EVOLUȚIA

DEPLASĂRILOR PENTRU 2016

MUNCĂ

PROIECT : STUDIU DE
FUNDAMENTARE
ELABORARE
EVOLUȚIA
PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI DEPLASĂRILOR
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU MUNCĂ
PENTRU ORAŞUL COMĂNEŞTI
-JUDEŢUL BACĂU

PROIECTANT GENERAL:
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L. BENEFICIAR:

PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.
STUDIU
BENEFICIAR:
ORAŞUL COMĂNEŞTI DE
FUNDAMENTARE
 “ELABORARE PLANURBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU
ORAŞUL COMĂNEŞTI-JUDEŢUL BACĂU ”

STUDIU DE FUNDAMENTARE
EVOLUȚIA DEPLASĂRILOR PENTRU MUNCĂ

BENEFICIAR: ORAŞUL COMĂNEȘTI

PROIECTANT GENERAL: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

FAZA: STUDII DE FUNDAMENTARE

COORDONATOR STUDIU: urb. Mariana UGLEA

ÎNTOCMIT: urb. Ana MIRON

urb. Andra-Filofteia ZAMFIR
arh. urb. Ioana-Ruxandra PRIE

2016

2 / 35
 CUPRINS
CAPITOLUL I
1. Introducere. Obiectul lucrării............................................................................... pag.4
CAPITOLUL II
2. Contextul european al mobilităţii forţei de muncă ……………………………. pag.5
CAPITOLUL III
2. Analiza situaţiei existente după tipuri de mobilitate …………………………... pag.6
3.1. Mobilitatea geografică (teritorială) ………………………………………… pag.6
3.2. Mobilitatea lucrătorilor intre organizaţii …………………………………… pag.9
3.3. Mobilitatea lucrătorilor intre ramuri ……………………………………….. pag.9
3.4. Mobilitatea internaţională ………………………………………………….. pag.10
3.4.1. Tendințe și etape ale migrației ………………………………………….. pag.10
3.4.2. Trasee de migrație ……………………………………………………… pag.15
3.4.3. Structura socială a migranților …………………………………………. pag.18
3.4.4. Intensitatea și consecințele deplasării pentru forța de muncă in
străinatate ……………………………………………………………………… pag.20
3.4.4.1. Efectele deplasărilor pentru forța de muncă la nivel sociodemografic pag.21
3.4.4.2. Efectele migrației temporare la nivel economic …………………….. pag.22
CAPITOLUL IV
4.Avantajele și funcțiile deplasării pentru forța de muncă ……………………… pag.26
CAPITOLUL V
5.Evoluții previzibile ale mobilității în scop de muncă …………………………. pag.28
5.1. Estimări ale fluxurilor de lucrători mobili în spațiul UE …………………... pag.29
CAPITOLUL VI
6.Propuneri. Măsuri……………………………………………………………… pag.31

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………... pag.35

3 / 35
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE. OBIECTUL LUCRĂRII.

Fenomenul deplasărilor pentru forţa de muncă, în economia urbană este unul asociat
fenomenului migratoriu. Pe teritoriul oraşului Comăneşti, ca şi la nivelul întregii ţări,
migraţia a atins punctul culminant, după anul 1989, când barierele de frontieră au căzut și
structura economică a țării a început să suporte modificări.

Fenomenul migratoriu pentru forța de muncă este direct influențată de dezvoltarea

economică a unui teritoriu.

Migrația este de obicei definită drept deplasarea unei persoane sau a unui grup de
persoane de la o unitate geografică la alta peste o frontieră administrativă sau politică, și care
dorește să se stabilească permanent său temporar într-un loc, altul decât locul de origine.

Fenomenul deplasărilor pentru forța de muncă, asociat celui migratoriu, se poate face
în interiorul unei țări, fiind definit în literatura de specialitate migrație internă și, în
consecință, mișcările de peste frontieră sunt numite migrație internațională (externă).

Studiul va aborda ambele perspective ale migrației.

Obiectivul lucrării este de a prezenta și explica câteva efecte ale migrației forței de
muncă din oraşul Comăneşti atât la nivel microeconomic (la nivel de indivizi și gospodării),
cât și la nivel macroeconomic.

Am considerat oraşul Comăneşti drept localitate de imigrație și emigrație în contextul

economic actual, analiza concetrându-se asupra ambelor sectoare teritoriale migraționale.

Lucrarea este structurată după cum urmează. În prima parte se prezintă cele mai
relevante descoperiri ale cercetării în domeniul migrației interne și internaționale pentru
oraşul Comăneşti.

Pentru o mai bună înțelegere asupra migrației și asupra specificului acesteia în oraşul
Comăneşti la finalul lucrării se prezintă un set de concluzii ale intensității și efectelor
fenomenului migrațional, al avantajelor și funcțiilor deplasărilor pentru forța de muncă, cu
indicarea unor propuneri și măsuri pentru contracararea disfuncționalităților identificate.

Calitatea evaluării subiectului studiului de fundamentare este influențată /

condiționată de deficiențele existente referitoare la calitatea datelor statistice și
disponibilitatea acestora. Deficiențele privind datele statistice fac dificilă utilizarea analizelor
econometrice atât pentru evaluarea fenomenelor (fluxuri de populaţie şi remitenţe, impactul
asupra unor variabile economice) la nivelul oraşului Comăneşti.

Condiţionalităţile pentru o analiză adecvată statistic şi econometrică a mobilităţii forţei de

muncă, sunt în principal următoarele:

4 / 35
 a) Baze de date de detaliu, pe atribute ale forţei de muncă mobile, comparabile
internaţional şi în secvenţialitate temporală semnificativă pentru evoluţia reală a
fenomenului (datele de recensământ sunt insuficiente, dinamica fenomenului solicită
o frecvenţă mai mare a colectării, prin anchete şi baze de date statistice speciale);
b) Dezvoltări teoretico-metodologice noi, bazate pe factorii actualizaţi (push/pull) ai
mobilităţii pentru muncă (noi factori, reconsiderarea rolului şi importanţei celor
existenţi/istorici).
Trebuie să menționăm că lipsa datelor statistice detaliate asupra deplasărilor pentru forța
de muncă, atât la nivel naţional cât și internaţional, a afectat direct nivelul de detaliere al
cercetării subiectului.

CAPITOLUL II
CONTEXTUL EUROPEAN AL MOBILITĂŢII FORŢEI DE
MUNCĂ

La nivelul Uniunii Europene subiectul deplasării forței de muncă, este abordat în

contextul mobilității forței de muncă. Prezentarera relației acestui subiect în context
European, o facem reproducând o parte din documentul ”Material de instruire pentru
personalul SPO cu atribuții de creștere a mobilității forței de muncă”, elaborat de Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției sociale și persoanelor vârstnice:

… fenomenul de mobilitate a forței de muncă este promovat din dorința de a

răspunde provocărilor ce apar pe piața muncii. Accesul la locurile de muncă dintr-un stat
membru reprezintă un aspect fundamental al liberei circulații a pesoanelor în cadrul uniunii
europene. Dreptul la libera circulație a lucrătorilor este completat și susținut de un sistem de
coordonare a sistemelor de securitate social și un sistem de recunoaștere reciprocă a
diplomelelor. Există o serie întreagă de documente adoptate de Uniunea Europeană prin
care se abordează strategic învățarea pe tot parcusul vieții, din care face parte și
mobilitatea, iar România în calitatea ei de țară membră trebuie să acționeze pentru
îndeplinirea ţintelor asumate. Unul dintre documentele programatice adoptate de UE este
„Educaţie şi formare 2020” (ET 2020) - un nou cadru strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Acesta prevede obiective strategice
comune pentru statele membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor
obiective, dar şi metode de lucru comune . Sunt stabilite patru obiective strategice, dar noi îl
vom prezenta doar pe cel care are legătură directă cu mobilitatea:

Obiective strategice Conținut

Realizarea în practică a Sunt necesare progrese privind punerea în aplicare a
învăţării pe tot parcursul strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea

5 / 35
 vieţii şi a mobilităţii cadrelor naţionale pentru calificări în legătură cu Cadrul
european al calificărilor şi stabilirea unor parcursuri
educaţionale mai flexibile. Ar trebui să fie extinsă mobilitatea şi
să se aplice Carta europeană a calităţii pentru mobilitate; …

CAPITOLUL III
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DUPĂ TIPURI DE
MOBILITATE
Deplasarea pentru forța de muncă reprezintă o formă de mișcare în raport cu nevoile
mereu schimbătoare ale factorilor productivi. În cadrul pieței muncii mobilitarea poate fi
analizată din mai multe aspecte:

1. mobilitate geografică (teritorială)

2. mobilitatea lucrătorilor între organizații (firme, instituții, etc.)

3. mobilitatea lucrătorilor între ramuri

4. mobilitate internațională.

5. mobilitate profesională

3.1. MOBILITATEA GEOGRAFICĂ (TERITORIALĂ)

Mobilitatea teritorială (geografică), cunoscută și sub numele de migrație, reprezintă un
proces de adaptare a forței de muncă la cererea pieței pe care activează. Aceasta poate fi
realizată sub forma schimbării de domiciliu, a apropierii acestuia de locul de muncă
(migrație), fie prin păstrarea domiciliului și deplasarea la locul de muncă (navetism).

Datele statistice privind fenomenul migratoriu care au stat la baza analizei mobilității
teritoriale sunt cele ce se găsesc în baza de date Tempo-online de pe www.insse.ro.

Perioada în care soldul migraţiei are o amplitudine maximă in orașul Comănești, coincide
cu anii închiderii exploatării miniere din oraş (2004 – 2006), fapt ce relevă legătura directă
între dezvoltarea negativă a populaţiei şi dezechilibrele social-economice existente în oraş. 1
Calculat ca diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul
migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei. Constatăm faptul că din anul 2002 până
în anul 2014, procentul stabilirilor a scăzut cu 47,5%, tendinţa fiind de scădere a numărului
de persoane care se stabilesc pe teritoriul orașului Comănești. Numărul persoanelor care
decid să plece din oraș a crescut cu 42,9% în anul 2014.

1
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a orasului Comanesti

6 / 35
 Fig. 1 - Sporul migrator în oraşul Comăneşti (1992-2014)

Sursă: Prelucrare date din Baza de date Tempo-online, INS

Plecarea populației are efecte atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung,
prognozându-se existența unui deficit major de forță de muncă peste 15-20 de ani în
condițiile trendului actual de migrație al locuitorilor Comăneștiului.

Problema nu este doar plecarea locuitorilor la muncă în străinătate, ci mai ales plecarea
localnicilor în alte localități din România. O pondere semnificativă a celor care își mută
rezidența din Comăneşti fac acest pas odată cu începerea studiilor universitare, lipsa
posibilității de angajare în domeniile de specialitate determinându-i pe mulți să rămână în
localitățile în care au studiat (ex: Iasi, Bucuresti, Brasov, Constanta).

Pe de altă parte, deplasarea forței de muncă în zona oraşului Comăneşti are loc și cu
păstrarea domiciliului, practicând navetismul.

În fapt, fenomenul de migraţiune exercită o influenţă dublă, în ambele sensuri, asupra

numărului de locuitori ai oraşului Comăneşti:
- pe de o parte, oraşul scade din punct de vedere demografic datorită atracţiei exercitate de
centrele urbane şi regiunile mai bine dezvoltate din restul ţării şi ţările occidentale. Acest
fenomen prezintă o tendinţă crescătoare, mai ales începând cu anii 1995 – 1996.
- pe de altă parte, numărul de locuitori creşte în mod constant în fiecare an cu persoane din
zonele rurale adiacente care se stabilesc sau îşi desfăşoară activitatea în această localitate
urbană. Fenomenul de mişcare a populaţiei din mediul rural spre cel urban este consecinţa
directă a degradării calităţii vieţii în mediul rural, a opţiunii pentru un nivel de trai decent şi a
oportunităţilor oferite de piaţa forţei de muncă din oraş.
Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirea de navetism, se manifestă cu o amplitudine
crescută de la an la an în oraşul Comăneşti, şi a dobândit un caracter complex, determinat de:
• atracţia exercitată oraş asupra mediului rural;
• reorientarea agenţilor economici în ceea ce priveşte eficienţa activităţilor realizate,
productivitatea muncii şi numărul de angajaţi;
• reorientarea amplasării unor obiective noi, cu caracter industrial;
• retrocedarea terenurilor agricole foştilor proprietari.

7 / 35
 În acest context, conform estimărilor Direcţie Judeţene de Statistică Bacău navetismul
rural – urban, cu referire la populaţia cu domiciliul în localităţile rurale şi locurile de muncă
în oraşul Comăneşti, cuprinde aproximativ 3 000 - 4 000 de persoane anual.2
Principalele direcții de navetism, pe baza informațiilor puse la dispoziție la momentul
întocmirii studiului, de către autoritățile implicate, indică direcții de practicare a navetismului
în zona Comăneştiului în sectorul învățământului (a cadrelor didactice) direcția de deplasare
fiind preponderentă din oraşul Comăneşti către localitățile rurale adiacente. Deasemenea
firma TROTUŞ TEX situată în localitatea Târgu Trotuş, are un punct de lucru şi în cartierul
Zăvoi din oraşul Comăneşti, iar angajaţii beneficiază de transport gratuit cu microbuzul.

Exista navetişti din oraşul Comăneşti către Moineşti, angajaţii lucrând la punctul
PETROM. Presupunem că se practică navetismul și pe direcția rural (populație din comunele
limitrofe) către marii angajatori din Comăneşti ( HOLZINDUSTRIE S.R.L. ) fără a se limita
la aceasta.

Unul din indicatorii tendințelor migrației temporare este stabilirea reședinței (plecări cu
reședința sau stabiliri ale reședinței).

În oraşul Comăneşti până în 2007 soldul stabilirii de reședință a fost pozitiv, deși în
descreștere, urmat de o continuă variabilă negativă (Fig.2). Acest lucru poate indica
momentul începereii declinului economic al oraşului Comăneşti. Declinul economic a
influențat direct fluxul deplasării pentru muncă în afara localităţii (în țară și în afara țării).
Începând cu anul 2008 oraşul Comăneşti a început să înregistreze un sold negativ al
stabilirilor de reședință, acesta fiind şi începutul crizei economice în ţară.

Se observă faptul că în anii 2009-2010 când se liberalizează piața muncii pentru

cetățenii români în Uniunea Europeană, se înregistrează cel mai mare sold negativ al stabilirii
reședinței. Cel mai mic număr de plecări temporare a fost înregistrat în anul 2002, 2004-2006
(sub 250 de persoane au plecat cu reședința).

Fig. 2 - Migrația în oraşul Comăneşti - Evoluția soldului stabilirilor de reședință

(1990-2015)

Sursă: Prelucrare date din Baza de date Tempo-online, INS

2
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Comăneşti

8 / 35
 Fig. 3 - Migrația internă în județul Bacău (1990-2014)

Sursă: Prelucrare date din Baza de date Tempo-online, INS

În figură anterioară este prezentată situația soldului schimbărilor de domiciliu (diferența

dintre stabilirile și plecările de domiciliu), pe medii de rezidență la nivelul județului Bacău în
perioada 1990-2014. Până în 1997 se înregistrează un sold negativ (dar în scădere) pentru
mediul rural iar din 1997 pentru mediul urban. Acest lucru denota faptul că până în anul 1997
oraşul Comăneşti a fost în curs de urbanizare şi a prosperat economic iar după anul 1997
declinul industrial a condus la migraţia populaţiei către zonele rurale. (Fig. 3)

Putem estima, conform tendințelor înregistrate la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-

EST, cei care își stabilesc domiciliul în orasul Comanesti, sunt persoane din mediul rural,
care vin să locuiască aici pentru a fi mai aproape de locul de muncă.

3.2. MOBILITATEA LUCRĂTORILOR ÎNTRE ORGANIZAȚII

Nu există date concludente pentru a analiza fenomenul deplasării forței de muncă între
organizații (firme, societăți comerciale, etc.) pe teritoriul oraşului Comăneşti și în zona sa de
influență. Mobilitatea lucrătorilor între organizații are impact direct asupra profitului
societăților comerciale. Acest tip de mobilitate implică un schimb al forței de muncă între
societățile comerciale dintr-un teritoriu, implicând mai mult fenomenul navetismului.

3.3. MOBILITATEA LUCRĂTORILOR ÎNTRE RAMURI

Mobilitatea lucrătorilor între ramuri este direct influențată de dezvoltarea sectoarelor de
activitate în teritoriul oraşului Comăneşti.

În baza datelor statistice ce prezintă situația populației ocupate pe sectoare de activitate,

se poate stabili care este tipologia direcției de deplasare a forței de muncă între ramuri.

9 / 35
 În urma comparării datelor statistice din anii 2010 şi 2014 se poate observa faptul că în
sectorul secundar activează majoritatea populaţiei active, cu 65% din populaţie în anul 2014
şi 62% din populaţie în anul 2010. Sectorul terţiar şi-a menţinut poziţia, iar sectorul primar a
câştigat 0.74 procente. (Fig. 4)

Fig. 4 - Ponderea evoluției numărului de salariați pe sectoare de activitate (2010 -2014)

Sursă: Prelucrare date după baza de date ORC de pe lângă tribunalul Bacău

Mobilitatea lucrătorilor între ramuri în oraşul Comăneşti este nesemnificativă.

3.4. MOBILITATEA INTERNAȚIONALĂ

Informațiile din acest capitol au la bază conținutul a trei lucrări, pe care le-am
considerat a fi relevante pentru evidențierea aspectelor deplasării forței de muncă la nivel
internațional a populației oraşului Comăneşti. 3

Capitolul prezintă fluxurile și trendurile recente ale migrației forței de muncă din
oraşul Comăneşti.

3.4.1. Tendințe și etape ale migrației

Schimbările ce au avut loc după 1989 în tendințele demografice și în structura
populației din Comăneşti, similar cu situația de la nivelul întregii țări, drept consecințe ale
tranziției economice și politice, sunt reflectate de situația demografică din ultimele decenii.

Populația României a scăzut în ultimii 19 ani și încă nu există semne vizibile de

redresare. Aceeași situație a scăderii populației se înregistrează și în oraşul Comăneşti.
Scăderea numărului populației poate fi rezultatul separat sau cumulat a trei factori:

3
Sursele de informare pentru întocmirea acestui studiu de fundamentare au fost următoarele lucrări de referință:
 ”Estimarea impactului liberei circulații a lucrătorilor români pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014;
realități și tendințe din perspectiva economică, ocupațională și socială, la nivel național ți european”
[INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, STUDII DE STRATEGIE ȘI POLITICI – SPOS
2013];
 ”Locuirea în străinătate, Migrația economică a românilor: 1990 – 2006” [Fundația pentru o Societate
Deschisă, București, noiembrie 2006];
 ”Câteva efecte ale migrației forței de muncă asupra țărilor de emigrație” [M.Roman, C. Voicu, 2008].

10 / 35
  Migrația externă netă negativă mai mare decât sporul natural;

 Creșterea ratei mortalității ce depășește nivelul ratei natalității;

 Reculul ratei natalității sub nivelul ratei mortalității.

Toate aceste modificări au avut loc în Comăneşti după 1989. La nivel național, anii
1990 și 1991 sunt recunoscuți pentru emigrarea ridicată ce a contrabalansat creșterea
naturală, și așa moderată. Începând cu anul 1992, scăderea naturală a populației a fost
asociată migrației externe negative, ca urmare a unei căderi bruște și profunde a ratei
natalității și unei relansări a ratei mortalității.

Fig. 5 - Sporul natural al populației și migrația externă netă (1992-2014) în Comăneşti

Sursă: Prelucrare date din Baza de date Tempo-online, INS

Se remarcă faptul că evoluția demografică în ultimii 22 de ani a fost influențată de un

complex de factori, dintre care se evidențiază cu precădere: libertatea cuplurilor de a decide
cu privire la numărul dorit de copii și intervalul de timp la care să facă copii, nivelul înalt al
costurilor economice și sociale susținute de populație în perioada de tranziție, lipsa
locuințelor și accesul redus al tinerilor la o locuință proprie, schimbări în comportamentul
populației cu privire la formarea și dezbinarea unei familii, instabilitatea socială, șomajul. La
acești factori trebuie adăugată și migrația externă, care a contribuit decisiv la scăderea
populației.

Fig. 6 - Evoluția soldului migratoriu în oraşul Comăneşti în perioada (1990-2015)

Sursă: Prelucrare date din Baza de date Tempo-online, INS

11 / 35
 Având la bază informaţiile din Fig.5 și Fig.6 și a informațiilor existente în sursele
noastre de documentare, se pot identifica mai multe etape în istoria migraţiei pe care le
prezentăm comparativ cu situația înregistrată la nivelul întregii țări.

România Comăneşti
1990-1993
Emigrarea permanentă în masă a minorităţilor La momentul întocmirii studiului nu se
etnice (germane, maghiare) şi a românilor cunosc date despre migrația permanentă. În
care fugeau de tulburările politice şi sărăcie. schimb vedem că atractivitatea oraşului
Mulţi dintre aceştia au cerut azil politic în Comăneşti a fost mare pentru migrația
Occident, atingând un nivel de 116.000 de temporară;
aplicaţii în anul 1992; (Ethnobarometer,
2004)
1994-1996
Un nivel scăzut al migraţiei economice În 1995 se înregistrează pentru prima dată un
româneşti în Europa de Vest, în principal sold migratoriu negativ (mai mult temporar);
pentru muncă sezonieră sau ilegală, dar şi
niveluri foarte scăzute ale migranţilor etnici şi
ale căutătorilor de azil;
1996-2001
Dezvoltarea mai multor tendinţe în paralel şi În perioada 1996-2001 se înregistrează
creşterea emigrării, transformă fenomenul primul, cel mai mare număr de plecări
într-unul complex pentru a fi analizat: temporare din oraşul Comăneşti. Tendința
(a) migraţia permanentă s-a aflat în creştere plecărilor fiind în creștere permanentă.
în SUA şi Canada, mai mult decât s-a Până în 2001 soldul migratoriu definitiv este
înregistrat migraţie legală în ţările sub 10 persoane. Acest lucru presupunem că
se datorează economiei relativ constante pe
europene;
care oraşul a avut-o datorită funcţionarii
(b) manifestarea, în special începând cu anul sectorului industrial şi a Exploatării miniere.
1999, migraţiei ilegale, „incomplete” sau
circulare către ţările europene, pentru
muncă ilegală(1);
c) creşterea traficului de migranţi, fenomen
care se suprapune migraţiei ilegale, dar se
distinge prin violenţa şi abuzul din partea
traficanţilor/angajatorilor. Acest tip de
migraţie este considerat a fi întâlnit cu
precădere în cazul femeilor;
(d) din 1999, asistăm la o reducere a
numărului acordurilor de recrutare a forţei
de muncă cu diferite ţări europene
(Germania, Spania, Portugalia, Italia);
(e) un număr restrâns de migranţi români care

12 / 35
 se întorc din Republica Moldova, precum
şi un aflux puternic a migranţilor români
între Germania şi România.
2002-2007
Eliminarea obligativităţii vizelor Schengen a Nu există date specifice pentru oraşul
promovat o creştere rapidă în migraţia Comăneşti în ceea ce privește migrația
circulară, chiar şi în măsura în care românii circulară, dar presupunem că s-a înscris în
care au fost anterior „blocaţi” în ţările tendințele menționate la nivel național.
Schengen, au putut să se întoarcă în România
pentru a intra în sistemul de migraţie circulară
(OSF, Ethnobarometru, 2004). Existenţa
posibilităţii de şedere legală pe o perioadă de
trei luni în calitate de turist a condus la
dezvoltarea unui sistem sofisticat de migraţie
circulară, concentrat în primul rând pe
destinaţii precum Italia şi Spania (OIM,
2005). Această nouă strategie a permis
sustragerea de la controlul de pe piaţa forţei
de muncă europeană, astfel că migranţii
ajungeau să lucreze ilegal timp de trei luni,
împărţind locurile de muncă cu alţi români.
2007 – prezent
Asistăm la acces liber pe piaţa europeană a Soldul migratoriu rămâne negativ,
muncii, fapt care este favorizant atât pentru înregistrându-se în 2014 cel mai mare sold
crearea unei pieţe europene a muncii, dar şi migratoriu definitiv.
pentru înregistrarea unor derapaje severe în
pieţele locale.

Pe teritoriul României se disting câteva etape ale migrației românești după 1989, pe
care le prezentăm comparativ cu situația migrației în oraşul Comăneşti.

În perioada pre-Schengen se dublează intensitatea fenomenului comparativ cu etapa

1990-1995, iar în perioada de după 2001, comparativ cu cea anterioară are loc o triplare a
intensităţii fenomenului de migraţie pentru lucru în străinătate (confirmat și de valorile
sporului migratoriu prezentate în Fig.6).

13 / 35
 Fig. 7 - Etape ale migrației românești după 1989
Harta 1 - Fluxuri demografice la nivel european

Sursa: Extras din ”Prioritati de dezvoltare teritoriala nationale în atingerea obiectivelor Strategiei Europa
2020”

Sursele utilizate la întocmirea acestui studiu, prezintă regiunea Moldovei (din care
face parte și oraşul Comăneşti) ca fiind cel mai mare exportator de lucrători în străinătate. În
perioada 1990-2001 Moldova era orientată, ca emigrare temporară, în special spre Italia și

14 / 35
Israel. După 2001 pentru emigranții din Moldova, Israelul practic dispare ca destinație
specifică, rămânând că principală destinație Italia. Ca destinație secundă este Spania.
În ”Locuirea temporară în străinate”, a fost analizată microregiunea Focșani.
Considerăm că caracteristicile economice, socio-demografice și apropierea geografică a
oraşului Comăneşti de Focșani, ne îndreptățește să considerăm ca fiind relevante toate
concluziile prezentate pentru Focșani și pentru Comăneşti.
” Analizele la nivel de microregiune (Focșani) permit o observaţie mai fină asupra
dinamicii fluxurilor de emigrare temporară pentru lucru în străinătate:
 În anii 1990-1995, peste 60% din totalul plecărilor din perioada respectivă se
făceau către Italia;
 După 2001 fluxul către Italia se păstrează crescând la 85%;
 În procesul de concentrare către destinații priveligiate, pentru emigranții din zona
Focșani dispar Franța, Israel și Elveția ca țintă pentru emigrarea temporară.”

Concluzii:
În anii 1990-2001 moldovenii plecau în ponderi relativ egale pentru a lucra în Italia și
în Israel. După 2001, plecările spre Italia din această regiune ajung la un total de 76% din
total plecări pentru muncă.

3.4.2.Trasee de migrație
Acest capitol are drept scop prezentarea traseelor de migrație valabile pentru
Comăneşti – cum se ajunge la lucru în străinătate. Abordarea acestui subiect are la baza
concluziile studiului ”Locuirea temporară în străinate”.
Acest subiect trebuie abordat pe cele două perioade relevante prezentate și în
capitolele anterioare – cum se pleca din țară în anii 90 și cum se pleacă după 2001. Toate
aspecte prezentate sunt limitate prin natura datelor existente.
În prima perioadă 1990-1995, predominant a fost modelul plecării fără susţinere, fără
ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru în respectiva perioadă au
fost ajutaţi de cineva. Pe măsură ce numărul plecărilor și al plecaţilor sporește, reţelele
personale se extind. Beneficiază de ajutor pentru plecare 40% dintre emigranţi în perioada
1996-2001 pentru ca după 2001 ponderea lor să urce la 60%. Pentru 23% dintre cei care au
migrat pentru lucru în perioada 2002 -2006, rudele au fost persoanele informatoare, urmate
de prieteni din localitate (16%) și de cunoștințe din localitate (5%). Localnicii care au oferit
ajutorul pentru plecare se aflau, în momentul oferirii ajutorului, majoritar în ţara de destinaţie.
Găsirea locului de muncă în străinătate a fost, la începutul anilor 90, realizată mai ales
prin firme de intermediere (pentru 22% dintre emigranţii perioadei) și prin prieteni (25%).
Treptat, firmele pierd din importanţă, ajungând la numai 11% în etapa de după 2001. În
declin este și ponderea celor care găsesc loc de muncă prin intermediul Oficiului pentru
Migraţia Forţei de Muncă. În schimb crește rolul rudelor aflate deja în străinătate. Dacă la
început acestea erau de folos pentru numai 7% dintre emigranţi în găsirea unui loc de muncă,
începând cu 2006, pe seama lor își găsesc loc de muncă peste un sfert dintre emigranţi.

15 / 35
 Soluţia cu întrebat direct la patron își menţine un rol relativ constant pentru
aproximativ 15% dintre migranţii pentru muncă.
În funcţie de calea dominantă pentru găsirea locului de muncă la destinaţie pot fi
identificate:
 „calea rudeniei” specifică pentru cei care au plecat să lucreze în Spania (32 %).
 „calea prietenilor și a rudelor” specifică drumului spre Italia (31% și respectiv
29%)
 „calea prietenilor din străinătate” practicată mai ales pentru deplasările spre ţări
apropiate precum Turcia și Ungaria (38% și respectiv 40%)
 „calea firmelor de intermediere” din România, cu rol major în migraţiile spre
Germania, Israel și Grecia (29%, 66% și respectiv 42%).
Detalieri asupra schimbărilor în modul de găsire a locurilor de muncă pot fi precizate
în legătură cu migraţia spre Italia și spre Spania, principalele ţări de atracţie.
Spre Spania, calea rudeniei rămâne dominantă. Ponderea celor care o adoptă însă este
în reducere, de la 50% în perioada 1996-2001 la 30% după 2001. Întrebatul direct la patron și
prieteni par să fie căile la care se apelează din ce în ce mai mult.
În drumul spre muncă în Italia, rolul relaţiilor de rudenie este în creștere. Apelul la
prieteni pentru angajare este, de asemenea, din ce în ce mai frecvent pe ruta respectivă.
Majoritar, persoanele care au fost la lucru în străinătate au muncit ilegal. Dacă în
perioada 1990-1995 ponderea celor care au lucrat clandestin din total emigranţi pentru muncă
era de 34%, după 2001 ponderea respectivă crește la 53%. Tentativele de legalizare a
statutului pe perioada plecării au fost în creștere dar ponderea celor care declară că au eșuat în
încercările respective este și ea în creștere.
Ocuparea în străinătate este predominant în construcţii, pentru bărbaţi, și în cadrul
gospodăriei-la activităţile menajere, pentru femei. Activitatea în menaj a înregistrat o
creștere substanţială, de la 7% în perioada 1996-2001 la 28% după 2001.
Munca ilegală este practicată mai ales de către menajere (78%) și de către agricultori
(56%).
Românii au lucrat clandestin mai ales în Turcia (75%) și în Italia (60%). Ocuparea
legală este specifică pentru cei care au mers în Germania, Grecia, Israel, Canada și Statele
Unite. Ocuparea în Spania a fost preponderent ilegală dar cu un decalaj între legal și ilegal
mai mic decât în cazul celor plecaţi în Italia sau în Turcia.

16 / 35
 Fig. 8 - Schema Mecanismelor prin care se produce emigrarea pentru muncă

Sursa: Exstras din ”Estimarea impactului liberei circulații a lucrătorilor români pe teritoriul UE, începând cu
01.01.2014; realități și tendințe din persepctiva economică, ocupațională și socială, la nivel național și
european”

Concluzii:
În anii 1990-1995 au fost tipice plecările de tip pionierat-aventură. Ulterior, mai ales
după 2001, dominante devin plecările „cu ajutorul cuiva”. Acesta este predominant o rudă
aflată deja în ţara de destinaţie.
Modelul dominant este cel în care migrantul în căutare de loc de muncă are deja o
rudă la destinaţie. Aceasta îi „aranjează”, de cele mai multe ori clandestin, ilegal, un loc de

17 / 35
muncă rudei din ţară. Ponderea celor care au muncit clandestin este în creștere, de la 34% în
perioada 1990-1995 la 53% după 2001.
Construcţiile pentru bărbaţi (98%), munca menajeră pentru femei (88%) și agricultură
(72% bărbaţi și 28% femei) sunt principalele domenii de ocupare a românilor în străinătate.
Ponderea activităţilor menajere s-a triplat în totalul muncilor efectuate de români în
străinătate între 1990-1995 și 2002-2006.
Practica ilegală a unei ocupaţii este deosebit de ridicată în cazul ocupării menajere și
al ocupării agricole în ţara de destinaţie.
În genere, ocuparea ilegală a fost mult mai ridicată în Turcia și Italia iar cea legală în
Germania, Grecia, Israel, Canada și Statele Unite ale Americii.

3.4.3.Structura socială a migranților

Tendința majoră sub aspectul structurii sociale a migranților o vom prezenta pe cele
două perioade abordate – până în 2006 și după 2006 – având la bază concluziile studiilor
menționate ca și sursă de informare.

Până în 2006
Conform studiului ”Locuirea temporară în străinate”, la nivel național la început,
nucleul plecărilor a fost asigurat de bărbaţii căsătoriţi, cu școală profesională sau liceu.
Ulterior, fluxurile emigrării temporare în străinătate se diversifică. Ponderea femeilor, spre
exemplu, în total emigrare temporară în străinătate se triplează, ponderea migranţilor
necăsătoriţi sporește de peste patru ori, iar cea a absolvenţilor de gimnaziu de peste opt ori.
Ponderea segmentelor care au asigurat în bună măsură rezervorul pentru cei care au emigrat
la început în străinătate se reduce considerabil pentru absolvenţii de învăţământ superior.
Profilul de vârstă-medie rezidenţial al migranţilor suportă modificări considerabile. În
etapa emigrării temporare din ţară, dominant este fluxul persoanelor de 30-54 ani. Ei
reprezentau aproximativ jumătate din totalul fluxului de plecări temporare din ţară pentru
lucru în străinătate. Ponderea acestui segment în totalul fluxului respectiv se reduce însă
aproape la un sfert începând cu 2006. În schimb se afirmă tot mai mult categoria migranţilor
din rândul tinerilor de 15-29 ani.
Față de modelul anterior descris, valabil la nivel național, în microregiunea Focșani
(luată ca și referință pentru Comăneşti), dominant este tipul migrant dominant de liceu. În
etapa 1996-2001 principala schimbare în compoziția fluxurilor de emigrare pentru lucru în
străinătate se produce în legătură cu structura pe vârste. Față de etapa anterioară, ponderea
persoanelor necăsătorite sporește de peste cinci ori.
După 2006
În ”Locuirea temporară în străinate” se prezintă că 12% din populația urbană din
regiunea Moldova, ar dori să plece la muncă în străinătate.

18 / 35
 Fig. 10 – Migraţia pe sexe

Sursă: Prelucrări date finale Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011

Prezentăm care sunt motivațiie intențiilor de a lucra în străinătate:

 faptul de a fi lucrat anterior în străinătate este cel mai puternic stimulent
pentru a dori din nou acest lucru. Aproximativ 40% dintre cei care au mai
lucrat ar dori să plece din nou în afara ţării.
 contează în stimularea intenţiei de emigrare pentru lucru nu numai experienţa
proprie ci și cea a familiei.
 segmentul de vârstă cel mai dinamic este acela al tinerilor de 18-29 de ani.
18% dintre ei doresc emigrarea temporară în străinătate pentru lucru. Peste 40
de ani, intenţia respectivă este aproape absentă.
 ponderea bărbaţilor orientaţi spre emigrare economică, pentru lucru în
străinătate, este aproape dublă faţă de cea a femeilor.
Gradul de structurare a intenţiei de plecare este relativ redus:
 aproape o treime dintre cei cu intenţie de plecare nu au nici un fel de
aranjamente legate de proiect sau nu fac specificări pe tema respectivă;
 un sfert declară că au numai planuri dar nu și aranjamente propriu-zise;
 17% au rezolvat deja chestiunile legate de locul de muncă; încă un sfert dispun
de alte resurse pentru plecare – bani, relaţii, cazare la destinaţie.
Persoanele care au numai intenţia de a pleca la lucru în străinătate dar nu și un plan
structurat sau nu au acumulat nici un fel de resurse pentru acţiunea respectivă sunt,
predominant, bărbaţi tineri din mediul urban, cu venituri și capital relaţional peste medie,
frustraţi însă de situaţia materială pe care o au. În plus, se pot descurca în italiană. Este un
gen de migraţie de frustrare, nestructurată încă la nivelul proiectelor. Cei care o manifestă nu
sunt săraci. Au o situaţie materială relativ bună dar un nivel de aspiraţii mult mai ridicat. Din
această cauză frustrările lor sunt mai accentuate. Ţinta migraţiei lor este majoritar Italia.
Persoanele care au început să acumuleze resurse pentru plecare – bani, relaţii,
asigurarea unui loc de muncă la destinaţie sau a unui loc de cazare – sunt tot tineri cu bun
capital relaţional. Specificul lor este însă faptul de a mai fi lucrat în străinătate anterior sau de

19 / 35
a face parte din familii cu experienţă de migraţie în străinătate. Sunt cunoscători fie de
italiană, fie de spaniolă. Cei care au numai planuri de plecare dar nu au aranjamente făcute în
sensul respectiv sunt tot tineri care au mai lucrat în străinătate. Resursele lor pentru a se
descurca în străinătate sunt însă reduse – nu știu limbi străine și nu dispun de relaţii
deosebite.
Rezultă că gradul de structurare a intenţiei de a pleca la lucru în străinătate depinde
hotărâtor de relaţii și cunoașterea limbilor străine. Experienţele anterioare de migraţie sunt
factori favorizanţi și pentru cunoașterea limbilor străine și pentru acumulare de capital
relaţional.

Concluzii:
Iniţial, în anii 1990-1995, plecările la lucru sunt foarte selective. Pleacă mai mult
bărbaţii decât femeile, persoanele de vârstă matură comparativ cu cele tinere. Ulterior, după
2001, fluxurile se echilibrează: ponderea femeilor care pleacă la muncă în străinătate se
apropie de cea a bărbaţilor. Sporește ponderea celor cu nivel gimnazial în totalul plecărilor.
Tineretul tinde să devină dominant în fluxurile de emigrare pentru lucru. Ca și plecările
efective, intenţiile de emigrare pentru muncă se concentrează asupra destinaţiilor Italia (34%)
și Spania (20%). Urmează, la distanţă foarte mare, Germania și SUA.
Ponderea celor care ar dori să plece la lucru în străinătate în următorul an, din totalul
persoanelor de 18-59 ani, este de aproximativ 11%. Un sfert dintre aceștia, însă, nu au nici un
fel de structurare a planului de plecare. Pentru încă un sfert din migranţii potenţiali se
înregistrează formularea unor planuri de plecare. O pondere de aproximativ 40% revine celor
care au început deja acumularea de resurse sau stabilirea unor aranjamente de plecare.
Între factorii care favorizează considerabil intenţia de plecare în străinătate pentru
lucru sunt de menţionat faptul de a mai fi lucrat în străinătate, frustrarea legată de propria
situaţie materială, cunoașterea unei limbi străine (italiană, spaniolă sau engleză, în special),
existenţa unui bun stoc de relaţii personal-familiale și apartenenţa la o gospodărie în care
cineva a mai lucrat în străinătate.

3.4.4.Intensitatea și consecințele deplasării pentru forța de muncă în

străinătate
În studiile și literatura de specialitate se recunoaște că migraţia pentru ocuparea forţei
de muncă a devenit cea mai importantă componentă a migraţiei româneşti în ultimii ani. Din
păcate, statisticile oficiale nu surprind întregul fenomen al migraţiei şi ocupării forţei de
muncă, cifre relevante începând să existe abia din anul 2005, și acestea sintetizate la nivel
național. Potrivit Oficiului Român pentru estimările Migraţiei Forţei de Muncă, există
aproximativ două milioane de români angajaţi în străinătate, în afara activităţii sezoniere, care
reprezintă mai mult de 10% din locuitorii României. În opinia FSD4, mai mult de o treime din
gospodării aveau cel puţin un migrant pentru munca în străinătate, în perioada menţionată de
studiul amintit mai sus.

4
Fundația pentru o societate Deschisă, care a elaborat studiul ”Locuirea temporară în străinătate”.

20 / 35
 Conform tendințelor la nivel național, cea mai mare parte a românilor pleacă din țară
pentru o perioadă lungă, de cel puţin un an. Mobilitatea internaţională pe termen lung (12 luni
şi peste) reprezintă un fenomen accentuat, comparativ cu cea pe termen scurt (6-12 luni).

Tabel 1 - Structura populației în străinătate, după prezența în gospodărie

- perioada 2004 -2012 (%)-
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Absența pentru 6-12 luni 12,4 9,5 8,0 8,0 4,3 7,8 19,6 21,2 24,7
Absența pentru 12 luni și peşte 87,6 90,5 92,0 92,0 95,7 92,2 80,4 78,8 75,3
Sursă: Prelucrări pe baza datelor AMIGO, 2013 (Exstras din ”Estimarea impactului liberei circulații a
lucrătorilor români pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014; realități și tendințe din persepctiva economică,
ocupațională și socială, la nivel național și european”)
Totuşi, în ultimii trei ani, când efectele crizei economice s-au accentuat, se observă o
tendinţă de intensificare a mobilităţii, crescând frecvenţele plecărilor în străinătate pe termen
scurt (6-12 luni) comparativ cu cele pe termen lung (12 luni şi peste). În anul 2012 ponderea
persoanelor care au părăsit ţara pentru o perioadă de 6-12 luni este dublă faţă de cea din anul
2004 (de la 12.4% în 2004, la 24.7% în 2012).

3.4.4.1. Efectele deplasărilor pentru forța de muncă la nivel sociodemografic

Din punct de vedere demografic, consecințele migrației, atât a celei temporare cât şi a
celei definitive, sunt semnificative.
Conform studiilor recente consultate se poate constata faptul că mobilitatea
internaţională este mai mare în rândul persoanelor care au vârsta corespunzătoare pentru locul
de muncă – populația activă. În consecință, spun specialiștii, că țările de emigrare se
confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a propriei populații – fenomen valabil și
pentru oraşul Comăneşti.
Majoritatea celor care emigrează sunt tineri, iar procentul acestora este în continuă
creştere, putând astfel susţine că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de
fertilitate, reducându-se astfel potenţialul de nou-născuţi. Acest lucru este cu atât mai
îngrijorător cu cât emigrarea devine permanentă. Structura emigrării pe sexe dezvăluie unele
schimbări, astfel că femeile imigrante devin din ce în ce mai numeroase în ultimii ani. În anul
2004, 62% din migranţi erau femei din grupa de vârstă 26-40 ani, ceea ce înseamnă 58% din
populaţia de imigranţi, iar procentul este în continuă creştere. Efectele nefaste asupra ratei
natalităţii şi a fertilităţii încep să fie din ce în ce mai prezente, dovadă fiind faptul că un
număr tot mai mare de copii sunt născuţi în afara ţării.
Implicaţiile fenomenului migraţionist la nivelul familiei sunt multiple, acestea făcând
parte atât din sfera efectelor pozitive cât şi a celor negative. Banii trimişi de către emigranţi
familiilor lor contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora având implicaţii pozitive asupra
relaţiilor de familie. Pe de altă parte, ne confruntăm cu suferinţa familiei pentru pierderea
unuia sau a mai multor membri chiar şi cu titlu temporar. De fapt, cu cât perioadă este mai
mare cu atât mai puternice sunt efectele asupra familiei. Plecarea unuia dintre membri
determină reorganizarea rolurilor în cadrul familiei. În acest caz, membrii familiilor preiau
rolurile/funcţiile respectivului migrant, ceea ce poate conduce la pierderi de bunăstare în

21 / 35
interiorul familiei şi dezechilibre în relaţia de cuplu. Toate acestea pot conduce cu uşurinţă la
destrămarea familiei (divorţuri).
Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migraţiei forţei de muncă pare să
fie în raport cu copiii migranţilor, care rămân (în cel mai fericit caz) cu doar unul dintre
părinţii lor.
Există o mulţime de cazuri când ambii părinţi migrează în scopul găsirii unui loc de
muncă şi prin urmare, bunicii, alte rude sau prietenii, preiau tutela copiilor. Uneori, migranţii
îşi abandonează copiii, care în cele din urmă ajung în grija statului. Deci, copiii sunt afectaţi
într-o foarte mare măsură (în unele cazuri aceste situaţii devin traumatizante) de către părinţii
lor, deoarece persoanele cărora îi lasă în grijă nu pot îndeplini cu succes rolul de părinte. O
altă categorie socială care ar putea fi afectată negativ sunt persoanele în vârstă, mai ales în
cadrul comunităţilor cu un nivel ridicat de migraţie.
În situaţiile în care copiii pleacă din ţară împreună cu părinţii lor, aceştia trebuie să
treacă printr-o perioadă de acomodare, să înveţe o nouă limbă şi să înveţe să trăiască într-un
mediu social diferit, lucru care de cele mai multe ori presupune un anumit grad de stres.
Potrivit studiului ”Locuirea temporară în străinate”, în perioada 1990 – 2006,
majoritatea respondenților cu membri care au fost plecați în străinătate, nu simt nicio
modificare referitoare la relaţiile de familie.
În lucrarea ”Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor
de migraţie. Cazul României”, autorii - pornind de la studiu FSD, au constituit propriul model
de analiză cu privire la efectele deplasărilor pentru muncă în străinătate la nivel
sociodemografic. Au considerat drept variabilă faptul că cineva din casa ta a fost în
străinătate pentru un timp şi măsura în care acest lucru a avut – pentru tine – efecte asupra
copiilor. Astfel au constatat că numai 11% din respondenţi au afirmat că au probleme cu
copiii lor în această privinţă. Deşi procentul respondenţilor ce se declară afectaţi este redus,
se înregistrează diferenţe între diferitele categorii de respondenţi. Astfel, vom observa că
persoanele cu experienţă de muncă în străinătate răspund într-un procent mai mare decât
ceilalţi că experienţa lor a generat anumite modificări în ceea ce priveşte relaţiile de familie.

Concluzii:
Migranţii tind să creadă că experienţa lor în străinătate are o influenţă pozitivă
asupra relaţiilor de familie, considerând astfel că banii câştigaţi la muncă în străinătate
contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii în gospodăriile de imigranţi şi implicit la
îmbunătăţirea relaţiilor în cadrul familiei. Aceştia nu iau în considerare impactul asupra
vieţii copiilor lor, neglijând astfel dezvoltarea lor viitoare.

3.4.4.2. Efectele migrației temporare la nivel economic

Există un consens general asupra faptului că migraţia temporară poate să contribuie la
îmbunătăţirea aptitudinilor emigrantului în urma experienţei câştigate prin munca în
străinătate.

22 / 35
 Analiza efectelor migrației pentru muncă, trebuie să evidențieze dacă consensul
general asupra faptului că migrația temporară poate să contribuie la îmbunătățirea
aptitudinilor emigrantului în urma experienței câștigate prin munca în străinătate, este valabil.

În acest context, studiul ”Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă
asupra ţărilor de migraţie. Cazul României” și-a propus să verifice următoarea ipoteză: dacă
experienţa migraţiei în străinătate influenţează veniturile dobândite după reîntoarcerea în ţara
de origine.

Astfel, au considerat veniturile ca fiind variabila dependentă şi următorul set de

variabile independente: educaţia, apreciată prin ultima şcoală absolvită; cunoştinţele legate de
utilizarea calculatorului; experienţa în muncă şi experienţa de muncă în străinătate. Au aplicat
regresia liniară multiplă, folosind datele din studiul FSD, pe un eşantion de 1.032 de
persoane, cu sau fără experienţă de muncă în străinătate.

În urma experimentului realizat, prin intermediul modelului de regresie, au desprins

următoarele concluzii referitoare la impactul experienţei câştigate din munca în
străinătate asupra veniturilor dobândite de persoanele migrante după reîntoarcerea în
ţara de origine:
1. Munca temporară în străinătate are un efect pozitiv asupra veniturilor pe care le
înregistrează persoanele migrante la reîntoarcerea în ţara de origine (corelaţie
pozitivă);
2. Aşa cum era de aşteptat, cel mai important factor care afectează nivelul veniturilor
este educaţia. Cu cât persoana a absolvit un nivel de şcolarizare mai înalt, cu atât
mai mari vor fi şi veniturile (corelaţie pozitivă);
3. Veniturile sunt direct influenţate de experienţa în muncă şi de cunoştinţele legate
de utilizarea calculatorului (corelaţie pozitivă);
4. În prezentul model au verificat şi influenţa cunoaşterii limbilor străine asupra
veniturilor, dar acest factor nu a înregistrat o influenţă semnificativă, motiv pentru
care a fost eliminat din forma iniţială a modelului.
Impactul direct al migraţiei internaţionale poate fi cu uşurinţă măsurat prin analiza
investiţiilor făcute din banii câştigaţi în afara ţării. Analiza investiţiilor ne permite, de
asemenea, să observăm în ce măsură gospodăriile investesc aceste sume sau din contră doar
cheltuiesc aceste sume pentru achiziţionarea bunurilor de consum.
Datele la nivel naţional arată că, în ultimii cinci ani, o parte semnificativă a populaţiei
României achiziţionează bunuri durabile: 50% din români cumpără bunuri de uz gospodăresc,
37% optează pentru extinderea/modernizarea caselor, iar 16% pentru achiziţia de maşini etc.
În orice situaţie, indiferent de bunurile achiziţionate, aproximativ 10% din sumele cheltuite
sunt procurate din activităţi migraţioniste. Dacă restrângem analiza la nivelul indivizilor care
îşi procură bunuri pe seama banilor obţinuţi din migraţia internaţională, am putea observa că
mai mult de 50% dintre aceştia cheltuiesc cu scopul de a-şi extinde/moderniza locuinţa şi un
procent similar este alocat achiziţionării bunurilor de uz gospodăresc. Un procent

23 / 35
semnificativ (aproximativ 21%) este reprezentat de gospodăriile care, în ultimii cinci ani, au
cheltuit banii pentru achiziţionarea uneia sau a mai multor maşini.
În opinia autorilor M. Roman și C. Voicu, migraţia forţei de muncă şi antreprenoriatul
sunt două componente de viaţă foarte corelate. Experienţa în muncă câştigată în străinătate
alături de spiritul antreprenorial sunt corelate atunci când o persoană doreşte să dezvolte o
afacere. Pe măsură ce migrantul acumulează capital financiar, uman şi relaţional şi îşi
satisface nevoile de bază, va avea tendinţa să investească în activităţi productive, devenind
antreprenor. Pentru o semnificativă parte a migranţilor români, a muncii peste graniţă
reprezintă o strategie intermediară pentru strategia antreprenorială, lucru relatat de legătura
puternică dintre experienţa acumulată pe teritoriu străin şi orientarea antreprenorială, ambele
la nivel comportamental şi de intenţie.
Concluziile desprinse mai sus, dau naştere unor serii de influenţe ale migraţiei
externe în plan economic. Efectele cele mai importante sunt legate de derapajele severe
şi multitudinea de disfuncţii de pe piaţa forţei de muncă, dintre care amintim, spun M.
Roman și C. Voicu:
 capacitatea de ocupare a forţei de muncă;
 rata şomajului şi caracteristicile sale;
 emigrarea în masă a forţei calificate de muncă – pierderea de „creiere”, capabilă să
creeze valoare adăugată mai mare;
 distorsiuni salariale şi segmentarea forţei de muncă;
 amplificarea economiei subterane (munca „la negru”);
 diminuarea potenţialului local de forţă de muncă;
 utilizarea imigranţilor cu scopul de a suplini lipsa forţei de muncă locale.
Pe lângă aceste aspecte ale migraţiei se remarcă o serie de efecte regionale benefice.
Cel mai important efect pe termen scurt este reducerea şomajului.
Dacă migraţia include în special persoane neangajate, şi impactul asupra bugetului
este unul pozitiv (deoarece mai puţine persoane vor solicita ajutor de şomaj). Nici impactul
favorabil sociopolitic nu trebuie ignorat, având în vedere că nivelurile ridicate ale şomajului
sunt adesea asociate cu tensiuni sociale, ce atrag după sine imense cheltuieli bugetare pentru
restabilirea echilibrului social (mai ales în zonele cu o rată a şomajului foarte ridicată).
Un alt efect benefic, considerăm importantă reducerea presiunii asupra reformei
guvernului român. Pentru unele zone/regiuni (și cazul oraşului Comăneşti), migraţia forţei de
muncă în străinătate a detensionat pieţele locale de forţă de muncă, precum şi presiunea dată
de asistenţa socială. Pentru alte zone/regiuni, migraţia spre un loc de muncă mai bun a condus
la scăderea forţei de muncă, ce afectează potenţialul de dezvoltare economică locală şi
socială.
Un alt efect pozitiv al migraţiei este reprezentat de transferurile de valută, cu
implicaţii puternice atât la nivel microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic. Estimările
Băncii Naţionale a României, în ceea ce priveşte aceste transferuri, ajung la 1.753,5 miliarde
dolari SUA în 2004 şi 4.440,9 milioane USD în 2005(4), ceea ce reprezintă 4,51% din PIB-ul
României pe anul 2005. Efectele transferului de bani la nivel macroeconomic sunt destul de

24 / 35
dificil de comensurat din cauza multiplelor interacţiuni la nivelul variabilelor
macroeconomice. Aceste transferuri au efecte vizibile asupra investiţiilor şi economisirii. Cel
mai vizibil impact al acestor transferuri se înregistrează asupra consumului gospodăriilor, atât
de important la nivel macroeconomic, înregistrându-se în cererea agregată internă,
componentă a PIB-ului.
Transferurile de bani către gospodării reprezintă surse directe de creştere a venitului
lor, ceea ce conduce la creşterea consumului şi implicit la reducerea temporară a sărăciei.
Aceste sume au capacitatea de a reduce polarizarea socială prin efectele lor de redistribuire.

Fig. 11 - Transferurile băneşti ale romanilor din străinătate şi investiţiile directe ale
nerezidenţilor în România

Concluzii:5
1. Circa 7% dintre gospodării beneficiază în prezent de venituri din migraţie
internaţională. 5% dintre gospodăriile ce menţionează că trăiesc mai bine în prezent
comparativ cu ultimii ani menţionează totodată că acest lucru se datorează veniturilor din
migraţie.
2. Circa 10% din volumul fiecărui tip de investiţie din ultimii cinci ani de zile este
realizat cu ajutorul veniturilor din migraţia internaţională. În ceea ce privește tipul
cheltuielilor – cele mai importante sunt investiţiile în locuinţă (extindere/modernizare dar și
construcţie sau cumpărare), urmate de cumpărare de bunuri electrocasnice, mașini și alte
bunuri de lungă durată. Activităţile productive finanţate cu bani din migraţie par a fi diferite
în funcţie de mediul rezidenţial – în mediul rural banii sunt investiţi în principal în activităţi
de tip agricol, pe când în mediul urban banii sunt investiţi în alte tipuri de afaceri.
3. Gospodăriile cu migranţi par a avea un număr mai mare de bunuri de lungă durată

5
Preluate din studiul ”Locuirea în străinătate, Migrația economică a românilor: 1990 – 2006” [Fundația pentru o
Societate Deschisă, București, noiembrie 2006]

25 / 35
comparativ cu gospodăriile ce au același profil socio-economic dar fără experienţă de
migraţie.

CAPITOLUL IV
AVANTAJELE ŞI FUNCŢIILE DEPLASĂRII PENTRU
FORȚA DE MUNCĂ

Pentru oraşul Comăneşti, ca dealtfel pentru toate unitățile administrative de origine /

plecare, indiferent de forma de mobilitate externă, exportul de capital uman, de forță de
muncă în care s-au făcut investiții importante reprezintă:

Efecte favorabile Efecte nefavorabile

- plecarea forţei de muncă în - o pierdere de valoare adăugată care

străinătate poate avea un efect
favorabil asupra economiei în cazul
în care există un şomaj ridicat şi, prin
plecările în străinătate, scade
presiunea acestuia asupra pieţei
muncii şi bugetului de cheltuieli
sociale;
s-ar fi putut realiza în ţară, sursă
pentru creşterea economică durabilă
(din activităţi economice,
concretizate în salarii, contribuţii,
profit, impozite şi taxe);

- lucrătorii mobili care obţin venituri - nerecuperarea investiţiilor publice

mai mari în străinătate reprezintă un în educaţia şi formarea profesională
imbold pentru cei rămaşi în ţară să-şi a lucrătorilor mobili (investiţiile în
ridice nivelul de pregătire capitalul uman);
profesională pentru a deveni mai
competitivi;

- lucrătorii mobili trimit în ţara de - indirect, pierderea de capital uman

origine bani la familia lărgită, ceea prin mobilitate îndelungată sau
ce contribuie la creşterea nivelului de definitivă conduce, în ţara de
trai al acestora şi la reducerea origine, la reducerea calităţii forţei
sărăciei. Potrivit unor anchete, de muncă activă pe piaţă -pleacă cei
familiile cu unul sau mai mulţi buni/performanţi şi calificaţi,
membrii care lucrează în străinătate respectiv creşterea ponderii
sunt mai puţin vulnerabile faţă de personalului cu calificare medie şi
cele care nu sunt în această scăzută, ceea ce nu este de natură să
categorie. consolideze bazele dezvoltării
durabile.

- Stabilirea unor legături durabile între

diaspora şi ţara de origine, prin

26 / 35
 contacte de afaceri, ştiinţifice,
reuniuni periodice în ţară, proiecte
internaţionale comune etc..
Avantaje / dezavantaje în plan individual, profesional și al gospodăriei
Efecte favorabile
- obţinerea unui venit care asigură
reproducţia forţei de muncă a
lucrătorului şi a familiei sale, venit
pe care în ţară nu l-ar fi obţinut,
datorită nivelului comparativ mult
mai redus al salariilor în România
pentru acelaşi gen de activitate;
- sporeşte capacitatea de economisire
şi investiţii, fie în bunuri de folosinţă
îndelungată (locuinţă, înzestrare
electronică, maşini agricole etc.), fie
pentru lansarea în afaceri pe cont
propriu. Oricum prin asemenea
investiţii contribuie la sporirea
avuţiei naţionale şi/sau la crearea
unor noi locuri de muncă. În ultimii
ani, valoarea totală a transferurilor
băneşti a crescut, transferurile de
valută (inclusiv a celor care muncesc
în străinătate) au depăşit investiţiile
directe de capital străin;
- câştiguri în plan profesional şi al
culturii muncii – de cunoştinţe,
deprinderi, comportamente,
disciplină a muncii, securitate a
muncii, participare. La acesta se
adaugă un spor calitativ în planul
relaţiilor inter-umane, spirit civic,
implicare în viaţa comunităţii, etc.
Efecte nefavorabile
- discriminare de tratament,
comparativ cu forţa de muncă
autohtonă sau chiar a altor lucrători
mobili, cu deosebire prin forme
indirecte;
- riscul de nerespectare din partea
angajatorului a contractului de
muncă încheiat. Cazurile de acest
gen au determinat reacţii, inclusiv
din partea ţărilor de destinaţie -
sindicatele italiene şi cele spaniole,
de exemplu, s-au angajat – pe baza
unui protocol semnat cu cele din
România – să apere şi drepturile
lucrătorilor mobili proveniţi din
România;
- tensiuni în relaţiile cu forţa de
muncă autohtonă putând ajunge
uneori până la conflict;
- dificultăţi de acomodare şi ca atare
eficienţă redusă în muncă, ceea ce
poate conduce la nemulţumiri şi de
27 / 35
 o parte şi de alta;

- o protecţie socială mai redusă sau

necorespunzătoare, concretizate în
securitate şi condiţii de muncă nu
totdeauna satisfăcătoare, oricum
sub cele promise la interviul de
selecţie şi angajare;

- la nivelul familiei, pierderile sunt

importante dacă ne gândim la
faptul că familia trăieşte separată,
deseori copiii sunt lăsaţi la rude şi
chiar neglijaţi, educaţia acestora are
de suferit; în cazul în care familia
însoţeşte lucrătorul migrant efectele
în plan social şi al educaţiei
copiilor sunt mai reduse însă apar
probleme de adaptare în nouă
comunitate – risc de discriminare
mare, limbă etc. Din păcate,
asemenea deficite sociale şi
culturale nu se pot recupera, au
efecte propagate în dezvoltarea
umană a tinerei generaţii, deseori
modelele educaţionale tradiţionale
sunt alterate.

CAPITOLUL V
EVOLUȚII PREVIZIBILE ALE MOBILITĂȚII ÎN SCOP DE
MUNCĂ

În ultimii ani, mobilitatea pentru ocuparea forţei de muncă a devenit cea mai
importantă componentă a migraţiei româneşti. Conform mai multor studii, peste două
milioane de români lucrează în străinătate, ceea ce reprezintă aproximativ o zecime din
populaţia românească. Principalele ţări europene de destinaţie pentru muncitorii români sunt
Spania, Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.

28 / 35
 5.1. ESTIMĂRI ALE FLUXURILOR DE LUCRĂTORI MOBILI
ÎN SPAȚIUL UE
Acest subiect va fi prezentat utilizând informații din studiul ”Estimarea impactului
liberei circulații a lucrătorilor români pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014; realități și
tendințe din perspectiva economică, ocupațională și socială, la nivel național și european”
[INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, STUDII DE STRATEGIE ȘI POLITICI –
SPOS 2013].

Potrivit autorilor, libera circulaţie a persoanelor în UE, creează premisele flexibilităţii

şi eficienţei pieţelor muncii în beneficiul lucrătorilor, angajatorilor şi statelor membre.
Mobilitatea temporară a lucrătorilor români se defineşte printr-un stoc pe pieţele externe în
anul 2010, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, de 2.769 milioane persoane, din care 2.250
milioane în spaţiul UE-27 (81.25%).

Harta fluxurilor predominante de mobilitate pentru muncă pe ţări de destinaţie şi

perioade se poate sintetiza astfel:

- 1990-1995: Israel, Turcia, Italia, Ungaria, Germania, în care migraţia etnică este
importantă
- 1996-2003: Canada şi treptat Spania
- 2004-2007: Spania, Italia, Germania, Regatul Unit, Franţa
- 2007-2013: pe rutele oferite de programul tranzitoriu de deschidere a graniţelor pentru
noile state membre şi limitările bilaterale pentru România. Ultimele date disponibile
arată o tendinţă de stabilizare a fluxurilor după 2008.

In tendinţa pe termen mediu, după 2014, este posibilă nu atât o schimbare

cantitativă a mobilităţii pentru muncă în principalele ţări de destinaţie cât una
structurală şi calitativă semnificativă. Principalii factori care vor redimensiona
fluxurile şi intensitatea acestora sunt:
- Factori de stimulare: mediul de afaceri selectiv şi deschiderea pentru personalul
calificat şi înalt calificat, ofertele interesante pentru absolvenţii unor profiluri de
pregătire deficitare în ţările cu economii mai puternice de destinaţie (medicina, unele
din specializările de ingineri sau din construcţii etc), dinamica creării de noi locuri de
muncă în ţările cu economii mai dezvoltate cu creştere economică (cca 70% din noile
locuri de muncă se ocupă de către lucrătorii mobili, datorită riscului mai mare al
sustenabilităţii locului de muncă); avantajele comparative temporare sau permanente
oferite de o anumită ţară de destinaţie (ex : SUA şi Canada, în general; Germania şi
Austria pentru personalul medical etc);
- Factori de inerţie: existenta reţelelor de mobilitate temporară, prezenţa diasporei şi
activitatea intensă a acestora de a susţine noii lucrători mobili, similitudine etnică,
sistemul local/naţional al serviciilor de asistenţă socială, admisibilitatea ocupării
informale, rutele de mobilitate tradiţionale pentru o gamă bine definită de profesii;
- Factori de restricţionare: dinamica mediului de afaceri, presiunea exercitată de
lucrătorii mobili din ţări terţe spaţiului UE, selectivitate puternică pe domenii, profesii
29 / 35
 şi nivel de calificare; condiţionalităţi de cunoaştere a limbii sau recunoaştere diplome
şi pregătire profesională; aversiunea exercitată de comunitate faţă de migranţi în
general sau de anumite categorii de migranţi; modelul de ocupare şi vulnerabilitatea
asociată; sistemul de asigurare socială;
Conform studiului menționat anterior, ca tendinţă, cei care migrează în prezent şi în
viitorii ani sunt mai bine pregătiţi şi pentru aceştia profilul de pregătire determină căutarea
unui loc de muncă mai aproape de competenţele dobândite prin şcoală, ceea ce înseamnă că
mobilitatea externă, în special a absolvenţilor de studii superioare (care creşte ca tendinţă)
se va dezvolta pe acele rute care oferă oportunităţi de ocupare adecvate, respectiv se va
deschide evantaiul ţărilor de destinaţie. Ca intensitate a fluxurilor, acestea vor fi ajustate în
continuare de deschiderea şi selectivitatea pieţelor de primire, de acestă dată determinate cu
preponderenţă de oferta de locuri de muncă. Mai mult, există opinii potrivit cărora, urmare a
liberalizării totale a circulaţiei lucrătorilor, avantajul cost - beneficiu va « deschide »
segmente noi de ocupare, în beneficiul economiei locale şi mediului de afaceri (din ţara
gazdă)– profitabilitatea relativ mai ridicată din forţa de muncă competitivă ca performanţă
şi relativ mai puţin costisitoare.
Pentru a face estimări, autorii au utilizat trei modele:
1. Primul model previzionează fluxul migratoriu fără a introduce variabila dummy
asociată liberalizării totale de circulație a Românilor pe piețele muncii țărilor de
destinație. În acest model sunt introduse ca variabile covariate variabilei fluxul de
emigranţi: stocul de emigranţi, PIB pe locuitor şi şomajul din ţările de destinaţie cu un
an anterior momentului în care se înregistrează fluxul emigranţilor.
2. Al doilea model previzionează fluxul migratoriu introducând comparativ cu
modelul anterior variabila dummy asociată liberalizării totale de circulație a
Românilor pe piețele muncii țărilor de destinație. De asemenea mai este introdusă
ca variabilă covariată fluxului de emigranţi şi variabila veniturilor anuale nete ale unei
persoane din ţara de destinaţie.
3. Al treilea model previzionează fluxul migratoriu introducând comparativ cu
primul model doar variabila dummy asociată liberalizării totale de circulație a
românilor pe piețele muncii țărilor de destinație.

Analizând rezultatele obținute, autorii afirmă că în cazul în care toate variabilele

covariate cu fluxul migrației rămân constante (stocul migranţilor, GDP per capital, şomajul şi
veniturile), în momentul liberalizării circulației românilor pe piețele muncii țărilor de
destinație, fluxul mobilităţii lucrătorilor români în aceste țări va crește cu 32,6% (cu circa
95.000 persoane la nivelul țării) conform modelului 2 și cu 25,3% conform modelului 3 (cu
circa 75.000 persoane).
Aceste previziuni pesimiste nu țin cont de evoluția economiilor țărilor de destinație, de
modelul lor de deschidere al pieţei muncii, de comportamentul angajatorilor pe aceste pieţe şi
nici de proporţia lucrătorilor români aflaţi pe aceste pieţe, comparativ cu a celor din alte ţări
de origine. În plus, nu se pot estima, din lipsă de date statistice, nici deplasările de stoc de
lucrători mobili români între ţările UE (dintr-o ţară de destinaţie în alta) şi nici
30 / 35
magnitudinea ocupării informale (existând comportamente diferite ale angajatorilor
autohtoni, pe pieţele de destinaţie).

Luând în considerare previziunile din European Economic Forecast din toamna anului
2013, au fost realizate previziuni pentru principalele ţări de destinaţie ce îşi liberalizează
circulaţia pe piaţa muncii pentru români. Creşteri mai importante se remarcă în cazul Spaniei
şi Germaniei prin utilizarea modelelor 2 şi 3.

CAPITOLUL VI
PROPUNERI. MĂSURI.

Pornind de la prezumţia că dimensiunea fluxurilor de forţă de muncă din România nu

va fi influenţată exclusiv de eliminarea restricţiilor în libera circulaţie, ci va fi determinată în
principal de condiţiile de muncă şi necesarul de forţă de muncă în spaţiul european, se
apreciază ca prioritare pentru România, prin urmare și pentru oraşul Comăneşti, următoarele
acţiuni:
 Este necesară consolidarea reţelei EURES în România în vederea sprijinirii forţei
de muncă interesată de angajare în alt stat membru, atât pentru a intra în legătură cu
angajatorii în căutare de anumite competenţe, cât şi pentru a se concentra pe sectoare
şi profesii care se confruntă cu o lipsă de personal calificat şi de a sprijini totodată
programe de mobilitate destinate tinerilor
 ANOFM, pe baza schimbului de informaţii cu agenţiile specializate din UE, să ofere
informaţii legate de oferta de forţă de muncă din UE;
 Elaborarea unei strategii naţionale care să compatibilizeze oferta de programe
de formare profesională (FPC) şi programe de studii (educaţie formală, informală,
nonformală), corelate cu cererea de pe piaţa muncii din România şi tendinţele de
evoluţie ale pieţei muncii în UE (se crează premise pentru ajustări structurale pe piaţa
muncii), prin dezvoltare de rute deschise de educaţie şi formare pe tot parcursul vieţii;
 Lansarea de programe de studii ale universităţilor româneşti în statele membre în
care populaţia de origine română se află deja la a doua/a treia generaţie (o politică de
internaţionalizare implică astfel de strategii de deschidere a pieţei educaţionale,
stimulând acumularea de capital uman valoros), şi oferirea de oportunităţi de
angajare în ţară – un program de recrutare de forţă de muncă cu calificare înaltă,
Brain Gain România. Totodată, studenţii străini performanţi, înrolaţi în programe de
studii în România trebuie atraşi să rămână pe piaţa muncii în sectoarele pentru care
înregistrăm deficit de resursă umană calificată6;

6
În prezent, România se confruntă cu deficite de forţă de muncă în domeniul sanitar, fiind necesară o abordare nouă care să includă
identificarea de soluţii atât pentru stabilizarea forţei de muncă autohtone - creare de pachete salariale motivante, bazate pe criterii de
performanţă, de pachete motivaţionale non-financiare (cursuri de perfecţionare, condiţii de muncă atrăgătoare, securitate la locul de muncă
etc.), cât şi pentru recrutarea de forţă de muncă din alte state (fezabilă este orientarea spre state non-UE). Strategia naţională de imigrare
2011-2014 prin obiectivul 1.4.Promovarea învăţământului superior românesc şi facilitarea rămânerii pe teritoriul naţional a străinilor care
au studiat în România abordează această oportunitate.

31 / 35
  Lansarea de programe de studii ale universităților românești în oraşul
Comăneşti, pentru a diminua pierderile generate de plecarea la studii;
 Crearea de mecanisme de susţinere financiară a lucrătorilor români cu spirit
antreprenorial – parteneriat public-privat între autorităţile publice şi instituţiile
bancare, camere de comerţ, pentru crearea de soluţii de suport financiar (inclusiv
scheme de creditare, scheme de facilităţi fiscale pentru start up, pentru creare de noi
locuri de muncă) şi asistenţă tehnică pentru demararea de afaceri de către lucrătorii
români sau pentru susţinerea de proiecte de dezvoltare locală.
Strategia de dezvoltare a oraşului Comăneşti pentru următorii 10 ani trebuie să se înscrie
în viziunea și obiectivul general al Regiunii Nord –Est.

Viziunea: ”În anul 2022 Regiunea Nord –Est va fi un loc mai atractiv
pentru a investi, a lucra și a locui!”

Obiectiv general:
Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil
creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare
a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.

În continuare prezentăm sintetic, obiective specifice și măsuri, precum și corelarea

acestora cu obiective tematice ale Strategiei Europa 2020, relevante pentru subiectul
acestui studiu, extrase din Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est:

Prioritate Obiectiv specific Măsuri
1.1.1. Acţiuni pentru
sprijinirea integrării pe piața
muncii a tinerilor care nu sunt
incluși într-o formă de
1.1.Creșterea învățământ, formare
ocupării în rândul profesională sau nu au un loc
1. Îmbunătățire
tinerilor și a de muncă;
a capitalului
grupurilor
uman 1.1.2. Acțiuni preventive și
vulnerabile
active de integrare pe piața
muncii (inclusiv
personalizate) pentru
grupurile vulnerabile;
1.2.Îmbunătățirea 1.2.1. Îmbunătățirea calității
Corelare cu obiective
tematice ale
Strategiei EUROPA
2020
Promovarea ocupării
forței de muncă și
sprijinirea mobilității
forței de muncă;
Promovarea
incluziunii sociale și
combaterea sărăciei;
Investițiile în educație,
competențe și învățare
pe tot parcursul vieții;
Investițiile în educație,

32 / 35
 accesului și a și eficienței învățământului competențe și învățare
participării la prin adaptarea ofertei pe tot parcursul vieții;
educație și instruire educaționale la cerințele Promovarea
de calitate pieței muncii; incluziunii sociale și
1.2.2. Creșterea accesului la combaterea sărăciei;
formare profesională
continuă;
1.2.3. Crearea , modernizarea
și extinderea infrastructurii de
educație;
2.1.1. Modernizarea și
2.1. Creșterea dezvoltarea infrastructurii Îmbunătățirea
accesibilității, feroviare; accesului, a utilizării și
conectivității și 2.1.2. Modernizarea și a calității tehnologiilor
mobilității prin dezvoltarea infrastructurii informației și
realizarea de rutiere; comunicațiilor (e –
investiții în structura guvernare și e-
2. Dezvoltarea 2.1.3. Dezvoltarea de sisteme
de transport servicii);
unei de transport durabile;
infrastructuri
Îmbunătățirea
moderne
2.2.Stimularea accesului, a utilizării și
atractivității și 2.2.1. Dezvoltarea TIC prin a calității tehnologiilor
econimiei locale prin crearea și dezvoltarea de informației și
creșterea accesului la produse și servicii tip ”e- comunicațiilor
infrastructură TIC7 servicii”; (e-guvernare și
de calitate
e-servicii);

3.1.1. Dezvoltarea inovării Consolidarea

și transferului tehnologic, cercetării, a dezvoltării
inclusiv prin crearea și tehnologice și a
3.1.Sprijinirea dezvoltarea clusterelor; inovării;
3. Sprijinirea
inovării și Îmbunătățirea
unei economii 3.1.2. Sprijin pentru domenii
competitivității competitivității
competitive și a competitive și sisteme
mediului economic, întrepriderilor mici și
dezvoltării productive integrate, inclusiv
promovarea mijlocii, a sectorului
locale pentru dezvoltarea de
rezultatelor obținute pescuitului și
produse, servicii și procese
tehnologice noi, cu valoare acvaculturii;
adăugată crescută, ”verzi”; Protecția mediului și
promovarea utilizării

7
Tehnoligia Informației și Comunicațiilor

33 / 35
 eficiente a resurselor;
3.2.Impulsionarea
3.2.1. Sprijinirea cercetării Consolidarea
sectorului de
publice și private, în vederea cercetării, a dezvoltării
cercetare –
dezvoltării și fructificării tehnologice și a
dezvoltare, în special
soluțiilor integrate; inovării;
a cercetării aplicate
Îmbunătățirea
competitivității
3.3.Îmbunătățirea 3.3.1. Sprijin pentru
întreprinderilor mici și
accesului firmelor la accesarea serviciilor dedicate
mijlocii, a sectorului
servicii de afaceri de firmelor și tinerilor
agricol și a sectorului
calitate antreprenori;
pesuitului și
acvaculturii;
Îmbunătățirea
3.4.Sprijinirea competitivității
exporturilor și 3.4.1. Dezvoltarea de rețele întreprinderilor mici și
competitivității și platforme pentru sprijinirea mijlocii, a sectorului
produselor locale la exportatorilor locali; agricol și a sectorului
export pesuitului și
acvaculturii;
Îmbunătățirea
3.5.1. Asigurarea condițiilor competitivității
3.5. Sprijinirea de dezvoltare în mediul întreprinderilor mici și
dezvoltării zonelor urban, prin realizarea de mijlocii, a sectorului
urbane investiții în infrastructura agricol și a sectorului
locală; pesuitului și
acvaculturii
3.6.1. Dezvoltarea
3.6.Sprijinirea
infrastructurii de turism și
valorificării
agrement aferentă,
potențialului turistic
promovarea potențialului
existent
turistic.

Recomandări pentru documentația PUG:

În vederea realizării obiectivelor amintite recomandăm, ca în documentația PUG, să
se identifice și să se reglementeze specific zonele în care se pot dezvolta activități economice.

Să se identifice rezervele de teren / construcții din domeniul public și privat al

oraşului Comăneşti ca potențială ofertă la dezvoltare a activităților economice – sprijin pentru
investitori, în special pentru tinerii investitori și toate aceste zone să se reglementeze ca și
zone funcționale specifice activităților economice, în special cele terțiare.

34 / 35
 BIBLIOGRAFIE

 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Comăneşti

 Institutul National de Statistică - Baza de date - Tempo Online
 PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de către Comitetul Regional pentru elaborarea Planului
de Dezvoltare Regională Nord-Est în data de 23.10.2014;
 INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, STUDII DE STRATEGIE ȘI POLITICI –
SPOS 2013 - ”Estimarea impactului liberei circulații a lucrătorilor români pe teritoriul UE,
începând cu 01.01.2014; realități și tendințe din perspectiva economică, ocupațională și
socială, la nivel național și european”;
 Fundația pentru o Societate Deschisă, 2006 - ”Locuirea în străinătate, Migrația economică
a românilor: 1990 – 2006”;
 M.Roman, C. Voicu, 2008 - ”Câteva efecte ale migrației forței de muncă asupra țărilor de
migrație”;
 Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și persoanelor vârstnice, 2013 – ”Material
de instruire pentru personalul SPO cu atribuții de creștere a mobilității forței de muncă”
 DEMIFER 2013, Atlas of maps for Draft Final Report

35 / 35