REZULTATELE FINANCIARE ALE FIRMEI

Veniturile şi cheltuielile întreprinderii

Desfăşurarea unei activităţi economice eficiente,

concretizate în obţinerea unor rezultate financiare favorabile
constituie scopul oricărei societăţi comerciale.

Rezultatele financiare (profit sau pierdere) se determină ca

diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar, pe cele
doua domenii de activitate: de exploatare si financiară.

Rezultatul exerciţiului =Venituri – Cheltuieli

 Veniturile exprimă raporturile patrimoniale privind
bogăţia obţinută din activitatea desfăşurată şi din proprietatea
deţinută.

Veniturile exerciţiului corespund unei creşteri de active

patrimoniale (creanţe sau disponibilităţi băneşti), iar cheltuielile
exerciţiului determină o creştere a pasivului patrimonial.

Veniturile se diferenţiază pe domenii de activităţi în:

-venituri din exploatare;

-venituri financiare.
Veniturile din exploatare cuprind următoarele categorii de venituri:

-cifra de afaceri netă (productia vanduta, venituri din vanzarea mărfurilor,

venituri din subventii de exploatare aferente CA neta)

-venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (de ex.prețul

produselor constatate +/- la inventar)

- venituri din productia de imobilizari necorporale și corporale (de

ex.cost de productie al amenajarilor de terenuri realizate pe ct.propriu)

-venituri din reevaluarea imobilizarilor corporale

-venituri din productia de investitii imobiliare (investitii imobiliare

realizate pe cont propriu)

-venituri din subventii de exploatare

-alte venituri din exploatare (ven. din subventii pt investitii).

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 1

Producţie vândută 2

Venituri din vânzare mărfuri 3

Reduceri comerciale acordate 4

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de
leasing 5

Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA neta 6

2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie

Sold C 7

Sold D 8

3. Venituri din producţia de imobilizari necorporale si corporale 9

4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale 10

5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare 11

6. Venituri din subvenții de exploatare 12

7. Alte venituri din exploatare, din care: 13

- venituri din fondul comercial negativ (Fondul comercial se determină la data achiziţiei şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie
al întregii afaceri şi valoarea justă a părţii din activele nete achiziţionate)
14

- venituri din subvenții pentru investiții 15

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 + 10 + 11 + 12 + 13) 16

Veniturile financiare au următoarea structură:

-venituri din interese de participare

-venituri din dobanzi

-venituri din subventii de exploatare pt dobanda datorată

-alte venituri financiare.

12. Venituri din interese de participare 45

- veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46

13. Venituri din dobânzi 47

- veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48

14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 49

15. Alte venituri financiare 50

- venituri din alte imobilizări financiare 51

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+47+49+50) 52

 În funcţie de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe domenii
de activitate în:
-cheltuieli de exploatare;
-cheltuieli financiare.

Astfel, în categoria cheltuielilor de exploatare sunt incluse:

-cheltuielile cu materiile prime si materiale consumabile;

-alte chetuieli materiale
-alte cheltuieli externe (energia si apa)
-cheltuieli privind marfurile -reduceri comerciale primite
-cheltuielile cu personalul
-ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale
- ajustari de valoare privind activele circulante
-alte cheltuieli de exploatare
-ajustari privind provizioanele.
8.a. Cheltuielile cu materile prime şi materiale consumabile 17
b. Alte cheltuieli materiale 18
c. Alte cheltuieli externe (cu energia şi apa) 19
d. Cheltuieli privind mărfurile 20
e. Reduceri comerciale primite 21
9. Cheltuielile cu personalul (rd. 23+24) 22
a) Salarii şi indemnizaţii 23
b) Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială 24
10.a. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 26 - 27) 25
a.1. Cheltuieli 26
a.2. Venituri 27
10.b. Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28
b.1. Cheltuieli 29
b.2. Venituri 30
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 38) 31
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 32

11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte similare; cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale 33
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător 34
11.4. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale 35
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 36
11.6. Alte cheltuieli 37

Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing 38
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39
- Cheltuieli 40
- Venituri 41
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 +22 + 25 + 28 + 31 + 39) 42
Cheltuielile financiare cuprind:

- ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile

financiare detinute ca active circulante

-cheltuieli privind dobanzile

-alte cheltuieli financiare.

16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante
(rd. 54 - 55) 53

- Cheltuieli 54

- Venituri 55

17. Cheltuieli privind dobânzile 56

- cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 57

Alte cheltuieli financiare 58

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 53+56+58) 59

 Gruparea veniturilor şi cheltuielilor pe cele doua domenii de activitate
conferă posibilitatea determinării :

rezultatului din exploatare (Rexpl), ca diferenţă între veniturile din

exploatare (Vexpl) şi cheltuielile de exploatare (Ch expl)

Re=Vexpl – Ch.expl

rezultatului financiar (Rf), ca diferenţă între veniturile financiare (Vf) şi

cheltuielile financiare (Ch.f);
Rf= Vf – Ch f

Prin însumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar se

obţine rezultatul curent al exerciţiului (Rc)

Rc=Rexpl + Rf
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62

CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63

18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):

- PROFIT (rd. 62 - 63) 64

- PIERDERE (rd. 63 - 62) 65

19. IMPOZITUL PE PROFIT 66

20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 67

21. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:

- Profit (rd. 64 - 65 - 66 - 67) 68

- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67 - 64) 69

Funcţiile şi factorii de influenţă ai profitului

Principalele funcţii ale profitului:

-sursă de autofinanţare şi, implicit de dezvoltare a activităţii

întreprinderilor;
-indicator sintetic de apreciere a eficienţei utilizării resurselor;
-conduce la motivarea şi cointeresarea proprietarilor (asociaţi şi
acţionari) şi salariaţilor de a obţine rezultate financiare ridicate;
-resursă principală de formare a veniturilor bugetului public
naţional;
-instrument de control al gestiunii economico-financiare;

Profitabilitatea întreprinderii este influenţată în mod direct de venituri şi

cheltuieli, impunându-se în acest sens acţiuni continue de creştere a
veniturilor şi diminuare a cheltuielilor.
Printre factorii de majorare a veniturilor, şi implicit a profitului,
menţionăm:

-creşterea productivităţii muncii, care conduce la caracteristici calitative

superioare ale produselor şi serviciilor prestate, în special prin utilizarea
unor tehnici şi tehnologii noi, cu randamente superioare;
-majorarea producţiei comercializate sau a serviciilor prestate pe
plan intern şi extern;
-sporirea veniturilor provenite din activitatea financiară a firmei;
-promovarea metodelor moderne de management
-diminuarea volumului de stocuri la activele circulante, prin accelerarea
vitezei de rotaţie a activelor de exploatare;
-creşterea calităţii produselor şi serviciilor, etc.
Principalele modalităţi de reducere a cheltuielilor privesc:

-diminuarea cheltuielilor materiale de producţie prin

scăderea consumurilor la materii prime, materiale auxiliare, energie,
combustibil şi reducerea altor cheltuieli materiale ale firmei;

-utilizarea raţională a forţei de muncă în vederea scăderii

cheltuielilor cu personalul;

-diminuarea cheltuielilor financiare etc.

Soldurile intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune (S.I.G.), denumite şi marje de

acumulare bănească reprezintă paliere succesive în formarea
rezultatului final, degajate de cele doua tipuri de activităţi (de
exploatare, financiară) prezentate în structura contului de profit şi
pierdere.

Soldurile intermediare de gestiune au drept scop remunerarea factorilor

de producţie şi finanţarea activităţii viitoare; ele au ca punct de pornire
acumulările realizate prin vânzarea mărfurilor, produselor, serviciilor (cifra
de afaceri), la care se adaugă celelalte categorii de venituri şi se scad
cheltuielile, ajungându-se la ultimul sold intermediar de gestiune-profitul
net (pierderea netă).

Determinarea soldurilor intermediare de gestiune presupune tratarea

prealabilă a contului de profit şi pierdere pentru a evidenţia modul de
funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii.
 TABLOUL SOLDURILOR
INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Principalele solduri intermediare de gestiune reflectate în tabloul S.I.G.
sunt:

METODA CONTINENTALĂ

1.valoarea adăugată (VA)

2.excedentul brut (insuficienţa brută) de exploatare (EBE)

3.rezultatul exploatării (profit sau pierdere)-RE

4.rezultatul curent (profit sau pierdere)-RC

5.rezultatul net al exerciţiului – RN (profit sau pierdere).

Fiecare sold intermediar de gestiune ilustrează performanţele gestiunii

financiare la respectiva treaptă de acumulare, determinarea succesivă a
acestor marje de acumulări băneşti marcând denumirea de cascadă a
soldurilor intermediare de gestiune.
Marja comercială (adaosul comercial) este specifică întreprinderilor
comerciale sau activităţii comerciale a întreprinderilor mixte (industriale
şi comerciale), activitatea comercială constând în achiziţionarea şi
revânzarea mărfurilor (mărfurile sunt considerate bunuri cumpărate în
scopul de a fi revândute în aceeaşi stare).

Marja comercială reprezintă excedentul de mărfuri în raport cu costul

de achiziţie al acestora.

Costul de achiziţie al mărfurilor include preţul de cumpărare (fără TVA)

şi cheltuielile auxiliare de cumpărare.

Marja comercială = Vânzări de mărfuri (ct.707) – Costul mărfurilor vândute (ct.607)

Producţia exerciţiului este specifică activităţilor industriale şi
cuprinde valoarea bunurilor şi serviciilor fabricate de întreprindere
pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Producţia exerciţiului =Producţia vândută (ct.70-707)

+/- Producţia stocată (ct.71)
+Producţia imobilizată (ct.72)

Prin urmare, producţia exerciţiului include trei elemente: producţia

vândută, producţia stocată şi producţia imobilizată
 Valoarea adăugată este primul sold intermediar de gestiune şi
reflectă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, în special a forţei de muncă şi a capitalului, peste valoarea
bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi, în cadrul activităţii curente a
firmei.
Calculul valorii adăugate se efectuează pornind de la producţia
exerciţiului, la care se adaugă marja comercială şi se scad consumurile de
bunuri şi servicii provenite de la terţi.

Valoarea adăugată = marja comercială

+ producţia exerciţiului
- consumuri de la terţi (externe)

Consumuri externe = cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile

(ct.600+601)
+alte cheltuieli materiale (ct.602+603+604+606)
+alte cheltuieli din afara (energia, apa ct.605)
+cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.61+62)
 Excedentul brut de exploatare (EBE) sau, după caz,
insuficienţa brută de exploatare (IBE) reprezintă al doilea sold
intermediar de gestiune şi se determină ca diferenţă între valoarea
adăugată (plus subvenţiile de exploatare) şi impozitele, taxele şi
cheltuielile de personal.

EBE= Valoarea adăugată

+ Venituri din subvenţii de exploatare af.CA nete (ct.74)
-Cheltuieli cu personalul (ct.64-641+645)
-Ch.cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct.63)

Excedentul brut de exploatare reflectă

-capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor,

-acumularea brută din activitatea de exploatare, ca principală

resursă a întreprinderii, cu o influenţă covârşitoare asupra rentabilităţii
economice şi capacităţii de autofinanţare a investiţiilor.
 Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) – RE este al
treilea sold intermediar de gestiune şi se referă la activitatea de
exploatare normală şi curentă a întreprinderii.

Prin deducerea cheltuielilor de exploatare (cu amortizările şi

provizioanele şi alte cheltuieli) din veniturile exploatării, acesta devine un
rezultat net al exploatării.

Rezultatul exploatării= Excedentul brut de exploatare

+ Ajustari de valoare privind provizioanele
+Alte venituri din exploatare
- Ajustari de valoare privind
imob.corporale și necorporale
-Ajustari de valoare privind activele circulante
-Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul curent (profit sau pierdere)-RC este al patrulea
sold intermediar de gestiune şi este determinat de rezultatul
exploatării (normale şi curente) şi de cel al activităţii financiare,
reprezentând rezultatul tuturor operaţiilor curente ale firmei:

Rezultatul curent=Rezultatul exploatării

+Venituri financiare
-Cheltuieli financiare

Acest sold intermediar de gestiune oferă posibilitatea analizei

dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe
exerciţii succesive, el nefiind perturbat de elemente extraordinare.
 Rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere)-
RN este al cincilea sold intermediar de gestiune şi ilustrează
mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt remuneraţi
acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Rezultatul net = Rezultatul curent

-Impozit pe profit (ct.69)

Profitul net poate fi repartizat acţionarilor sub formă de

dividende în funcţie de aportul la capitalul social şi/sau reinvestit în
întreprindere.
CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE (CAF)

Metoda deductivă

CAF= Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile

Excedentul brut de exploatare (EBE)

+Alte venituri din exploatare (mai putin Ven.din cedarea
activelor si Ven.din subventii pt.investitii)
-Alte cheltuieli de exploatare (chelt.cu despagubiri, donatii si
active cedate mai putin chelt.cu activele cedate)
+Venituri financiare
- Cheltuieli financiare (mai putin Ajustari de val.privind
imob.financiare si investitiile financiare detinute ca active
circulante)
-Impozit pe profit
= CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE
Metoda aditivă

Rezultatul net al exerciţiului

+Cheltuieli calculate
-Venituri calculate
-Venituri din cedarea activelor

adică:

Rezultatul net al exerciţiului

+Ajustari de val. (amortizare, ajustari pt.depreciere, ajustari
pt.pierderi de valoare)
+Ajustari privind provizioanele
+Cheltuieli cu activele cedate
-Venituri din cedarea activelor
-Venituri din subventii pt.investitii
= CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE
MARJELE DE PROFIT – METODA ANGLO-SAXONĂ

EBITDA (Earnings before interest, tax, depreciation and amortization)-

excedentul brut înainte de dobânzi, impozite, amortizări şi provizioane

=Venituri totale
- Cheltuieli variabile (cheltuieli totale mai putin ch.cu
dobanzile, ch.cu impozitul pe profit, ajustări de valoare,
ajustări privind provizioanele)

EBIT (Earnings before interest and tax)- excedentul brut înainte de

dobânzi şi impozit

=EBITDA
-Ajustari de val.privind imobilizarile corporale si necorporale
-Ajustarea valorii activelor circulante
-Ajustari privind provizioanele
-Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante
EBT (Earnings before tax)- excedentul brut înainte de impozit

= EBIT
-Cheltuieli privind dobanzile

Rezultatul net – RN

= EBT
- Impozit pe profit