Ciclul de

gestiune/viata
Proiect rutier
• Un proiect rutier este definit ca un ansamblu de activitati realizate
in vederea unei interventii la una sau mai multe infrastructuri de
transport, existente sau in constructie.
• Un proiect rutier:
incepe cand necesitatea este recunoscuta si se convine ca este
responsabilitatea Ministerului de resort,
se finalizeaza cand lucrarea este realizata si este evaluata in
functie de obiectivele care au motivat initierea sa.
Proiect:

Ciclu de gestiune

Ciclu de viata
 Ciclul de gestiune asigura un control eficient al
continutului,
termenelor,
Costurilor, si
calitatii proiectului din momentului acceptarii
lui pana la evaluarea finala.

Ciclu de
gestiune -
proiect rutier

Format din:

5 grupe de
9 domenii de
procese de
gestiune
gestiune
9 domenii de gestiune

INTEGRARE-COMUNICARE
COST

APROVIZIONARE

RESURSE UMANE
CONTINUT

DURATA CALITATE

RISCURI
 5 grupe de procese

Monitorizare si
Initiere control

Planificare

Executie

Finalizare

Realizarea proiectului, fazei, etapei,activitatii………

 Ciclul de viata al unui proiect
rutier trece prin 3 stadii:
• Pregatire,
• Executie,
• Bilant , si
Ciclu de
viata - 5 faze, respectiv:
proiect rutier
• Studii,
• Conceptie,
• Contactare,
• Constructie,
• Dare in exploatare-Evaluare
 CICLUL DE VIATA PROIECT
Cererea pietei sau perceptia necesitatilor

Studiu de prefezabilitate
Decizia de a construi

Conceptia lucrarilor si studiul de fezabilitate

Proiectul tehnic
Detalii de executie Proiectarea si ingineria
Evaluarea estimativa a
constructiilor
Licitatia si contractarea
Alegerea antreprenorului
Modalitati de executie
Stabilirea preturilor constructiilor
Executia si punerea in functiune
Terminarea executiei constructiei
Acceptul investitorului Exploatare si intretinere

Recuperarea investitiei si obtinerea de profit

Continutul cadru al documentatiei de
investitii

Etapele procesului investitional in

constructii
Documentaţia pentru investiţii reprezintă o
necesitate obiectivă, care derivă din faptul că
investiţiile angajează fonduri mari, resurse multe şi
variate, pe perioade îndelungate:

perioada de execuţie, 1 – 3 ani, în care se realizează

eforturile de investiţii, respectiv fluxurile negative de
numerar;

perioada de exploatare, 10 – 20 de ani, la construcţii de

peste 50 de ani, în care se produc efectele investiţiilor,
adică fluxurile pozitive.
Prin documentaţie se demonstrează:
• necesitatea, dimensiunile, oportunitatea, eficienţa,
• condiţiile de realizare,
• tehnologiile care se vor utiliza,
• posibilităţile de finanţare.
Documentaţia pentru
1.să prevină riscul în
investiţii are 3 scopuri de
procesul investiţional
bază:

2.să-l documenteze pe cel care

formulează opţiunea pentru
investiţii asupra oportunităţii,
legalităţii, posibilităţilor de
realizare, eforturilor
(financiare, materiale, umane),
efectelor şi eficienţei
investiţiei respective
3.să-i convingă pe cei care
trebuie să finanţeze
investiţia (acţionarii,
băncile) să îşi plaseze
fondurile în investiţia
respectivă
Documentaţia pentru investiţii cuprinde urmatoarele documente cu caracter tehnico
economic:
studiul de oportunitate
studiul de prefezabilitate
studiul de fezabilitate
proiectul tehnic
 detalii de execuţie
Etape - elaborare documentatie

a) Etapa I:
(i) nota conceptuală;
(ii) tema de proiectare;
b) Etapa a II-a:
(i) studiul de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiul de fezabilitate sau documentaţia de
avizare a lucrărilor de intervenţii, după caz;
c) Etapa a III-a:
(i) proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării
lucrărilor;
d) Etapa a IV-a:
(i) proiectul tehnic de execuţie
• ETAPELE DE ELABORARE a
documentatiilor tehnico-
economice aferente
obiectivelor/proiectelor de
investitii finantate din fonduri
publice
Faze de proiectare

1. pentru obiective de investitii noi

• studiu de prefezabilitate, după caz
• studiu de fezabilitate
• proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor
• proiect tehnic de execuţie
2. pentru intervenţii la construcţii existente
• documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii-DALI
• proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor
• proiect tehnic de execuţie
Nota conceptuală este documentaţia
întocmită de beneficiarul investiţiei în
scopul justificării necesităţii şi
oportunităţii realizării unui obiectiv de
investiţii, finanţat total sau parţial din
fonduri publice: se evidenţiază datele
preliminare necesare implementării
obiectivului de investiţii propus şi se
prezintă informaţii cu privire la
estimarea suportabilităţii investiţiei
publice.
Tema de proiectare exprimă intenţiile
investiţionale şi nevoile funcţionale ale
beneficiarului investiţiei, evidenţiate în
nota conceptuală, determinând
concepţia de realizare a obiectivului de
investiţii, în funcţie de condiţionările
tehnice, urbanistice generale ale
amplasamentului, de protecţie a
mediului natural şi a patrimoniului
cultural sau alte condiţionări
specifice obiectivului de investiţii
 Este prima documentaţie tehnico – economică prin
care se formulează:
 opţiunea pentru investiţia respectivă,
 necesitatea,
 oportunitatea,
 eficienţa,
 condiţiile de realizare.
Studiul de
prefezabilitate Recapitulativ, studiul de prefezabilitate se
realizează, pentru:
 conturarea opţiunii pentru investiţie;
 crearea condiţiilor pentru selecţia preliminară a
variantelor;
 estimarea preliminară a oportunităţii, eforturilor şi
efectelor şi condiţiilor de realizare;
 ca etapă pregătitoare pentru elaborarea studiului de
fezabilitate, care deschide calea efectuării
eforturilor principale de investiţii.
 PARTILE SCRISE
Date generale:
• Denumirea obiectivului de investitii
• Amplasamentul
• Titularul investitiei
• Beneficiarul investitiei
• Elaboratorul studiului de prefezabilitate
Necesitatea si oportunitatea investitiei
• Necesitatea investitiei
Continut cadru- SPF • scurta prezentare privind situatia existenta
• deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de
dezvoltare a zonei
• prognoze pe termen mediu si lung
• Oportunitatea investitiei
• incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale,
sectoriale si regionale;
• actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de
investitii pot fi atinse:
• scenarii propuse (min doua)
• scenariul recomandat de catre elaborator
• avantajele scenariului recomandat
Date privind amplasamentul si terenul pe care urmeaza sa se
amplaseze obiectivul de investitii
 Situatia juridica privind proprietatea ale terenului ce urmeaza a fi ocupat
– definitiv si/sau temporar - de obiectivul de investitii
 Suprafata estimata a terenului
 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament
 Studiile topografice preliminare
 Datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul
Costul estimativ al investitiei
Cheltuieli pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice
cheltuieli pentru elaborarea documentatiilor de proiectare
( studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiza tehnica, proiect tehnic si
detalii de executie)
cheltuieli pentru activitatea de consultanta si asistenta tehnica
cheltuieli pentru obtinerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborarii
studiului de prefezabilitate
cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de lucrari si a contractului de servicii de proiectare, urbanism,
inginerie si alte servicii tehnice, conform prevederilor legale(instructiuni pentru
ofertanti, publicitate, onorarii si cheltuieli de deplasare)
• Valoarea totala estimata a investitiei
Avize si acorduri de principiu
 Este necesar pentru:

aprobarea investiţiei,

Studiul de includerea ei în buget,

fezabilitate

asigurarea resurselor de finanţare,

pregătirea elaborării proiectului tehnic.

Este o documentaţie tehnico – economică
de specialitate, mai elaborată, pe care o pot
realiza numai specialişti consacraţi
(institute de proiectare, departamente de
cercetare – proiectare etc.).

Contine o descriere completă, din perspectiva:

constructivă,
tehnologică,
funcţională,
economica a investiţiei.
 Importanta

O atenţie deosebită trebuie să se acorde analizei incertitudinii,

riscului şi sensibilităţii variantei alese, în sensul reluării întregii
acţiuni de fundamentare a investiţiei, prin prisma apariţiei unor situaţii
nefavorabile (creşterea cheltuielilor salariale, a taxelor vamale, a preţurilor
la importuri, etc.).
Dacă influenţa acestor factori nu modifică esential indicatorii calculaţi
în studiul de fezabilitate, investiţia poate fi promovată.
DATE GENERALE
• Denumirea obiectivului de investitii
• Amplasamentul
• Titularul investitiei
• Beneficiarul investitiei
• Elaboratorul studiului
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
• Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
• Descrierea investitiei
• Concluziile studiului de prefezabilitate privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea
promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;
• Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse:
• scenarii propuse, min doua
Continut cadru- SF
• scenariul recomandat de catre elaborator
• avantajele scenariului recomandat
• Date tehnice ale investitiei
zona si amplasamentul
statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
situatia ocuparilor definitive de teren
studii de teren
caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii
situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
 concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Durata de realizare si etapele principale: graficul de realizare a investitiei
COSTURILE ESTIMATE ALE INVESTITIEI
• Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
• Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei
ANALIZA COST-BENEFICIU
 Analiza optiunilor: varianta zero (fara investitie), varianta maxima (cu investitie maxima),
varianta medie (cu investitia medie)
 Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,
valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu
 Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala
neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu
 Analiza de senzivitate - consta in identificarea variabilelor considerate critice pentru
durabilitatea beneficiilor proiectului
 Analiza de risc -consta in estimarea modificarilor indicatorilor de performanta
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in

vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul
de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate direct, fonduri
externe nerambursabile si alte surse legal constituite.
ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN
REALIZAREA INVESTITIEI
• Numar de locuri de munca create in faza de executie
• Numar de locuri de munca create in faza de operare
PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
• Valoarea totala a investi¡iei , inclusiv TVA (mii lei) din care:
• constructii montaj.
• Esalonarea investitiei
• Anul I
• Anul II
• ……………………
• Durata de realizare a investitiei (luni)
• Capacitati
• Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia
AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

• avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea

realizarii investitiei;
• certificatul de urbanism
• avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si
electrica, gaz metan, apa, canal, telecomunicatii, etc.)
• acordul de mediu;

alte avize si acorduri de principiu specifice

 1. Plan de amplasare în zona: scara : 1:25000 -
1:5000;

2. Plan general: scara: 1:5000 - 1:500

PARTI DESENATE
3. Planuri si sectiuni de arhitectura, rezistenta,
instalatii

4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile

transvbersale, dupa caz.
 Este cea mai elaborată documentaţie pentru
investiţii.

Scopurile principale pentru care se

elaborează sunt:

Proiectul tehnic • aprobarea începerii execuţiei investiţiei

• organizarea şi efectuarea licitaţiilor
• execuţia investiţiei
• recepţia lucrărilor de investiţii.
Partea scrisă a proiectului tehnic trebuie să ofere toate informaţiile necesare
celor care:
 avizează,
 aprobă,
 licitează,
 finanţează
 execută investiţia,
 inclusiv celor care fac recepţia şi vor înregistra investiţia în patrimoniu.
Proiectul tehnic reprezinta documentatia scrisa si
desenata pe baza careia se elibereaza autorizatia de
construire. El face parte din documentatia de licitatie
cu ajutorul careia se întocmeste oferta.

Proiectul tehnic trebuie elaborat intr-o forma

clara care sa asigure informatii complete privind
datele tehnice si economice dar si cele cu
caracter tehnologico-constructiv.
 1. DATE GENERALE
1.1Denumirea obiectivului de investitii
1.2 Amplasamentul
1.3 Titularul investitiei
1.4 Beneficiarul investitiei
Continut cadru- PT
1.5 Elaboratorul proiectului
2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
a) amplasament
b) topografia,clima, geologia si seismicitatea
3. CAIETELE DE SARCINI.
Caietele de sarcini dezvolta în scris elementele cuprinse în planse:
informatii, precizari si prescriptii complementare acestora.
Se elaboreaza de catre proiectant pe baza planselor deja
terminate.
Se organizeaza de regula, în brosuri distincte pe specialitati.
3.1 Rolul si scopul caietelor de sarcini
Fac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele
licitatiei.
Contin nivelul de performanta al lucrarilor, descrierea solutiilor
tehnice si tehnologice folosite care sa asigure exigentele de
performanta calitative.
3.2 Tipuri si forme de caiete de sarcini
 caiete de sarcini pentru executia lucrarilor;
 caiete de sarcini pentru receptii, teste, probe, verificari si puneri în functiune, urmarirea comportarii în
timp a constructiilor si continutul cartii tehnice a constructiei;
 caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente si confectii diverse.
4.LISTELE CU CANTITATI DE LUCRARI
Sunt cuprinse toate elementele necesare cuantificarii valorice si duratei
de executie a investitiei:
centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv,
centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte;
listele cu cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari, cu descrierea în
detaliu a acestora;
listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice;
listele cu cantitati de lucrari pentru constructii provizorii OS.
5.GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE.
 I. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE
Pentru realizarea investitiei „Reabilitare DJ 107 R – Jud. Cluj” se propune o durata de 12 luni.
GRAFIC DE REALIZARE A INVESTITIEI
Nr. Categoria de lucrari Anul 1 Anul 2
crt. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II

0 1 2 3 4 5 6 7
1. Refacere sistem rutier

2. Acostamente
3. Santuri pereate
4. Drumuri laterale
5. Platforme de incrucisare
6. Podete
7. Siguranta circulatiei
8. Transport
9. Proiectare
10. Taxe avize si acorduri

11. Proceduri de achizitie

12. Consultanta si asistenta

13. Organizare de santier

14. Comisioane si taxe

15. Diverse si neprevazute

PARTI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreaza partile principale
ale acestuia cuprinzand toate informatiile necesare elaborarii caietelor de sarcini :
1. Planurile generale: planurile topografice; planurile de amplasare a forajelor, a profilelor
geotehnice; planurile principale de amplasare a obiectelor inclusiv cote de nivel, distante de
amplasare etc.; planurile privind sistematizarea verticala a terenului cu înscrierea volumelor de
terasamente,, depozite de pamant, volumul pamantului transportat etc.; planurile principale
privind constructiile subterane;
2.Plansele principale ale obiectelor
Sunt planse cu caracter tehnic care definesc si expliciteaza toate elementele constructiei.
2.1 Planse de arhitectura: cuprinde plansele privind arhitectura fiecarui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni.
2.2 Planse de structura: cuprinde plansele privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta
pentru fiecare obiect.
2.3 Planse de Instalatii: vor cuprinde plansele privind instalatiile fiecarui obiect.
2.4 Planse de utilaje si echipamente tehnologice
2.5 Planse de dotari
 Sunt
documentaţii ce
cuprind detaliile
tehnice
Sunt documentaţii
necesare ce cuprind detaliile tehnice
necesare executanţilor (ingineri, muncitori, diriginţi
executanţilor
(ingineri,
de şantier
muncitori, ) pentru execuţia investiţiei şi controlul
diriginţi de
acesteia.
şantier ) pentru
Detalii de
execuţie În cuprinsul
execuţia lor preponderează:
investiţiei şi
• planşele,
controlul
acesteia. În
• cotele,
cuprinsul lor
• dimensiunile,
preponderează: planşele,
• explicaţiile tehnice şi tehnologice necesare.
cotele,
dimensiunile,
explicaţiile tehnice şi tehnologice necesare.
EVALUAREA PRODUSULUI DE CONSTRUCTII.
FORMAREA PRETULUI CONSTRUCTIILOR
 Studiu 2017 - Project Management Institute

44% dintre proiecte sunt finalizate conform planificarii;

in medie proiectele dureaza cu 222% mai mult decat planificarea initiala;

in medie, costa cu 189% mai mult decat a fost stabilit;

30% sunt abandonate inainte de finalizare.

 Clientul modern
nu cumpara ieftin
 ii plac intrebarile
externalizeaza timpul

“Customer centricity”= personalizeaza vanzarea in functie

de ce doreste clientul sa cumpere si nu de ceea ce doreste
vanzatorul sa vanda!
• Costul reprezinta cheltuiala exprimata in bani, suportata de catre un agent economic
pentru a realiza o activitate productiva sau a utiliza un produs sau un ansamblu de
activitati.
• Pretul inseamna un echivalent monetar al produsului, un parametru esential al
tranzactiei comerciale – expresie baneasca.
• Pretul inseamna: suma de bani pe care trebuie sa o plateasca cumparatorul pentru
achizitionarea unui produs sau a unui serviciu.
• Pret al pietei reprezinta pretul care se formeaza pe piata in urma fluctuatiei cererii si a
ofertei. El reflecta valoarea unui produs comercializat in cadrul unei tranzactii liber
consimtite si prin negociere.
Prețul unui produs este un element care pune fața în fata compania și
clienții săi.
La stabilirea prețurilor compania să ia în considerare:
a) factori interni
 costuri fixe si costuri variabile (directe)
 pret de dumping
 repartizare profit: reinvestire si dividende
b) factori externi
 atitudinea clienților
 existența reglementărilor
 structura pieței pe care afacerea evoluează
• Cum influenteaza cererea, stabilirea prețurilor?

Compania se confrunta cu comportamentul clienților săi în ceea ce privește

prețul.
Sensibilitatea la preț a cumpărătorilor este foarte variabilă de la un produs la
altul.
 elasticitate a preturilor;
 compania își poate segmenta piața: ajustează prețul produsului la prețul pe care fiecare
"segment" al clienților este gata să îl plătească.
• Ce influență au reglementarile asupra prețului?

Legea interzice vânzările în pierdere, sub costul de productie pentru a preveni

practicile neloiale.
• Cum influenteaza structura pietei formarea preturilor?
Situația pieței are o puternică influență asupra prețurilor. Există
trei structuri majore ale pieței:
 concurențiale - reunește un număr mare de cereri și un
număr mare de ofertanti. Niciunul dintre ofertanti nu
dispune de suficientă putere pentru a influența prețurile de
vânzare ale produselor: raportul oferta /cerere va determina
prețul;
 oligopoliste - reunește un număr foarte mic de ofertanti care
se confruntă cu o multitudine de cereri;
 monopoliste - un singur ofertant și o mulțime de cereri:
exemplu Microsoft, care are un monopol virtual pe sistemele
de operare pe calculator, cu 92% din cota de piata, comparatic
Apple (5%);
 Datorita caracteristicilor ei:
diversitate sub aspectul structurii,
conditiile în care se desfasoara,
raporturile care se stabilesc între investitor si antreprenor
productia de constructii creaza probleme complexe în
PRETUL DE COST AL
UNEI CONSTRUCTII ceea ce priveste elaborarea si aplicarea unui sistem
coerent si eficace de preturi comparativ cu alte ramuri
ale economiei nationale.
Pretul de cost al unei constructii reprezinta suma
tuturor cheltuielilor angajate de compania de
constructii pentru necesitatile de productie.
 CHELTUIELI DIRECTE
+ CHELTUIELI DE SANTIER
= COST DE PRODUCTIE
+ CHELTUIELI SPECIALE
+ CHELTUIELI INDIRECTE
= PRET DE COST (PRAG DE RENTABILITATE)
+ PROFIT
= PRET DE VANZARE fara T.V.A. (CIFRA DE AFACERI)
+ T.V.A.
= PRET DE VANZARE CU TAXE INCLUSE
Costurile sunt principala si constanta sursa de preocupare atunci cand:
• se analizeaza conceptiile tehnice;
• se stabilesc solutiile tehnologice-organizatorice de executie;
• se fundamenteaza bugetele;
• se intocmesc ofertele si propunerile tehnice si financiare;
• se negociaza si incheie contractele de executie;
• se analizeaza modificari ale solutiilor proiectate.

Intrebarile frecvente sunt:

• cum trebuie abordate problemele pentru a estima si evalua corect costurile?
• cum trebuie procedat pentru a diminua la minim riscul de depasire a bugetelor planificate?
• cum putem asigura un echilibru intre aspectele tehnice si costul acestora?
 Strategii de cost

Se intalnesc 5 tipuri de strategii de cost:

• acceptarea pierderilor initiale pentru a impune un produs de substitutie - dumping

• repercutarea scaderii costurilor asupra preturilor - dominatie
• mentinerea preturilor pentru a castiga profituri - umbrela
• „cumpararea” partii de piata - prindere
• parasirea progresiva a sectorului maximizand rentabilitatea - abandon
1.Strategia de dumping: pentru a impune un nou produs pe piata si pentru o crestere rapida a
vanzarilor, beneficiind din plin de efectul experientei, antrepriza vande in pierdere, intr-o
faza initiala, asteptand ca scaderea costului sa-i permita profituri din ce in ce mai mari.

Creste productia,
costurile scad prin
repartizarea
costurilor fixe

Fig. Strategia de dumping

 Relatia: pret, cost , marja in strategiile concurentiale
Pret=Cost +Marja
Strategia “de dominatie”
P=C+M
-
Strategia “umbrela”
P=C+M
-
Strategia “de prindere”
P=C+M
-
Piata, permite o adecvare calitativa si cantitativa intre cerere si
oferta, precum si o fixare a pretului produselor.

Produsul, este nu numai ca o entitate fizica dotata cu utilitati

functionale, ci include si capacitatea vanzatorului de a livra in
timp si spatiu un bun perfect adaptat nevoilor cumparatorului,
dar si capacitatea lui de a flexibiliza oferta la cererile viitoare, de PRODUSUL DE
a sugera inovatiile. CONSTRUCTII-Generalitati

Produsul poate fi considerat ca un ansamblu de relatii

economice, tehnice si personale, datorita:
 importantei pe care cumparatorul o acorda specificatiilor
produsului,
 relatiei cumparator/vanzator.
Cumpararea unui produs este sinonima cu riscul si incertitudinea, pentru
cumparator.

De ce risc?
Anumite atribute ale produsului apar ca indicatori de risc:
complexitatea produsului si nevoia de mentenanta;
rata de inovare sau frecventa imbunatatirilor aduse de furnizor.
De ce incertitudine?
Incertitudinea este legata de piata: ceea ce caracterizeaza piata produselor este
faptul ca schimbul nu se realizeaza instantaneu ca in cazul furniturilor (piata
spot). In intervalul scurs intre momentul cand se realizeaza luarea de contact si
momentul schimbului de produse, pot interveni neprevazuturi susceptibile de a
modifica conditiile initiale.

Incertitudini pe piata produselor:

o incertitudine rezultata din asimetria informationala intre cumparator si
vanzator,
o incertitudine rezultata din conditiile externe susceptibile de a modifica
conditiile pactului initial.
Doua concepte cheie definesc raportul asimetriei informationale intre doi
agenti: antiselectia si riscul moral (hazard moral).
 PRODUSUL DE CONSTRUCTII – considerat ca sistem

• sistem complex
• sistem tehnic
• sistem de lucrari

• Sistem complex: produsul de constructii este complex atat sub

aspectul diverselor parti si elemente componente
corespunzator cerintelor conceptuale tehnice si functionale,
precum si sub aspectul organizarii procesului productiv de
construire si al activitatilor desfasurate.

• Sistem tehnic: deoarece presupune multe niveluri de

structurare, subdiviziuni fizice sau functionale ce se pot
defini.
Sistem de lucrari, deoarece se structureaza astfel:
categorie de lucrare, cuprinde ansamblul lucrarilor care au acelasi specific de
executie si sunt cuprinse in acelasi Indicator de norme de deviz.
Indicatoarele de norme de deviz sunt grupate pe categorii de lucrari, in 41
volume + 8 volume de indicatoare ajutatoare, pentru operatiuni tehnologice. Fiecare
indicator are un simbol, si sunt organizate pe capitole.

capitol de lucrare: cuprinde exclusiv toate articolele de deviz corespunzatoare unui

articol de lucrare, respectiv proces tehnologic;

articol de lucrare: lucrare elementara simpla de constructii, ce cuprinde operatii ce

se executa de catre muncitori de aceeasi meserie, pe un loc de munca, folosind o
tehnologie specifica, care se poate defini printr-o unitate de masura;

varianta de lucrare: diferentiaza articolele de lucrari prin material, dimensiuni,

volum, tipul elementului, tehnologia de executie, inaltimea constructiei.
Exemple: IND

Categorie de Capitol de Articol de Varianta de

lucrari lucrare lucrare lucrare
C CA CA01 Ca01B1
Ts TsD TsD05 TsD05C1
RpC RpCA RpCA06 RpCA06C3
MDTA MDTAD MDTAD02 MDTAD02A1
 Estimarea valorii unei constructii - Metoda globala
Metoda globala, practica comparatia cu situatii trecute:
este necesara o baza de date ce trebuie organizata, iar informatiile
ierarhizate;
sunt necesare modele.
Aplicarea:
1. abordare analogica, estimarea se realizeaza prin comparatie cu modele:
expl. pentru un proiect rutier aceste comparatii se produc la diferite
niveluri:
lucrare completa: 5 km;
parti de constructie: sectiune curenta, lucrari de arta curente;
functii: circulatie, fluidizarea traficului, amenajari, securitate.
2. abordare parametrica, estimarea costului se face pornind de la modelarea
produsului de constructii, caracterizat de parametrii semnificativi: expl.
pentru un proiect rutier parametri ar putea fi:
kilometru linear de cale;
numar de intersectii, lucrari de arta;
numar de cai, latimea cailor, natura traficului;
conditii climatice, relief...
 Sosea Volum Cost
mixtura 16% 50%
material granular 84% 50%

Mixtura Masa Cost

bitum 5% 45%
material granular 95% 55%

Proportie componente sosea supla-mixtura bituminoasa

Estimarea valorii unei constructii- Metoda analitica

Metoda analitica, recurge la o analiza detaliata a produsului, la

o descompunerea a acestuia in parti componente, care se
cuantifica si se afecteaza cu un pret unitar, calculat pe baza
normelor de deviz.
Metodologia formarii pretului in constructii cuprinde:
descompunerea constructiei in parti componente,
masurarea acestora,
evaluarea lor,
insumarea preturilor partilor care compun constructia,
stabilirea pretului constructiei.
Exemplu de descompunere:
Obiect de investitii

Obiect de constructie

Parti de obiect

Elemente de constructie

Norma de deviz
Procese de lucru
(Articole de lucrare)
Pret unitar pe
articol de deviz
Obiectul de constructie, este o constructie distincta, delimitata spatial si caracterizata
printr-o destinatie functionala:
expl. un bloc cu instalatiile aferente dintr-un cvartal, un tronson de drum din cadrul unui
drum national,...

Parte de obiect de constructie, este o zona de constructie delimitata spatial având o

functiune distincta in alcatuirea obiectului: asigura stabilitatea si functionalitatea
obiectului, si se poate detalia pana la nivel de element de constructie.

Elementul de constructie, este cea mai mica parte de obiect care pastreaza
caracteristicile acestuia:
expl. un stîlp, o grinda, o conducta montata în camin, etc.

Procesul de lucru, este o parte a procesului de productie alcatuita dintr-o succesiune de

operatii, care se executa in general de catre muncitori de aceeasi categorie, dupa o
anumita tehnologie, pe un anumit loc de munca si pentru care se poate defini o unitate de
masura:
expl. executarea sapaturilor, montarea cofrajelor, fasonarea si montarea armaturilor,
prepararea si turnarea betonului, etc.
Documentatia de deviz este o documentatie tehnico
economica prin care se stabileste costul produsului
de constructie.
Serveste la:
 executia lucrarilor de constructii
 decontarea realizarii acestora.
Documentatia de deviz –
tehnico-economica –
Este compusa dintr-un ansamblu de piese scrise, importanta, alcatuire
respectiv:
 antemasuratori
 devize
 liste cu consumurile de resurse
 liste cu utilajele si echipamentele tehnologice care
necesita montaj.
Parametrii de baza necesari pentru intocmirea
documentatiei:

 Articol de deviz - proces tehnologic Documentatia de deviz -

 Norma de deviz parametri
 Pret unitar de deviz
 Articolul de deviz reprezinta un articol de lucrare incadrat in Indicatorul de norme de
deviz corespunzator categoriei de lucrari.

Are atasat:
 consumurile specifice de resurse, norma de deviz,
 preturile specifice de deviz.
 Norma de deviz este o specificatie tehnico-economica ce
cuprinde consumurile de resurse - materiale, forta de munca, utilaje
necesare executarii unei unitati de masura din articolul de deviz
respectiv.

 Normele de deviz constituie baza de calcul a valorii constructiilor

si se folosesc pentru:

 stabilirea pretului constructiei;

 stabilirea volumului de resurse necesare;
 esalonarea in timp a executiei si a resurselor;
Continutul normei cuprinde:
consumurile specifice de materiale
consumurile specifice de manopera
consumurile specifice de utilaje

Consumurile specifice de materiale contin consumurile medii de materiale

necesare efectuarii unei unitati de lucrare:
cantitatile de materiale ce intervin real in lucrare
pierderile tehnologice cauzate prin prelucrare si punere in opera
pierderile netehnologice cauzate de manipulare, depozitare si transport de la
furnizor pana la locul de punere in opera
Consumurile specifice de manopera cuprind consumul integral de
munca necesar efectuarii operatiilor ce intervin in procesul tehnologic de
executie. Ele se raporteaza la urmatoarele operatii:
transportul de la punctul de preluare la frontul de lucru,
executarea lucrarilor in concordanta cu procesele tehnologice,
curatirea si intretinerea locului de lucru si a mijloacelor de lucru,
degajarea locului de lucru de materiale si utilaje precum si,
transportarea lor in afara zonei de lucru.

Consumurile specifice de utilaje exprima timpul efectiv de functionare

al utilajului, exprimat in ore, pentru executarea unei unitati de masura
din lucrare: cuprind inclusiv timpii auxiliari de alimentare, pornire,
oprire.
 Exemplu: norme de deviz

Imbracaminte de beton asfaltic cu aggregate marunte executata la cald in grasime de 3cm, cu asternere
mecanica.
Materiale:
 mixtura: 0,071 t/mp
 nisip bitumat: 0,003 t/mp
 otel patrat longrine: 0,608 kg/mp
Manopera:
 asfaltator: 0,047 ore/mp
Utilaje:
 repartizator finisor de mixture asfaltice: 0,04 ore/mp
 rulou compressor static autopropulsat: 0,004 ore/mp
 compactor pe pneuri: 0,004 ore/mp
Pretul unitar de deviz (Pu) reprezinta pretul realizarii sau executarii unei unitati de masura
dintr-un articol de deviz. El se stabileste pe baza consumurilor specifice de resurse aferente
normei de deviz la nivelul articolului.
Materiale:
pret unitar al materialului pus în opera, PM ;
PM = P0+P1+P2
P0 - pret de achizitie;
P1 - cheltuieli de transport de la furnizor la depozitul antreprenorului;
P2 - cheltuieli cu depozitarea, manipularea, transportul la locul de punere în opera

Pretul materialului pe unitatea de articol de deviz, PMi:

PMi = NM x PM, unde
NM - norma de consum de materiale pe unitatea de articol de deviz (consum specific
de materiale)
PM - pret unitar al materialului pus in opera;
Manopera:
costul orar al manoperei directe, Cm:
Cm = Cp / Tm
Cp - cheltuieli cu personalul care lucreaza pe santier (salarii, sporuri,
indemnizatii, impozite pe salarii, asigurari sociale, somaj, concedii, cazare,
transport, cheltuieli pentru protectia muncii);
Tm - numarul total de ore manopera directa necesare pentru realizarea
constructiei.
Pretul manoperei pe unitatea de articol de deviz, Pmi:
Pmi = Cm x Nm, unde
Cm - costul orar al manoperei directe;
Nm - cantitatea de manopera pe unitatea de articol de deviz.
Utilaje:
costul orei de functionare efectiva, Cu:
Cu = (C1+C2+C3) / Tu
C1 - cheltuieli cu transportul mijlocului tehnic;
C2 - cheltuieli privind cota de amortisment si reparatii cand utilajul este pe santier;
C3 - cheltuieli cu functionarea efectiva a mijlocului tehnic;
Tu - durata efectiva de functionare a utilajului în intervalul cat se afla pe santier.
Pretul utilajului pe unitatea de articol de deviz, Pui :
Pui = Cu x Nu, unde
Cu - costul orei de functionare efectiva;
Nu - numarul de ore de functgionare a utilajului pe unitatea de articol de deviz.
EXEMPLU:
Se considera urmatorul articol de antemasuratoare.
Sa se calculeze pretul unitar pe articol de deviz ( defalcat pe tip de resurse ) si
global, la nivel de articol.

DAO6B1
Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de rezistenta
filtranta, izolatoare, aerisire, antigeliva si anticapilara, cu asternere
mecanica.
U.M. mc
V = 10000 mc
Consumurile normate ale resurselor si calculul preturilor unitare se
vor prezenta in tabelul urmator:
Nr. Tipul resursei U.M. Consum Pret de Pret
crt. unitar achizitie unitar
normat (ron)
MATERIALE
1 Balast mc 1.311 40,0 52,44
2 Apa mc 0.232 2,5 0,58
Pret unitar materiale 53,02
MANOPERA
1 Pavator ore 0.37 17,92 6,63
Pret unitar manopera 6,63
UTILAJE
1 Autogreder pana la 175 ore 0.048 58,0 2,78
CP
2 Rulou compresor static ore 0.153 77,0 11,78
autopropulsat de 8-14 t
3 Autocisterna de 5-8 t cu ore 0.023 88,0 2,02
dispozitiv de stropire
Pret unitar utilaje 16,58
Pret unitar pe articol de deviz 76,23
Pret total pe articol de deviz 762300
 ANTEMASURATOARE

reprezinta piesa scrisa prin care se determina cantitatile de lucrari pentru fiecare articol de
lucrare ce se executa in cadrul unei categorii de lucrari din alcatuirea unui obiect de
constructie
se intocmeste de catre proiectant, pe parti de obiect (stadii fizice) si in ordinea
tehnologica de realizare;
se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic, materializandu-se printr-o
lista de articole de lucrari grupate pe parti de obiecte corespunzatoare stadiilor fizice: pentru
fiecare articol se pun in evidenta o serie de elemente caracteristice ce le definesc si le
definitiveaza: simbol, denumire, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura;
o operatie importanta in elaborarea antemasuratorilor o reprezinta evaluarea – masurarea -
corecta a cantitatilor de lucrari, conform proiectului;
cu cat lucrarile de constructii se incadreaza cat mai corect in normele de deviz si preturile
corespunzatoare acestora, in conformitate cu situatia reala (constructive, tehnologica,
organizatorica, economica), cu atat costul estimat in etapa de proiectare va corespunde
costului obtinut prin executie;
de maniera in care se intocmeste antemasuratoarea unui proiect depinde calitatea
documentatiei de deviz si implicit costul produsului de constructii.
PROIECTANT: PROIECT Nr.
FAZA: STUDIU DE
FEZABILITATE

A N T E M A S U R A T O A R E
01. SUPRASTRUCTURA
NR. SIMBOL ARTICOL
D E N U M I R E A R T I C O L CANTITATE UNITATE DE
MASURA
01.01. DA06B1
Strat de agregate naturale cilindrate, avand functia de rezistenta filtranta, izolatoare,
aerisire, antigeliva si anticapilara, cu asternere mecanica.
U.M. mc
V01 = 11800 x 7.00 x 0.12 = 9912mc
Cantitate = 9912 mc
Rotund = 9920 mc
01.04 DB16G1
Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte executata la cald, în grosime de 3.5
cm, cu asternere mecanica.
U.M. mp
S04 = 11800 x 7.00 = 82600 mp
Cantitate = 82600 mp
Rotund = 82600 mp
01.05 DZ14C1
Preparare beton asfaltic fin, bogat în criblura, executat la cald cu bitum, în instalatii tip
TELTOMAT.
U.M. tone
G05 = 0.083 x 82600 = 6855.80 tone
Cantitate = 6855.80 tone
Rotund = 6860.00 tone

01.07 TRA01A10
Transport rutier al betonului asfaltic, la distanta de 10 km.
U.M. tone
G07 = G05 = 6855.80 tone
Cantitate = 6855.80 tone
Rotund = 6860.00 tone

Intocmit, Verificat
DEVIZE
Structurarea devizelor dupa continut si legislatie:
Structurare tehnica Structurare dupa Structurare dupa
gradul de detaliere legislatia de licitare-
ofertare
Deviz pe parti de obiect Devize analitice pe Liste cu cantitati de
de constructie stadii fizice lucrari – deviz oferta pe
Devize pe categorii de categorii de lucrari
lucrari
Deviz pe obiect de Deviz sintetic pe Centralizatorul
constructie obiect categoriilor de lucrari –
Deviz oferta pentru
obiectul de constructie
Deviz pe obiect de Deviz general Centralizatorul obiectelor
investitie – Deviz oferta pentru
obiectul de investitie
Alte tipuri de devize Devize financiare
Formular F3
Obiectiv: 1 Reabilitare strazi

LISTA

cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari

Obiect: 3 Str. Zambilei

Categorie: 1 Sistem rutier [Mii ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 DH03XA 91 SUTE MP 17,26000 0,00000 0,00
Sp.man:
Sp.mat: 0,00% Sp.uti: 0,00% 0,00000 0,00
0,00%
REPROFILAREA PARTII CAROSABILE A DRUMURILOR 0,00239 0,04
IMPIETRUITE EXECUTATA MECANIC,CU AUTOGREDER 0,00000 0,00
0,00239 0,04
2 DB12B1 82 TONE 204,58000 0,07030 14,38
Sp.man:
Sp.mat: 0,00% Sp.uti: 0,00% 0,00384 0,79
0,00%
STRAT LEGAT BINDER DE CRIB EXEC LA CALD CU ASTERNERE 0,01366 2,80
MECANICA 0,00000 0,00
0,08781 17,96
 33 DF19A1 82 BUCATA 5,00000 0,02387 0,12

Sp.mat: 0,00% Sp.man: 0,00% Sp.uti: 0,00% 0,00280 0,01

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN 0,00000 0,00
STILP GATA PLANTAT 0,00000 0,00

0,02667 0,13

Cheltuieli directe 38,30 4,08 9,48 26,59 78,45

Alte cheltuieli directe

C.A.S. 20,800% 0,85 0,85

C.A.S.S. 5,200% 0,21 0,21

Aj.somaj 0,500% 0,02 0,02

0,01 0,01
Acc. munca, boli profes. 0,279%

0,03 0,03
Contr.Concedii Medicale 0,850%

Fond garantare salarii 0,250% 0,01 0,01

TOTAL CHELT. DIRECTE 38,30 5,22 9,48 26,59 79,59

Cheltuieli indirecte Io = 10,000% x To 7,96

Profit Po = 5,000% x (To+Io) 4,38

TOTAL GENERAL categorie Vo = To+Io+Po 91,92

Formular F2
Obiectiv 1 Reabilitare drum

CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari, pt.obiectul 1 - drum
Nr. cap./
Nr. subcap Valoarea
(exclusiv
crt. deviz TVA)
obiect Mii ron Mii
0 1 2 3
I. Lucrari de constructii
1 1 suprastructura drum 1,163.74 1,163,740.00
2 2 drumuri laterale 27.48 27,480.00
3 3 Acostamente 64.22 64,220.00
4 4 podete 69.13 69,130.00
5 5 santuri si rigole 268.48 268,480.00
6 6 siguranta circulatiei 229.88 229,880.00
7 7 terasamente 11.70 11,700.00
8 8 parcare 27.29 27,290.00
TOTAL cap. I 1,861.92 1,861,920.00
TOTAL valoare (exclusiv TVA) 1,861.92 1,861,920.00
Taxa pe valoarea adaugata 353.77
Total valoare (inclusiv TVA) 2,215.69

PROIECTANT
POLITICA DE INTERVENTIE A STATULUI IN
ECONOMIE
 Stat, sens: sociologic, organizațional, juridic

• Sociologic - statul este un grup de oameni care trăiesc într-

un teritoriu determinat și sunt supuși unui guvern.

• Organizațional - statul este o formă de organizare pe care

societatea o folosește pentru a se orienta și a se administra.

• Juridic - „statul poate fi considerat ansamblul puterii de

autoritate și de constrângere colectivă, pe care le are
națiunea o exercită asupra cetățenilor în interesul general”.
 Criza statului providenta

Statul contemporan, s-a format intre:

- conceptia lui Ludovic al XIV-lea – “Statul sunt
eu!” si
- cea a Revolutiei franceze “Statul e poporul!.

Statul este protector al bunurilor si al

persoanelor contra agresiunii vecinilor, si
protector al celor sarmani fata de riscurile
sociale:
din protectie in protectie s-a ajuns la ideea de
stat providenta, obligat sa cunoasca si sa
resolve tot.
Statul trebuie sa reduca dezechilibrele sociale
si sa restabileasca echilibrul in economie.
Dezvoltarea economica are nevoie simultan
de:
- dezvoltarea consumului populatiei
- dezvoltarea investitiilor
- stimularea cheltuielilor publice.
• Statul nu este un bun gestionar: cheltuie in limita unor credite pe care le obtine.
Nu exista un rezultat ce poate fi masurat si comparat cu cheltuielile efectuate: este imposibil de sa
stii daca sunt cheltuite judicios sau care este nivelul optim de credit.

• Statul este tentat sa obtina credite suplimentare deoarece nu exista o legatura intre cheltuiala si
rezultat, spre deosebire de companiile private unde eforturile converg spre reducerea costurilor.

• Legea naturala a birocratiei este legea exagerarii.

Cand activitatea economica scade brusc (in perioada de criză), capitalul instalat (masini,
uzine, infrastructura) ramane pe loc:
• apar capacitati neutilizate
• a investi devine superfluu
• investiile scad, scade activitatea, scad profiturile, autofinantarea se reduce
• managerii isi asuma mai putine riscuri.
Statul preia rolul de a inversa procesul de criza: investeste el, substituindu-se
sectorului privat in declin.
• Statul este interesat sa intervina pentru stimularea investitorilor interni si
pentru a crea conditii favorabile de a rezista in lupta cu concurenta
internationala.
• Statul investeste: 1/5 investitiile administratiilor publice comparative cu 70%
ale colectivitatilor locale

• Interventia statului este:

• contractualizata
• exprima cuantumuri si termene
• organizata astfel incat sa excluda arbitrariul sau favoritismele.
Cum intervine statul in economie?

1.Criteriul sectorial

2.Criteriul finalitatii
Criteriul sectorial are in vedere sectorul spre care se poate indrepta ajutorul statului:
agricultura, industrie alimentara, siderurgie, informatica, etc.

 sectoare de viitor a caror piata are mari perspective dar care necesita mari cheltuieli de
cercetare, fapt pentru care organizatiile ezita sa se angajeze
 sectoare “grele”: expl. siderurgia, care prezinta dificultati mari de finantare
 sectoare foarte expuse concurentei internationale care, daca n-ar fi sprijinite, n-ar
putea supravietui
 sectoare cu finalitati sociale: expl. constructia de locuinte, carora li se imprima un ritm
sustinut pentru a rezolva mai repede unele probleme ale populatiei, etc.
• Criteriul finalitatii porneste de la ideea ca este mai
usor si mai eficace ca statul sa actioneze in sensul de a
mentine potentialul de productie existent la un
moment dat, decat de a asista pasiv la disparitia
( falimentul) unor organizatii sau sectoare de
activitate, pentru ca apoi, din necesitati nationale, sa
sprijine recrearea acelui potential:
• expl. cercetarea fundamentala, lansarea de produse
noi, noi tehnologii.
 Tehnici de interventie a statului in economie

1 2 3 4

Subventia, Subventie Exonerari fiscale, Garantia statului,

reprezinta un rambursabila este, reduceri sau amanari acordata bancilor,
transfer o forma intermediara ale platilor in contul pentru ca agentii
nerambursabil de la intre subventie si impozitelor si taxele economici sa poata
bugetul statului catre credit: se aplica in datorate de catre obtine credite
un agent economic, sectorul cercetare agentii privati. bancare.
comensurata in fundamentala sau
functie de pierderile aplicata.
previzionate:
! 2,2 miliarde euro în 140 de proiecte-cheie
de transport - investitie Comisia Europeana

Proiectele selectate in cazul României :

modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord -
Aeroportul Internaţional Henri Coandă (lucrări),
modernizarea liniei de cale ferată Apahida - Suceava
(studiu de fezabilitate),
modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti -
Craiova (studiu de fezabilitate) şi
modernizarea liniei de cale ferată Coşlariu - Cluj-
Napoca (studiu de fezabilitate).
INVESTITIA IN CONSTRUCTII
 Investiţiile in constructii reprezintă
Definitie totalitatea cheltuielilor prin care se
creează sau se achiziţionează noi
capitaluri fixe, productive sau
neproductive, se dezvoltă, se
modernizează şi se reutileaza cele
existente.
 Structura investitiei de capital

1. - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

2.- Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii;
3. - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
4. – Cheltuieli pentru Investitia de baza
5. - Alte cheltuieli;
6. - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste.
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea
terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor
Total capitol 1
 CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru
asigurarea utilităţilor Total capitol 2
necesare obiectivului
de investiţii
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii
• 3.1.1. Studii de teren
• 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului
• 3.1.3. Alte studii specifice
3.2 Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii
3.3 Expertizare tehnică
3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare
• 3.5.1. Temă de proiectare
• 3.5.2. Studiu de prefezabilitate
• 3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi deviz general
• 3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii avizelor/acordurilor/autorizaţiilor
• 3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie
• 3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie
3.7 Consultanţă
• 3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii
• 3.7.2. Auditul financiar
3.8 Asistenţă tehnică
• 3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului
• 3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor
• 3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al
lucrărilor de execuţie, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii
• 3.8.2. Dirigenţie de şantier
Total capitol 3
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de
transport
4.5 Dotări
4.6 Active necorporale
Total capitol 4
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier
• 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier
• 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
• 5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii finanţatoare
• 5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii
• 5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi
pentru autorizarea lucrărilor de construcţii
• 5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC
• 5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate
Total capitol 5
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice şi teste
Total capitol 6

TOTAL GENERAL
 Procente de cheltuieli pe capitole
– Lucrari de interes public-

Cap. 3.1 Studii – 1,00% - in valoarea PC calculata in cap.4

• 3.1.1. Studii de teren – 0,45%
• 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului – 0,15%
• 3.1.3. Alte studii specifice – 0,40%
Cap. 3.2 Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize, acorduri şi
autorizaţii – 0,10%
Cap. 3.3 Expertizare tehnică – 0,50%
Cap. 3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor – 0,20%
Cap. 3.5 Proiectare – 6,60%
• 3.5.1. Temă de proiectare – 0,10%
• 3.5.2. Studiu de prefezabilitate – 0,50%
• 3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi deviz general –
1,50%
• 3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii avizelor/acordurilor/autorizaţiilor ** –
2,00%
• 3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie – 0,50%
• 3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie – 2,00%
Cap. 3.6 Organizarea procedurilor de achizitie – 0,10%
Cap. 3.7 Consultanta – 1,50%
• 3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii – 1,35%
• 3.7.2. Auditul financiar – 0,15%
Cap. 3.8 Asistenţă tehnică – 1,80%
• 3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului – 0,30%
• 3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor – 0,20%
• 3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al
lucrărilor de execuţie, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – 0,10%
• 3.8.2. Dirigenţie de şantier – 1,20%
• Total Cap. 3 = 11,8%
Cap. 5.1 Organizare de şantier – 2,5%
Cap. 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute – 10%
Total Cap.5 = 12,5%
Exemplu:
Obiectiv de investitii: Modernizare DJ208
• Valoare investitie: 782.138 euro (930.745 euro cu TVA)
din care:
 cheltuieli ptr. investitia de baza (obiect de
constructie): 652.350 euro (776.296 cu TVA)
 cheltuieli ptr. obtinerea si amenajarea terenului:
6.524 euro (7.764cu TVA) – 1%
 cheltuieli ptr. proiectare si asistenta tehnica: 29.356
euro (34.934 euro cu TVA) – 3.6%
 alte cheltuieli( OS, comisioane, neprevazute): 93.909
euro (111.752 euro cu TVA) – 14.4%
 cheltuieli probe tehnologice, predare la beneficiar: 0
 DEVIZ GENERAL
De avizare a lucrărilor de construcţii la obiectivul de investiţii:
Modernizare Străzi com. Tunari, jud. Ilfov

Valoare Valoare cu
(fara TVA) TVA TVA
Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului 0 0 0
1.2. Amenajarea terenului 0 0 0
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială 5.000 950 5.950
1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0 0 0
TOTAL CAPITOL 1 5.000 950 5.950

CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
TOTAL CAPITOL 2 30.000 5.700 35.700
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii 38.850 7.382 46.232
3.1.1. Studii de teren 16.650 3.164 19.814
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0 0 0
3.1.3. Alte studii specifice 22.200 4.218 26.418

3.2.Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de aviz, acorduri şi autorizaţii 5.000 950 5.950
3.3.Expertiză tehnică 0 0 0
3.4.Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor 0 0 0
3.5.Proiectare 111.000 21.090 132.090
3.5.1. Tema de proiectare 1.000 190 1.190
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0 0 0
3.5.3. Studiu de fezabilitate/ documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi
devizul general 15.000 2.850 17.850
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii avizelor/ acordurilor/
autorizaţiilor 15.000 2.850 17.850
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie 50.000 9.500 59.500
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 30.000 5.700 35.700
3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 1.000 190 1.190
3.7. Consultanţă 35.000 6.650 41.650
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii 30.000 5.700 35.700
3.7.2. Auditul financiar 5.000 950 5.950
3.8. Asistenţă tehnică 40.000 7.600 47.600
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 10.000 1.900 11.900
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 5.000 950 5.950
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al
lucrărilor de execuţie, avizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii 5.000 950 5.950
3.8.2. Dirigenţie de şantier 30.000 5.700 35.700
TOTAL CAPITOL 3 230.850 43.862 274.712
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii 1.000.000 190.000 1.190.000
Montaj utilaje tehnologice, echipamente tehnologice şi
4.2. funcţionale 0 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită
4.3. montaj 0 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită
4.4. montaj şi echipamente de transport 0 0 0
4.5. Dotări 0 0 0
4.6. Active necorporale 0 0 0
TOTAL CAPITOL 4 1.000.000 190.000 1.190.000
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier 10.000 1.900 11.900
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier 10.000 1.900 11.900
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0 0 0

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 26.000 0 26.000

5.2.1. comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii finanţatoare 0 0 0

5.2.2. cota aferentă I.S.C. pentru controlul calităţii lucrărilor de

construcţii 1.000 0 1.000
5.2.3. cota aferentă I.S.C. pentru controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii 5.000 0 5.000
5.2.4. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - C.S.C. 0 0 0
5.2.5. taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/
desfiinţare 20.000 0 20.000
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 100.000 19.000 119.000
5.4. Cheltuieli pentru informare şi publicitate 1.000 190 1.190
TOTAL CAPITOL 5 137.000 21.090 158.090
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1. Pregătirea personalului de exploatare 1.000 190 1.190
6.2. Probe tehnologice şi teste 1.000 190 1.190
TOTAL CAPITOL 6 2.000 380 2.380
TOTAL GENERAL 1.404.850 261.982 1.666.832
Din care C+M 1.045.000 198.550 1.243.550
INVESTITIE_GENERALITATI
 Structura drumurilor publice

20.6%

Situatia proiectelor de infrastructura 38.7%

rutiera
Drumuri naţionale
Drumuri judeţene
Drumuri comunale

40.7%

Drumuri publice
11.1%

Drumuri modernizate

21.7% 42.5% Drumuri cu îmbrăcăminţi

uşoare rutiere
Drumuri pietruite

Drumuri de pământ

24.7%
2018, în România existau 86.234 km de drumuri publice din care:
 17.740 km (20,6%) drumuri naționale,
 35.085 km (40,7%) drumuri județene şi
 33.409 km (38,7%), drumuri comunale
Din punct de vedere al categoriei de drumuri, rețeaua de drumuri din România este alcătuită din:
 36.689 km (42,5%) drumuri modernizate
 21.298 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi ușoare rutiere,
 18.714 km (21.7%) drumuri pietruite
 9.533 km (11.1%) drumuri de pământ
Din totalul drumurilor naționale,
 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene,
 4,6% (823 km) autostrăzi,
din punct de vedere al numărului de benzi de circulație:
 10,6% (1873 km) drumuri cu 4 benzi,
 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi
 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi
 • Polonia: 3.648 km de autostradă
• Ungaria: 1.524 de km
• România: 823 km
• Bulgaria: 800,5 km

Conform declarațiilor CNAIR în cadrul

Programului Operațional de Infrastructură
Mare 2014-2020 au fost demarate licitații în
valoare de 4 miliarde Euro.
CNAIR are în prezent suspendate nu mai puțin de nouă licitații, lansate în ultimele șase luni: valoare
1,6 miliarde de euro, echivalentul a 7,6 miliarde lei.

• „Drum Expres Craiova – Pitesti” Tronsonul 3 – 999.410.536 lei

• * „Drum Expres Craiova – Pitesti” Tronsonul 4 – 909.669.122 lei
• * Varianta de ocolire Târgu-Mureș – finalizare lucrări – 225.392.376 lei
• * lucrari pentru obiectivul major de investiții Autostrada Lugoj –Deva (A1), Lot 2: km 27+620 – km
56+220 – Sectiunea E și finalizare Secțiunea D – 1.560.501.398 lei
• * Autostrada de Centura Bucuresti km 0+000-km 100+900, Sector Centura Nord km 0+000-km
52+770, Lot 3: km 39+000-km 47+600 – 466.278.289 lei
• * Autostrada de Centura Bucuresti km 0+000-km 100+900, Sector Centura Nord km 0+000-km
52+770, Lot 2: km 20+000-km 39+000 – 879.426.071 lei
• * Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3A2: Nadaselu – Mihaiesti (km
8+700-km 25+500) și Subsecțiunea 3B1: Mihaiesti – Zimbor (km 0+000 – km 13+260) –
1.452.517.863 lei
• * Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea Sectiunea 3B: Mihaiesti – Suplacu de Barcau,
Subsectiunea 3B2: Zimbor – Poarta Salajului (km 13+260 – km 25+500) – 730.509.125 lei
• * Autostrada Brasov – Targu Mures – Cluj – Oradea, Sectiunea 3B: Mihaiesti – Suplacu de Barcau,
Subsectiunea 3B5: Nusfalau – Suplacu de Barcau (km 66+500 – km 80+054.044) – 395.719.629 lei.
• Stire:

• “Consiliul Județean Dolj va investi masiv în acest an în infrastructura de transport a judeţului.

Peste 130 de milioane de euro vor fi „pompate“ în 2020 în modernizarea rețelei de drumuri
județene şi în dezvoltarea Aeroportului Internațional Craiova, aflat în subordinea instituției.
• Cel mai important demers vizează modernizarea celui mai lung drum din judeţ, DJ 561A
Giurgița – Băilești – Moțăței – Plenița – limita județului Mehedinți.
• Acesta măsoară aproximativ 70 de kilometri şi conectează şapte localități, cu o populație
totală de 43.831 de persoane.
• Investiția este susținută prin două proiecte cu finanțare europeană, cu o valoare cumulată de
47,8 milioane de euro, implementate printr-un apel al Programului Operațional Regional
(POR) 2014-2020 dedicat Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.”
1.Conceptul de investitie

Investiţia reprezinta: efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun,
creat prin dezvoltare şi modernizare,
având ca sursă de finanţare renunţarea la consumuri actuale sigure, dar
mici şi neperformante, în favoarea unor consumuri viitoare mai mari,
dar probabile.
 Concluziile definitiei:

1. Investiţia este un efort actual, ce trebuie dimensionat, previzionat şi argumentat

pentru a fi susţinut de către cei care trebuie să-l facă .

2. Investiţia vizează un viitor mai

bun, ce trebuie conturat ştiinţific şi realist, prin
studii complexe (nu numai de marketing), pertinente.

3. Sursa de finanţare a investiţiilor o reprezintă renunţarea la consumuri actuale

posibile şi sigure, în favoarea unor consumuri viitoare, mai mari, mai performante,
dar probabile.
• Investitia are 2 fete, precum Zeul
Ianus (zeul începutului și al sfarșitului în mitologia
romană).

1.Compania care investeste, dă de lucru

altor companii: stimuleaza cererea si
activitatea economica.
2. Compania isi dezvolta capacitatile de
productie si oferta de bunuri.
Cererea:
Cand se investeste:
creste cifra de afaceri a furnizorilor nationali, cresc profiturile, salariile, impozitele
salariatii vor consuma mai mult, producatorii de alimente, imbracaminte,
electronice, etc. isi sporesc vanzarile si incasarile. Isi vor spori productia, numarul de
angajati, salariile, comenzile la furnizori.

Investitia va avea un efect multiplicator (J.M.Keynes), efect ce sta la baza politicilor

de relansare economica.
Oferta:
• Investitia creaza o noua capacitate de productie.
Compania investeste pentru:
 a raspunde cererii,
 a-si conserva sau spori partea de piata,
 a reduce termenele de fabricatie,
 a ameliora calitatea produselor sau a lansa produse noi,
 a reduce costurile unitare, utilizand mai putini muncitori, materiale, energie.
• “ Daca natura umana nu ar fi avut gustul riscului, daca n-ar fi
incercat nici o satisfactie (alta decat cea pecuniara) in
construirea unei uzine, a unei cai ferate, in exploatarea unei
mine, sau a unei ferme, investitiile declansate de un calcul
riguros stabilit nu ar fi cunoscut o mare extindere.”
J.M.KEYNES
2.Sfera de cuprindere

1. Sfera lărgită, reprezentată de:

 investiţiile financiare, ce constituie plasamente de capital cu scopul de a obţine un
anumit profit;
 cumpărarea de acţiuni sau de alte titluri de valoare, plasamentele de sume
băneşti la bănci, în scopul de a obţine dividende, dobânzi şi respectiv profituri,
reprezentand tot investiţii financiare.
2. Sfera restrânsă, reprezentata de :
 investiţii de capital, care constituie, suportul material al creşterii economice şi
al dezvoltării activităţilor social - culturale în orice ţară din lume.
 Decizia de
investire
marcheaza:

initierea si intretinerea unor

relatii cu firme din ramuri de
o imobilizare de
activitate conexe, a caror cifra
capital
de afaceri este influentata
pozitiv

angajarea unei
cantitati de resurse o activitate pe un
naturale, umane, segment al pietei
banesti

Caracteristici investitie
Elemente definitorii:
• durata- fiecare proiect are o durata de viata
in decursul careia parametrii economici au
o evolutie descrisa intr-un tablou de flux de
numerar
• risc – rezulta din efectele asteptate
• eficienta – investitorul accepta schimbarea
unor disponibilitati de resurse pentru o
serie de efecte viitoare care sa fie superioare
cheltuielilor initiale.
 3.Investitii in Romania

1 2 3
investiţii proprii - investiţii mixte - cu investiţii străine - cu
româneşti, autohtone capital românesc şi străin capital extern
4. Optiuni pentru  Momentul în care se ia decizia de a se realiza
o investiţie, indiferent de natura şi amploarea ei,
investitii este unul de mare importanţă în viaţa organizaţiei:
• investitia vizează viitorul
• obiectivele strategice ale organizaţiei
• interesele acesteia pe termen lung.
Construcţia oricărei strategii investiţionale se fundamenteaza pe raspunsuri la
întrebari ca:

• De ce trebuie investiţia?
• Ce urmează să se facă?
• Cu ce fonduri se va finanţa investiţia?
• Care sunt modalităţile în care se va realiza?
• Cum se va face evaluarea a ceea ce s-a propus să se realizeze (inclusiv evaluarea
riscului)?
• Care este raportul între efort / efect pe termen lung?
• De ce s-a ales varianta respectivă de investiţie?
MANAGEMENT-GENERALITATI
• Management: manus= manaagere = a actiona

1.management = proces;
2.management = echipa de conducere (management
team);
3.management = disciplina stiintifica
 Manager de succes:

50% din cunostinte, din practica

30% din relatiile cu sefii

20% din invatamant si training- fundatia conceptuala

care faciliteaza accesul la celelalte cunostinte
 Compania viitorului

• 1. Companie centrata pe oameni

• 2. Companie mai simplă - Less is more
• 3. Companie mai autentica - Compania postmodernă ar
putea reveni la o logică de artizanat, care se bazează pe
personalizare.
Definitie management ca proces:
• Managementul este un proces de realizare eficienta a
activitatii cu si prin alti oameni. (Stephen ROBBINS)
Managementul se refera la oameni: oamenii trebuie sa fie
eficienti atunci cand lucreaza impreuna

Managementul stabileste obiectivele unei organizatii

Managementul trebuie sa asigure organizatiei si

fiecarui angajat capacitatea de crestere, pe masura ce se
produc schimbari ale nevoilor si perspectivelor
Performanta este parte
integranta a managementului:
- pozitia pe piata,
Rezultatele exista
- inovatia,
numai in afara
- productivitatea, unei organizatii:
- calificarea personalului, sunt cele care ii
confera sau ii
- calitatea rezultatelor infirma valoarea
financiare,
sunt indispensabile pentru
eficienta unei organizatii
Performanta managementului se poate aprecia prin :

eficienta, considerata ca raport intre efect si efort

eficacitate, apreciata prin gradul de indeplinire a

obiectivelor, economice, sociale, organizationale, propuse

calitate, cu referire nu la caracteristicile fizice ale

produsului ci la o relatie intre producator-produs-
consumator
Trasaturi ale managemetului
• Tipic: procesul de management se regaseste in orice
organizatie indiferent de marimea sau specificul activitatii
derulate.
• Continuu: stoparea proceselor de management duce la
disparitia organizatiei.
• Ciclic: debuteaza cu stabilirea obiectivelor si se incheie cu
realizarea lor, constituind astfel un ciclu de management care
se reia permanent.
• Progresiv: obiectivele fiecarui ciclu se stabilesc la niveluri
superioare tinand cont de potentialul organizatiei si de mediul
extern.
 A.Managementul privit ca activitate umana
Managementul: activitate umana responsabila de
succesul muncii fiecaruia, de modul in care se utilizeaza
resursele si de gradul de satisfactie obtinut.
B.Managementul privit ca proces organizational
Managerii directioneaza activitatea in organizatie: ei nu
pot exista fara procesul de productie, dar si productivii au
nevoie de un mediu managerial creat de manageri.
 Managementul ştiinţific

Şcoala clasică Managementul

administrativ
Managementul
birocratic
Evoluţia
managementului Şcoala relaţiilor Diverse curente/teorii
mondial umane precum MBO

Diverse curente/teorii
Managementul precum excelenţa în
modern afaceri,
reengineering-ul etc.
Frederick Taylor (1856-1915) – parintele
conducerii stiintifice
• management stiintific: introduce
ideea de conducere eficienta;
• metode stiintifice de organizare, selectia
a personalului, ridicarea calificarii,
compartimente specializate;
• “muncitorul este o persoana care
reactioneaza numai la stimulente
materiale”;
• a creat norme ptr. activitati;
De unde vine taylorismul?
• Taylorismul a fost creat cu scopul de a regândi condițiile de lucru ale
vremii: la începutul secolului al XX-lea, logica economică a producției
era destul de diferită de ceea ce știm astăzi.
• Înainte de taylorism, muncitoriii aveau controlul asupra lanțului de
producție, ceea ce le permitea să controleze ritmul și condițiile de
muncă.
• Antreprenorul, avea foarte puține pârghii pentru a face producția să
funcționeze mai repede și să crească profitul.
• Taylor a decis să inventeze diviziunea științifică a muncii, metodă
constand în:
• analizarea,
• sincronizarea și
• împărțirea unei linii de producție
în sarcini ușor identificabile, în încercarea de a îmbunătăți
productivitatea:
 o linie de producție detinuta anterior de o singură persoană era acum
divizata astfel incat fiecare sa efectueaze doar o sarcină mică, specifică.
Fordismul
• În anii 1920, logica taylorismului a avut aprecieri din partea economiștilor
vremii.
• Henry Ford va consolida și mai mult ideologia la modă, prin introducerea
noțiunii de linie de asamblare, în logica producției.
• Muncitorul este astfel obligat să lucreze cu mașina în ritmul ei, un ritm
cateodata infernal.
• În același timp, Henry Ford a cumpărat primul său ziar, care va avea ca
scop convingerea oamenilor de beneficiile abordării sale: totusi, munca
prost plătită este foarte alienantă .
• Henry Ford decide apoi să mărească salariile lucrătorilor, astfel încât
aceștia să nu-și abandoneze liniile de asamblare: va reuși să creeze un
echilibru după mai multe încercări nereușite.
• Va stabili si un sistem de control al muncitorilor pentru a se asigura că
sunt căsătoriți și că au suficient de mâncare, pentru a putea produce din
ce în ce mai mult.
• Taylorismul și fordismul a durat 50 de ani, intercalat cu două războaie
mondiale.
Henry Fayol (1841-1925)
• management administrativ:
organizatia prezinta
functiunile: tehnica,
comerciala, financiara,
contabila, de securitate,
manageriala (administrativa);
• identifica functiile
managementului: a prevedea,
organiza, comanda, coordona
si controla;
• sustine ideea ca managerii
devin si nu se nasc.
 Max Weber (1864-1920)

management birocratic - a conceput

structura organizationala, impartind
organizatiile pe baza ierarhica, cu linii
clare de autoritate si control;
• managerii au autoritatea legala pe
baza pozitiei lor in structura ierarhica.
 Elton Mayo(1880-1949)
• management sociologic - managerii
trebuie sa fie orientati catre
oameni:”omul ar putea fi determinat sa
munceasca mai productiv daca i se
satisfac anumite nevoi de ordin
psihosocial”
• conteaza atitudinea omului in raport cu
propria sa munca
• a fost precursorul “teoriilor despre
grup”:
puterea unui grup este mai
mare decat suma puterii
indivizilor
grupurile informale se
realizeaza in mod natural si
sunt mai puternice decat
cele formale
 Douglas Mc Gregor, prof. management la MIT
(1906-1964)

• “The human side of entreprise”- sustine idee

ca managerii pornesc de la o anumita opinie
asupra naturii si comportamentului
factorului uman - teoriile X si Y
  oamenii trebuie constransi, controlati,
condusi, amenintati, pedepsiti pentru a-i
face sa munceasca
Teoria  omul prefera sa fie condus, evita
raspunderea, are o ambitie redusa
X:  este egoist si indiferent la problemele
organizatiei din care face parte
 doreste sa-si maximizeze doar avantajele
materiale neglijand nevoile psihosociale
Premizele teoriei X conduc la : stil de management
autoritar, cu un control de tip coercitiv.
 Teoria Y:

 omul accepta sarcini si responsabilitati

 omul are imaginatie si creativitate, potential partial utilizat
 controlul permanent si amenintarea nu sunt singurele
mijloace pentru realizarea obiectivelor
 efortul fizic si intelectual in munca, este tot atat de necesar
ca odihna si distractia
 omul nu doreste sa-si maximizeze numai avantajele
materiale ci si pe cele de natura psihosociala
Premizele teoriei Y conduc la : stil de management democratic,
metode participative.
Peter Drucker (1909-2005)
• scoala sistemica: sustine conceptul de sistem,
care reprezinta un ansamblu de elemente
organizat pe baza legaturilor de
interconditionare si a carei functionare permite
atingerea unor obiective
• managementul ”functia esentiala a timpurilor
noastre” face diferenta intre succes si insucces in
afaceri, dar si “castigatori” si “perdanti” in orice
organizatie.
 scoala contextuala –
scoala cantitativa – promoveaza ideea ca nu
utilizarea instrumentului exista o singura modalitate
matematic in modelarea de conducere: rezultatele
fenomenelor de sunt diferite pentru ca si
management situatiile sunt diferite
Ce este Managementul Lean ?
Fabricația Lean este astăzi una dintre cele mai de succes strategii de
afaceri pentru îmbunătățirea competitivității organizațiilor.
Lean înseamnă a produce mai mult cu mai puține consumuri: de spațiu,
stocuri, oameni, timp.
Lean se bazează pe filozofia, conceptele și instrumentele Sistemului de
Producție Toyota (TPS).
Totul a început însă, în 1913 cu Henry Ford și linia sa de asamblare în flux
a faimosului model T: H.Ford știa că "timpul înseamnă bani" și că o
viteză mare de flux = un profit mai mare.
În anii 90 (Jim Womack ,Dan Jones), doi profesori universitari din US și
UK, au condus un studiu de evaluare în industria auto și au tras concluzia
că Toyota realmente îi surclasează pe ceilalți jucători de pe piață, în ceea
ce privește performanțele: productivitate, costuri, calitate și livrare.
Taiichi Ohno, pionierul Sistemului de Producție Toyota a fost cel mai
aprig combatant al risipei existente în procesele interne.
El a definit 7 tipuri de risipă (Muda):
 supraproducție
 stocuri
 transport
 timp de așteptare
 refaceri, rebuturi
 mișcare
 supraprocesare
Subtilitățile managementului Lean ne arată:
 managementul Lean - managerul este în primul rând un coach
pentru echipă
 organizatie bazată pe responsabilitate versus cu organizație
bazată pe autoritate
 rezultate durabile ale managerilor care înțeleg detaliile pentru a
descoperi cauza
• Managerul Lean dorește să înțeleagă cum vei obține rezultatele
spunând "vreau să știu cum gândești, spune-mi care îți sunt
planurile". El devine mentorul unui angajat care învață să rezolve
probleme.
• "Comanda și controlul" tradițional sunt înlocuite de noii leaderi
care pun întrebări potrivite și au rol de coaching și trainer al
echipei.
• Managementul permisiv, laissez-faire, care se mulțumește cu
delegarea și stabilirea obiectivelor spunând nu mă interesează cum
o faci, atâta timp cât ai rezultate, va disparea.
 TRASATURI DOMINANTE ALE MANAGEMENTULUI
Anii ’80:
1.” In urmarirea soarelui”: Statele Unite, Europa erau fascinate
de secretele nedezvaluite ale miracolului japonez.

Caracteristicile organizatiilor prin comparatie

ORGANIZATIILE ORGANIZATIILE
JAPONEZE AMERICANE
1. Angajare pe viata 1. Angajare pe durata limitata
2. Evaluare si promovare 2. Evaluare sI promovare rapida
lenta 3. Cariere specializate
3. Cariere nespecializate 4. Mecanisme de control
4. Mecanisme de control explicite (reguli speciale)
implicite (autocontrol) 5. Elaborare individuala a
5. Elaborare colectiva deciziilor
deciziilor 5. Responsabilitate individuala
6. Responsabilitate colectiva 7. Atitudine segmentara
7. Spirit holistic
2. Metafizica matematicii : utilizarea tehnicilor de calcul cu care, de
exemplu, se pot crea averi uriase prin preluari de firme, fara a vizita macar o
singura data un spatiu de productie

3. Internationalizare, facilitata de:

- dezvoltarea rapida a telecomunicatiilor si sistemelor informatice

- mobilitatea crescanda a capitalului ,

- armonizarea stilurilor de viata în tarile dezvoltate (abilitatea de a

gandi si actiona la nivel international este cruciala)

- “adaptabilitatea culturala” si cunoasterea unei

limbi straine au
devenit esentiale pentru orice manager ambitios
• Anii ’90:
1.Internationalizarea: marile companii îsi pierd
caracterul national pe masura ce managerii îsi
extind colaborarea cu colegi din diverse tari
2.Tehnologia: se va pune accentul pe tehnologia
informationala
3.Managementul schimbarii: reprezinta o mare
provocare: marea descoperire a fost faptul, ca
totul se schimba: expl: piata se modifica,
mediul politic, economic….si chiar
managementul
• Managementul secolului XXI

1. Globalizarea si viziunea prospectiva

Managementul: echilibru intre dimensiunile de
universalitate si specificitate.
2. Accelerarea proceselor economice
Accelerarea proceselor economice intr-o lume care
trece de la era industralizarii la cea a informatizarii
determina o noua atitudine fata de resursele care se cer
protejate si utilizate mai eficient.
3. Problematica sociala
Dezvoltarea economica are sens numai daca isi fixeaza printre
prioritati satisfactia cerintelor umane in perspectiva:
 dezvoltarea individuala,
 asigurarea statutului profesional,
 protectia sociala,
 evolutia in cariera,
 stimularea
 creativitatii si a performantelor individuale si de grup.
Companiile vor trebui sa-si alature la dimensiunea tehnologica si
pe cea sociala.
4. Mediul ambiant
Se vor utiliza:
 tehnologii nepoluante ,
 resurse alternative,
 protectia mediului ambiant la scara globala.
5. Procesul de invatare
Civilizatia viitorului se aseaza pe procese de studiu si de
invatare, pe cultura. Ne aflam intr-o lume a invatarii, in care
trebuie sa creasca ponderea ideii în produsul social, o lume a
cunoasterii anticipative.
6. Managerul si revolutia manageriala
In nici o profesie nu este mai periculos diletantismul decat in management:
managerul trebuie sa fie un om de conceptie.
 Comparatie:
Era industriala-Era informatizarii
(Robert Kiyosaki)
E Ind. – regula era sa
mergi la scoala, sa iei
note bune, sa-ti gasesti o
slujba buna si sa o
pastrezi toata viata.
Dupa 30 ani te
pensionai, iar compania
si statul aveau grija de
tine pentru tot restul
vietii.
E Info. – regula este sa
mergi la scoala, sa iei note
bune, sa-ti gasesti o slujba
si apoi sa te instruiesti
pentru acea slujba. Sa
gasesti apoi o noua
companie, o noua slujba
si sa te reinstruiesti. Sa
gasesti o alta companie, o
alta slujba, sa te
reinstruiesti si sa speri si
sa te rogi ca vei avea
destui bani care sa-ti
ajunga si dupa 65 ani.
E Ind.- schimbarea E Info. –c eea ce stii iese repede din
era mai lenta: ceea ce actualitate.
invatai la scoala era
valabil pentru o Ceea ce ai invatat este important,
perioada lunga de dar mai important este sa inveti, sa
timp te transformi, si sa te adaptezi la
noile informatii
– angajatorul era
responsabil pentru - angajatul este responsabil de
planul de pensie gestionarea financiara
– deveneai mai - devii mai putin valoros pe masura
valoros pe masura ce ce imbatranesti
imbatraneai
 • Functia de planificare
• Fixeaza obiective
• Dezvolta strategii de succes
• Dezvolta planuri de actiune
Planificarea este cea mai importanta functie a
managementului. Managerii angajati in planificare
dezvolta strategii pentru succesul firmei, stabilesc
obiective si transpun strategiile in planurile de actiune.
• Functia de organizare
Organizarea: este procesul de folosire a resurselor in
scopul indeplinirii planului organizatiei;
• inseamna a concepe structura materiala si umana a
organizatiei.
 • Functia de conducere (Leading)
• Influenteaza angajatii
• Motiveaza angajatii
Conducerea – este procesul de influentare si motivare a
angajatilor (indivizi cu pregatire diferita si interese unice, ambitii
si scopuri personale, grupati intr-o structura productiva), pentru
ca acestia sa lucreze efectiv si cu bunavointa in scopul
indeplinirii obiectivelor organizatiei.
• Functia de control
• Monitorizare progres
• Resetare traiectorie
• Corectare deviatii
Controlul inseamna monitorizarea progresului companiei catre
infaptuirea obiectivelor acesteia, resetarea, daca drumul ales
este gresit si corectarea devierilor daca obiectivele nu au fost
atinse.
 • FAZELE MANAGEMENTULUI
• 1. Previzionala- faza axata pe anticiparea de modalitati,
metode, solutii organizatorice, motivationale si de evaluarea,
corespunzator evolutiei predeterminate a companiei
analizate
• 2.Operationalizare - adoptarea si implementarea de decizii
curente, referitoare la activitatile de productie
• 3. Evaluare si interpretare rezultate –exercitarea functiei
de control asupra obiectivelor si deciziilor stabilite
 PARTICULARITATILE CONSTRUCTIILOR SI IMPLICATIILE
ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT

Particularitati la nivel macroeconomic:

1. Constructiile depind în mare masura de puterea publica: Statul
asigura, prin institutiile sale centrale sau locale un volum
însemnat din comenzile firmelor de constructii, fiind cel mai
important si constant client.
2. Existenta solului este prima conditie pentru ca o constructie sa
existe:
• este nevoie sa se gaseasca terenul necesar si apoi convins
proprietarul sa îl cedeze,
• este nevoie ca acesta sa fie platit,
• se poate construi tinand cont de caracteristicile solului si
localizare.
3. Constructiile se realizeaza pe întreg teritoriul tarii: poate
reprezenta pentru fiecare zona a tarii un factor de
stimulare a productiei, de ocupare a fortei de munca si de
ce nu de relansare a cresterii economice.
4. Companiile de constructii sunt proprietate privata în toate
tarile cu economie de piata.
5. Nivelul tehnologic al constructiilor depinde de nivelul
tehnologic din industrie.
6.Produsele activitatii de constructii desi neexportabile, se
confrunta datorita caracterului deschis al economiei de
piata, cu nivelul realizat în domeniul constructiilor în alte
tari.
Particularitati ale procesului de constructie:
• 1. Procesul productiei de constructii este mobil în timp ce
produsul este fix: apar probleme specifice în special în ceea ce
priveste organizarea de santier.
• 2. Procesul productiei de constructii are un caracter mai
complex decat cel din alte ramuri ale productiei materiale, el
constand din asamblarea unui numar mare de tipodimensiuni
de materiale, cu folosirea unui numar de muncitori cu meserii
diferite si a unor utilaje de tipuri si capacitati diferite.
• 3.Caracterul de unicat: diversitatea mare a obiectelor de
constructii, complexitatea lor, cerintele pe care trebuie sa le
îndeplineasca, precum si amplasamentul diferit.
• 4.O mare parte a procesului de productie în constructii se
desfasoara în aer liber, spre deosebire de industrie: productia în
constructii este influentata direct de factorii atmosferici.
• 5. Volumul mare de lucrari de transport.
• 6.Durata mare a ciclului de productie reprezinta o alta
carateristica importanta a lucrarilor de constructii.
Particularitatile constructiilor, considerate ca produse ale
activitatii umane:
• consuma un capital foarte mare;
• sunt supuse unui numar mare de factori aleatori,
imprevizibili, datorita duratei mare de viata;
• trebuie sa satisfaca necesitatile a 2, 3 generatii, ceea ce
face dificila standardizarea;
• au caracter artizanal, cu toate perfectionarile
tehnologice (calitatea este data de calificarea si
indemanarea executantului);
• este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea
costului executiei pentru imbunatatiri calitative si
reducerea costului exploatarii;
• nu se admit defecte: de stabilitate, rezistenta,
durabilitate si siguranta in exploatare.
Cele mai semnificative
schimbări în sectorul
construcțiilor
realitate augumentată/realitate
virtuală;
asfalt ecologic și durabil;
drone și scanere laser;
beton autoreparator;
robotică și automatizarea
clădirilor;
platforme BIM;
aluminiu transparent;
imprimante 3D pentru industria
construcțiilor;
 Tehnologii noi în construcții

Realitate
Tehnologii portabile augumentată/ Asfalt ecologic și durabil -
realitate virtuală „materialul ideal pentru
construirea unui drum ar fi un
material regenerabil, deci
vegetal (lianti pe baza de
uleiuri), care ar fi fabricat la rece
pentru a reduce consumul de
energie cu 50% si 40% gaze cu
efect de sera”
 Tehnologii noi în construcții

Robotică și
Drone și scanere laser Beton autoreparator -
automatizarea
foloseste aditivi de clădirilor
impermeabilizare prin
cristalizare
 Tehnologii noi în construcții

Aluminiu
Platforme BIM Imprimare 3D
transparent
De la natură s-au inspirat şi dezvoltatorii unui beton permeabil, simulînd solul natural.
Betonul permeabil este materialul poros realizat din particule de beton, lipite între ele.
Porozitatea oferă o filtrare a cantităților mari de apă - pînă la 200 de litri pe minut pe 1
m2 de suprafață.

Costul mult mai mic decît al

asfaltului: ¼ din compusii este
aerul.
Asfaltul reprezintă un produs
petrolier, cu un costul instabil de
producere si care conține o
cantitate mare de substanţe
toxice ce poluează mediul
înconjurător.

Betonul ecologic este ideal

pentru utilizarea în condiţii
climatice dure. Datorită
porozității, spre deosebire de
Betonul permeabil, spre deosebire de asfaltul asfalt, betonul este rezistent la
impermeabil, lasă să treacă apa de ploaie, diferenţele de temperatură si
asigurînd accesul ei la sol. necesita o minima întreținere.
În același timp, se reduce sarcina asupra Producătorii betonului miraculos
sistemului de drenaj în timpul sezonului ploios. garantează 15 ani de exploatare
Nu are rezistenta mecanica mare. în asemenea condiții!
Problemele managerului din constructii:
• problema obtinerii de contracte pe masura capacitatii de
productie pe care o poate dezvolta,
• încheierea de contracte convenabile,
• decontarea la timp a lucrarilor efectuate,
• coordonarea eficienta a subcontractantilor,
• stabilirea unor bune relatii cu furnizorii de materiale si
servicii,
• colaborarea pe orizontala cu firmele specializate,
• gestionarea creditelor si garantiilor,
• stabilirea unor bune raporturi cu autoritatile publice.
Managerul in constructii trebuie:
• sa stapaneasca evolutia pietei constructiilor;
• sa cunoasca temeinic toate reglementarile privind regimul
constructiilor;
• sa aiba abilitate si rigoare în raporturile cu beneficiarul;
• sa aiba capacitatea de a antrena specialisti de valoare pentru
problemele juridice, financiare, bancare, de asigurari.
Mecanisme de finantare antreprize
Compania este o entitate economică care combină factorii de producție (capital,
muncă, materii prime) cu scopul de a produce bunuri și servicii destinate a fi
vândute pe o piață solvabilă: supraviețuirea ei este condiționata de finanțare, iar
finanțarea inseamna BANI.
Atunci cand este creată dar și pe parcursul dezvoltarii sale, o companie
trebuie să dispuna de resursele financiare necesare pentru a-și respecta
termenele și pentru a utiliza cât mai bine mijloacele de care dispune.

Inainte de colectarea veniturilor, si pentru a-și desfășura activitatea, o

companie trebuie să suporte mai întâi cheltuieli:
• realizarea de investiții materiale - terenuri, instalații, construcții;
• procurarea materialelor și a bunurilor,
• remunerarea forței de muncă.

Există un decalaj între plăți (investiții) și încasări din operațiuni: se creează o

nevoie de finanțare pe care compania trebuie să o acopere prin diverse moduri
de finantare.
 Plan strategic Stare imobilizari

Decizia de a investi
Oferte Criterii de alegere

Studiu de rentabilitate

Propuneri de Selectie investitie Structura financiara

finantare a antreprizei

Selectie mod de
finantare

Modalitati de alegere a
Programare buget
investitiei si a finantarii
• Activitatea de investitii necesita resurse financiare a caror formare este stimulata de
mecanismele economiei de piata si de parghiile financiar- fiscal utilizate de Stat.
 A. Finantarea ciclului investitional
A.1 Nevoia de finantare a ciclului investitional
A.2 Surse de finantare investitii private
A3. Surse de finantare investitii publice
Nevoia de finantare
a companiilor
B. Finantarea ciclului de de productie
B.1 Nevoia de finantare a ciclului de productie
B.2 Moduri de finantare
A. Finantarea investitiilor

A.1 Nevoia de finantare a ciclului investitional

 Investitii corporale: terenuri, cladiri, echipamente, instalatii.
Raspund obiectivelor:
- o noua capacitate de productie, in concordanta cu cererea,
- reînnoirea capitalului la sfârșitul vieții: investiție de înlocuire,
- noi activitati: investitii de modernizare,
- pentru cresteri de productivitate in concordanta cu scaderea costurilor.
 Investitii incorporale:
- investitii pentru cercetare,
- investitii formare personal,
- investitii in programe de calcul.
 Investitii financiare: achizitia de titluri de participatie ce confera drept de
proprietate.
A2. Surse de finantare- investitii private

Finantare investitii

Finantare Finantare
interna externa

Autofinantare
Finantare Finantare indirecta
directa prin prin organisme de
piata financiara credit

Actiuni Obligatiuni

Fonduri proprii Indatorare

I. Finantare investitiilor din fonduri proprii
 autofinantare,
 cresteri de capital: incorporare reserve, noi aporturi
de numerar
 cesiunea activelor: vanzarea mijloacelor fixe pentru reinnoire, si obtinere de
capital.
II. Finantarea investitiilor prin surse externe (atrase)
imprumuturi pe termen mediu si lung: credite, imprumuturi obligatare
(contract de credit intre 1 debitor si o masa de creditori),
credit bail – contract de inchiriere (leasing)
crowdfunding - instrument de finanțare alternativ, fără ajutorul băncilor: se
strâng fonduri de la un public larg prin intermediul platformelor
crowdfunding, realizate prin intermediul internetului și al rețelelor sociale, si
pot lua forma donațiilor, împrumuturilor plătite sau participațiilor în cadrul
companiei.
• Autofinantarea – cel mai raspandit principiu de finantare.
Societata isi asigura dezvoltarea cu forte proprii folosind drept sursa de finantare o parte
a profitului obtinut si fondul de amortizare.
• Avantaje:
 deoarece se capitalizeaza o parte a profitului, creste valoarea bursiera a societatii,
creste cursul actiunilor detinute de actionari, deci avutia;
 creste autonomia financiara a societatii fata de banci.
Capital social: expresia
valorica a totalitatii Actiuni
aporturilor asociatilor care
participa la constituirea 1 - CAPITAL SOCIAL Actiuni
societatii.

Actiuni
Rezerve Financiare

Actiune: titlul de participatie care ii

2 - Capital Propriu confera detinatorului calitatea de
coproprietar, dandu-I dreptul la
distribuirea beneficiilor sub forma de
dividend.
Imprumuturi, credite Actiune: titlu de coproprietate fara
valoare garantata.
Valoarea nominala – data de sporul
de capital social preconizat si de
3 - Capital permanent numarul de actiuni in care este divizat.
Cursul actiunii- dat de performantele
economice ale societatii care a emis-o.
• Împrumutul obligatar este un contract de credit încheiat între o masă de creditori și un debitor,
un mijloc de a obține resurse financiare pe termen lung și în cantități mari.
• Obligațiune - credit pe termen lung emis de o corporație, o instituție guvernamentală a cărei
rambursare este garantată prin active sau ipoteci.
A3. Surse de finantare investitii publice

3.1 Fonduri Structurale: instrumente financiare prin care UE actioneaza pentru realizarea
obiectivelor Politicii de Coeziune – eliminarea decalajelor economice si sociale dintre
regiuni.

Tipuri de Fonduri:
1. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): ptr. IMM, infrastructura,
mediu, educatie:
2. Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport si mediu;
3. Fondul Social European (FSE): educatie si formare profesionala;
4. Fondul European agricol pentru dezvoltare rurala – FEADR;
5. Fondul European pentru pescuit si afaceri maritime - FEPAM
Expl: Finantare
2014-2020: Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), in corelatie cu
Master Planul de Transport;

3.2 Impozite si taxe obligatorii

3.3 Imprumuri bancare
B. Finantarea ciclului de productie

B.1 Nevoia de finantare a ciclului de productie

Nevoia de Fond de Rulment: finanțează nevoile ciclului de productie si este

rezultatul operațiunilor de compensare (cumpărări de mărfuri / vânzări de
mărfuri/stocuri/ încasări de plăți).
Trezoreria: exploatarea, generează cerințe temporare de numerar. În caz de
insuficiență, compania trebuie să achiziționeze din exterior.

B.2 Moduri de finantare

Fond de rulment: capital de lucru;

Credite de la furnizori: acordarea unui termen de plata;
Credite de trezorerie: avans în numerar făcut de bancă pentru a finanța
deficite de numerar.
 A. Limite legate de situatia financiara
I. Rentabilitatea, solvabilitatea
• Rentabilitate: rezultat/mijloace;
• Solvabilitate: capacitatea companiei de a-și îndeplini
obligațiile în momentul în care acestea sunt scadente.
II. Autonomie financiara: intreprinderea nu
trebuie să aibă prea multe datorii financiare:
Limitele finanțării capitaluri proprii / datorii financiare >1;
companiilor datorii financiare/ CAF<4
III. Regula minimului de finantare: compania
trebuie sa finanteze min. 30% din investitii.
B. Limite non financiare
I. Constrangeri juridice: statut juridic (public sau
privat);
II. Constrangeri economice: marimea companiei.
 Structura de finantare a antreprizei

• Toate antreprizele realizeaza 3 tipuri de operatii:

Operatii de exploatare Activitati curente ale antreprizei care se repeta pe parcursul unui an:
achizitii, vanzare de furnituri sau produse, remunerare salariati, plata
taxe….
Succesiunea lor constituie ciclul de exploatare a antreprizei.
Operatii de investire Cumpararea de imobilizari care da nastere la locuri de munca stabile.
Operatiile de investire constituie ciclul de investire.
Operatii de finantare Activitati care permit antreprizei sa se finanteze: imprumuturi bancare,
aportul asociatilor……..dau nastere la resurse stabile.
Operatiile de finantare constituie ciclul de finantare.
In general, orice antrepriza este afectată de două cicluri de finantare.
Ciclul lung:
Finantare investitii

Resurse stabile Locuri de munca stabile

Beneficii si amortizari
• Ciclul scurt:
Achizitii

Datorii furnizori Stocuri

Vanzari

Creante client

Reglementari

Disponibilitati
Datorii fiscale, salarii

Reglementari
MECANISME DE FINANTARE A
INVESTITIILOR PUBLICE
 valoari mari, finantare greu de obtinut,

amortizare grea,
PROIECTE MARI,
risc mare de implementare si operare,
caracteristici:
concurenta redusa,

importanta strategica,

afecteaza comunitati largi.

 GUVERNUL:
se imprumuta de la
organisme financiare
internationale sau banci
I. FINANTARE private:
GUVERN selecteaza constructorul,
construieste, opereaza
facilitatea publica
utilizatorii platesc taxe, se
recupereaza investitia;
Avantaje:
se imprumuta Statul, risc mic,
dobanda mica,
se elimina institutii private din
proiectele strategice.
Dezavantaje:
Statul, prost administrator:
organizeaza licitatii, esueaza in
alegerea constructorului.
 Guvernul:

selecteaza prin licitatie o COMPANIE

II. FINANTARE care:
CORPORATIVA
• obtine de la Guvern concesiunea pe
facilitate,
• se imprumuta;
• selecteaza constructorul;
• administreaza facilitatea, propune
servicii pentru utilizatori;
• utilizatorii platesc taxe;
• se achita imprumutul, concesiunea si
se obtine profit.
Concluzie:
Statul se retrage din mecanism, nu selecteaza constructorul.
problema: cum se alege Compania privata?
compania poate desfasura alte activitati neprofitabile,
astfel ca poate creste tarifele utilizatorilor pentru a obtine un
profit cat sa-i acopere pierderile din alte sectoare;
dispune cum vrea de profit;
 “Compania de proiect” – se ocupa numai
de proiectul nou creat;
este creata de sponsori (Autoritati locale)
si furnizeaza fonduri (equity participation)
– cumpara actiuni ptr. 30% din valoarea
proiectului si furnizeaza astfel capital,
este o companie privata,
III.FINANTARE obtine de la Guvern concesiunea pe
PE facilitate,
PROIECT construieste, selectand constructorul,
(PROJECT administreaza facilitatea,
livreaza servicii catre utilizatori, care
FINANCE) platesc taxe,
se platesc: imprumutul, concesiunea,
dividendele.
Compania se externalizeaza catre
specialisti.
Concluzie:
dispare problema de a utiliza
fondurile in alte scopuri: se
administreaza numai proiectul
respectiv;
independenta de “bilantul”
sponsorilor;
Politica de transport a UE
 • Industria de Transport:
• 7% din PIB al UE
Politici ale comisiei • 7% din forta de munca
europene in sectorul
• 30% din consumul total de energie
Transport
• 40% din investitiile statelor membre
POLITICA DE TRANSPORT UE
• 1957- Tratatul de la Roma stabileste:
1. Principiile politicii comune de transport (PCT): echilibru intre posibilitatea de a
asigura siguranta si calitate societatii, si posibilitatea de a asigura o dezvoltare
economica.
2. Principalii actori institutionali:
a. Parlamentul European: Comitetul de Transport si turism
b. Consiliul European
c. Comisia Europeana
d. Banca Europeana de Investitii- BEI
e. Comitetul Economic si social
f. Comitetul Regiunilor
• Tratatul pentru infiintarea Comunitatii Economice Europene - 25
martie 1957 - instituie cele patru libertati europene:
• libera circulatie a mărfurilor,
• libera circulatie a serviciilor,
• libera circulatie a persoanelor,
• libera circulatie a capitalurilor.
 OBIECTIVELE POLITICII DE TRANSPORT

a. Transport rutier: imbunatarirea reglementarilor existente,

identificarea de retele trans-europene, reducerea nr. de
victime cu >60% pana in 2020;
b. Transport feroviar: revitalizarea cailor ferate
c. Transport aerian: imbunatatirea standardelor de siguranta
d. Transport maritim si fluvial: crearea unor drumuri
nationale maritime;
e. Transport inter-modal: politica proactiva de promovare a
transportului inter-modal care sa combine transportul
rutier cu cel feroviar, fluvial si maritim.
 • MPGT (2014-2030) reprezinta un document
strategic de dezvoltare a infrastructurii de
transport pentru sectorul rutier, feroviar, naval,
aerian si multimodal in acord cu nevoile de
dezvoltare ale tarii, obiectivele de dezvoltare ale
Uniunii Europene precum si cu obiectivele de
dezvoltare economica ale regiunilor.
Master Planul General
de Transport
• Pe sectorul rutier, strategia prevede pana in 2030:
11 autostrazi ,
19 drumuri expres,
modernizari de drumuri actuale si variante de
ocolire.
• Valoarea de investitii, 27 miliarde de euro:
13,3 mld. euro autostrazi ,
10,8 mld euro drumuri expres ,
2,5 mld euro alte drumuri si reabilitari
0,46 mld euro variante ocolitoare.

Cu toate acestea, majoritatea fondurilor necesare nu pot fi identificate.

I. RUTIERE
• A1 Lugoj - Deva: 348 milioane lei
• A1 Timisoara - Lugoj: 34 milioane lei
• A1 Orastie - Sibiu: 20 milioane lei
• A10 Sebes - Turda: 247 milioane lei Bugetul principalelor
• Autostrada A3 - Bucuresti-Ploiesti-Comarnic- proiecte
Brasov: 210 milioane lei
• Autostrada A3 - Tg Mures - Campia Turzii, Gilau -
Mihaiesti si Suplacu de Barcau - Bors: 680
milioane lei
• Centura Capitalei pe Zona de Nord intre DN2 si
A2 si DN7 si A1: 72 milioane lei
Largirea la 4 benzi a
Autostrada de Varianta de Ocolire
Centurii Sud
Centura Bucuresti: Bacau: 80 milioane
Bucuresti:
5 milioane lei lei
30 milioane lei

Varianta Ocolire Variante de Ocolire

Centura Radauti: 20
Targu Jiu: 104 Suceava: 45
milioane lei
milioane lei milioane lei

Varianta ocolire
Caracal: 26
milioane lei
II.FEROVIARE
• Coridorul IV feroviar - Frontiera-Curtici-Arad-km 614 (tronsonul 1):
150 milioane lei
• Coridorul IV feroviar - Coslariu - Simeria: 291 milioane lei
• Coridorul IV feroviar - Coslariu - Sighisoara: 250 milioane lei