Care sunt principalele concluzii rezultate din al doilea raport privind zgomotul ambiental publicat de AEM?

Poluarea fonică este o problemă majoră pentru

sănătatea uman㠛i pentru mediu
Poluarea fonică reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în întreaga Europ㠛i este
posibil ca mulți oameni să nu realizeze efectul ei asupra sănătății. Am discutat cu Eulalia
Peris, expertă în materie de zgomot ambiental la Agenția Europeană de Mediu, despre
principalele rezultate ale raportului AEM privind „Zgomotul ambiental în Europa — 2020”,
publicat la începutul acestei luni.

Interview on noise pollution -

https://cmshare.eea.europa.eu/s/9TrGwtyr7fFiok4/download

Care sunt principalele concluzii rezultate din al doilea raport

privind zgomotul ambiental publicat de AEM?
Conform raportului, zgomotul ambiental, în special zgomotul produs de traficul rutier, continuă să fie
o problemă de mediu importantă pentru milioane de oameni din Europa, cărora le afectează
sănătatea ›i bunăstarea. Aproximativ 20 % din populația Europei este expusă pe termen lung la
niveluri de zgomot care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 milioane
de oameni din Europa. Datele indică, de asemenea, că obiectivele de politică privind zgomotul
ambiental nu au fost atinse. De fapt, pe baza previziunilor noastre, este puțin probabil ca numărul

Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea uman㠛i pentru mediu 1
 Care sunt efectele specifice asupra sănătății? Cât de gravă este problema poluării fonice în comparație cu
poluarea atmosferică, de exemplu?

persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din cauza expansiunii urbane ›i a
cererii crescute de mobilitate.

Care sunt efectele specifice asupra sănătății? Cât de gravă

este problema poluării fonice în comparație cu poluarea
atmosferică, de exemplu?
Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, ›i anume
disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular ›i asupra sistemului
metabolic, precum ›i tulburări cognitive la copii. Din analiza datelor actuale, estimăm că zgomotul
ambiental contribuie anual la apariția a 48 000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum ›i la
12 000 de decese premature. În plus, estimăm că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort
cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform
estimărilor noastre, 12 500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul
aerian.

Mulți oameni nu î›i dau seama că poluarea fonică reprezintă o problemă importantă care afectează
sănătatea umană, inclusiv sănătatea lor. Desigur, numărul de decese premature asociate cu
poluarea atmosferică este mult mai mare decât în cazul poluării fonice. Cu toate acestea, zgomotul
pare să influențeze mai mult indicatorii pentru calitatea vieții ›i sănătate psihică. De fapt, potrivit unor
constatări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), zgomotul este a doua mare cauză
ambientală a problemelor de sănătate, după efectul produs de poluarea atmosferică (particule în
suspensie).

Raportul prezintă, de asemenea, probleme legate de punerea

în aplicare a Directivei UE privind zgomotul ambiental. Care
sunt aceste probleme?
În unele țări lipsesc încă destule date, într-o proporție semnificativă, în ceea ce prive›te hărțile
acustice ›i planurile de acțiune. Problemele legate de zgomot nu pot fi evaluate ›i abordate în mod
corespunzător dacă țările, regiunile ›i ora›ele nu întocmesc hărțile acustice sau planurile de acțiune
impuse de directivă.

Cum se implică AEM în asigurarea informării factorilor de

decizie ›i a publicului cu privire la poluarea fonică
ambientală?

2 Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea uman㠛i pentru mediu
 Ce face UE pentru a oferi noi soluții la această problemă?

AEM răspunde de colectarea informațiilor transmise de țări în temeiul Directivei privind zgomotul
ambiental. Stadiul actual al cuno›tințelor despre sursele de zgomot ›i expunerea populației din
Europa se bazează în mare măsură pe această bază de date. Pe baza lor, elaborăm o serie de
rapoarte ›i evaluări care contribuie la monitorizarea progreselor realizate în vederea îndeplinirii
obiectivelor privind poluarea fonică, putând furniza ›i informații despre viitoarele programe de acțiune
pentru mediu. Pe lâng㠄Raportul privind zgomotul ambiental în Europa” publicat recent, AEM a
elaborat anterior o serie de rapoarte privind zgomotul, cum ar fi „Quiet areas in Europe — The
environment unaffected by noise pollution (2016)” (Zonele lini›tite din Europa — mediul neafectat de
poluarea fonică), „Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability to air pollution, noise
and extreme temperatures in Europe (2018)” (Expunere inegal㠛i consecințe inegale: vulnerabilitate
socială la poluarea aerului, poluarea fonic㠛i temperaturi extreme în Europa”. De asemenea,
cetățenii pot verifica informațiile despre poluarea fonică prin intermediul aplicației AEM de vizualizare
a zgomotului sau al fi›elor naționale de informare despre zgomot.

Ce face UE pentru a oferi noi soluții la această problemă?

Țările, regiunile ›i ora›ele iau numeroase măsuri pentru a soluționa problemele legate de zgomot.
De exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice, utilizarea de anvelope
silențioase la vehiculele de transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru automobile electrice în
ora›e, promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, transformarea străzilor
în zone pietonale etc. De asemenea, un număr semnificativ de ora›e ›i regiuni au introdus a›a-
numite zone lini›tite, unde oamenii pot evada din zgomotul ora›ului. Acestea sunt în mare parte
spații verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații naturale.

Multe dintre aceste măsuri s-au dovedit benefice ›i pentru reducerea poluării atmosferice.
Considerăm că o soluție în sensul eficientizării măsurilor de reducere a zgomotului, optimizând în
acela›i timp costurile ›i eforturile, ar putea fi elaborarea de strategii combinate pentru reducerea
zgomotului ›i a poluării atmosferice din trafic. Dacă nu sunt puse în aplicare măsuri de soluționare a
problemelor legate de zgomot, este puțin probabil ca numărul persoanelor expuse la zgomot să
scadă semnificativ în viitor, din cauza expansiunii urbane ›i a cererii crescute de mobilitate. Cel mai
probabil o reducere semnificativă a numărului de persoane expuse la niveluri nocive de zgomot e
realizează nu doar prin aplicarea de măsuri punctuale, ci ›i prin combinarea de măsuri diferite,
inclusiv îmbunătățiri tehnologice, politici ambițioase în materie de zgomot, o mai bună planificare
urban㠛i a infrastructurii ›i schimbări în comportamentul oamenilor.

Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea uman㠛i pentru mediu 3
 Conţinut similar

Eulalia Peris

Expert în materie de zgomot ambiental la AEM

Interviu publicat în ediția 01/2020 al Buletinului informativ al AEM, din

martie 2020.

Conţinut similar
Publicaţii similare
Publicația

Environmental noise in Europe — 2020

[https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-noise-in-
europe]

Permalinks

Permalink to this version

6f3483bbda724cf688ab91f8537ef1f1

Permalink to latest version

X5FNJT7PWY

Geographic coverage

4 Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea uman㠛i pentru mediu
 Topics

Austria Belgium Bulgaria Croatia Cyprus Czechia Denmark Estonia Finland France
Germany Greece Hungary Iceland Ireland Italy Latvia Liechtenstein Lithuania
Luxembourg Malta Netherlands Norway Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia
Spain Sweden Switzerland Turkey United Kingdom

Temporal coverage

Dynamic

Topics

Mediu şi sănătate Transporturile

Tag-uri

Tag-uri environmental noise directive road traffic noise noise noise pollution environmental noise
pollution

Publicat(ă) la 2020-03-31

Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea uman㠛i pentru mediu 5