8. Accesul populației la dotări culturale pag. 21
1.8.1. Biblioteci pag. 21
1.8.2. Muzee pag. 22
1.8.3. Instituţii de spectacole pag. 22
1.9. Disfuncţionalităţi privind aspectele socio -demografice pag. 23
CAPITOLUL II
2. Prognoza populației pag. 24
2.1. Modelul de creştere tendenţială a populaţiei pag. 24
2.2. Modelul de creştere biologică a populaţiei pag. 24
2.3. Concluzii și măsuri privind evoluția socio-demografică pag. 25

BIBLIOGRAFIE pag. 26

3 / 26
CAPITOLUL I
ANALIZA EVOLUŢIEI CADRULUI SOCIO-
DEMOGRAFIC AL DEZVOLTĂRII ORAȘULUI
COMĂNEȘTI

1.1. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE


Populaţia ocupă un loc central în activităţile de urbanism şi amenajarea teritoriului,
implicând cunoaşterea a trei categorii de aspecte:
 necesităţile obiective de dezvoltare;
 potenţialul cantitativ-demografic al populaţiei;
 potenţialul calitativ al populaţiei.
Câteva dintre argumentele considerării populaţiei în planurile de urbanism general se
referă la rolul acesteia ca factor central de care se ţine seama în elaborarea soluţiilor de
dezvoltare, de beneficiar al tuturor măsurilor de dezvoltare care au ca finalitate creşterea
nivelului de trai al acelei populaţii şi de realizator al dezvoltării.
Conform cadrului metodologic de elaborare al P.U.G., populaţia este tratată şi din punct
de vedere cantitativ-demografic: efectivul populaţiei, repartizarea în teritoriu, mişcarea
populaţiei, structura şi evoluţia populaţiei. Aceste aspecte cantitative folosesc drept criterii în
elaborarea soluţiilor de amenajare urbanistică şi a teritoriului, respectiv:
1. Fundamentarea deciziei de extindere/reducere a teritoriului intravilan destinate
locuirii în acord cu creşterea/scăderea numărului populaţiei;
2. Luarea unor decizii privind dotările necesare la nivel de oraş bazate pe cunoaşterea
nevoilor specifice ale diferitelor grupe de vârstă în funcţie de ponderea acestora în
total populaţie;
3. Fundamentarea viitoarelor decizii de investiţii ale administraţiei locale în funcţie de
tendinţele demografice pentru următorii 10 ani legate spre exemplu de echiparea
tehnico-edilitară, dotările culturale, sociale, educaţionale, etc.
Analiza socio-demografică este utilă atât în fundamentarea proiectării cât şi în
identificarea resurselor şi mecanismelor sociale de implementare a proiectelor de urbanism şi
în evaluarea consecinţelor sociale ale realizării soluţiilor de urbanism.

4 / 26
 DIN PUNCT DE VEDERE DEMOGRAFIC, AU FOST ANALIZATE
URMĂTOARELE ASPECTE:
- numărul locuitorilor (populaţia stabilă) în ultimii 23 ani;
- structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă în ultimii 23 ani;
- evoluţia populaţiei în ultimii ani şi prognoza populaţiei după modelul de creştere
biologică, bazat pe creşterea naturală a populaţiei (spor natural) şi modelul de creştere
tendenţială, prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natural şi
migrator), înregistrat în ultimii 12 ani;
- mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei în perioada 1992-2014;
- disfuncţionalităţile privind evoluţia şi structura populaţiei, modul de ocupare a
resurselor de muncă;
- resursele de muncă şi populaţia ocupată şi evidenţierea aspectelor sociale rezultate ca
urmare a mutaţiilor previzibile în structura populaţiei ocupate, precum şi cele
rezultate din mobilitatea populaţiei şi a forţei de muncă;
- gradul de şcolarizare al populaţiei bazat pe niveluri de educaţie;
- gradul de dotări al populaţiei în ceea ce priveşte infrastructura de sănătate şi dotările
culturale.
 TIPURI DE DATE ŞI SURSA DATELOR, ANI DE REFERINŢĂ
Pentru a elabora analiza demografică au fost folosite date din surse oficiale, respectiv:
- Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO online pentru Fişa orașului
Comănești pentru recensămintele populaţiei - au fost luate în considerare datele de la
ultimile patru recensăminte, respectiv anii: 1992, 2002, 2011 şi 2014.
Recensământul populaţiei este o înregistrare exhaustivă a populaţiei la nivel naţional ce
se efectuează cu o periodicitate de aproximativ un deceniu. Scopul este obţinerea la
momentul de referinţă al recensământului a unor date complete despre starea populaţiei.
Variabilele principale sunt: sexul, vârsta, starea civilă, numărul şi vârsta copiilor, locul
naşterii, locul domiciliului şi al reşedinţei, naţionalitatea, limba maternă, şcolaritatea,
ocupaţia etc. Pentru statistica demografică recensământul reprezintă un punct de reper, toate
calculele demografice ulterioare raportându-se la valorile cenzitare, urmând a se reface în
funcţie de acestea.
 STRUCTURA DOCUMENTULUI
În prima parte a documentului s-au analizat caracteristicile populaţiei, respectiv evoluţia
numărului populaţiei, structură pe sexe şi grupe de vârstă, structura etnică, nivelul de
instruire al populaţiei, resursele de muncă, structura populaţiei ocupate cu scopul identificării
disfuncţionalităţilor legate de acestea. În partea a II-a a fost analizată evoluţia populaţiei în
funcţie de tendinţele mişcării populaţiei (mişcarea naturală şi migratorie) pentru că în final să

5 / 26
se elaboreze prognoza populaţiei care se bazează pe tendinţele demografice din ultimii 4-5
ani.
1.2. NUMĂRUL LOCUITORILOR ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI
La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia orașului
Comănești număra 248801 locuitori, reprezentând 3,29% din populaţia judeţului Bacău.
Populaţia orașului Comănești a cunoscut o tendinţă de creştere demografică cu 5% între
anii 1992-2002 (de la 24.726 locuitori în anul 1992 la 25.990 în anul 2002), după care între
anii 2002-2011 a înregistrat o scădere cu 6,45%, ajungând în anul 2014 la 24.313 (date la 1
ianuarie, baza de date Tempo online).

Fig 1.- Evoluţia populaţiei la nivelul orașului Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

La nivelul judeţului Bacău, evoluţia populaţiei a avut o traiectorie diferită,


înregistrându-se o creștere accentuată a numărului de locuitori cu 1,44% între anii 1992-2011
(de la 751.282 persoane în anul 1992 la 762.289 persoane în anul 2002), după care a urmat o
perioadă de scădere a populaţiei cu 1% între anii 2002-2011 (de la 762.289 în 2002 persoane
la 754.964 persone în 2011), urmând ca până în anul 2014 populația să cunoască din nou o
scădere de 1% ( 749.179 persoane în anul 2014)

1Sursa: Institutul National de Statistica

6 / 26
Fig 2.- Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului Bacău (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

Fig 3.-Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului Bacău - oraș Comănești (1992-2011)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


Prin analiză comparativă privind evoluţia populaţiei, se poate remarca o scădere mai
accentuată la nivelul orașului Comănești faţă de judeţul Bacău. Acest fapt se poate datora
migrării populaţiei către alte zone din cadrul judeţului ce oferă oportunităţi economice.

7 / 26
1.3. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ
1.3.1. Structură pe sexe şi grupe de vârstă
La recensământul din 1992, populaţia orașului Comănești avea o structură
demografică comparativ egala pe sexe, respectiv 12.358 femei la 12.368 bărbaţi. Din
graficul de mai jos se poate observa numărul mai mare al femeilor faţă de cel al bărbaţilor cu
vârstele de 20 - 24 ani şi 50 - 54 ani, iar numărul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 30 - 34
este mai mare față de cel al femeilor din aceeași categorie( mai mare cu 21%).
Fig 4. - Structură pe grupe de vârste şi sexe a populaţiei orașului Comănești în anul
1992

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


După 22 de ani (în anul 2014) structura demografică se modifică, populația feminină
cunoaște o creștere de 1.81 % față de populația masculină , respectiv 12.268 femei și 12.045
bărbați. De această dată se observa numărul mai mare al femeilor faţă de cel al bărbaţilor cu
vârstele de 25-29 de ani, iar numărul bărbaților din categoria 45 - 49 de ani .
Fig 5.- Structură pe grupe de vârste şi sexe a populaţiei orașului Comănești în anul 2014

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

8 / 26
Fig 6.-Evoluţia pe grupe de vârste şi sexe a populaţiei orașului Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

Structură pe grupe mari de vârstă


Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire
al populaţiei. Astfel, populaţia tânără s-a considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-59 ani
şi cea bătrână peste 60 ani conform clasificării folosite de Institutul Naţional de Statistică.
Unul din factorii foarte importanţi în dezvoltarea unei localităţii este reprezentat de
modificarea structurii de vârstă.
În oraşul Comănești s-a înregistrat o scădere masivă cu 48.3 % a populaţiei tinere
aceasta scăzând de la 6767 (în anul 1992) la 3497 (în anul 2014). De cealaltă parte populaţia
îmbătrânită a fost în creștere cu 42.7 %, ajungând de la 2409 (în anul 1992) la 4207 persoane
(în anul 2014). Populaţia adultă a urmat o creştere cu 6.4%, de la 15.550 (în anul 1992) la
16.609 persoane(în anul 2014).
Tabel 1. - Structură pe grupe de vârste a populaţiei orașului Comănești(1992-2014)
Grupe de varsta Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014
0-14 ani 6767 5509 3825 3497
15-59 15550 17169 17174 16609
peste 60 2409 3312 3881 4207
TOTAL 24726 25990 24880 24313
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

9 / 26
Din evoluţia structurii pe grupe mari de vârstă, se poate deduce faptul că orașul
Comănești deţine o populaţie adultă în creştere ușoară, ceea ce arată potenţialul forţei de
muncă și o populație de peste 60 de ani în creștere, ceea ce denotă o populație îmbătrânită in
creștere accenuată . În acelaşi timp scăderea masivă a populaţiei tinere denotă o speranţă de
viaţă scurtă a populaţiei orașului.

Fig 7.- Evoluţia structurii pe grupe de vârsta a populaţiei orașului Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

Piramida vârstelor
Piramidele vârstelor reprezentate pentru recensămintele din 2002 şi 2011 permit
observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populaţiei în
ultimele două decenii.
Reprezentarea grafică a populaţiei din anul 2002 cuprinde efectivele de populaţie
născute înainte de acest an. Imaginea arată o piramidă cu bază care se reduce progresiv, ceea
ce are ca semnificație faptul că s-au nasc mai puţini copii decât în generaţiile precedente.

10 / 26
Fig 8. - Piramida vârstelor populaţiei în orașul Comănești (1992)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


Piramida care prezintă populaţia în anul 2011 surprinde păstrarea trendului de scădere
a bazei piramidei, respectiv scăderea numărului de născuţi vii în comparaţie cu anul 2002.
Fig 9.- Piramida vârstelor populaţiei în orașul comănești (2011)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


Fig 10.-Piramida comparativă a vârstelor în orașul Comănești (1992-2011)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

11 / 26
Imaginea comparativă a populaţiei la recensămintele din 1992 şi 2011 prezintă
modificările în structură şi volum: schimbări mai dramatice s-au produs la prima grupă de
vârstă când numărul tinerilor a scăzut în 2011 faţă de 2002, în timp ce numărul persoanelor
în vârstă cât şi a persoanelor mature este mai mare în 2011 faţă de 2002. Astfel se poate
spune că populaţia orașului Comănești este una îmbătrânita şi cu o speranţă de viaţă scurtă.

Structura etnică si confesională2


Conform Strategiei de Dezvoltare a Orașului Comăneștin, structura etnică a populației se
prezenta în felul următor: din totalul populației de 23.796 locuitori majoritatea sunt de etnie
română- 23.305 persoane, 402 persoane de etnie rromă, 67 maghiari, 8 locuitori de origine
germană si 14 locuitori aparținând altor etnii.
Dintre locuitorii localității 21.871 sunt ortodocsi, 1296 romano-catolici, iar un numar de
720 aparțin altor culte religioase.
În urma recensământului din anul 20113, din totalul populației stabile de 18.390 locuitori,
17.668 sunt de etnie română,652 persoane de etnie rromă, 29 maghiari, 5 locuitori de origine
germană si 31 locuitori aparținând altor culte.

1.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI


1.4.1. Rata brută a natalităţii şi a mortalităţii, sporul natural
Definit în literatura de specialitate ca diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al
decedaţilor într-un an, acest indicator relevă creşterea sau diminuarea naturală a populaţiei.
În cadrul orașului Comănești numărul născutilor a fost într-o continuă scădere din
anul 1992, până în anul 2014, aceasta înregistrând o scădere cu 56.2%. Numărul decedaților a
cunoscut o creștere de 21,2% până în 2002, și o scădere de 13,10% în anul 2014. Un lucru
pozitiv în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei este reprezentat de scăderea ratei mortalităţii
infantile aceasta scăzând de la 10 persoane în 1992 la 1 persoane în 2014.
Situaţia demografică arată că şansele de revigorare demografică prin creşterea
numărului de naşteri sunt foarte scăzute, tendinţa fiind de reducere continuă a numărului de
copii pe care o familie decide să îi aibă cât şi faptul că populaţia mătură a oraşului este în
creştere.

2
Strategia de Dezvoltare Durabila a Orașului Comănești 2012 - 2020
3
Baza de date INSSE

12 / 26
Fig 11.- Nr. decedați, nascuți în orașul Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


După cum se poate observa în analiza de mai jos, sporul natural al orașului Comănești
este unul pozitiv în perioada 1992-2002, acest lucru datorându-se scăderii ratei mortalității,
însa în perioada 2002-2014 acesta a fost unul negativ.

Fig 12.- Sporul natural în orașul Comănești

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

13 / 26
1.4.2. Căsătorii şi divorţuri
Din punct de vedere al stării civile, în orașul Comănești se înregistrează o scădere a
numărului de căsătorii faţă de anul 1992 cu 37.2%, însă numărul căsătoriilor este mai mare
decât cel al divorţurilor ceea ce relevă faptul că populaţia este interesată de întemeierea unei
familii iar acest lucru trebuie încurajat şi stimulat pe viitor. Numărul divorțurilor a scăzut la
nivelul anului 2014 cu 26% față de anul 1992.
Fig 13.- Starea civilă în orașul Comănești

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.4.3. Intrări şi ieşiri în efectivul populaţiei orașului Comănești,


sporul migraţiei
Calculat ca diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul
migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei. Constatăm faptul că din anul 2002 până
în anul 2014, procentul stabilirilor a scăzut cu 47,5%, tendinţa fiind de scădere a numărului
de persoane care se stabilesc pe teritoriul orașului Comănești . Numărul persoanelor care
decid sa plece din oraș a crescut cu 42,9% în anul 2014.
Fig 14.- Sporul migrator în orașul Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

14 / 26
1.5. FORŢA DE MUNCĂ4
1.5.1.Numărul de salariaţi şi de şomeri
Deşi oraşul Comănești deţine o populaţie adultă în creştere, evoluţia numărului de
salariaţi a fost una negativă între anii 1992-2014 acest lucru datorându-se atât scăderii
economiei la nivel naţional cât şi schimbării structurii activitatlor economice existente
(diminuarea activităţilor industriale, , etc).
Fig 15. -Numărul de salariaţi şi şomeri în orașul Comănești în perioada 1992-2014

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


Nivelul şomajului din anul 2014 înregistrează o scădere cu 115 persoane faţă de
ultimul recensământ realizat în anul 2011, adică o scădere cu 29,3 %, conform datelor
furmizate de către INS (Institutul Naţional de Statistică).
Conform datelor puse la dispoziţie de către ANOFM Bacău (Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă), evoluţia numărului de şomeri a fost una in scădere
constantă pe tot parcursul perioadei de referință 2010 - 2014 , numărul acestora ajungând de
la 526 de persoane in 2010, la 278 persoane in 2014, adică o scădere de 47,1%.
În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al persoanelor şomere, acesta este în general
unul scăzut, cei mai mulţi fiind absolvenţi de şcoală primară, gimnazială sau profesională,
urmaţi de cea de-a doua mare categorie de someri-cei cu nivel liceal şi postliceal.
Acest lucru denotă faptul că cerinţele/ofertele angajatorilor se adresează în special
persoanelor ce au un nivel de pregătire superior însă şi faptului că populaţia îmbătrânită este
nevoită să se adapteze noilor sectoare de activitate economică.

4
Precizam că pentru anii de recensămant 1992,2002 privind situația numărului de șomeri înregistrați nu există
informații oficiale în baza de date INSSE

15 / 26
Fig 16.-Numărul şomerilor după nivelul de pregătire în orașul Comănești
în perioada 2010- 2014

Sursă: Prelucrare date după ANOFM Bacău

1.5.2. Populaţia activă şi ocupată


Datele disponibile pentru analiza resurselor de muncă provin de la recensămintele din
2002 şi 20115. Astfel, la recensământul din 2011 au fost înregistrate mai puţine persoane
active şi inactive decât în anul 2002, numărul mai redus provenind din scăderea demografică
a grupei de vârstă 0-14 ani (cu 43,47% mai puţini tineri în 2011 faţă de 2002).

Tabel 3.- Populaţia activă şi ocupată în orașul Comănești (2002-2011)


Populatia activa
Populatia neocupata% Populatia ocupata % Total populatie activa
Anul 2002 18.10% 81.90% 8980
Anul 2011 13.85% 86.15% 8652
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

În ceea ce priveşte gradul de ocupare al persoanelor active se observă o creştere, în


anul 2011 fiind cu 1,32 % mai mult decât în anul 2002. Situaţia înregistrată a şomajului la
recensăminte arată de asemenea o situaţie favorabilă în 2011 faţă de 2002.

5
www.bacau.insse.ro

16 / 26
Tabel 4.- Numărul de salariaţi şi şomeri în orașul Comănești (1992-2014)
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014
Salariati 15033 7323 3503 3529
Someri - - 392 277
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.6. GRADUL DE ŞCOLARIZARE


1.6.1. Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie
Din cauza lipsei informaților oficiale, nu se poate face o evoluție a gradului de
școlarizare pe paliere de învățământ. Singurele informații concrete sunt cele cu privire la
numărul copiilor înscriși in grădinițe și numărul elevilor înscrisi în învățământul liceal.
Astfel, se poate observa o scădere cu 51,75%, a copiilor înscriși în grădinițe în anul
2014, față de cei înscriși în anul 1992 în aceasi formă de învățământ. În ceea ce privește
evoluția nivelului de școlarizare liceal, în perioada 1992 - 2011 s-a produs o creștere de
49,15% a elevilor înscriși, pentru ca în anul 2014 să scadă cu 23,20% față de anul 2011.

Fig 17.- Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie în orașul Comănești (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

17 / 26
Tabel 5. Numărul de elevi înscriși în învățământul special în orașul Comănești în anul 2014
Elevi inscrisi in Nr. total de elevi
invatamantul special inscrisi in invatamant
invatamant special primar 5.16% 968
invatamant special gimnazial 4.62% 886

1.6.2. Unităţi şcolare şi personal didactic


Numărul unităţilor de învăţământ preşcolar cât şi cel primar şi gimnazial au fost în
scădere masivă între anii 1992-2011 acestea reducându-se cu 81,8% respectiv 54,5%. În
cadrul învăţământului liceal,s-a înregistrat o stagnare a unităţilor de învăţământ.

Fig 18.- Numărul unităților școlare din orașul Comănești(1992-2014)

În relaţie directă cu numărul instituţiilor de învăţământ, personalul didactic prezent în


unităţile de învăţământ din oraşul Comănești, a înregistrat o scădere, atât la nivelul
învăţământului liceal, cu 28,42% în anul 2014, față de numărul maxim înregistrat în anul
2011. În ceea ce priveşte învăţământul primar şi gimnazial, în anul 2014, personalul calificat
didactic este în scădere cu 26,16% față de numărul maxim înregistrat în anul 2011.

18 / 26
Fig 19.- Numărul cadrelor didactice aferent unităţilor de învăţământ din orașul Comănești
(1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

Tabel 6.- Numărul unităților școlare din orașul Comănești(1992-2014)

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014


Prescolar 11 3 2
Primar si gimnazial
(inclusiv special) 11 11 5 4
Liceal 1 1 1 1
Profesional 1 - - -
Postliceal 1 - - -
Tehnic de maistri 1 - - -
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

19 / 26
Tabel 7.-Numărul personalului didactic în orașul Comănești (1992-2014)

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014


Invatamant prescolar 85 48 43 39
Invatamant primar si
gimnazial (inclusiv
invatamantul special)
191 237 183 175
Invatamant liceal 69 95 79 68
Invatamant
profesional 8 : : :
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.7. GRADUL DE SĂNĂTATE


1.7.1. Unităţi sanitare şi personal medico-sanitar
Conform datelor furnizate la ultimile două recensăminte din anul 2002 până în anul
2011 numărul unităţilor medicale de stat a crescut cu 82.6% iar în ultimii 4 ani numărul
acestora a scăzut cu 4,3%.. În acelaşi timp numărul unităţilor medicale de tip privat a
cunoscut o creştere de 52,5% in 2011 și cu 9% în ultimii 4 ani.
Fig 20.- Categorii de unităţi medicale în orașul Comănești în anii 2002-2014

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE


După cum se poate observa din graficul de mai jos numărul personalului medical
specializat a înregistrat o creştere cu 63,5% între anii 2002-2011,crescând apoi cu 4,54%

20 / 26
între anii 2011-2014. În tot acest interval de timp (2002-2014) numărul unităţilor medicale
private a înregistrat o creştere majoră cu 65.15%.
Dacă în anul 2002 existau 2 cadre medicale/unitate medicală în anul 2014 numărul
cadrelor medicale a rămas constant. Conform acestor statistici, dar şi a celor la nivelul
întregii ţări, concluzia este îngrijorătoare dat fiind faptul că foarte mulţi medici aleg să
profeseze înafara graniţelor ţării şi astfel sistemul naţional de sănătate –implicit al orașului
Comănești suferă foarte mari pierderi de personal medical calificat.
Fig 21.- Unităţi medicale şi personalul aferent acestora în orașul Comănești în anii 2002-
2014

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.8. ACCESUL POPULAȚIEI LA DOTĂRI CULTURALE


Pentru a realiza o analiză reală a gradului de cultură al populaţiei din orașul
Comănești au fost luate în considerare trei mari paliere culturale: bibliotecile, muzeele şi
instutiile de spectacole.
1.8.1. Biblioteci
În ceea ce priveşte activitatea populaţiei în biblioteca oraşului, nu s-au înregistrat
pierderi între anii 2011-2014, scăzând ușor cu 2,83% în anul 2014 numărul de cititori activi
de la 2895 la 2813. În ceea ce privește numărul volumelor eliberate s-a înregistrat o creștere
cu 14,47% , de la 34796 la 40687.Numărul personalului angajat nu a înregistrat o creştere,
rămânând neschimbat.

21 / 26
Între cele două recensăminte din anii 2002 - 2011 s-a constat o scădere cu 38,46 % a
numărului de biblioteci pe teritoriul orașului Comănești, ajungând de la 13 biblioteci în anul
2002 la 8 biblioteci în anul 2011.
Tabel 8.- Biblioteci în orașul Comănești (2011-2014)
2011 2014
Biblioteci 8 8
Cititori activi 2895 2813
Volume eliberate 34796 40687
Personal angajat 1 1

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.8.2. Muzee
Activitatea populaţiei în cadrul muzeului orașului Comănești a fost una în ușoară
creştere în ultimii 4 ani, numărul vizitatorilor crescând cu 0,65 %. Deasemenea personalul
angajat în cadrul acestora, la nivelul anului 2014 a stagnat tot la 3 angajați ca și în anul 2011.
Tabel 9.- Muzee în orașul Comănești (2011-2014)
2011 2014
Muzee 1 1
Vizitatori 3080 3100
Personal 3 3

Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

1.8.3. Instituţii de spectacole6


Activitatea reprezentaţiilor de spectacole n-a suferit de la ultimul recensământ până în
prezent , numărul acestora rămânând neschimbat.
Tabel 10.Instituţii de spectacol în orașul Comănești (2011-2014)
2011 2014
Institutii spectacole 1 1
Sursă: Prelucrare date din baza de date Tempo-online, INSSE

6
Precizam că pentru anul de recensămant 2011 și pentru anul 2014 privind situația numărului de angajați
înregistrați și privind numarul de locuri ocupate în săli de spectacole nu există informații oficiale în baza de date
INSSE

22 / 26
Ca şi concluzie se observă o indiferență în ceea ce priveşte interesul pentru
activităţile culturale care poate fi pusă pe seama evoluţiei domeniului tehnologic ce a produs
o schimbare majoră de petrecere a timpului a liber şi totodată a modului de culturalizare. În
acelaşi timp se constată faptul că numărul personalului angajat în instituţiile de profil nu a
suferit pierderi, acesta fiind un lucru benefic pentru ocuparea populaţiei active.

1.9. DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIVIND ASPECTELE SOCIO -


DEMOGRAFICE
Populaţia orașului Comănești va fi afectată în viitor de următoarele fenomene
demografice cu efecte asupra situaţiei economico-sociale:
2. Începând cu anul 2002 populaţia orașului este în continuă scădere aceasta reducându-
se cu 6,45 % până în prezent;
3. Dezechilibre demografice, în anul 1992, pe sexe la populaţia cu grupa de vârsta 20 - 24
ani (excedent feminin-mai mult cu 21% față de numărul de bărbați din aceasi categorie
de vârstă); iar în anul 2014 dezechilibru în categoria de vârstă 45-49, când populația
feminină are un exces de 12,13 %.
4. Reducerea cu 51,8% a populaţiei tinere (0-14 ani) între anii 1992-2011, ceea ce pune pe
termen lung problema înlocuirii generaţiilor şi a concentrării resurselor educaţionale,
restrângerea activităţii unor şcoli, grădiniţe, reducerea necesarului de cadre didactice;
5. Populaţia adultă este în creştere, ceea ce arată potenţialul dezvoltării localității şi astfel
trebuie create oferte de muncă atractive în acest sens;
6. Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea
localităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă;
7. Scăderea numărului de şomeri în anul 2014 cu 29,3% față de numărul înregistrat în
anul 2011.
8. În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al persoanelor şomere, acesta este în general
unul scăzut;
9. Populaţia orașului Comănești este în general o populaţie cu educaţie de nivel mediu
observadu-se o scădere a înscrierilor în cadrul învăţământului liceal între anii 1992-
2014;
10. Sistemul medical de stat este în scădere;
11. Se observă o scădere în ceea ce priveşte interesul pentru activităţile culturale care poate
fi pusă pe seama evoluţiei domeniului tehnologic ce a produs o schimbare majoră de
petrecere a timpului liber şi totodată a modului de culturalizare.

23 / 26
CAPITOLUL II
PROGNOZA POPULAŢIEI

Prognoza populaţiei a fost realizată pentru perioada 2014-2025 prin intermediul a două
metode de calcul:
Creşterea tendenţială a populaţiei şi creşterea biologică a populaţiei.

2.1. MODELUL DE CREŞTERE TENDENŢIALĂ A POPULAŢIEI

Prognoza populaţiei, folosind modelul creşterii tendenţiale prin luarea în considerare a


sporului mediu anual total (spor natural şi migratoriu) a fost calculată conform formulei de
mai jos:
P1=P0 (1+r)n
P1=populaţia viitoare (prognozată)
P0=populaţia actuală
r =rata sau sporul mediu anual de creştere
n = numărul de ani pentru care se face prognoza

Prognoza accentuează scăderea efectivului populaţiei pentru perioada următoare cu


1339 de persoane, orașul Comănești ajungând în anul 2025 la o populaţie totală 22,974 de
locuitori.
Metoda sporului mediu anual se bazează pe analiza evoluţiei populaţiei în perioada
precedentă care relevă o diminuare a volumului populaţiei în progresie aritmetică,
considerând sporul total constant pentru întreaga perioadă.

2.2. MODELUL DE CREŞTERE BIOLOGICĂ A POPULAŢIEI


O altă variantă a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de creştere
biologică, luând în considerare doar sporul natural. Presupunând în această variantă că
populaţia orașului Comănești va fi influenţată doar de sporul natural,înregistrat în perioada
2002-2014 a rezultat un ritm de -8 locuitori/an. Considerând că sporul natural se va menţine
constant în viitorii 12 ani, populaţia va cunoaşte o scădere numerică cu 96 locuitori în
orizontul anului 2025, ajungând astfel la o populaţie totală de 24.217 de locuitori.

24 / 26
2.3. CONCLUZII ȘI MĂSURI PRIVIND EVOLUȚIA SOCIO-
DEMOGRAFICĂ
Din cele două metode de calcul se observă o diferenţă a evoluţiei populaţiei, în cazul
creşterii biologice populaţia scăzând mai puţin faţă de primul model de creştere tendenţială.
Pentru o dezvoltare socio-economică prosperă vom opta pentru prima variantă de creştere
tendenţială a populaţiei, deoarece considerăm că este un model realist.
În ceea ce priveşte eliminarea disfuncţionalităţilor identificate şi în special pentru
rezolvarea problemei migraţiei populaţiei, propunem urmatorele măsuri ţinând cont de
Strategia de Dezvoltare Durabila a Orașului Comănești 2012 - 2020:
 Creşterea calităţi serviciilor de educaţie, prin reabilitarea școlilor existente,
crearea de noi școli și dotarea lor cu utilități, în special în învăţământul primar,
gimnazial şi liceal;
 Crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea economiei locale precum şi
creşterea nivelului salarial;
 Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate în unităţile de stat (dar şi private) precum şi
creşterea salariilor personalului medical;
 Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber;
 Diversificarea activităţilor culturale existente dar si dezvoltarea unora noi;
 Îmbunătăţirea serviciilor sociale;
 Dezvoltarea economiei locale în legătură cu economia la nivel judeţean şi naţional
pentru încurajarea schimburilor.
 Îmbunătățirea calității mediului social și economic.

25 / 26
BIBLIOGRAFIE

o Institutul Naţional de Statistică, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial


până în anul 2025, Bucureşti, 2004;
o Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo-online;
o Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Bacău;
o Strategia de Dezvoltare Durabila a Orașului Comănești 2012 - 2020;

26 / 26