Sunteți pe pagina 1din 146

/

'"
IRINA HOLDEVICI
Prof. univ. dr. Irina
Holdevici are 0 bogata
experienta ca psiholog
practician psihoterapeut,
fiind specializata in hip-
noza clinica, relaxare, psi-
hoterapie sugestiva, pre-
cum ~i in autoreglarea
comportamentului ~i opti-
mizarea performantelor
umane.
Aceasta carte, a trei-
sprezecea din cariera au-
toarei, prezinta principale-
Ie orientari teoretice ~i
practice pe care Ie-au cu-'
noscut psihoterapia ~i sis-
temele utilizate in prezent.
Textul este sustinut de
numeroase cazuri clinice
reale; in fiecare situatie a
fost analizata ~i comentata
atitudinea terapeutului. ,tLtMtNTt Dt
Lucrarea se adre-
seaza psihologilor clini-
cieni, medicilor, studen-
tilor de la facultatile de rS HOTtRAP t
profil, publicului bug. EDITIE REVAZUTA
$1 ADAUGITA

ISBN 973-571-256-3
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE IRINA HOLDEVICI
IRINA HOLDEVICI

Copyright © 1996, 1997, 1998 - Editura B.Le. ALL


ISBN 973-571-256-3

Toate drepturile sunt rezervate Editurii B.I.e. ALL

Nici 0 parte din acest volum nu poate fi copiata fara


permisiunea scrisa a Editurii B.I.e. ALL
Drepturile de distributie in strainatate apartin in
exclusivitate editurii.

Copyright © 1996, 1997, 1998 by B.I.e. ALL


All rights reserved. ELEMENTE
The distribution of this book outside Romania, without
the written permission ofB.I.e. ALL is
DE
strictly prohibited.
PSIHOTERAPIE
Editura B.l.e. ALL face parte din "Grupul Editorial ALL"

EdituraB.I.e. ALL Bucure§ti,


Editia a III-a, revazutii ~i adiiugitii
Bd. Timi§oara nr. 58,
sector 6, cod 76548
W 413 11 58, 413 43 21
413 18 50, 311 07 44
Fax: 311 05 65

-
Departamentul difuzare W 413 03 29, 413 44 75
4131612,3111547

Redactor: Emilia Stere


Coperta: Dominic Cernea

I4JIl
PRINTED IN ROMANIA Editura ALL
Cuvant inainte

Lucrarea prezenta are drept scop 0 trecere in revista a principa-


lelor sisteme de psihoterapie utilizate la ora actuala in tarile cu
traditie in acest domeniu.
Definita ca tratament psihologic, psihoterapia ~i-a dovedit de-a
lungul timpului eficienta in tratamentul unor afectiuni nevrotice ~i
psihosomatice datorate stresului, unde se pot obtine rezultate foarte
bune ~i in absenta tratamentului medicamentos.
Chiar ~i in cazul unor boli psihice severe cum sunt psihozele,
psihoterapia poate, alaturi de chimioterapie, sa contribuie la 0 mai
buna ~i mai durabila remisiune a acestor bolnavi. Astazi se
manifesta tot mai mult tendinta ca unele tehnici psihoterapeutice sa
fie utilizate ~i pentru autoperfectionarea oamenilor fad afectiuni
psihice sau somatice, care doresc sa obtina performante ridicate in
diverse domenii de activitate ~i sa se bucure de 0 stare de sanatate
cat mai buna.
In tarile occidentale dezvoltate, psihoterapia ~i-a ca~tigat un loc
important printre alte metode de tratament, ea fiind practicata de
ditre medici ~i psihologi care s-au specializat intr-un anumit
domeniu al psihoterapiei.
Lucrarea se adreseaza studentilor de la sectiile de psihologie ~i
psihopedagogie speciala ai Facultatii de Sociologie, Psihologie,
Pedagogie din cadrul Universitatii din Bucure~ti.
In acela~i timp, lucrarea e'ste utila ~i absolventilor sectiiIor
respective, in vederea completarii cuno~tintelor, studentilor la
facuitatile de medicina, medicilor specializati in medicina general a
precum ~i unor cadre din domeniul ~tiintelor educatiei.
In prima parte a Iucrarii sunt abo;date probI~me genera Ie ale
domeniului psihoterapiei ~i sunt clasificate principaIeIe sisteme
psihoterapeutice.
Sunt prezentate in detaliu principiiIe teoretice ~i tehnicile
psihoterapiilor de orientare analitica, experientiala ~i cele ale
psihoterapiilor comportaxp.entale.
o atentie deosebita este acordata psihoterapiei cognitiv-compor-
tamentale ~i psihoterapiei rational-emotive, orientari moderne in
domeniul psihoterapiilor de scurta durata.
VI IRINA HOLDEVICI

Sunt abordate, de asemenea, problemele psihoterapiei prin joc


dramatic, ale orientarii strategice in psihoterapia de familie, dit ~i
unele aspecte mai particulare pe care Ie imbraca psihoterapia la Cuprins
copji ~i adolescenti.
In ultima parte a lucrarii sunt abordate unele aspe~te ale relatiei
dintre psihoterapie ~i consilierea psihologica, precum ~i dintre
psihoterapi~ ~i psihoprofilaxie. 1. Probleme generale ale psihoterapiei .1
Lucrarea prezinta interes ~i pentru publicul mai larg, tinand 2. Psihoterapii de orientare dinamica: psihanaliza ~i
seama de faptul ca in tara no astra s-a scris relativ putin in domeniul psihoterapiile dinamice post- freudiene 27
psihoterapiei. 3. Psihoterapii de orientare comportamentala.. 57
4. Psihoterapii experientiale: psihoterapia centrata pe
client, psihoterapia centrata pe grup ~i psihoterapiile
existentialiste ; 69
5. Psihoterapia cognitiv-comportamentala.. l 07
6. Psihoterapia rational-emotiva 133
7. Psihoterapia scurta centrata pe obiectiv 148
8. Analiza tranzactionala 158
9. Psihoterapia prin joc dramatic 165
10. Abordarea strategica in psihoterapia de familie 184
11. Psihoterapia prin intervemtie paradoxala 199
12. Metafora ~i ritual in psihoterapie 226
13. Metode de psihoterapie utilizate in cazul copiilor cu
problelne : : '" ..234
14. Psihoterapie ~i consiliere psihologica 246
15. Modelul psihoeducational in terapie ~i consiliere.
Psihoterapie ~i psihoprofilaxie 261 .
Bibliografie selectiva 275
CAPITOLUL 1
PROBLEME GENERALE ALE
PSIHOTERAPIEI

Multi oameni au trait, macar 0 data in viata lor, 0 situatie dramatica


pe care au depa~it-o,fiind ajutati de sfatul unei rude sau al unui prieten,
sau au facut 0 schimbare radicala de viata dupa a anumita experienta
care le-a modificat optica, i-a facut sa vada altfellucrurile.
Psihoterapia, a~a cum este ea aplicata de speciali~ti, se deosebe~te
insa de demersurile empirice, ea presupunand 0 aplicare sistematica ~i
con~tienta a unor mijloace psihalogice de influentare a comporta-
mentului uman.
Psihoterapia se bazeaza pe supazitia conform direia,chiar in cazul
unei patologii de tip somatic, modul in care individul va percepe ~i
evalua starea sa precum ~i strategiile adaptative pe care Ie folose~te,
joaca un anumit rol in evolutia tulburarii ~i aceste strategii vor trebui
modificate in cazul in care dorim ca afectiunea sa evolueze favorabil.
La baza oricarei psihoterapii se afla covingerea conform careia
persoanele cu probleme psihologice au capacitatea de a se modifica
invatand noi strategii de a percepe ~i evalua realitatea ~i de a se
comporta. Majoritatea psihoterapeutilor sunt de parere ca scopul
psihoterapiei este sa transforme aceasta convingere in realitate.
Deci, in general, obiectivul oricarei psihoterapii cansta in a inte-
lege comportamentul pacientului ~i a modifica acest comportament
astfel incat dificultatile existentiale ale acestuia sa fie inlaturate sau
macar diminuate. In acest scop, psihoterapeutul incearca sa realizeze
o evaluare a personalitatii pacientului, cautand sa puna in evidenta
problemele principale ~i particularitatile psihice al acestuia. Demersul
psihoterapeutic va avea apoi ca sarcina sa elibereze pacientul de
anxietate, depresie sau alte trairi afective care impiedica adaptarea
optimala a acestuia la mediu, trairi care ii perturba comportamentul ~i
au efecte negative asupra celor din jur, afectandcele mai importante
actiuni ale vietii individului; activitatea profesionala, relatiile
interpersonale, viata sexuala, imaginea de sine ~i autoaprecierea etc.
2 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 3

Psihoterapia este definita ca 0 actiune psihologica sistematica, urma psihoterapiei care ii ajuta sa-:;;i regleze mai bine procesele :;;i
planificata :;;iintentionala, avand la baza un sistem teoretic conceptual functiile psihice, sa-:;;i dezvolte creativitatea :;;i sa evolueze pe plan
bine pus la punct, :;;i trebuie exercitata de catre un psihoterapeut spiritual.
calificat (psiholog sau medic) asupra pacientului. Ea utilizeaza me- Care ar fi categoriile de pacienti care nu beneficiaza de avantajele
tode :;;iactiuni specifice :;;inu se poate confunda cu simpla actiune psihoterapiei? Este yorba, In primul rand, de deficientii mintal care
calda :;;isimpatetica pe care 0 exercita la nivelul empiric 0 ruda, un sunt incapabili sa inteleaga sensul interpretarilor realizate de
preot sau un prieten foarte apropiat (Watson, 1963). psihoterapeut :;;i sa ajunga la descoperirea cauzelor :;;i solutiilor
Psihoterapia poate fi privita :;;i ca 0 relatie interpersonala dintre propriilor lor probleme.
pacient :;;ipsihoterapeut, relatie menita sa investigheze :;;isa Inteleaga De asemenea, persoanele care nu reu:;;esc sa realizeze un contact
natura tulburarilor psihice ale pacientului In scopul de a corecta aceste l\man, :;;ideci nici relatia psihoterapeutica, nu se pot bucura de avan-
tulburari :;;ia-I elibera pe pacient de suferinta. tajele psihoterapiei. In aceasta categorie intra unii psihopati ~i unii
Suferinta psihica se poate manifesta sub forma unor atitudini, pacienti psihotici, mai ales schizofrenii.
sentimente, tipuri de comportament sau simptome care creeaza tulbu- Un bun psihoterapeut trebuie sa fie atent sa nu se fixeze in mod
rari pacientului :;;ide care acesta dore:;;te sa se elibereze. rigid asupra unui diagnostic (care poate fi pus uneori cu superfi-
Obiectivul major al psihoterapiei consta In a produce modificari in cialitate), ci sa abordeze pacientul ca pe 0 entitate unica, de sine
sfera personalitatii pacientului, modificari care 11vor ajuta pe acesta statatoare, fara a uita ca nu exista boli, ci bolnavi. Astfel, trebuie
sa realizeze 0 adaptare mai eficienta, mai putin dezagreabila :;;imai explorata lumea interioara a pacientului, slabiciunile :;;ipunctele tari
stabila la mediu. De:;;ipsihoterapia vizeaza in primul rand simptomele, ale acestuia, simptomele ca :;;iposibilitatile sale de vindecare, relatiile
dificultatile, tulburarile :;;i dezadaptarile pacientului, ea nu trebuie acestuia cu sine :;;icu ceilalti adaptabilitatea, precum :;;ireceptivitatea
redusa doar la procesul psihologic de vindecare, ci trebuie sa vizeze, sa pentru 0 metoda psihoterapeutica sau alta.
pe cat posibil, 0 restructurare de profunzime a personalitatii, precum Este important de :;;tiut faptul ca nu exista un model standard de
:;;i0 mai eficienta reglare ~i autoreglare a starilor psihice ale acestuia, normalitate :;;ica modalitatile de adaptare ale omului la mediu sunt
sa fie preventiva ~i autoformativa, sa urmareasca evolutia omului, foarte variate. Solutia psihoterapeutica eficienta pentru un pacient
actu<!lizarea disponibilitatilor sale latent, ~i a potentialului sau maxi- poate sa nu fie eficienta pentru altu1. Psihoterapeutul trebuie sa aiM in
mal, atat pe plan fizic, cat ~i spiritual. vedere, atunci cand incepe psihoterapia, pacientul :;;i realitatea
Psihoterapia se aplica la 0 gama larga de tulburari psihice, situationala a acestuia, sa caute sa-i deblocheze propriile disponi-
Incepand cu crizele existentiale, tulburarile din sfera personalitatii,
bilitati, sa-l ajute sa traiasca fericit In colectivitate, sa se accepte pe
nevrozele, afectiunile psihosomatice, bolile organice cronice :;;i
sine, sa fie eficient din punctul sau de vedere, fiind In acela:;;i timp el
terminand cu sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti psihotici
insu:;;i. Deci dezideratul psihoterapiei nu este sa-l facem pe pacient sa
aflati In faza de remisiune, unde vine in completarea tratamentului
semene cu altii, ci sa-:;;i restructureze :;;i sa-:;;i optimizeze propria
psihiatric.
configuratie a personalitatii, astfel incat sa-:;;i poata rezolva proble-
Exista ~i un numar de persoane normale (au succes profesional,
mele Intr-un mod matur, realist:;;i mai putin nevrotic.
familie bine organizata :;;i afectuoasa, ~i-au indeplinit multe din
Strupp :;;iHadley (1977) arata ca succesul psihoterapiei poate fi
obiectivele existentei lor) care vin la psihoterapie pentru ca au im-
evaluat dupa trei criterii principale;
presia ca nu au trait la nivelul expectatiilor lor ~i nu :;;i-au realizat
- trairea subiectiva a pacientului (disparitia simptomelor; se
potentialul psihic la nivel maximal. Ace:;;tia, poate :;;i pentru ca
problemele lor nu sunt atat de grave, pot obtine un mare ca:;;tig de pe simte mai bine, e mai multumit, mai fericit, mai Impacat cu sine);
4 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 5

- reeunoa~terea soeiali'i (progresele realizate de paeient in pro- 3. Intarireaeului ~i a capacitatilor integrative ale personalitatii
fesie, familie, la invatatura etc.); pacientului.
- materializarea expectatiilor psihoterapeutului in ceea ce pri- 4. Rezolvarea sau restrueturarea eonflictelor intrapsihice ale
ve~te modificari1e realizate in sfera personalitatii ~i in. comporta- pacientului.
mentul subiectului. 5. Modificarea structurii personalitatii in vederea obtinerii unei
Multi paeienti se pot simti ameliorati, cel putin temporar, atunci functionari mai mature, cu 0 capacitate de adaptare eficienta la mediu.
cand au reu~it sa scape de simptomele neplacute care ii deranjeaza ~i 6. Reducerea (sau inlaturarea daca este posibil) a acelor conditii
care i-au determinat sa se adreseze unui serviciu de psihoterapie. de mediu care produc sau mentin comportamentele de tip
Succesul a~teptat de catre psihoterapeut este ceva mai greu de atins dezadaptativ.
~i de evaluat mai ales in cazul psihoterapiilor de orientare analitica, 7. Modificarea opiniilor eronate ale subiectilor despre ei in~i~i ~i
unde simpla disparitie a simptomelor nu este considerata suficienta, despre lumea inconjuratoare.
ea nefiind sinonima cu restructurarea de profunzime a personalitatii 8. Dezvoltarea la subiecti a unui sistem clarOal identitatii personale.
nevrotice. De~i pacientul afirma ca se simte bine pehtru ca a scapat de
Aceste obiective nu sunt u~or de atins deoarece adesea viziunea
simptomele sale (ca de pilda, insomnii, anxietate, dispozitie depre-
siva), terapeutul psihanalist poate considera ca starea pozitiva a distorsionata despre lume ~i imaginea de sine nesanatoasa ale
pacientului e pasagera fiind, de pilda, rezultatul unui transfer pozitiv pacientului sunt rezultatul unor relatii patologice din copiliirie, relatii
(relatie emotionala pozitiva cu terapeutul) al pacientului asupra tera- intarite pe parcursul mai multor ani de experienta de viata. De
peutului ~i de a carui stabilitate terapeutul se indoie~te. In aeela~i timp asemenea, dezadaptarile la nivel profesional, marital sau social
terapeutul psihanalist poate considera ameliorarea simptomului doar presupun, pentru a fi rezolvate, ~i operarea unor modificari in situatia
.ca 0 parte neinsemnata a modificarii dorite. de;.viata a persoanei pe langa interventia psihoterapeutica propriu-zisa .
Speciali~tii in psihoterapii scurte sunt ceva mai putin pretentio~i, ei Este greu de presupus ea un psihoterapeut, oricat de competent ar
multumindu-se, de cele mai multe ori, sa rezolve doar problema de fi, va izbuti intr-un timp relativ scurt, sa restructureze intregul trecut
care se pHlnge pacientul, a~a cum se intampla ~i in cazul tratamentului al persoanei, s-o inarmeze cu rnijloaee adecvate de adaptare valabile
medicamentos. in orice situatie. Totu~i, chiar in cazurile de tulbudiri psihice cronice,
Ca demers ~tiintific psihoterapia trebuie sa aiM la baza ni~te ipoteze o experienta psihoterapeutica incununata de succes 11poate face pe
clar formulate ~i un sistem de reguli bine stabilite, ce deriva din individ sa ca~tige 0 noua perspectiva asupra propriilor sale probleme,
conceptia teoretica a ~colii psihoterapeutice respective asupra perso- sa puna in actiune noi modele de comportament, sa abordeze situatiile
nalitatii umane ~i a tulburarilor psihopatologice din sfera acesteia. de viata dintr-o perspectiva ceva mai adaptata.
Psihoterapeutul trebuie sa cunoasca legile functionarii subsiste- Astazi se apreciaza ca exista foarte multe abordari psihotera-
melor personalitatii, sa-~i formuleze clar obiectivele ~i treptele nece- peutiee, care merg de la psihanaliza clasica a lui Freud pana la
sare atingerii aeestora, cat ~i metodele de actiune adecvate fiecarui utilizarea in psihoterapie a unor' tehllici orientale cum ar fi cele de
pacient in parte. Yoga sau Zen.
Majoritatea speciali~tilor sunt de parere ca obiectivele psihotera-
piei vizeaza in principal urmiitoarele aspecte:
1. Scoaterea pacientului din criza existentiala in care se aflii.
2. Reducerea sau eliminarea simptomelor.
!~;;;S"::i .__ ~_

Tabel1. Factorii comuni ai psihoterapiei dupa Ackerman, Rogers l?i Thorne (cd. Watson, 1963).

Ackerman I Rogers Thorne


"Pacientul dezvolta 0 relatie de ata~ament "Se stabile~te 0 relatie intre pacient ~i
fata de psihoterapeut ~i poate sa-l identifice pe terapeut. Daca dorim sa obtinem un progres
acesta cu persoane cu care a avut in trecut real, relatia intre sratuitor ~i sratuit trebuie sa
astfel de relatii, retraind modele relationale mai fie incarcata de caldura sufleteasca."
vechi. Prin aceasta relatie pacientul capata
sentimentul securitatii personale, sentiment
diferit exprimat ca fiind sentimentul de a fi
acceptat, respectat, protejat, iubit etc. Acest
sentiment de securitate este generat de senti-
mentul de incredere ~i simpatie ~i reprezinta
con~tientizarea faptului ca este cu adevarat
inteles."
"In psihoterapie are loc fenomenul de "In cursul terapiei se produce 0 descarcare "A exprima ~i clarifica
descarcare emotionala, fenomen denumit prin a sentimentelor din partea pacientului. Acesta trairile afective. De la metoda
termenul de catharsis. Atunci dlnd se simte in j'~i co~tientizeaza ~i j'~i accepta in mod catharsisului din psihanaliza
siguranta pacientul j'~iexprirna emotiile, impul- spontan eul propriu. Pe masura ce pacientul parra la metodele mai modeme,
surile ~i tendintele in mod spontan ~i direct." elaboreaza un material emotional, terapeutul il non-obiective, un accent deo-
ajum sa recunoasca ~i sa inteleaga propriile sebit in psihoterapie a fos pus
saleAtrairiemotionale. pe securizarea pacientului in
Intr-o relatie interpersonala in cadrul careia cursul descarcarilor sale emo-
pacientul este acceptat ~i nu criticat, acesta este tionale, cat ~i pe expresia libera
liber sa se exprime pe sine tara a pune ill a emotiilor illtr-un mediu de
functiune mecanismele de aparare ~i treptat acceptare permisiva. "
I poate sa recunoasca ~i sa-~i accepte propriul

eu, cu toate modelelecomportamentale


infantile, ea sentimentele agresive, cu ambi-
antele, cat ~i cu ideile mature ~i cu aspectele
exterioare rationale. "
"Spre SIar~itul dem-e-r-su-;lu~i:-p-s-:ih;-o-t-er-a-p-eu-ti-;-'c'
. "In ~a· unor interpretari succesive "Auto-intelegerea. Orice
avem fenomenul de insight. Acesta rezulta din insight-ul reprezinta un c~tig pe care il obtine psihoterapie are ca obiectiv
analizarea continua a conceptiilor deformate pacientul. Fundamentul psihologic al insight- stimularea pacientuluisa ajun-
despre sine ~i despre relatiile interpersonale, ului inseamna, de fapt, autoacceptarea paci- ga la intelegerea ~i acceptarea
avarrd ca sistem de referinta relatia cu entului. Insight-ul este facilitat de interpretarile propriei persoane, la obtine-
terapeutul. Datorim insight-ului (iluminare, pe care Ie face psihoterapeutul referitor la rea unei intelegeri intuitive
intelegere intuitiva) perceptia relatiilor modelele de comportament emotional pe care (insight) referitoare la senti-
pacientului cu sine illsu~i ~i cu ceilalti devine pacientul nu Ie con~tientizeaza. Aceste inter- mentele, atitudinile ~i motiva-
mai obiectiva, mai realism, ceea ce conduce la pretari ~i explicatii nu sunt utile pacientului tiile propriilor sale compor-
o integrare de nivel superior a personalimtii, ~i dedit daca ele sunt illtelese ~i acceptate de tamente."
o functionare mai eficienm a acesteia." acesta. De aici deriva termenul de interpretare
asimilat."
In cadrul demersului psihoterapeutic A atinge independenta apelarrd initialla un Reeducarea. Considerarrd
individual un loc important este acordat sprijin - acesta este scopul psihoterapiei.comportamentul uman ca fiind
corectarii progresive a perceptiilor def6rmate, Obiectivul final al fiecarei psihoterapii il
ill mare masura un rezultat al
obtinerii. unui nivel superior de acceptare a reprezinm educarea ~i reeducarea care fac
illvatarii, psihoterapia are ca
realimtii, a unei discriminari mai rafinate ill posibila stabilizarea c~tigurilorfundamentale obiectiv reeducarea omului ~i
domeniul relatiilor interpersonale ~i adapmrii ill sfera personalitatii pacientului. Atunci carrd illvatarea unor noi modele
la viata colectiva, cat ~i a unei exprimari mai pacientul i~i stabile~te noi scopuri, terapeutul}l comportamentale cu caracter
libere ~i mai depline a emotiilor. Toate aceste ajum pe acesta sa obtina noi informatii. In adaptativ. "Facilitarea maturi-
elemente defmesc un proces de evolutie a demersul complex de obtinere a autonomiei ~i zarii". Recuno~terea faptului
personalitatii. Aceasta evolutie este posibila independentei psihice exista trepte, urc~uri ~i ca majoritatea. proceselor psi-
datorita climatului special creat de catre cobor~uri pe care relatia cu terapeutul il face hopatologice au la baza matu-
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 9

Factori comuni in psihoterapie

In 1975 Parloff descria peste 140 de sisteme psihoterapeutice bine .


puse la punct, iar de atunci s-au mai dezvoltat inca multe altele. De~i
partizanii fiecarei ~coli psihoterapeutice afirma ca sistemullor este cel
mai bun, la 0 analiza mai atenta constatam ca diferentele dintre aceste
sisteme nu sunt chiar atat de mari cum ar parea la prima vedere.
Inca Ackerman (1943), Rogers (1940) ~i Thome (1947) au realizat
o sistematizare a principiilor fundamentale care stau la baza
psihoterapiei ~i care constituie de fapt elementele comune ale unor
sisteme psihoterapeutice diferite (vezi tabelull).
Analizarid tabelul, ajungem la concluzia ca in cadrul majoritatii
sistemelor psihoterapeutice apar urmatoarele elemente comune; rela-
tia stabilita intre pacient ~i psihoterapeut, exprimarea libera ~i
deschisa a trairilor afective ale pacientului, intelegerea intuitiva
("insight") a unor probleme psihologice personale, cat ~i ideea
dezvoltarii personalitatii pacientului, a realizarii unor disponibilWiti
psihice latente ale acestuia, a evolutiei sale psihologice, in sensul
achizitionarii unor modele de comportament, care sa conduca la
adaptare de nivel superior a personalitatii.
Ne Yom opri in mod special as'upra unor aspecte ale relatiei psiho-
terapeutice.

Relatia pSihoterapeut - pacient

Relatia psihoterapeutica este 0 relatie dintre doi parteneri, dintre care


unul solicita iar celalalt acorda ajutorul psihologic. Aceasta relatie
contine in sine elementele pe care Ie aduce atat cel care are nevoie de
ajutor, cat ~i eel care 11ofera (Coleman; Butcher; Carson, 1984).
Contributia majora a pacientului consta mai ales in motivatia
acestuia. Afirmatia psihologiei umaniste, ca omul poseda in el insu~i
impulsul interior spre sanatate fizica ~i mentala face ca psihoterapia
sa devina posibila. De~i aceasta nevoie este uneori greu de identificat
la pacienti foarte sever tulburati, majoritatea oamenilor derutati sau
anxio~i sunt suficient de descuraj ati pentru a fi dornici de 0 cooperare
care Ie promite 0 ameliorare.
Un anumit nivel de colaborare din partea pacientului este absolut
necesar pentru succesul psihoterapiei.
10 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 11
Importante sunt ~i expectatiile pacientului de a obtine ajutor,
Aceste a~teptari sunt· adesea prin ele insele suficiente pentru a pro- persoana
baza. cu comportament constant, previzibil, pe care te poti
duce unele ameliorari (Frank, 1978). A~a cum un preparat "placebo"
inlatura durerea la subiectii sugestibili, care cred acest lucru, tot a~a, 2. Contractul sau alianta psihoterapeutidi considera ca succesul
persoanele care se a~teapta sa fie ajutate vor fi ajutate, uneori chiar
oricarei terapii implica 0 colaborare a doua persoane. Acest tip de
indiferent de metoda aplicata de terapeut. relatie este de natura con~tienta, rationala ~i non-regresiva, in care
In cadrul relatiei psihoterapeutice terapeutul vine cu 0 serie de terapeutul face apel la ego-ul de adult al pacientului, pe care 11
metode ~i tehnici foarte precise. Acestea au in comun mai ales trateaza ca pe un partener ~tiintific.
menirea lor de a contribui la ajutorul psihologic dat oamenilor aflati
Alianta terapeutica este bazata pe acordul de implicit sau explicit
in suferinta.
al celor doi parteneri de a lucra impreuna in situatia psihotera-
Aceste tehniciii fac pe pacienti sa s~ cunoasca mai bine, sa-~i peutica. Atunci cand relatia centrata pe realitate interfereaza cu alian-
priveasca problemele mai obiectiv, dintr-o noua perspectiva. ta psihoterapeutica, terapeutul poate oscila intre cele doua tipuri de
Dar descoperirea solutiei la propriile probleme ("insight-ul") ~i relatie.
obtinerea unei noi perspective reprezinta doar primul pas in
psihoterapie, dupa care pacientul invata noi modalitati de a simti ~i 3. Relatia de tip transferential. Este mult accentuata ca instru-
actiona, capata mai mult curaj in a-~i asuma responsabilitati ~i a ment psihoterapeutic de psihanaliza. Ea implica fixatia afectiva a
actiona mai eficient ~i cu mai multe satisfactii personale. pacientului asupra persoanei terapeutului pe modelul relatiei parinte
Pentru a induce astfel de modificari, terapeutul trebuie sa - copil. Nevoia afectiva a pacientului, satismcuta prin intermediul
interactioneze cu pacientul intr-o maniera apropiata ~i bazata pe 0 relatiei centrate pe realitate, este deliberat frustrata de terapeut prin
atitudine de acceptare, pentru a-I ca~tiga increderea ~i a-I spori interpretarea transferului, pacientul fiind confruntat cu relatia sa
infantila.
motivatia.
Trebuie precizat insa faptul ca anumite particularitati ale relatiei Multi psihoterapeuti moderni non-anali~ti sunt de parere ca
terapeut - pacient, cat ~i modul de manevrare a acestei relatii difera de numai in anumite situatii terapeutul trebuie sa lncurajeze relatia de
la 0 ~coala psihoterapeutica la alta Karasu (1980) descrie trei tipuri de tip transferential ~i anume dind intuie~te ca 0 asemenea relatie cu
relatii psihoterapeutice: aspect regresiv nu va impiedica testarea realitatii de cate pacient,
1. Relatia centrata pe realitate ~i obiect. capacitatea sa de a diferentia realitatea de fantezie. Oricum, terapia
nu se incheie pana cand terapeutul nu-l ajuta pe pacient sa lichideze
2. Contractul sau alianta psihoterapeutica. dependenta de tip transferential.
3. Relatia de tip transferential. Intr-o psihoterapie de orientare eclectica, cele trei tipuri de relatii
terapeutice trebuie sa fie bine conduse de catre terapeut ~i echili-
1. Relatia centraHi pe realitate ~i obiect implica 0 atitudine brate ca pondere.
calma, atenta, interesata, empatica dinpartea psihoterapeutului care se
Frank (1971) considera, la randul sau, ca toate sistemele psiho-
straduie~te sa-i creeze pacientului un mediu bazat pe caldura ~i
terapeutice au, indiferent de orientarea teoretica, ni~te elemente
intelegere, mediucare 11 va ajuta pe acesta din urma sa atinga comune care stau la baza lor;
obiectivele pe care ~i Ie propune psihoterapia.
Acest mediu 11ajuta pe pacient sa mentina contactul cu realitatea . • prezenta unei descarcari de natura emotionala;
inconjuratoare urmarind in acela~i timp obiectivele psihoterapiei. • existenta rationalizi'irilor ill cadrul interactiunii pacient - terapeut;
Sarcina principala in cadrul acestui tip de relatie este ca~tigarea
increderii pacientului, ajutandu-l pe acesta sa vada In terapeut 0 • vehicularea unor informatii noi care sunt transmise pacientului
sub forma unor precepte, reguli de conduita, exemple de viata sau
12 IRINA HOLbEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 13

pe care Ie descopera pacientul insu~i prin intermediul unei intelegeri Oricum, unul dintre obiectivele importante ale psihoterapiei consta in
de natura intuitiva ("insight"); imbogatirea cu elemente ~tiintifice, obiective ale demersului psiho-
• intarirea expectatiilor pacientului ca va obtine suport afectiv ~i terapeutic artistic.
ajutor din partea terapeutului; Psihoterapia nu detine inca un sistem conceptual suficient de bine
• intarirea experientelor incununate de succes; integrat ~i nu posedao abordare sistemica unitara a problematicii
pacientului. De asemenea, nu exista 0 conceptie standard referitoare
• facilitarea deblocarilor emotionale. la natura psihoterapiei, conceptie care sa fie acceptata de majoritatea
speciali~tilor.
Aspecte variabile in psihoterapie 2. Personalitatea psihoterapeutului - ca factor de diferentiere a
diferitelor sisteme psihoterapeutice.
Wittkower ~i Warnes (1974) subliniau ca, de~i este cert ca exista
Personalitatea psihoterapeutului reprezinta, tara indoiaHi,un factor
trasaturi comune alediverselor sisteme de psihoterapie, nu trebuie
minimalizate nici diferentele dintre acestea. Aceste diferente sunt important in evolutia relatiei interpersonale pe care 0 presupune
accentuate mai ales de acei creatori de sisteme de psihoterapie care psihoterapia. Rezultatele favorabile sau nefavorabile ale psihoterapiei
simt nevoia sa se delimiteze de ceilalti psihoterapeuti. depind in mare masura de particularitatile personalitatii psiho-
Au existat ~i studii experimentale care au comparat diverse sisteme terapeutului.
de psihoterapie intre ele. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca, de pilda, S-a afirmat, chiar adesea, faptul ca psihoterapeutul potrivit va
psihoterapiile de orientare analitica difera semnificativ de cele de tip obtine rezultate bune chiar cu 0 metoda psihoterapeutidi proasta, in
comportamentalist sub aspectul conceptiei teoretice ~i al tehnicii timp ce un terapeut nepotrivit va avea e~ecuri ~i cu 0 metoda psiho-
aplicate. terapeutidi adecvata.
o alta problema care se ridica este aceea ca nu orice tip de Desigur, aceasta afirmatie este mult exagerata, dar, cu toate
tratament ~i cu atat mai putin eel psihoterapeutic este potrivit pentru acestea, ea contine un dram de adevar. Chiar ~i diferentele de puncte
orice individ ~i respectiv pentru orice situatie psihopatologica. Din de vedere in cadrul unei ~coli psihoterapeutice, cum ar fi diferentele
acest motiv speciali~tii s-au ocupat, printre altele, ~i de studiul de vedere dintre psihanali~ti sunt in mare masura datorate diferentelor
sistematic al criteriilor pentru selectia pacientilor pentru diverse tipuri
de personalitate dintre ace~tia. Oberndorf (1946) sublinia faptul ca
de psihoterapie.
diferentele de accent pe care Ie pun diver~i psihanali~ti asupra unor
Watson (1963) descrie c~teva din criteriile principale in functie de
care se pot diferentia diverse sisteme psihoterapeutice; aspecte sau a altora din cadrul doctrinei ~ipracticii psihanalitice au la
baza elemente ale talentului ~i abilitatii clinice manifestate de fiecare
1. Psihoterapia este privita de unii speciali~ti ca demers ~tiintific psihoterapeut. Dorintele ~L expectatiile psihoterapeutului fixeaza _
iar de altii ca 0 arm. intr-o 1Il~suramai mare sau mai mica - obiectivele psihoterapiei ~i
A~a cum este practicata astazi, psihoterapia i~i are radacinile in modelul' de personalitate de care pacientul trebuie sa se apropie ca
culturile stravechi ~i mai poarta in mare masura amprenta traditiilor rezultat al psihoterapiei. Daca terapeutul este inclinat sa doreasca 0
arhaice. Vnii speciali~tisunt de parere ca nici in ziua de azi psihoterapia modifieare totala a personalitatii pacientului, el va fi inclinat sa
nu este un demers pe deplin ~tiintific.Variabilele care intervin in cursul
depuna toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Daca expecta-
demersului psihoterapeutic sunt atat de complexe,' iar interdependenta tiile sale sunt mai modeste, el va actiona in conformitate cu acestea.
acestora aHitde complicata, ineat experienta psihoterapeutica este unica
De exemplu (Watson, 1963), un terapeut va considera ca demersul sau
in felul ei, fiind in aceea~i masura atat artistica, cat ~i ~tiintifica.
esteincununat de succes daca un homosexual s-a impacat cu deviatia
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 15
14 IRINA HOLDEVICI

c) Este de la sinte inteles ca nu putem spera ca prin psihanaliza sa


sa, in timp ce altul este convins di orice aWi situatie, cu exceptia
I se modifice aspectul fizic al pacientului (cel mult 0 scadere ponderala
trecerii la heterosexualitate, este un e~ec terapeutic.
I in cazurile de obezitate u~oara), sau sa se rezolve eventualele handica-
3. Diferente intre diverse ~coli psihoterapeutice in ceea ce prive~te puri pe care Ie are acesta in plan fizic. Putem cel mult spera ca el sa se
pregatirea de baza ~iantrenamentul profesional al psihoterapeutului. adapteze mai bine la·defectul sau.
Aceste diferente sunt puse in evidenta de faptul ca un psihiatru, de d) Succesele psihoterapiei sunt limitate ~i de dificultatile, stresurile
pilda, are tendinta (de~i acest fenomen nu este obligatoriu) sa abor- ~i frustrarile vietii cu care pacientul trcbuie sa se contiunte permanent
deze pacienti cu tulburari psihice mai severe. Psihologul, in schimb, in ciuda eelor invatate in cursul psihoterapiei. Chiar ~i cel mai bine
are tendinta (de~i nici aici nu putem face 0 generalizare prea larga) de psihanalizat pacient poate claca daca i se intampHi 0 nenorocire de
a aborda cazuri mai u~oare. prop0rtii, a~a cum se poate intampla ~i unei persoane normale, care nu
a fost niciodata nevrotica.
4. Diferente intre diversele metode de psihoterapie reprezentand
natura problemelor de rezolvat. e) Statutul social-economic al pacientului limiteaza, la randul sau,
Procedeele ~i metodele aplicate in cursul psihoterapiei nu tin doar accesul unei largi categorii de persoane la psihoterapie ~i mai ales la
de structura personalitatii psihoterapeutului, ci ~i de problemele ~i de psihoterapiile de lunga durata, cum ar fi psihanaliza.
personalitatea pacientului, de conditiile in care se desta~oara psihote- 6. Diferenta intre diversele ~coli psihoterapeutice in ceea ce
rapia, de severitatea simptomelor, cat ~i de multitudine de alti factori. prive~te abordarea relatiei psihoterapeut - pacient.
Metodele aplicate in cazul unui elev cu dificultati ~colare difera de De~i are multiple aspecte comune, relatia pacient - terapeut poate
cele aplicate in cazul unui nevrotic varstnic sau al unui psihotic aflat fi utilizata in mod diferit, in functie de orientarea teoretica a
in faza de remisiune.
psihoterapeutului.
Varietatea problemelor umane pe care Ie ridica pacientii reprezinta
tot atatea surse de diferentiere in ceea ce prive~te metodologia ~i >- Allen (eit. Watson, 1963) diferentiaza urmatoarele modalitati de
tehnica psihoterapeutica. utilizare a relatiei psihoterapeutice;
• modalitatea autoritara, in cadrul careia psihoterapeutul ii spune
5. Diferente intre diversele sisteme psihoterapeutice datorate
pacientului ce are de tacut, ii stabile~te planurile ~i programe de
unorfactori limitativi exteriori actului psihoterapeutic.
recuperare orientate spre invingerea dificultatilor sale. 0 forma mai
>- Knight (eit. Watson, 1963) descrie 0 serie de factori care limi- putin directa de utilizare a manierei autoritare 0 reprezinta aplicarea
teaza obiectivele ce pot fi atinse in unna psihanalizei, factori ce sugestiilor terapeutice in stare de veghe sau in stare de hipnoza.
intervin ~i in alte sisteme psihoterapeutice. Acest gen de terapie, bazat pe autoritate, se aseamana in mare
a) Nivelul intelectual al pacientului ma~ura cu tratamente1e efectuate cu mijloace exterioare cum ar fi, de
Desigur, eficienta cognitiva poate fi imbunatatita daca individul pilda, utilizare~ medicamentelor;
este mai putin nevrotic ~i deci mai putin sta~iat de conflicte, dar cu • 0 alta modalitate de utilizare a relatiei psihoterapeutice este
toate acestea nivelul nativ al inteligentei nu poate fi modificat. denumita de Allen "genetica" sau "cauzala". Aceasta abordare tinde sa
b) In urma curei psihanalitice nu p~t sa apara talente sau abilitati pe utilizeze relatia psihoterapeutica pentru a ajunge la sursa istorica a
care pacientul nu le-a avut macar in plan potential. Ca ~i in cazul problemelor ~i dificultatilor pacientului. Se urmare~te con~tientizarea
eficientei cognitive, se poate insa spera deblocarea unor resurselatente unui continut incon~tient, a unor nevoi ~i impulsuri reprimate, se
care nu au functionat din cauza anxietatii ~i inhibitiilor pacientului. retraie~te experienta trecuta a pacientului in cadrul relatiei psihotera-
16 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 17
peutice, in scopul de a elibera anxietatea acumulata in cadrul unor
experiente timpurii ale pacientului. Accentul cade pe relatia de tip orientate in principal
cognitive. pe 1atura emotional-afectiva ~i psihoterapii
transferential care sta la baza producerii insight-ului .psihoterapeutic.
Se analizeaza ceea ce a fost pacientul in cursul istoriei vietii sale, ~ Rychlak (1969) clasifica sistemele psihoterapeutice in functie
pentru a-I ajuta sa-~i clarifice conflictele care s.tau la baza structurii de conceptia filosoficii aflatii in baza lor:
eului actual. 0 asemenea intelegere ~i utilizare a relatiei psihotera- • psihoterapii mecaniciste;
peutice este specifica terapiei psihanalitice; • psi1}oterapii umaniste.
• a treia modalitate de concepere a relatiei psihoterapeutice este
aceea prin care aceasta relatie este privita ca 0 experientadirecta, ~ Watson (1963) discuta ~i el diferentele existente intre
imediata. Psihoterapeutul i~i incepe demersul abordand pacientul a~a psihoterapiile reconstructive ~i cele de suport, precum ~i intre cele de
profunzime ~i cele centrate pe simptom;
cum este el in acel moment ~i cauta sa-l ajute sa-~i dezvolte
disponibilitatile latente astfel"incat sa-~i accepte ~i sa-~i utilizeze eul a) Psihoterapia reconstructiva in opozitie cu psihoterapia
suportiva.
in mod mai creativ. De~i ceea ce a fost rau ramane in atentia
terapeutului, acesta manifestand mtelegere fata de dificultatile Termenul de psihoterapie de reconstructie se utilizeaza pentru a
pacientului, accentul cade pe ce trebuie sa faca individul pentru a denumi ace Ie tehnici psihoterapeutice care i~i propun ca obiectiv
depa~i situatia negativa, pentru a inlatura ceea ce a fost ~i mai este modificarea structurii personalitatii subiectului. Psihoterapia de
inca rau. Aceasta abordare este specifica psihoterapiei non-directive. suport nu i~i propune asemenea obiective temerare, ci doar sa-l
sustinii pe individ sa depa~easca anumite situatii de criza. Delimitarea
7. Diferente intre diversele ~coli psihoterapeutice ~i in ceea ce mtre psihoterapii1e de reconstructie (dintre care cea mai cunoscuta
prive~te necesitatea psihodiagnozei realizate inainte de inceperea
este psihoterapia psihanalitica) ~i cele suportive este doar relativa,
psihoterapiei. Dadi majoritatea autorilor sunt de piirere ca 0
pentru ca psihoterapiile de reconstructie contin elemente suportive, iar
cunoa~tere psihologidi a pacientului este absolut necesara, exista ~i
psihoterapiile suportive contribuie intr-o oarecare masura la pro-
•.opinii contrare. De pilda, Rogers - parintele psihoterapiei non- ducerea unor modificari m sfera personalitatii pacientului.
directive - respinge psihodiagnoza pe care 0 considera prea autoritara.
De regula, psihoterapiile de reconstructie sunt denumite de
Aprecierea lui Rogers poate, intr-o oarecare masura, fi valabila in
speciali~ti "psihoterapii de dezvaluire" sau "de insight" in timp ce
cazul unor afectiuni nevrotice sau psihosomatice care ar putea
"terapiile de suport" mai pot fi denumite ~i "psihoterapii de aco-
beneficia de avantajele unei psihoterapii non-directive, dar acest
perire", deoarece, m cazul acestora, pacientul este ajutat prin diverse
principiu nu poate fi aplicat in cazul pacientilor psihotici, cu tulburiiri
neurologice, la unii psihopati sau la pacientii cu risc suicidar. Multi metode cum ar fi incurajarea, statuirea, sugestia, hipnoza (exceptie.
autori sunt de parere ca aceste categorii de pacienti nici nu trebuie sa face tehnica hipoanalizei) sa uite de problemele sale principale, sa-~i
ignore ~i sa reprime dificultatile.
fie acceptate pentru a urma 0 psihoterapie non-directivii.
Trebuie subliniat inca 0 data faptul ca, centrale sau periferice,
8. Diferentele intre diversele sisteme psihoterapeutice rezulta elementele suportive sunt prezente m orice psihoterapie.
~i din analiza criteriilor care stau la baza clasificarii diverselor In cadrul unor tehnici de psihoterapie suportul nu este nimic
sisteme de psihoterapie. altceva decat un rezultat secundar al relatiei pacient - terapeut, cum se
~ Harper (1975) trece in revista peste 36 de sisteme de inmmpla de pilda m cadrul psihanalizei clasice. Psihoterapiile sup or-
psihoterapie pe care Ie imparte in doua mari categorii; psihoterapii tive utilizeaza sustinerea pacientului nu in mod episodic ~i accidental,
ci ca tehnica aplicata constant ~i deliberat, prin administrarca LIllO!'
18 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 19
sfaturi, asigurari, prin acordarea simpatiei, incurajarilor ~1 recom-
pacientului sunt limitate sau acesta poate fi astfel stmcturat incat un
penselor emotionale pacientului aflat in terapie:
tratament care ar patmnde ill abisurile personalitatii sale sa nu fie
dorit.
Ceea ce se intelege in mod frecvent prin consiliere nu estt~ altceva
dedit psihoterapie suportiva. Consilierea presupune, de regula, un De asemenea, diverse situatii de viata pot impune un tratament
numar mai redus de ~edinte, se ocupa mai ales de tulburari cu caracter simptomatic, ca de pilda in cazul ill care simptomul este deosebit de
reactiv ~i mai putin de conflicte intrapsihice serioase, pune accent pe sever ~i invalidant, cum ar fi cazul unor atacuri de panid!.
factorii de natura intelectuala ~i abordeaza in general cazuri cu
Terapia centrata pe simptom se practica pe 0 scara destul de larga.
tulburari mai putin·severe. Eliberat de simptomul deranjant, individul capata 0 anumita libertate
Scopul psihoterapiei suportive este sa-l ajute pe pacient sa invete
de actiune ~i adesea aceasta eliberare l'eprezinta singuml obiectiv pe
cum trebuie sa traiasca mai adaptat la propriile sale dificultati sau sa-l care elll a~teapta de la psihoterapeut.
ghideze pe acesta in traversarea unei perioade de stres, careia trebuie Exista, desigur, pericolul ca illiaturarea simptomului sa lase
sa-i faca fata mai bine.
pacientul tara un substitut adecvat de adaptare la situatia psihotrauma-
Dupa Frenck ~i Alexander (1946) psihoterapia suportiva este
tizanta, aceasta petrecandu-se mai ales atunci dind nu au fost abordate
indicata in doua categorii opuse de situatii; una in care nu este
conflictele ~i problemele mai profunde ale pacientului. Una din
necesara 0 modificare a personalitatii pacientului, eficienta acestuia
fiind doar temporar perturbata de conditii exterioare neprielnice, iar consecintele posibile ale psihoterapiei centrate exc1usiv pe simptom
cea de a doua - in care perturbarea de personalitate este atat de este substitutia de simptom, adica aparitia altui simtom, uneori chiar
putemica incat este greu de presripus ca s-ar mai putea produce 0 mai sever decat cel care a fost inlaturat. Din fericire, astfel de situatii
schimbare structurala a pacientului. nu apar prea frecvent in cursul psihoterapiei.
b) Psihoterapii de profunzime, in contrast cu psihoterapiile exc1u- > Frank (1946) considera ca tratamentul psihoterapeutic centrat
siv pe simptom. pe simptom nu trebuie minimalizat cel putin pentru urmatoarele
ratiuni;
Simptomul reprezinta incercarea spontana ~i de cele mai multe ori
incon~tienta a pacientului de a se adapta dificultatilor vietii. Clinicia- 1. Se realizeaza un atac frontal asupra procesului psihopatologic.
nul Ie considera adesea nu ca semnificative prin ele insele ci ca 2. InIaturarea simptomului poate facilita abordarea tulburarii care
indicatori ai unei dezadaptari de mai mare profunzime, .Simptomele sta la baza producerii lui.
sunt considerate ca modalitati prin care se exprima perturbarile din 3. Inlaturarea simptomului conduce la disparitia tulburarilor emo-
sfera personalitatii pacientului. Daca aceasta stmctura de personalitate }ionale care rezulta din experienta acestuia (soot secundare simptomului).
se echilibreaza ~i se armonizeaza dispar ~i simptomele. 4. 0 data ce simptomul a fast inIaturat are loc 0 modificare in sens
De~i simptomele nu reprezinta obiectivul final al unei psihoterapii pozitiv a atitudinii pacientului fata de psihoterapeut.
de profunzime, aceasta nu insea1l11laca nu exista demersuri psihotera- Oricum, daca este ceva de repro~at tratamentului centrat exc1usiv
peutice centrate direct pe simptom. In cadml acestora psihoterapeutul pe simptom, aceste repro~uri trebuie adresate mtr-o masura mai mare
i~i propune scopuri mai modeste ~i limitate care presupun nu recon-
tratamentului psihiatric medicamentos care, departe de a ajunge la
structia personaliUitii pacientului ci eliberarea de un simptom radacinile problemei psihologice ale pacientului, nu face decat sa
deranjant. Asemenea obiective pot fi stabilite atunci cand uncle
inlature simptomele tara a oferi persoanei 0 solutie mai buna de viata.
conditii exterioare se opun unei terapii de mai mare profunzime,
Astfel de tratamente soot, de pi Ida, tratamentele cu antidepresive,
conditii cum ar fi !ipsa timpului sau a unor resurse financiare din anxiolitice, tranchilizante sau analgezice.
partea pacientului. Exista ~i situatii in care psihoterapeutii contrain-
Karasu (1980) c1asifica sistemele psihoterapeutice in raport de trei
dica 9psihoterapie mai profunda pentru ca r~sursele psihologice ale
concepte de baza, fiecare ~coala. psihoterapeutica pivotand, ell
20 IRINA HOLDEVICI

precadere, in jurul unuia din aceste concepte. Cele trei concepte- :i


tJ)

criterii sunt; dinamic, comportamental ~i experiential. ~


Fiecare concept in functie de care autorul imparte sisteme1e g
Cii
psihoterapeutice constituie de fapt un domeniu tematic, un sistem de E-
referinta in raport de care este interpretata natura relatiei terapeut - aJ
'C
aJ
pacient (tabe1 2 ~i 3). n.
x
aJ

-Ci}.

Cii
Categoriile profesionale care practica psihoterapia C
aJ
E
Multe categorii profesionale au dat sau dau sfaturi oamenilor t:IIIo
n.
tulburati emotional, realizfllld un fel de psihoterapie empiridi. Medici E
ou
de diverse specialitati: realizeaza acest lucru suplimentar pe Hinga
c5
preocuparea lor de baza pentru sanatatea fizica a oamenilor chiar ~i 'E
atunci dind, in cadrul specialitatii lor, au putine cuno~tinte psiholo- III ~
c ~
'6 .•..
=
gice ~i putin timp la dispozitie pentru consiliere. ~
In tarile dezvoltate medicii au insa cuno~tinte suficiente pentru a ,g
'C
~
recunoa~te 0 afectiune psihica ~i pentru a trimite pacientul la un ~ t:o
U
serviciu de specialitate. :J Q.,
U S
o alta categorie profesionala care se ocupa de problemele t:o o
emotionale ale oamenilor 0 reprezinta c1ericii. In une1e tari preotii n. U
~
primesc chiar 0 anumita instructie psihologica pentru -a fi mai c
(-
competenti in rezolvarea problemelor enoria~ilor, in timp ce altii se aJ
'0.
limiteaza doar la sfaturi ce privesc probleme1e religioase. III
'---
<JJ

Sa vedem care este situatia in State1e Unite, tara cu cea mai 15


.c
dezvoltata traditie in domeniul psihoterapiei? (Coleman; Butcher; '00
n.
Carson, 1984). In S.u.A. cei care fac psihoterapie propriu-zisa, de <JJ
'0
nivel ~tiintific ~i sunt special pregatiti pentru asta, sunt profesioni~tii <JJ

E
din domeniul sanatatii mentale: psihiatrii, psihologii clinicieni ~i - '---
.2
pentru probleme mai simple - asistentii sociali din cadrul respectivelor <JJ

Q)
servlCll. Cii
n.
Psihiatrul care practica psihoterapia este absolvent al Facultatii de 'u
c
'c
medicina, doctor in ~tiinte medicale ~iare 0 specializare de cel putin 0..

trei ani in psihiatrie ~i a urmat unul sau mai multe cursuri de N


a:i
psihoterapie fiind supervizat de un psihoterapeut competent. .0
I-
fI:l

II I
Taber 2. Principalele forme de psihoterapie in raport cu criteriile; dinamic, comportamental :;;i experiential (Karasu, 1980).

Thome
Forma
Boss
Shorr
Whitaker
Dollard
Salter
Frankl
Sullivan
Paerls
Adler
Rotter
Daseinanaliza
Freud
Bandura
Stekel
Forma
Rank
Fromm;
Terapia
Rogers
Gestalt
Terapia
Terapia
lung Reichman
Reprezentatii
bazata
Psihoterapia
-terapia
Reprezentatii
Analiza
Binswangerpsiho-
Logo-terapia
Wolpe
Stampfl reflex-
bazata
modelatape
bazata
imploziva
existentiaIa
pe
prin directiva
client
teoriile
inhibitie
pe Psihoterapii
invi1tarii
reciproca
experientiaIa
invatarea
Comportamentale sociala
Experientiale imaginativa
------, --------'---

Analiza caractero- Osmuno


Watts
Lowen
Drakeford
Deutsch
Ellis
Glasser
Analiza
Gamer
Analiza
Klein
Rolf
Bellak
Greenwald
Rosen
Sahakian
Gendlin
Fromm
Alexander
Schultz
Meditatiabio-
structuraIa
Antrenamentul
Lute
French
Sifueos; realitatii
Homey
Phillips
Terapie integrativa
rational-
Malan
Psihoterapia
asertiv-
prin
Psihoterapia
Karpman
Terapia
Terapia
Kelly de
bazatadecizii
Zenpe Lute
directe
constructe
autogen Schultz;
transcedentaIa;
energetica
experientiaIa psihedelica
fica terapia
Yoga; Nirvana-
probleme
Psihoterapie scurta

Terapia psiho- Green


Rado
Reich
Massennan
Antrenamentul
Meyer
Wolberg de ,
a / bazii de bio-feed-
ala, vegeto- back
terapia
Psihodinarnica
P' lele directii tematice de abordare terapeutica In cadrul celor trei tipuri de psihoterapie (Karasu, 1980).

DinamidiAbordarea
Anxietatea
Alienarea
trairea
Istorica:
Conflicte
de
Rezolvarea
exces,
Realizarea
subiectul
Deprinderi
Disperarea
realizare sentimentului
factori trecutul
An-istorica:
momentului
In
uman;
comportamente
simptomelor
Pierderea
lnvatarea
lipsa
autenticitapi
exprimarea
cum de
Represiunea de
din
congruenta
Non-istorica:
fenomenologic
instinctuala,a
trebuie subiectiv
natura
conflictelor
mediu
momentul
actual;
autodesavar~irea
simptomelor);
umane, care
ComportamentaHi
Experienpala
anxietiitii
Reducerea
personam,
Auto-realizarea
experientei
pro fund; au
fragmentarea
In prezent,
Invatate,fost
ca~tigarea
(Inlaturarea
unui
'intelegerea
existentiala.
directaabsenta aIntarite
potentialului
insight
posibilitatilor
performantelor
spontana
~ilsau
~i
sa eului,
spontaneitatii.
deficitare
se acomporte·
prezentul
sexuala
dorinte modului
reducerea
In a cadml
sau
libidinale experientei personale
modului
Trairea de aqiune
experientei ~i de
imediate;

Tipul de tratament
gratificant
~i
la dezvolta
experimentale.
cu
Interactiune,
comportamentale
De terapia
modeleacceptare
negative;
noi
Conditionare.
psihic
Invatarea
propriilor
adult ~i
scurta
Transferentiala
interaqioneze
Scurta
parinte-copil,
medic-bolnav,
inhibarea
Existential;
Sa
Educational;
terapiei;
Medical;
de 0
libere,
Relatie la
'inteleaga
Interactiunea.
pentru
pe exprimarea
elaborarea
raspunsuri
Interpretare-reflectare.
Relatie reala
Sratuitor-formator;
bazat
(sanatoase)
(de la pe 0
planul dar Jocuri.
autentica
permisiv;
Intelegere
lasomatic
durata
sentimente).
adult
saude
absenta
rezolvare
conventie
Interpretiirile.
acceptare de
analiza
sistem~tica.
Programarea,
De lunga reala, adecvate
mutuala.
stimulii
~i
comportamentale
(autoritar, eului
unor
secundara
Desensibilizare
spiritual).
pacientului
~i~i direct
umana).
la
parinte-copil
la
tipul
de(egalitar)
elaborarea
om
continutul
profesor-
de la
relatiei
Dialogul cel
intensiv
sa
realizata
Intr-o non- noi.
atmosfera
Trairi
bazat
unor
om;
mental
elev,
probleme,
relatiei
'invatare)
Asociatiile
mutuala pentru
transfemlui,
primara
Intariri
durata In de
a-
raport
pozitive
recompensarea,
intensiv ~i
doar
mutual. pentru terapie;
Dramatizarea primara
(jucareaill
26 IRINA HOLDEVICI
CAPITOLUL 2
Psihologul clinician care practica psihoterapia este absolvent al PSIHOTERAPII DE ORIENTARE DINAMICA:
unei facultati de psihologie, doctor in psihologie, cu specializarea in
domeniul psihologiei clinice, psihopatologiei, teoriilor personalitatii, PSIHANALIZA
DINAMICE POST-FREUDIENE
$1 PSIHOTERAPlIlE
consilierii psihologice ;;i psihoterapiei.
Multi psihologi clinicieni obtin 0 instruire speciala in psihoterapie ,
in afara de instruirea in dome.niul psihopatologiei ;;i psihologiei Punctul de vedere dinamic in psihologie i;;i are originea in fizica ~i
clinice. pome~te de la ideea ca orice fenomen psihic este rezultatul interac-
Asistentii sociali din S.U.A. sunt, de regula, pregatiti la nivel tiunii unor forte. Conform acestei conceptii, fiinta umana este 0 struc-
mediu in domeniul ;;tiintelor sociale, dar pot avea ;;i pregatire tura complexa, determinata de jocul agitatiei turbulente a unor forte
uniyersitara sau doctorat de la 0 ;;coala superioara de asistenta sociala. intrapsihice aflate in conflict.
In S.u.A. asistentii sociali se ocupa mai mult de consilierea Psihoterapia dinamica reprezinta 0 forma de tratament psihologic
familiara, supravegheaza ;;i evalueaza aspectele din teren ;;i in unele care abordeaza personalitatea din perspectiva psihodinamidi, exem-
situatii chiar aplica unele tehnici psihoterapeutice pentru care au . plul cel mai ilustrativ reprezentandu-l psihanaliza lui Freud.
calificarea necesara (se preocupa de masura in care conditiile socia1e
Exista unii autori care includ in cadrul psihoterapiilor de orientare
care intretin tulburarea pot fi ameliorate).
dinamica nu numai psihanaliza ~i terapiile derivate din aceasta, ci ~i
La noi in tara, psihoterapia este practicata de catre medici psihiatri
alte sisteme psihoterapeutice, ca de pilda, cele de orientare existen-
;;i psihologi care au obtinut 0 initiere intr-una sau mai multe tehnici
tiala. Lazarus, (1976), a numit aceste terapii - terapii dinamice sau
psihoterapeutice. Dupa 1990 s-a infiintat Sectia de asistenta sociala in
cadrul Facultatii de Sociologie, Psihologie, Pedagogie. terapii bazate pe insight.
Opinia noastra este ca., de;;i in cadrul unor ~coli de orientare
existentialista intervin elemente dinamice, iar insight-ul are un loc
important, caracteristicile lor generale Ie fac sa apartina mai curand
orientiirii experientiale in psihoterapie.
Terapiile psihodinamice pun accent pe descoperirea de catre
pacient a variatelor procese psihologice de natura incon~tienta, pro-
cese ce stau la baza structurii personalitatii sale ~i a formarii meca-
nismelor sale adaptative. Aceste descoperiri bru~te ~i intuitive ale
pacientului sunt cunoscute sub denumirea de "insight" sau iluminare.
Prin int<~rmediul insight-ului pacientul descopera de fapt surse1e ~i
motive Ie ascunse care stan la baza comportamentelor ~i problemelor
sale.
In teoria freudiana se presupune ca aceste elemente s-au structurat in
copiliirie, sunt de natura incon~tienta ~i relativ inaccesibile persoanei.
Sarcina principala a terapiei dinamice este sa-l ajute pe pacient sa
descopere ce se intampla cu el, sa obtina insight-ul propriilor sale
probleme ~i sa utilizeze intelegerea obtinuta pentru a-~i modifica stilul
perturbat de a reactiona ~i de a se comporta.

i I
28 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 29

Aceasta abordare i~i are originea in teoriile ~i practica psihanalizei


freudiene, dar a fost modificata ~i structurata ~i in diverse alte sisteme Principiile de baza ale terapiilor psihodinamice
psihoterapeutice, fiecare din acestea avand 0 anumita conceptie des-
pre natura umana ~i apartinand unui anumit intemeietor de ~coala Principiul de baza sau cheia acestor terapii 11reprezinta notiunea
(cum ar fi, de pilda, Carl Jung sau Erich Fromm, care au considerat de "insight". Toate aceste terapii sunt de parere ca pacientii lor nu au
sistemullui Freud inadecvat sau incomplet). fost capabili sa urmeze preceptul lui Socrate - "cunoa~te-te pe tine
insuti".
In ciuda diferentelor, aceste sisteme diverse de psihoterapie se
asemanau prin aceea ca sunt de parere ca psihoterapia trebuie sa Pacientul poseda 0 serie de scopuri de viata, atitudini, motive,
re1eve pacientului ce nu este in regula cu viata sa psihica ~i pomind de opinii in legatura cu sine insu~i de care este con~tient ~i pe care se
la aceasta, trebuie sa-l ajute sa elaboreze noi modele comportamentale straduie~te sa le urmeze, cat ~i un set de motivatii ~i conflicte incon-
mai eficiente. ~tiente care i~i au originea in relatiile ~i experientele din copiUiria sa.
Aceste psihoterapii au cel putin doua trasaturi comune: Prezenta acestor continuturi de natura incon~tienta in perioada adulta
poate fi nociva pentru pacient din eel putin doua motive;
1. Toate utilizeaza discutia cu pacientul ca instrument de baza in
• ele sunt specifice relatiilor din copilarie, care nu mai exista. Cu
cadrul tratamentului psihologic ~i pacientul este cel care decide in
general despre ce anume se va vorbi. Terapeutul poate influenta deci- alte cuvinte aceste relatii sunt caracterizate prin imaturitate ~i ego-
centrism;
ziile sale in mod direct sau indirect, dar majoritatea terapiilor bazate pe
insight ii rninimalizeaza rolul punand pacientul in centrul psihoterapiei. • in al doilea rand, nefiind con~tientizate, ele opereaza din umbra,
dar eficient asupra pacientului aflat in perioada prezenta, scapand
2. De~i exista ~i exceptii, in majoritatea terapiilor psihodinamice controlului rational al acestuia.
traditionale, cum ar fi, de pilda, psihanaliza, psihoterapeutul tinde sa Astfel, pacientul nu mai poate sa fie acea persoana care ar dori sa
adopte mai curand 0 atitudine profesionala decat una cu caracter fie, pentru ca, tara a fi capabil sa ~i-0 marturiseasca deschis, el de fapt
personal, solicitand de la pacient date cu privire la viata sa personala, dore~te sa faca· in acela~i timp lucruri incompatibile, se afla in per-
tara a se comporta ca un prieten sau ca 0 cuno~tinta apropiata. manent conflict cu sine insu~i ~i din acest motiv se simte mereu
amenintat ~i frustrat.
Exista numeroase diferente in ceea ce prive~te strategia sau tactica
abordarii psihoterapeutice. Astfel, de pilda, psihanaliza ortodoxa Solutiile pe care Ie gase~te pacientul la aceasta situatie sunt
impune pacientului intre 3 ~i 5 ~edinte pe saptamana, ~edinte ce se in~ ineficiente pentru ca ele pun in actiune mecanisme defensive care
tind pe mai multi ani. reprezinta moduri nerealiste de adaptare, generatoare de tulburari.
Neo-freudienii ~i multe alte psihoterapii considera ca este necesara Aceste tulburari se pot exprima sub forma unor tulburari de natura
o perioada mai scurta de tratament, ajungandu-se uneori la cateva emotional a cum ar fi anxietatea, depresia, comportamentul simptoma-
saptamani sau luni, doar cu 0 singura ~edinta saptamanal. tic, functionarea neadecvata sau acuzele somatoforme.
Psihoterapiile de orientare psihodinamica plaseaza deci respon- Aceste simptome 11aduc la psihoterapeut caruia ii solicita ajutorul.
sabilitatea continutului despre care se va vorbi in cursul psihoterapiei In ochii pacientului acestea sunt tulburarile pentru care el considera
ca are nevoie de tratament.
pe umerii subiectului, terapeutul intervenind cu rezerva in cadrul
acestui proces ~i numai pentru a ghida continutul comunicarii. . Insight-ul se refera la descoperirea acestor forte incon~tiente care
opereaza din umbra, impiedicand pacientul sa dud 0 existenta la
nivelul posibilitatilor sale reale.

-------
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 31
30

Este deci necesar un procedeu care sa-i permita pacientului inte- Simpla reducere de simptom ar fi un criteriu mult mai sigur ~i mai
facil de luat in considerare pentru a aprecia succesul psihoterapiei, in
legerea acestor mecanisme, astfel incat acesta sa gaseasca solutii mai
tjmp ce psihanaliza utilizeaza criterii complexe de apreciere a
rationale de viata ~i sa adopte decizii mai corecte. Terapiile bazate pe
succesului psihoteiapiei, criterii incarcate de subiectivism cum ar fi:
insight considera ca in cadrul tulburarilor nevrotice simptomele ca
mai profj.lllda intelegere de sine, trairea sentimentului fericirii perso-
atare sunt mai putin importante decat foqe1e care Ie genereaza.
nale, stabilirea unor relatii interpersonale mai eficiente ~i mai
Si iata ca aici apare un paradox; pacientul se prezinta la psihote-
incarcate de satisfactii etc.
rapeut pentru a se debarasa de simptomele sale dezagreabile, iar
acesta din urma Ie considera ca fiind secundare, manifestari de supra-
fata ale unor procese nevrotice mai profunde. Psihanaliza
Simptomele pot fi reduse ~i prin intermediul altor procedee, dar
daca nu se ataca radacinile lor, ele pot rabufni din nou sub alta forma. Psihiatria modema ~i psihologia c1inica au fost in mare masura
Deci, conform acestei abordari, cele mai frecvente dificultati ale influentate de teoria ~i practica psihanalizei.
oamenilor, cum ar fi nefericirea, ineficienta, comportamentul defen- In sensul strict, psihanaliza se refera la sistemul conceptual ~i
siv, anxietatea nu pot fi eliminate cu adevarat decat prin insight. Doar psihoterapia inspirate direct din lucrarile ~i tehnica terapeutica ale lui
Sigmund Freud ~i ale unna~ilor sai, grupati in institute ~i asociatii
dupa ce acesta a avut loc se pot intreprinde masuri eficiente de corec-
tare a comportamentului. care utilizeaza aceasta metoda. Multi autori considera ca acest sens
Principiul insight-ului da na~tere la mari dificultati (Lazarus, este prea restrictiv tinand seama mai ales de faptul ca au aparut 0 serie
de variante inspirate din lucrarile unor terapeuti de prestigiu cum ar fi
1976). In primul rand scopul terapiilor psihodinamice nu este ~i
lung, Adler, Homey, Rank sau Sullivan, discipolii acestora autonu-
scopul pentru care s-a prezentat pacientulla psihoterapie. lata deci ca
mindu-se tot psihanali~ti.
psihoterapia are in fata doua obiective ambitioase:
Datorita acestei situatii a fost delimitat conceptul de psihanaliza
a) sa modifice viziunea pacientului asupra propriei sale pro- freudiana.
bleme ~i de fapt intregul sau mod de viata;
Psihanaliza poate fi considerata in ace1a~i timp 0 teorie psihologica
b) sa-i formeze acestuia un nou mod de inte1egere a propriei
asupra dinamicii naturii umane, 0 metoda de cercetare ~i abordare
sale persoane.
psihoterapeutica (Watson, 1963).
In al doilea rand, este dificil de aflat daca pacientul a avut un
Psihoterapia psihanalitica nu poate fi inteleasa daca nu este inte-
adevarat insight cu privire la propriile sale probleme. Fiecare teore-
leasa conceptia teoretica asupra dinamicii naturii umane care sta la
tician in domeniul psihoterapiei vede insight-ul in modul sau propriu, baza ei.
deoarece intelege in chip diferit dinamica psihologica.
Raspunsul la aceasta dilema consta in aceea ca doar un insight
corect va produce inlaturarea simptomului ~i va genera patemuri mai Bazele teoretice ale psihanalizei
eficiente de comportament.
De fapt nu atat conceptul teoretic de insight are importanta, cat Pentru teoria psihanalitica este centrala distinctia intre motivele
incon~tiente ~i cele con~tiente care stau la baza conduitei umane.
convingerea pacientului ca a gasit raspunsul adecvat.
De asemenea, necesitatea insight-ului face sarcina evaluarii gra- Sunt cunoscute in psihologie experimentele care se refera la
delor de succes obtinute in cursul psihoterapiei mult mai dificila sub studiul influentei sugestiilor post-hipnotice in cadrul carora subiectul
executa comenzi de a carar sursa acesta nu este con~tient.
aspect practic.
32 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 33

De~i psihologii s-au ocupat mai ales de studiul fenomenului con-


~tient, clinicienii nu pot nega prezenta la pacientii lor a unor motivatii con~tienta, se afla in contact permanent cu mediul inconjurator ~i este
capabil de judecata independenta.
de care ace~tia nu-~i dau seama. Psihanaliza pune accent pe influenta
unor forte incon~tiente in dezvoltarea ~i mentinerea unor tulbudiri La adultul normal Ego-ul are de regula suficienta f0rta pentru a
psihice sau a unor perturbari in afara personalitatii. face fata tendintelor incon~tiente ale Id-ului prin ttansformarea ~i
sublimarea ,\cestora.
Conform teoriei psihanalitice f0rtele incon~tiente influenteaza in
fiecare clip a comportamentul uman, ele interferand cu elementele La nevrotic, de regula, aceste tendinte sunt reprimate (refulate) ~i
con~tiente ale psihismului. deci nu sunt accesibile con~tiintei. Mai mult, ego-ul militeaza impo-
triva aducerii lor in con~tiinta, punand in aectiune diferite mecanisme
Tehnica terapeuticii a psihanalizei clasice i~i propune sa aducii la de aparare.
nivelul con~tiintei emotiile, motivele ~i experientele de care subiectul
nu este con~tient. 0 data ce acestea au atins nivelul con~tiintei, indi- Datorita acestui fapt, in decursul terapiei, terapeutul ~i pacientul au
vidul i~i extinde controlul con~tient asupra lor sau se elibereaza de de luptat nu numai cu tendinte incon~tiente ci ~i cu mecanismele de
aparare ale eului.
energia psihica pe care aceste continuturi psihice 0 contin.
Trebuie subliniat faptul ca incon~tient nu inseamna ca anumite idei Un alt element important al psihanalizei este postulatul conform
sau stari afective dispar complet din con~tiinta ci, de cele mai multe ciiruia experientele din copilarie joaca un rol deosebit de important in
ori inseamna disocierea unor parti componente ale unor continuturi formarea personalitatii adulte. Aceasta afitmatie de natura genetica
psihice care ar trebui sa se afle in mod firesc impreuna. are 0 importanta deosebita in modul cum este manevrata relatia
pacient - terapeut.
Pentru psihanali~ti sanatatea mentala depinde (macar partial) de
gradul in care viata psihicii este condusa de forte de natura con~tienta, o opinie acceptata intr-o masura ceva mai redusa este afirmatia
~i de con~tientizarea efectului unor forte incon~tiente. referitoare la conceptul de sexualitate, care ar cuprinde nu numai
Privit din alta perspectiva, acest obiectiv poate sa insemne de fapt experiente legate de sfera genital a ci 0 larga varietate de experiente
intarirea eului, comportamentul fiind adus sub controlul ego-ului. In agreabile din copilarie, cat ~i faptul ca aceasta ar pune 0 amprenta de
felul acesta dinamica fortelor psihice este modificata, subiectul psiha- ne~ters asupra personalitatii adulte. De pilda, complexullui Oedip sau
nalizat reu~ind sa-~i rezolve mai bine propriile conflicte intrapsihice ~i complexul de castrare care ar reprezenta fenomene normale in cursul
sa faca fata dificultatilor existentei intr-un mod mai matur ~i mai dezvoltarii copilului, atunci dnd nu sunt bine integrate, pot predis-
realist. pune adultulla dificultati de adaptare.
Conform psihanalizei, structura personalitatii cuprinde trei instante Trebuie subliniat faptul ca Freud a avut 0 conceptie determinista
psihice; Ego, Id ~i Superego. Ego-ul (sau eul) are drept functii perce- asupra psihicului uman, el accentuand mult asupra cauzalitatii unor
tulbuniri psihice. El sublinia insemnatatea unor fenomene ca actele
perea evenimentelor interne sau externe, integrarea diferitelor conti-
ratate ~i lapsusurile, a asociatiilor libere ~i a analizei viselor in desco-
nuturi psihice, cat ~i 0 functie executiva. Id-ul se refera la impulsuri
perirea unor continuturi ascunse ale psihicului uman, oricat de nein-
incon~tiente, persistente de ciiutare a placerii ~i de ostilitate, impulsuri
semnate ar parea aceste fenomene la prima vedere.
pe care ego-ul Ie poate restructura conform datelor realitatii.
Putem spune, in concluzie, di perspectiva psihanalitica are la baza
Superego-ul (sau supraeul) se compune din continuturi psihice de
natura social-valoridi, idealuri, principii morale ~i elemente de urmatoarele principii fundamentale (dupa Karasu, 1980);
autocritica in raport cu primele, care stimuleaza ego-ul in actiunea sa I. Ideea ca omul poseda 0 serie de impulsuri ~i tendinte instinctive
- pulsiuni de natura incon~tienta ~i preocuparea pentru modul in care
de combatere a fortelor Id-ului. Ego-ul, entitate psihica de natura
aceste impulsuri sunt exprimate/transformate sau refulate. Refularca
34 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 35

se produce pentru a nu permite gandurilor, dorintelor ~i afectelor Procesul psihoterapeutic dinamic este marcat de momente de
penibile sa atinga pragul con~tientului.
catharsis (descarcari psihice de natura emotionala) ~i insight. Harper
2. Convingerea d refularea are la baza in principal tendintele
(1959) definea catharsisul ca 0 descarcare a tensiunii ~i anxietatii prin
sexuale ~i ca tulburarile psihice au la origine 0 dezvoltare libidinala retrairea pe plan psihic a experientelor trecute.
(psihosexuala) defectuoasa.
Este cunoscut faptul ca inca din cele mai vechi timpuri oamenii au
3. Ideea ca dezvoltarea psihosexuala defectuoasa i~i are originea in
cunoscut efectul.binefacator al exprimarii sentimentelor (vezi efectul
conflictele ~i psihotraumele din copilaria timpurie, mai ales in
"purificator" al spovedaniei). In locul termenului de purificare utilizat
complexullui Oedip, care in forma sa clasica se manifesta in dorinta
de religie, Freud a preferat termenul de catharsis. Dadi la inceputul
sexuala fata de parintele de ex opus.
psihanalizei catharsisul a fost considerat un element de baza al psiho-
4. Convingerea in caracterul universal ~i persistent al complexului
terapiei, ulterior chiar Freud, 0 data ce sistemul sau s-a strueturat ~i s-
Oedip, care ramane activ ~i necon~tientizat.
a maturizat, a ajuns la concluzia di pentru succesul terapiei este
5. Ideea ca omul se confrunta cu conflictele dintre pulsiunile
nevoie de mult mai mult, el deplasand accentul de pe catharsis pe alte
biologice instinctive (Id), substitutele acestora, mecanismele primare elemente ale analizei.
de aparare ale ego-ului care incearca 0 mediere cu realitatea externa
Totu~i, catharsisul ramane in continuare un element important in
(ego) in acord cu standarde1e ~i principii Ie morale elaborate de terapia analitica pentru ca:
societate (superego).
a) terapia nu poate progresa dad pacientul nu-~i exprima intr-o
6. Psihanali~tii sunt partizanii determinismului sau cauzalitatii anumita masura trairile afective;
psihice, dupa care fenomenele psihice ~i comportamentele umane nu b) exprimarea acestor sentimente ii produce pacientului 0
apar intamplator, ci sunt determinate strict de evenimente anterioare, u~urare, fapt ce-l incurajeaza pe acesta sa continue terapia.
care dad nu sunt con~tientizate determina subiectul sa repete mereu De~i ambele procese - catharsisul ~i insight-ul (iluminarea) _ sunt
acelea~i tipuri de comportamente. considerate ca apartinand psihanalizei traditionale, trebuie subliniat
Pornind de la aceste principii, pentru terapeutul psihanalist, sarcina faptul ca Freud nu a utilizat niciodata termenul de insight ca atare.
principala este sa aduca in con~tiinta incon~tientul, adica sa-l ajute pe Demersul terapeutic i~i schimba, pe parcursul evolutiei sale,
pacient sa con~tientizeze ~i sa inteleaga continutul pulsional din centrul de greutate de la momentele de catharsis (abreactie) la
zonele profunde ale psihismului. Astfel, terapeutul psihanalist abolirea amneziei ~i recuperarea amintirilor uitate (insight).
analizeaza continuturile refularilor, instinctelor ~i pulsiunilor de
natura sexuala cautand sa inlature rezistentele naturale ale pacien- > Dupa Hutchinson (1950) exista patru etape succesive in
atingerea insight-ului psihoterapeutic ~i anume:
tului, rezistente care tind sa se opuna acestui demers. Este clar de ce
demersul de orientare dinamid este de lunga durata, adesea fara a) 0 etapa pregatitoare, caracterizata prin trairea sentimentului
sfar~it, el avand un obiectiv pretentios ~i anume restructurarea perso- de frustratie, anxietate, de vid ulterior ~i disperare, urmata de 0
naliHitii in ansamblu ~i rezolvarea tuturor conflictelor nevrotice. Cel activitate febrila de cautare prin incercari ~i erori a unei solutii la
mai important aspect 11reprezinta rezolvarea conflictului lui Oedip, problema proprie ~i apoi de reciidere in vechile modele de compor-
rezolvarea obligatorie pentru 0 personalitate sanatoasa. Vindecarea in tament ~i gandire in care subiectul nu pare sa intrevada nici 0 cale
de ie~ire din situatia sa;
aceasta viziune presupune achizitionarea de catre individ a unui
control total al ego-ului asupra impulsurilor incon~tiente ale Id-ului. b) 0 etapa de incubatie sau renuntare, cand se manifesta la
subiect dorinta de a renunta, de a fugi de problema sa, acesta
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 37
36 IRINA HOLDEVICI

psihodiagnosticul proiectiv (Rorschach). Freud insa nu era de parere


manifestand lipsa de motivatie sau rezistenta la rezolvarea pro-
ca este bine ca 0 alta persoana sa realizeze discutiile preliminare cu
priilor probleme; pacientul, mai ales datorita faptului ca acest lucru ar putea afecta
c) 0 etapa de iluminare cand problema devine clara pentru
relatia transferentiala care tinde sa se structureze in aceste perioade
pacient ~i solutia se impune de la sine (adesea apare un flux de idei preliminare. Din acela~i motiv, Freud era de parere sa nu fi admi~i in
acompaniate de sentimentul realitatii insight-ului);
terapie prieteni sau cuuo~tinte deoarece cu ace~tia relatia transfe-
d) 0 faza de evaluare ~i elaborare a solutiei care este confrun-
rentiaHi s-a structurat deja intr-un mod in care altfel nu s-ar fi produs.
taHi cu criterii exterioare fumizate de realitate.
In perioada preliminara se fixeaza ora precisa (cincizeci de minute)
De regula, terapeutii fac distinctia dintre insight-ul de natura inte-
~i zilele terapiei. Se lucreaza in varianta clasica, 5 sau 6 zile pe sapta-
lectuala, care are 0 valoare terapeutica limitata, ~i cel de natura emo-
mana. Unii psihana1i~ti mai putin ortodoc~i lucreaza doar de 3 ori pe
tionala, care este esential. Oricum, distinctia nu este u~or de realizat, saptamana. Se precizeaza cu exactitate ca pacientul este responsabil
cele doua componente aflandu-se in interactiune. din punct de vedere financiar de des:ta~urarea ~edintelor.
De~i insight-ul are in cadrul psihanalizei un rol terapeutic major, Durata total a a tratamentului psihanalitic variaza de la un an la mai
trebuie sa fim totu~i de acord ~i cu afirmatia lui Schonbar (1957) care
multi ani, cu durata medie de doi ani.
spunea ca nu toate schimbarile din sfera personalitatii pacientului se Pacientului i se recomanda sa nu faca schimbari radicale in
datoresc insightu-lui ~i ca nu orice insight duce in mod obligatoriu la existenta sa (familiala, profesionala) cel putin in fazele incipiente ale
schimbare. terapiei, pana cand motivatiile incon~tiente care genereaza aceste
Psihanali~tii considera ca un alt factor psihologic important gene- schimbari nu sunt analizate.
rator de schimbare este relatia de tip transferential dintre pacient ~i Aceasta recomandare se face nu numai pentru a proteja pacientul
terapeut, relatie asupra careia yom mai reveni. de dorintele impulsive de a-~i rezolva conflictele intr-un mod nevrotic
ci ~i pentru a-I impiedica pe acesta de a se debarasa de problemele
Procedura preliminara sale in afara ~edintelor de psihanaliza.
Aceasta implidi acceptarea provizorie ~i evaluarea diagnostidi a Reamintim ca psihanaliza este un tip de psihoterapie in cadrul ca-
-reia conflictele nevrotice trebuie aduse la nivel con~tient. In timpul
pacientului, aspectele financiare ale psihoterapiei, discutii legate de
~edintelor de psihanaliza, de regula pacientul este intins pe 0 canapea,
expectatiile pacientului, avertizarea acestuia in legatura cu posibile
modificari serioase in sfera personalitatii sale ~i explicarea procedurii iar terapeutul sta a~ezat in spatele lui. Psihanali~tii mai putin orto-
doc~i admit ~i faptul di pacientul poate sta a~ezat.
terapeutice.
Inainte ca pacientul sa fie acceptat pentru psihanaliza se acorda, de
regula, 0 perioada provizorie de 2-3 saptamani pentru a decide daca Tehnicile psihanalizei
problemele acestuia sunt abordabile prin intermediul acestei tehnici.
Psihanaliza ortodoxa ~i conservatoare considera ca pot fi abordate
a) Metoda asociatiilor libere
psihanalitic urmatoarele categorii de tulburari; starile de anxietate,
isteria anxioasa, isteria de conversie, nevrozele compulsive, fobiile, Dupa opiniile lui Freud, subiectul pe marginea caruia pacientul va
nevrozele caracteriale ~i perversiunile. Se considera di pot fi abordate asocia liber este lasat integralla latitudinea sa, :tara sa i se ceara sau sa
psihanalitic chiar formele mai severe ~i cronice ale acestor tulburari. se incurajeze coerenta ~i pastrarea unui fir director al asociatiilor.
Unii psihana1i~ti modemi recurg astazi la serviciile unui psiholog Tehnica asociatiei libere consta in a lasa mintea sa vagabondeze
care sa realizeze interviul clinic ~i sa fumizeze date bazate mai ales pe astfel indlt pacientul sa spuna absolut tot ce-i trece prin cap, indifc-
38 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 39

rent de conveniente, jena ~i rnra a pune in actiune dorinta de a face 0


personalitatea umana se angajeaza la 0 lupta cu ele ~i prin mecanisme
impresie buna.
Produsele asociatiilor pot fi amintiri, imagini, reverii diume, gan- de natura dinamica cum ar fi, de pilda, condensarea ~i deplasarea care
substituie ~i mascheaza continutul real al visului care apare sub forma
duri acuzatoare, sentimente, repro~uri etc. continutului manifest.
Adesea fluxul asociatiilor lib ere este blocat de punerea in TImc-
Metoda analizei viselor, a~a cum este ea utilizata in psihanaliza,
tiune a rezistentelor subiectului.
cere pacientului sa asocieze nu asupra visului in intregime ci asupra
Ratiunea pentru care se utilizeaza asociatiile lib ere este aceea ca
detaliilor care ii apar sernnificative pacientului sau psihanalistului.
inconf?tientul va revela prin aceasta metoda continuturile sale repri-
Astfel, apar la iveala teme spebfice care conduc la aducerea in con-
mate, eliberand individul de efectele lor, in felul acesta scopul
f?tiinta a continutului latent de natura incon~tienta.
psihanalizei fiind atins.
Analistul, atunci cand 11ajuta pe pacient sa-~i interpreteze visele,
Este eronata opinia dupa care psihanalistul nu utilizeaza niciodata
trebuie sa cunoasca foarte bine personalitatea ~i problematica pacien-
intrebarile directe. Dimpotriva, acesta Ie folose~te ca stimuli pentru tului f?iin acela~i timp sa fie conf?tient de faptul ca nu exista un simbo-
declan~area unor noi asociatii (intrebarile sunt de tipul: "la ce te duce
lism universal al viselor, care se poate aplica absolut in orice situatie
gandul acesta?", sau "cati ani aveai cand s-a intamplat aceasta?"). (Watson, 1963).
Un principiu director al tehnicii asociatiilor lib ere consta in aceea Inca Freud arata ca modul cel mai eficient de a completa analiza
ca atata timp cat pacientul asociaza liber pe tema transferului asupra unui vis este s-o amanam pana ce materialul respectiv va fi continuat
terapeutului, aceste asociatii raman neatinse. Doar· atunci cand f?iamplificat in cursul unor noi vise.
transferul este utilizat de pacient cu un mecanism de rezistenta, a sosit Interesant de subliniat este f?ifaptul ca primele vise sunt mai uf?or
momentul ca analiza sa se indrepte asupra acestui subiect. de analizat f?i de interpretat de catre pacicnt, datorita lipseide
b) Analiza viselor sofisticare de catre pacient. Cu cat analiza progreseaza mai mult, cu
atat se patrunde in zone din ce in ce mai obscure ale psihismului.
Lipsa de coerenta, caracterul dezordonat ~i aparent ilogic al aso-
c) Analiza actiunilor pacientului
ciatiilor libere este caracteristic ~i viselor.
Ca ~i asociatiile libere ~i visclc pot fi privite in mod deterministe o aha sursa pentro obtinerea materialului ce trebuie analizat 0
ca rcprezentand rcactiile celui care viseaza la propriile sale experiente reprezinta interpretarea actiunilor pacientului. Comportamentul non-
de natura incon~tienta. De fapt, pacientii se refera, de cele mai multe ori, verbal cat ~i cel verbal (neintentional) includ 0 serie de elemente
in mod spontan in cursul asociatiilor libere la visele pe care Ie-au avut. importante pentro analiza, cat ~i aspecte neesentiale. Aceste aspecte
Freud a caracterizat visele ca fiind "calea rcgala spre incon~tient". se pot manifesta atilt in cursul ~edintei de psihanaliza cat f?iin afara ei.
Continutul manifest, povestit de cel care a avut visul, este un fel de Astfel de comportamente manifestate in timpul ~edintei pot fi, de
ecran de tip caleidoscopic, care nu face dedit sa ascunda continutul pilda, grija excesiva a pacientului de a nU-f?i~ifona pantalonii, privirile
latent - sernnificatia reala a visului. Acest continut latent reprezinta anxioase pe care acesta Ie arunca peste umar, in directia terapeutului,
senti mente ~i dorinte adanc reprimate, in care pacientul este atat de cOIl}portamentul de flirt, erorile de pronuntare a unor cuvinte etc.
pro fund implicat incat nu Ie poate aduce in con~tiinta prin efort In afara f?edintei pot sa apara modificari ale comportamentului
personal. Fiecare vis reprezinta 0 lupta a pacientului de a-~i rezolva pacientului in familie, la serviciu, aparitii sau disparitii de simptome,
conflictele de natura incon~tienta. Incapabila de a face fata conflic- reactia la 0 anumita situatie cu mai multa sau, dimpotriva, mai putina
telor incon~tiente, a~a cum apar ele in sernnificatia lor deplina, anxietate, modificari in modul in care pacientul i~i tolereaza prietenii
sau rudele.
40 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 41

d) Transferul ~i rezistentele Intr-o mare masura, psihoterapia analitica consta dintr-o serie de
astfel de descoperiri pe care Ie face pacientul. Consecutiv acestor ilu-
Freud considera transferul ~i rezistentele ca fiind puncte centrale
minari (insight-uri) se pro due modificari favorabile in sfera perso-
ale psihanalizei, considerand ca acestea sunt mijloacele prin interme- nalitatii subiectului.
diul carora psihanaliza poate fi deosebita de 0 alta abordare psiho- Transferul nu este altceva decat 0 repetitie a unor experiente trecute
terapeutica non-psihanalitica. ale pacientului, experiente pe care Ie transfera asupra terapeutului.
Transferul se refera la relatia pacient - terapeut, relatie care are un Pacientul traie~te aceasta experienta nu atat prin reamintirea unor
caracter irational, proiectiv ~i ambivalent. In psihanaliza aceasta re1a- evenimente trecute cat prin retrairea unor stari afective care au pre-
tie este utilizata terapeutic, explicandu-se pacientului modul de actiu- zentat importanta pentru el itl trecut. Astfel, el nu spune cat de critic a
ne al acestei relatii cat ~i radacinile sale in istoria vietii acestuia. fost la adresa parintilor sai ci devine critic fata de analistul sau; el nu-
Atata timp cat psihanalistul i~i mentine neutralitatea, majoritatea ~i reaminte~te jenele sale privind practicile sexuale, in schimb este
reactiilor emotionale ale pacientului nu sunt rezultatul situatiei pre- ru~inat ~i secretos atunci cand este analizat.
zente, ci izvorasc din propriile tendinte ~i dorinte ascunse. Analiza In stadiile initiale ale pshanalizei, datorita relatiei transferentiale
acestor reactii datorate transferului conduce la descoperirea unor pot sa dispara simptomele pacientului ~i sa aparii iluzia ca s-a instalat
experiente timpurii din copilaria pacientului, experiente care au gene- deja sanatatea psihica. Aceasta se intampla din cauza eliberarii anxie-
rat aceste tendinte. tatii, eliberare ce se produce datorita increderii pacientului in analist.
Transferul 11conduce pe pacient sa-~i puna probleme asupra originii Aceasta etapa este denumita in general "cura de transfer" ~i este
comportamentelor sale, care a ramas macar partial in afara con~tiintei tranzitorie deoarece procesele incon~tiente nu au fost inca prelucrate.
sale.
Repetarea modelelor nevrotice de comportament in relatie cu psiho-
o data cu "ipsight-ul" (descoperire intuitiva ~i brusca) asupra terapeutu1 poarta numele de "nevroza de transfer". Relatia se fixeaza
acestor probleme, valul irational care mascheaza adevaratele origini la un nivel irational, emotional ~i regresiv. Analistul este privit de
ale actiunilor pacientului se da la 0 parte ~i astfel pot sa apara catre pacient ca 0 zeitate omnipotenta, acesta dorind sa fie iubit de
schimbiiri in sfera personalitatii acestuia. catre psihoterapeut, inclusiv in plan sexual.
>- Thompson (1946) ilustreaza acest fenomen prin intermediul ur- Sentimentele sale fiind frustrate, in con~tiinta pacientului decep-
matorului exemplu; tionat apare anxietatea ~i furia. Daca predomina anxietatea, pacientul
Un pacient incearca permanent sa faca pe plac terapeutului, fata de va manifesta 0 atitudine supusa incercand sa obtina favoruri de la
care manifesta doar apreciere ~i admiratie ~i nu se supara nici atunci terapeut. Daca predomina furia, pacientul devine agresiv, reven-
cand acesta 11pune fata in fata cu situatii nep1acute pentru el. Cand dicativ, asertiv ~i plin de resentimente.
terapeutul ii atrage atentia asupra acestui lucru, la inceput pacientul Sarcina terapiei este sa corecteze aceste atitudini pentru ca pacien-
este surprins ca cineva poate considera acest fenomen ca fiind tul nu poate fi realist cu restullumii pana nu e realst in cadrul relatiei
neobi~nuit. Treptat, pacientul incepe sa identifice acela~i model com- sale cu psihoterapeutul.
portamental ~i in re1atia sa cu alte persoane, devenind con~tient de In cadrul situatiei transferentiale pacientul are 0 minunata ocazie
originile ascunse ale acestui gen de comportament - teama de sa se confrunte la scara mai redusa cu acelea~i dificultati pe care nu a
dezaprobare care il cop1e~e~te. Incepand sa se intrebe de ce este atat fost capabil sa Ie stapaneasca in trecut, cum ar fi, de pilda, amestecul
de. anxios ca va fi dezaprobat, ii revin in rninte amintiri din copilarie de invidie, cu admiratie ~i recuno~tinta fata de tatal sau, fratele mai
care pun inevidenta incidente care au declan~at aceasta teama. mare sau aIti rivali, sentimentele de anxietate consecutive trairii invi-
42 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 43

diei ~i ostilitatii, atitudinea dependenta, solicittind ajutorul, pe care 0


demonstra analistului ca nu are dreptate, cautand sa se impotriveasca
are fata de mama sa, in acela~i timp cu toata frustrarea ~i resentimen- in mod incon~tient progresului analizei.
tele ce apar atunci cand cerintele sale de a obtine 0 dragoste nu sunt
In sens restrans rezistentele se manifesta prin indHcarea regulii
indeplinite, sau cu revolta fata de hiperprotectia materna. fundamentale a analizei - neimparta~irea tuturor gandurilor terapeutului.
Persoanele incapabile sa se identifice emotional cu 0 alta persoana, Exista 0 mare varietate de forme pe care Ie pot imbraca
care deci nu pot trai experienta transferului, sunt contraindicate pentru rezistentele, in afara dezacordului direct cu interpretarile analistului;
psihanaliza. In aceasta categorie sunt inclu~i subiecti cu tu1burari de asociatii multiple ~i superficiale, pauze prelungite in fluxul asocia-
personalitate, cum ar fi, de pilda, unii psihopati sau psihotici, mai ales tiilor, intarzieri ~i absente de la terapie, aparitia de noi simptome,
schizofreni.
posibilitatea de a adormi in timpul ~edintei de psihoterapie etc. Nu
Pentru psihanali~ti relatia transferentiala este importanta pentru este de fel greu de inteles de ce Stj manifesta rezistentele. Pacientul a
doua motive principale; izbutit sa ajunga la un anumit gen de adaptare, de a face fata pro-
1. Ea arundi 0 lumina asupra modele lor de identificare din priilor probleme de viata. El va lupta impotriva asociatiilor lib ere
copi1arie, cat ~i asupra unor particularitati ale relatiilor pacientului cu pentru ca simte ca se intra intr-un teritoriu nesigur unde este amenin-
cei din jur. Astfel, psihanalistul afla elementele fundamentale in lega- tata lumea pe care ~i-a fiimit-o pacientul. Mai mult, unele din dorin--
tura cu personalitatea pacientului prin intermediul reeditarii, in cadrul tele ~i tendintele incon~tiente ale pacientului sunt dea~a natura indU 0
relatiei psihoterapeutice, a relatiilor din copilaria timpurie, ~i ceea ce data ajunse in con~tiinta nu pot fi acceptate de el, cel putin la Inceput,
este poate ~i mai important este ca aceste lucruri Ie afla in cele din pentru ca sunt prea terifiante. Pacientul este speriat de propriile sale
urma ~i pacientul insu~i. tendinte ~i dorinte pe care nu Ie poate admite.
2. Terapeutul se folose~te de aceasta puternica relatie afectiva Nu ignoranta, necunoa~terea propriilor sale probleme, ci rezisten-
pentru a incmaja pacientul sa depa~easca rezistentele. Deoarece tele i1 impiedica pe pacient sa-~i inteleaga dificultatile. Sarcina
dorinta dominanta a pacientului este sa-i faca pe plac terapeutUlui ~i terapiei este sa analizeze rezistentele pentru a demonstra pacientu1ui
deoarece el se simte protejat ~i sustinut de catre terapeut, relatia trans- in ce masura acestea il impiedica sa afle cauza a ceea ce ii provoaca
disconfortul prezent.
ferentiala contribuie la evidentierea unor anumite aspecte psihologice
care in alt context ar fi prea greu de tolerat pentru pacient fiind prea Ultimul tip de rezistenta se manifesta atunci cand pacientul renUl1-
anxlOgene. ta la psihoterapie. Pentru a depa~i aceasta situatie este nevoie de un
In cele din urma relatia transferentiala trebuie dezvoltata astfel transfer puternic asupra terapeutului. Spre s:tar~itul terapiei relatia
incat pacientul sa ajunga s-o priveasca a~a cum este ea de fapt, ~i transferentiaHi slabe~te ~i pacientul invata treptat sa fadi fata singur
anume 0 reeditare a relatiei sale cu 0 figura parentala din copiHirie. situatiilor, sa se bazeze pe sine insu~i. Din timp in timp se reactiveaza
vechile tendinte care se vor manifesta in reaparitia sentimentelor de
Astfel, pacientul trebuie sa renunte ·la copilarie ~i sa fie capabil sa
frustrare, traire ce se soldeaza cu noi incercari ale pacientului de a sta
stabileasca relatii de tip matur cu persoanele importante din anturajul
sau. pe propriile sale picioare. Egoul pacientului devine treptat tot mai
puternic pana in momentul dlnd este capabil sa renunte la dependenta
Un alt concept utilizat de psihanaliza este cel de rezistenta. In sens sa fata de terapeut.
larg orice interfera cu desfii~urarea fireasca a cursului terapiei poate fi
considerat ca fiind rezistenta, ca de pildii, interpretarile oferite de e) Contratransferul
analist pacientului, interpretari ce sunt primite de el cu dezaprobare,
Psihanaliza reprezinta in mare masura 0 experienta emotionala
incerciirile sale de a lupta impotriva respectivelor interpretari, de a-i pentru pacient, dar ~i pentru psihanalist, la care se poate manifesta sub
44 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 45

forma contratransferului in cursul caruia acesta raspunde emotionalla pacientu1 poate face fata respectivei interpretari. Aceasta apreciere
soliciHirile efective ale pacientului. depinde, 1a randu1 sau, de existenta transferului ~i de intelegerea me-
Analiza didactica pe care trebuie sa 0 fadi orice viitor psihanalist canisme10r de aparare a egou1ui.
trebuie sa impiedice aparitia contratransferului. Cu toate acestea ana- Interpretari1e £acute prea timpuriu de catre un analist amator pot
liza nu este absoluta ~i mai exista uneori zone neexp10rate la nive1u1 arunca un pre-psihotic in criza sau un anxios intr-o stare de panica.
persona1itati terapeutu1ui. Controlu1 sentimentelor fata de pacient, Interpretarea nu este un sfat, 0 sugestie, 0 incercare de influentare
£ara insa a deveni nereceptiv ~i lipsit de inte1egere umana, este pro- a pacientului sau 0 proiectare a opinii10r ~i atitudini10r analistu1ui. In
blema fiecarui terapeut. Acesta trebuie sa aiM intelegere fata de ace1a~i timp, interpretari1e date de analist nu sunt irefutabi1e, vali-
pacient, sa fie responsiv 1a prob1eme1e acestuia, dar in ace1a~i timp sa- ditatea lor depinde de verificarea lor de catre pacient in ~edinte1e
~i contro1eze proprii1e sentimente ~i atitudini. viitoare, prin mecanismu1 asociatiilor libere ~i eel a1 ana1izei viselor.
Interpretarea analitica consta deci in aceea ca terapeutu1 ordoneaza
f) Analiza egoului materialu1 discontinuu produs de pacient in cursu1 asociatii1or libere
Analiza functiilor egou1ui reprezinta, de asemenea, un proces im- ~i ana1izei vise1or, conferindu-i 0 explicatie eu sens prin prisma
portant in cadru1 psihanalizei. coneepte1or psihanalitiee. Aeeste interpretari realizate de psihote-
Dupa cum afirma French (1947), exista in psihanaliza ~i 0 practica rapeut 11ajuta pe pacient sa obtina insight-ul cu privire 1a eontinuturi
standard de a nu trece la interpretarile Id-ului pana dnd nu se incon~tiente, surse ale unor comportamente dezadaptative.
rea1izeaza analiza fortei ~i naturii specifice a atitudinilor con~tiente ~i Arta interpretarilor are drept seop principal, dupa Freud, identifi-
compbrtamentu1ui subiectului care pot influenta punerea in actiune a carea rezistentelor pe masura ce e1e apar ~i determinarea pacientu1ui
rezistentelor 1a diverse interpretari. Aceasta este "analiza ego-ului". sa devina eon~tient de e1e. Cand rezistentele sunt eliminate pacientul
Aceasta inseamna ca analistul tinde sa inteleaga nu numai care poate proeeda, prin intermediu1 asociatiilor libere, la abordarea
sunt radacini1e trecute ale probleme10r actua1e, ci ~i ce aspecte curente materialu1ui reprimat, aducand in con~tiinta continutul incon~tient.
ale vietii pacientu1ui sunt active 1a un moment dat. Deci, terapeutul h) Prelucdirile asupra materialului produs de padent
lucreaza inHii prezentul; el nu poate analiza de fapt trecutu1, ci doar 11
reconstruie~te. Pre1ucrarea este un proces descris ea reprezentand continuarea
Sub1iniind ro1u1intaririi functiilor integrative ale egoului, French demersu1ui analitic sub forma unor interpretari specifice ulterioare, in
(1945) arata ca analistu1 nu trebuie sa se centreze doar pe impulsuri1e ciuda e~ecului pacientu1ui de a aecepta sau asimi1a emotional inter-
reprimate ~i pe mecanisme1e de aparare ale ego-ului, ci ~i asupra pro- pretarile sau constructe Ie initia1e oferite de terapeut ~i care se refera 1a
blemelor actua1e pentru care egoul cauHi sa gaseasca 0 solutie. anumite aspecte ale personalitatii pacientului.
Acest procedeu este foarte eostisitor sub aspectul timpu1ui, el
g) InterpreHirile "mancand" multe ore de psihanaliza. Pacientul tinde mereu sa se
Pe masura ce ~edinte1e se des£a~oara apar semnificatii ~i conexiuni intoarca spre comportamentele sale infantile iar terapeutul nu face
legate de prob1eme de baza ale pacientu1ui. Bineinteles, analistul este altceva decat sa aiM rabdare ~i sa a~tepte reluand materialul propus
primul care incepe sa dezva1uie continuturi semnificative in aparenta mereu, din diferite unghiuri de vedere a~a cum sugera Freud, sau,
dezordine a informatiilor ce rezulta din materia1ul produs de pacient. devenind mai activ, a~a cum este de parere Ferenezi (1926).
Decizia dnd anume trebuie sa se faca 0 interpretare unui pacient Putem spune, a~adar, ca demersuri1e psihanalizei sunt (Karasu,
este 1uata in functie de aprecierea terapeutului asupra masurii in care 1980);
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 47
46

• c1arificarea, care inseamna a pune un anumit eveniment sub Dupa Lorand (eit. Watson, 1963) alte criterii ar fi:
lumina reflectorului atentiei, separand aspectele esentiale de cele • reducerea tendintei de a deveni anxios, de a avea comporta-
mente regresive, de a evita realitatea;
neesentiale;
• dezvoltarea unor atitudini pozitive de toleranta ~i acceptare a
• interpretarea, care cauta ceea ce se ascunde in spatele
materialului furnizat de pacient, subliniind cauzele ~i sensul unui celorlalti.
material sau proces; Disparitia amneziei infantile este considerata de unii autori un
indicator important al succesului curei psihanalitice. Daca subiectul
• prelucrarea asupra materialului asociativ, care reprezinta 0
mai pastreaza amnezie referitoare la perioada primilor cinci ani de
explorare progresiva, repetitiva a interpretarilor ~i rezistentelor
viata, atunci analiza nu este considerata completa. Asupra acestui
care apar in cursul interpretarilor, p~na ce semnificatiile psiholo-
criteriu exista astazi discutii.
gice ascunse sunt pe deplin integrate ~i inte1ese de pacient.
Este importanta, de asemenea, dizolvarea relatiei transferului care
s-a dovedit operativa pe parcursul d~sfa~urarii analizei. Atata timp cat
Terminarea curei analitice
subiectul mai are relatii de tip infantil cu un parinte sau cu 0 figura
parentala reprezentata de psihanalist - eel analizat ramane in conti-
Cu privire la aceasta problema nu exista un raspuns standard. Inca nuare infantil sub aspect emotional.
Freud era de parere di din punct de vedere teoretic exista ~i analize In conc1uzie, putem spune ca in psihanaliza procesul psihotera-
care se prelungesc un timp nedefinit. peutic functioneaza, in principal, pe baza a trei aspecte - mecanisme;
Scopul psihanalizei nu consta doar din a-I ajuta pe pacient sa • abreactia sau descarcarea emotionala (catharsisul);
rezolve 0 anumita problema specific a, ci mai degraba sa-~i puna in • insight-ul sau intelegerea imediata a problemelor;
actiune resursele psihice pe baza carora va putea face fata oricarei • aparitia con~tientizarii unor cotinuturi de natura incon~tienta
probleme de natura emotionala. (a amintirilor refulate, amintiri ce apartin mai ales copilariei).
Odata ce s-a obtinut "insight-ul" pacientul trebuie sa devina
capabil sa faca fata unor prob1eme diferite de viata. Acesta este Reexaminarea relatiei de ajutorare a pacientului din punetul
procesul psihoterapeutic de reeducare. de vedere al psihoterapiei dinamiee moderne.
Psihanali~tii considera ca acest proces este posibil dupa ce pacien- Casament (1992) a aratat ca psihoterapia contine 0 serie de
tii ~i-:auexaminat, con~tientizat ~i inteles propriile probleme ~i reaetii. paradoxuri dintre care mentionam cateva:
Atata timp cat psihanaliza este considerata 0 terapie de recons- 1. Pentru fiecare subiect exista douii realitati - una externa ~i una
tructie a personalitatii ~i nu una centrata pe simp tom, este necesar ca 0 interna. Realitatea extemii este traitii prin prisma realitatii inteme,
cura sa aiba ca efect schimbari in sfera personalitatii. care la randul ei este modelata de experientele trecute. Terapeutul
Un studiu realizat de Obendorf (eit. Watson, 1963) pe baza unor trebuie sa ia act de ambele realitati ~i de interrelatiile permanente
chestionare a demonstrat cii rezultatele terapiei analitice sunt perti- dintre ele.
nente dlnd: 2. Exista mai multe moduri in care subiectul i~i poate aminti ceva:
• pacientul dobande~te capacitatea de a-~i aceepta sexualitatea; reamintirea obi~nuita, realizata la nivel con~tient ~i reamintirea prin
• obtine 0 mai buna adaptare sociala; care se dezvaluie continuturi incon~tiente. Aceasta din urma se
• dobande~te intelegerea mecanismelor care stau la baza difi- caracterizeaza printr-o imagine mult mai vie, plinii de detalii, care
cultiitilor sale actuale. parca sunt retraite in prezent. De regula aceste continuturi IlU se reteI'll
48 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 49

la experiente agreabile ci la evenimente psihotraumatizante, produca- 7. Cand terapeutul se eonfrunta cu elemente ale comuniciirii incon-
toare de anxietate, despre care se poate spune in termeni analitici ca ~tiente din partea pacientului, el adesea intra in contact cu ceva ee
reprezinta rezultatul ciiutarilor ~i incercarilor incon~tientului de a denumim procesul de gandire primara.
controla anxietatile pana atunci incontrolabile. Este necesar ca el sa fie capabil sa inteleaga paradoxurile logieii
3. Nimeni nu are acces in mod obi~nuit la propriul incon~tient tara incon~tientului.
ajutorul altei persoane. Daca continuturile incon~tiente pot fi inter- De pilda (un exemplu de gandire primara), in mod firesc noi'
pretate intr-un mod tolerabil ~i cu semnificatie pentru subiect, ceva ce consideram in mod ineon~tient ea toate relatiile sunt simetrice.
inainte fusese refulat, va putea patrunde in campul con~tiintei. Astfel, dacii Ion e suparat pe Maria, noi percepem in mod incon-
4. De regula terapeutul este eel care incearcii sa descifreze ~tient ca ~i Maria este supiirata pe Ion.
continuturile ineon~tiente ale subiectului. Ceea ce se ignora insa este Pe plan incon~tient partea este identificata cu intregul, iar interi-
ca ~i pacientul "cite~te" cu sau tara voie ineon~tientul terapeutului, orul ~i exteriorul sunt abordate in mod identic.
ceea ee inseamna ca acesta nu mai apare ca un eeran alb a~a cum 11 A~a cum arata inca Freud, la nivel de incon~tient nu exista negatie
vroia Freud ~i din aeest motiv este necesar sa avem in vedere aceasta sau contradictie ~i nici conceptul de timp.
realitate c1inica.
Daea transferul este abordat in logica incon~tientului, putem sa ne
5. Terapeutul se straduie~te sa nu facii gre~eli sau sa nu cada in
a~teptam ca relatia prezenta sa fie similara eu 0 relatie anterioarii din
capcana propriilor comportamente defensive~ Cu toate acestea, acest istoria vietii pacientului.
lucru se intampla uneori ~i in aceste situatii pacientul profita de aceste
Aceasta similaritate poate fi initiata atat de paeient cat ~i de tera-
gre~eli, dand 0 noua tumura procesului terapeutie. Aeesta din urma
peut. Cel mai adesea se considera ca pacientul este eel care proiec-
poate fi imbogatit eand terapeutul este capabil sa invete de la pacient.
te:lza elemente ale experientei trecute asupra terapeutului sau situatiei
6. Terapeutul analist trebuie, uneori, sa tolereze perioade lungi in
terapeutice. Experienta c1inicii a aratat ca nu de putine ori terapeutul
care se simte ignorant ~i neajutorat eeea ce ii poate produce anxietate.
este eel care, tara voia lui, se poate eomporta astfel ineat sa readuca in
Analistul eu experienta trebuie sa se eomporte adecvat atunci cand se
afla in aceasta ipostaza, pentru a putea ramane deschis la informatiile prezent unele elemente din trecutul pacientului.
care pot sa apara. Din acest motiv relatia transferentiala are un caracter atat de
pregnant ~i imediat.
Utilizarea teoriei analitice 11 ajuta pe terapeut sa se descurce in
La nivel incon~tient poate avea loc ~i 0 confuzie intre experienta
perioadele in care nu ~tie pe ce drum sa apuce (exceptie fac situatiile
"eului" ~i a "celorlalti". Ce continut vine de la cine intr-o relatie bila-
in care terapeutul este cuprins de momente de inspiratie subiHi).
terala nu apare cu c1aritate la nivel de subcon~tient. Aceasta se
Cu to ate acestea, teoria trebuie sa slujeascii demersului terapeutic
real, nu sa-l subjuge. intampla datorita faptului ca procesul de comunicare la acest nivel
Dacii terapeutul poate tolera anxietatea de a nu fi competent, de a poate fi in aeela~i timp proiectiv (0 persoana proiecteaza ceva asupra
nu ~ti ~i i~i dezvolta capacitatea de a a~tepta pana dnd apare ceva eu alteia) sau introectiv (0 persoana interiorizeaza ceva ce apartine
adevarat semnifieativ, este asigurat succesul terapiei ~i se evita riscul alteia).
de a proiecta asupra pacientului deeeptia de a nu fi inteles esenta 8. Reactionand la elementele obiective ale relatiei de similaritate,
problemei sale. pacientii reactioneaza ~i la modul in care pereep ei realitatea extema
Fiind pre a pregatit sa aplice imediat 0 teorie gata fabricata, tera- in termeni de afectivitate. Astfel, de pi Ida, un. pacient poate sa devina
peutul poate deveni surd la informatii nea~teptate. con~tient de relatia sa de dependenta fata de terapeut. Aceasta depen-
50 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 51

denta poate evoca un set incon~tient de alte reactii care implica voie sa doarma cu mama), relalie ce a fost retraita fn prezent ca un
dependenta cum ar fi, spre exemplu, asocierea dependenta - separare, echivalent al rela{iei dintre flul ei §i sot. Fiecare rela{ie include
fapt ce poate atrage un anumit gen de comportament din partea paci- elementele relaliei parinte - copil §i trairea cuiva care a fost exclus.
entului. Aceasta explica de ce chiar 0 intrerupere scurta in cursul
terapiei ajunsa la un stadiu mai avansat, in care se ajunge la 0 depen- 10. Terapeutul este antrenat sa-~i contro1eze reactiile de contra-
denta regresiva infantila, poate fi mai traumatic a dedit 0 intrerupere transfer asupra pacientului. Cu to ate acestea multi pacienti devin
mai indelungata a terapiei aflata intr-un stadiu mai timpuriu. victima reactii10r contratransferentiale ale terapeutilor. Aceasta se
9. Retrairea trecutului nu este totdeauna legata direct de relatia intampla deoarece terapeutul are tendinta de a avea 0 atitudine fata de
analitica (terapeut - pacient), ca in cazul urmator: cele petrecute in timpul analizei. De pilda, el poate tdi sentimentul de
"deja vu" dnd apar clemente comune intre situatia clinic a actual a ~i
> Caz.l alte situatii cu care s-a confruntat in trecut. Aceasta 11face pc terapeut
sa riispundii unei noi situatii cu un fals sentiment de recunoa~tere.
Dna P. s-a trezit plangand fiira motiv dupa ce §i-a culcat baie{elul
de 4 ani. Ea nu reu§ea sa-§i explice ce a apucat-o. Asocia{iile puneau > Caz2
acest fapt fn legatura cu copilul care fusese foarte neastamparat fn
timpul zilei, manifestand reac{ii de opozi{ie la absolut tot ce-i cerea o femeie se afla fn terapie la un terapeutincepator de sex
ea. Mama i-a cerut sa mearga fn camera lui, iar cand copilul a masculin. (Protocolul e luat la penultima §edin{a inainte ca tera-
refuzat, ea a {ipat la el. Copilul s-a supus §i nu au mai aparut peutul sa piece in vacanta) (Casament, 1992)
probleme. Pacienta: Ar trebui sa ma asculti azi cu mai multa grija pentru ca
Dna P. credea ca plansul ei avea ceva legatura cu incidentul am fost la dentist. EI a scapat freza §i mi-a ranit limba, a§a ca mi-e
respectiv, dar nu fn{elegea ce a enervat-o atat de rau. Ceea ce era greu sa vorbesc.
mai ciudat era ca copilul se purtase bine pana atunci. Ea s-a fntrebat Terapeutul: (se repede sa faca imediat legatura cu fntreruperea
daca nu cumva a enervat-o §i faptul ca copilul a refuzat sa se. culce ce va urma datorita vacantei);
piina cand ea i-a sugerat sa se culce fn patul tatalui sau, dupa care el Cred ca ti-e teama ca nu voi fl destul de atent cu tine pentru ca ma
s-a culcat imediat. pregatesc sa plec in vacanta, fn a§a fel fncat vorbele mele te vor rani
Daca analizam secvenla rezulta ca ea f§i are originea fn relalia pentru ca treb.uie sa plec.
mama - copil; copilul neascultator 0face pe mama sa planga. Pacienta: Nu, de fel (lini§te).
De fapt, analiza ulterioara scoate la iveala 0 experienla timpurie a Terapeutul: Cred ca utilizezi tacerea ca un mod de a ma parasi
mamei - propria ei mama obi§nuia sa lipe la ea cand nu era cuminte fnainte ca eu sa flu cel care te parase§te.
§i asta mai ales dupa ce s-a nascut fratele ei mai mic. Pacienta a Pacienta; Nu. De fapt chiar ma gandeam sa renunt la terapie
refuzat sa manance iar mama a trimis-o la internat pana cand a ajuns pentru ca lucrurile merg mai bine cu mine. Relatiile mele exterioare
din nou la greutatea normala. s-au fmbunatatit.
Asocialiile evocate au scos fn evidenla faptul cafratele ei mai mic Terapeutul: (care avea in minte ceea ce fnvatase in legatura cu
avea voie sa stea cu mama (aici flul ei are voie sa stea cu tatal). Se modul in care se fncheie 0 terapie); Simti ca aceste realizari se
observa ca mama care plange se identifica de fapt cu copilul care a datoreaza lucrului nostru comun sau sunt doar efectul progresului
tau?
fost certat. Mai mult, iese la iveala rela{ia de excludere (fratele ei are
Pacienta: Sunt 0 realizare a mea personala.
52 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 53

Terapeutul a fncercat s-o convinga pe pacienta sa mai rejlecteze Interpretare: Aluzia pacientei cu privire la casatorie este
fn legatura cu decizia de a fntrerupe terapia. interpretata de terapeut prin aceea ca pacienta se temea ~i de faptul
Cu toate aces tea, la urmatoarea ~edin{a pacienta a afirmat faptul ca sotul se va amesteca fn via{a ei, casatoria fiind 0 alta varianta a
ca nu mai are bani suficienti sa continue terapia. relatiei cu mama - ~i anume ca ea va fi contra lata de cineva.
Pacienta a pus fn func{iune un pattern de comunicare indirecta; Terapeutul va reorienta procesul terapiei. Daca pana acum a
stomatologul neglijent apartine unei categorii de medici neglijen{i din interpretat durerea de cap ca fiind produsa de teama de a nu fi
care face parte ~i terapeutul. dirijata de mama, apare acum posibilitatea de a 0 interpreta ca 0
lntervenind prea devreme, terapeutul a pierdut ~ansa de a ajla aluzie la copil; nu cumva simptomul reprezinta teama pacientei
daca afirmatia se refera sau nu la el. legata de faptul ca copilul ar simboliza fncercarea mamei de a pune
stapanire pe ea din interiorul corpului.
11. Re-orientarea ~edintei de analiza Pacienta a acceptat interpretarea ~i a scos la iveala gandul
Uneori in timpul unei ~edinte psihanaliza este necesar ca ascuns ca ~i-ar putea urf propriul copil, adaugand ca durerea de cap
terapeutul sa lase impresia ca ~tie, de~i nu ~tie. Adesea pacientul va ar putea fi expresia conjlictului dintre iubirea protectoare pentru
produce materialul suplimentar pentru descifrarea continutului incon- copil ~i impulsul ei de 0 via{a de a scapa de orice i-ar fngradi
~tient care pana atunci ramasese a.scuns. libertatea. Dupa ~edinta ea constata ca pentru prima data, dupa
multe zile, durerea de cap a fncetat.
> Caz3
12. Insight oferit sau impus?
o pacienta de 25 de ani, ajlata fn al doilea an de psihanaliza,
Interpretarile nu sunt totdeauna oferite de analist, ci pot fi ~i
ramane fnsarcinata - lucru pe care ~i-l dorea demult, sora ei mai
fortate, impuse. Daca pacientul refuza interpretarea, aceasta este 0
mica avand deja un copil.
dovada ca ea e adevarata ~i ca pacientul a pus in actiune rezistentele.
in primele luni de sarcina pacienta a pastrat secretul sarcinii,
Dar, pentru ca este posibil ca ~i terapeutul omniscient sa gre~easca,
fiind informati doar sotul ~i terapeutul. Pastrarea secretului era el trebuie sa se lase ajutat de pacient.
importanta pentru ea deoarece ea a suferit mereu de tentativele Pentru ca terapeutul sa nu impuna pacientului propriile idei, el trebuie
mamei de a-i controla existenta. Casatoria i-a permis sa se elibereze
sa fie eliberat de dorinta prea puternica de a vindeca ~i de a influenta. '
de tirania mamei vaduve, ea locuind suficient de departe de aceasta, Cand pacientul refuza 0 interpretare sau 0 accepta formal, se spune
fapt ce nu-i permitea sa se mai amestece fn viata pacientei. cii este yorba de rezistentele acestuia. De multe ori este a~a, dar e
.Dupa cateva luni pacienta a venit la terapie foarte necajita pentru posibil ca terapeutul sa nu fi observat ceva sau sa manifeste propriile
ca sora ei i-a descoperit secretul ~i ea va fi obligata sa-i spuna mamei sale rezistente (nu vrea Cll nici un pret sa renunte la interpretarea sa).
adevarul fnainte de perioada hotarata de ea.
Exemplu:
De cand sora sa a fntrebat-o fn legatura cu sarcina, pacientei i-a
aparut 0 puternica durere de cap. Un terapeut de sex feminin ajlat fn pregatire, afirma fn fa{a
Terapeutul a interpretat simptomul ca fiind rezultatul anxieta{ii grupului de lucru format din colegi, ca are un pacient care {ipa la ea
legate de interven{iile brutale ale mamei fn viata ei. Pacienta a fost fn timpul ~edin{elor de psihoterapie ~i ea nu poate fn{elege de ce,
suportand cu calm tipetele acestuia.
de acord cu interpretarea. Sarcina a fost prima ei experienta fn care
nu s-a amestecat nimeni. Nici casatoria nu a fost scutita de aceasta. in urma discu{iilor cu colegii a rezultat faptul ca terapeuta era
"surda" la ceea ce dorea sa comunice pacientul ~i ca acesta striga,
Durerile de cap fnsa au continuat.
doar-doar se va face cumva fn{eles.
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 55
54

etice ~i culturale in determinismul psihismului uman (Adler; Homey;


Terapeuta a reflectat asupra acestei sugestii §i a raportat faptul ca
Sullivan; Fromm; Reichmann; Meyer; Masserman ~i altii). lung
a reu§it sa inteleaga ceea ce dorea sa spuna pacientul, iar acesta din
urma s-a lini§tit. large~te temporalitatea personalitatii umane, accentuand ceea ce el
denumea trecutul sau primordial, iar Rank, Alexander, Deutsch ~i
Desigur, aceasta nu inseamna ca pacientii trebuie sa controleze Karpman extind sfera procedeelor de tratament precum ~i scopurile
procesul terapeutic. psihoterapiei.
Pentru a ne apara de distorsionarile produse de excesul de inter- Se incearca ~i remanierea relatiei pacient - terapeut indicandu-se
pretiiri teoretice, terapeutul trebuie sa-~i puna ~rmatoarele intrebiiri: ca terapeutul sa fie mai flexibil, mai direct ~i/sau mai activ in relatia
(1) Este respectata individualitatea pacientului - acesta este cu pacientul (Adler; Sullivan; Rank; Alexander; Stekel; Ferenczi;
ignorat sau se incearca manipularea lui fortata? Rosen).
(2) Cine ~i ce continut aduce la un moment dat in timpul De~i inca multi psihanali~ti continua sa fie adeptii curei psihana-
procesului analitic ~i de ce? litice clasice de termen lung, care poate dura ani de zile, au aparut ~i
Un alt exemplu de interpretare gre~ita: reprezentanti ai unor psihoterapii analitice de scurta durata.
>- Caz nr.4. Mann (1973) descrie a~a-numita "psihoterapie limitata in timp".
Aceasta abordare, centrata in principal asupra reducerii sirriptomelor,
inca intr-o faza timpurie a analizei, Dna B (care suferise arsuri utilizeaza metodele psihodinamice in cursul unui tratament care
grave cand avea 11 luni) ii spune terapeutului ca suferintele §i dureaza douasprezece ~edinte. Poate ca eel mai extins program de
amintirile acelei traume ii albesc paml. Terapeutul se uita cu atentie psihoterapie dinamica de scurta durata, care cuprinde ~i cea mai
§i nu vede nici un fir de par alb. Atunci el se fntreba daca nu cumva importanta componenta de evaluare, apartine lui Strupp ~i colabora-
aceasta este 0 invitatie de a se apropia fizic de pacienta, ea incercand torilor (Strupp, 1981, cit. Coleman; Butcher; Carson, 1984).
o manipulare isterica. Acest sistem, cunoscut sub denumirea de "psihoterapie dinamica
Ascultand insa cu atentie cele spuse de dna B, care puneau in limitata in timp" merge mai departe decat programullui Mann doar de
evidenta 0 mare suferinta interioara, terapeutul §i-a spus ca se afla reducere de simptome, avand pretentia de a produce modificari du-
pe 0 pista gre§ita, cautand semne exterioare §i nu interioare. Pacien- rabile in sfera personalitatii pacientilor in cursul unei terapii care
ta se referea de fapt la lumea sa interioara, ea spunand ca dureaza 25-30 de ~edinte.
experimentele traumatizante din copilarie au imbatranit-o in mod Au mai aparut ~i alte diferente in psihoterapia dinamica contem-
prematur. Ranile ei psihice nu fusesera vindecate. porana. Astfel, terapeutii anali~ti tind sa acorde 0 atentie mai mare
functiilor ego-ului, considerandu-l pe acesta ca peun factor de dez-
Psihoterapia dinamica post-freudiana voltare ~i de control al vietii individuale (Hartman, 1958). Astfel,
Modelul proto tip pentru terapiile dinamice este psihanaliza clasica omul este considerat ca 0 fiinta care este mai capabila de a se auto-
intemeiata de Freud. controla ~i mai putin dominata de experientele refulate ce tin de
Celelalte terapii de orientare analitica aduc modificiiri atat sub sexualitatea timpurie, ca in psihanaliza traditionala.
De~i evenimentele din copiliirie sunt in continuare considerate ca
aspect conceptual, teoretic, cat ~i sub aspectul metodologic (durata
terapiei, cazuistica abordata). Aceste sisteme incearca sa depa~easca experiente formative importante, psihanali~tii contemporani pun un.
accent ceva mai mare pe relatiile interpersonale ~i pe situatiile actuale
partial sau total accentul exagerat pus de Freud asupra aspectelor bio-
ale ·pacientului. Exista diferente de opinii intre psihanali~ti ~i in ceea
logice ale personalitatii, subliniindu-se ~i rolul unor aspecte sociale,
56 IRINA HOLDEVICI

ce prive~te cazuisti~a abordata. Daca psihanali~tii ortodoc~i lucreaza CAPITOLUL 3


doar cu cazuri conkiderate in mod c1asic ca fiind potrivite pentru
PSIHOTERAPIILE DE ORIENTARE
psihanaliza (fobii, acte compulsiv-obsesive, stari anxioase, isterii), alti
psihana1i~ti au curajul sa abordeze ~i cazuri mai dificile cum ar fi, de COMPORTAMENTALA
pilda, personalitatile schizoide, paranoide sau pacientii cu depresii
moderate.
Orientarea comportamentala a aparut ca 0 reactie fata de psiho-
In ciuda acestor modificari psihanaliza este criticata ~i astazi de terapiile bazate pe "insight" (iluminare) care puneau un accent deo-
multi autori mai ales pentru durata ei prea lunga (fapt ce 0 face sa fie sebit pe fortele ascunse, de natura incon~tienta ale psihicului uman.
~i foarte costisitoare pentru pacient), pentru faptul ca se bazeaza pe 0 Baza teoretica a terapiilor comportamentale i~i an~ originea in teo-
teorie discutabila asupra naturii umane, pentru neglijarea problemelor riile invatarii, care considerau ca personalitatea umana se structureaza ~i
curente ale pacientilor ~i accentuarea conflictelor incon~tient timpurii. functioneaza in raport de stimulii exteriori, de situatiile, rolurile ~i in-
Deoarece i~i propune 0 restructurare profunda a personalitatii, ea ter~ctiunile sociale ~inu de fortele psihice interne, abisale.
are un camp de aplicare mai restrans, fiind potrivita pentru persoane In formele sale extreme, orientarea comportamentala neaga total
cu inteligenta medie sau peste medie, cu 0 situatie financiara buna ~i existenta factorilor psihologici de natura interioara ..
care nu sufera deboli psihice majore. Terapeutii comportamentali~ti se ocupa de comportamentul observabil
Cu toate acestea, exista multe marturii din partea unor persoane ~i de conditiile de mediu care 11modeleazii, psihoterapia fiind inteleasa ca
care au beneficiat de pe urma psihanalizei, care i-a ajutat sa se un proces de invatare. Conform acestei orientari nevroza este considerata
autocunoasca ~i sa se inteleaga mai bine, sa se elibereze de anxietate ca un fenomen invatat ~iprin aceasta i~i pierde caracterul misterios.
~i conflicte interioare ~i sa-~i imbunatateascii relatiile interpersonale. Reactiile, emotiile ~i deprinderile dezadaptative au fost achizitio-
nate in cursul istoriei vietii individuale ~i ele s-au fixat deoarece au
permis candva subiectului sa evite anumite experiente traumatizante.
Ele tind sa fie repetate nu numai in prezenta stimulilor aversivi care
le-au generat ci ~i intr-o serie de situatii cu caracter similar. Aceste
. reactii nedorite fac obiectul psihoterapiei care i~i propune sa le
elimine. Deci, in concepti a comportamentali~tilor, psihoterapia nu
mai vizeaza 0 restructurare ~i reconstructie a personalitatii, ci doar
. reducerea ~i eliminarea simptomelor.
Astfel, Reyna (eit. Lazarus, 1987) arata ca psihoterapia este consi-
derata ca un set de procedee menite sa elimin{1Q multitlfC1mede reacti~
emotionale cu caracter dezadaptativ, de comportamente nedorite ~i sa
elaboreze modele de comportament mai eficiente, care sa permita
individului sa faca fata sarcinilor cotiCliene, sa interactioneze adecval
cu alte persoane ~i situatii.
Conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale sunt cele de
intarire sociala ~i de control al comportamentului. Principiul intaririi
se refera Lautilizarea ~i manipularea stimulilor ambiantei astfel incat
anumite categorii de comportamehte sa fie recompensate ~i in~felul
58 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 59

acesta sa creasca probabilitatea lor de manifestare. Psihoterapia de- Aceasta abordare reduce discrepanta dintre psihoterapiile dinamice
vine astfel un proces logic de control al comportamentului bazat 'pe :;;icele comportamentale. Diferenta esentiala intre cele doua orientari
cunoa~terea conditiilor care permit modificarea acestuia. terapeutice mentionate mai sus consta in modalitatea lor diferita de
Deconditionarea ca principiu terapeutic nu reprezinta 0 noutate in abordare a simptomelor. Orientarea dinamica este de parere ca simp-
terapie. Inca inainte ca teoriile invatarii sa capete in psihologie 0 tomul nu este important prin el insu:;;i, el fiind un simbol al unui
amploare atat de mare, a fost utilizata a:;;a-numita tehnica a "practicii proces nevrotic cu caracter mai pro fund. Acest proces psihopatologic
negative" (Dunlap, 1917; 1932) in tratamentullogonevrozelor:;;i ne- trebuie scos la lumina :;;inumai in felul acesta pacientul va deveni mai
vrozelor motorii (mai ales in terapia ticurilor). Aceasta tehnica adaptat la existenta.
solicita pacientul sa practice in mod deliberat deprinderea gre:;;ita Pentru terapeutii comportamentali:;;ti aceasta orientare este un non-
astfel incat aceasta sa se supuna controlului vointei. Aceste procedee sens. Simptomul nu simbolizeaza nici 0 problema mai profunda, ci
sunt cunoscute sub denumirea de deconditionare, desensibilizare sau reprezinta el insu:;;i 0 problema care trebuie eliminata tara pretentia de
reeducare. a modifi'ca altceva din structura personalitatii pacientului. Daca
Dupa anul 1950 aceste practici psihoterapeutice au luat amploare, simptomul a fost achizitionat prin invatare, efortul terapeutic trebuie
astfel incat la ora actual a orientarea comportamentalista a devenit una orientat in directia dezvatarii, procesul de invatare find inversat.
din directiile prioritare in psihoterapia contemporana. In conceptia terapeutilor de orientare dinamica inlaturarea simp-
Terapeutii de orientare comportamentalista citeaza adesea unul din tomului nu este considerata vindecare. Mai mult, aceasta eliminare
celebrele experimente ale lui Watson :;;iRayner (1920) in cursul ca- tara atacarea procesului nevrotic de baza este considerata periculoasa
rora un copil de 11 luni a fost conditionat sa dezvolte 0 reactie de pentru ca simptomul este doar expresia superficiala a unui proces psi-
frica in prezenta unui :;;obolan alb, prin asocierea prezentarii anima- hopatologic pro fund, care poate genera noi simptome adesea mai
lului cu un zgomot foarte puternic. Treptat teama s-a generalizat, ea severe decat cel abordat.
aparand :;;ila alte animale sau obiecte fabricate din blana sau plu:;;. Terapeutii comportamentali:;;ti nu-:;;ipun astfel de probleme, scopul
Watson :;;iRayner au anticipat principiile psihoterapiei comporta- psihoterapiei constand in deconditionarea subiectului de comporta-
mentale afirmand ca dad stimulul generator de teama ar fi asociat cu mente nedorite :;;iin inlocuirea lor cu comportamente dezirabile.
un stimul agreabil, teama ar putea fi eliminata. In perspectiva behaviorista persoana dezadaptata este diferita de
Astfel, daca pacientul este instruit sa-:;;i imagineze 0 experienta cea normala prin ace~a di a e:;;uat in dobandirea unor abilitati de a
anxiogena intr-o situatie terapeutica relaxanta :;;isecurizata el va con- face fata evenimentelor cotidiene :;;iin aGela:;;itimp a achizitionat mo-
stata curand ca experienta respectiva nu este urmata de consecintele .. dele de comportament gre:;;ite.
negative a:;;teptate, reactiade evitare avand un caracter nevrotic. prin
Tehnici ale psihoterapiei comportamentale
intermediul unor procedee de acest tip pacientul invata sa discri-
(dupa Coleman; Bucher; Carson, 1984)
mineze intre pericolele reale :;;ifricile sale irationale. Aceasta inter-
pretare pune accentul pe intelegerea semnificatiei stimuli lor de dtre 1. Tehnica stingerii comportamentelor nedorite
pacient, ea depa:;;ind limitele stricte ale conceptului de conditionare.
Modelele de comportament invatate au tendinta de a slabi :;;ide a
Din acest motiv multi psihoterapeuti contemporani tind sa inter-
disparea in timp dad nu sunt intarite corespunzator. Acest fenomen
preteze in felul acesta conditionarea, ei generand orientarea denumita
este evident mai ales in situatiile in care comportamentul nedorit a
"psihoterapie cognitiv-comportamentala" (Goldfried §i Goldfried,
fost intarit tara voie de alte persoane.
1975; Meichenbaum, 1974).
60 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 61

Astfel, copilul Billy, de 6 ani (Colleman; Bucher; Carson, 1984) a In cursul terapiei implozive pacientului se cere sa-~i imagineze
fost adus la clinica de neuropsihiatrie infantila pentru ca detesta situatii care ii produc anxietate; terapeutul in loc sa-l lini~teasca
~coala, comportamentul sau in clasa avand un caracter agresiv care manevreaza astfel situatia incat sa se produci:i 0 cre~tere tnasiva a
deranja lectiile ~ifiicea ca Billy sa fie respins de colegii sai. anxietatii. Prin expuneri repetate la situatii anxiogene in conditii de
Observand cu atentie comportamentul parintilor in timpul inter- securitate afectiva stimulii anxiogeni i~i pierd forta ~i comportamentul
viului clinic psihoterapeutul a constatat ca ambii parinti erau foarte de evitare a respectivelor situatii are tendinta sa se stinga.
permisivi ~i aprobau tot ce fiicea sau spunea copilul. Hipnoza ~i medicamentele psihotrope pot fi utilizate pentru a
Programul de psihoterapie propus a cuprins urmatoarele etape: cre~te sugestibilitatea subiectului ~i a facilita demersul psihotera-
a) Parintii au fost ajutati sa discrimineze intre comportamen- peutic. Confruntarea reala cu situatiile anxiogene (flooding) se utili-
tele reale ~i cele cu caracter demonstrativ ale copilului; zeaza cu succes mai ales la subiectii cu capacitati imaginative limi-
b) Parintii au fost invatati sa ignore copilul, neacordandu-i tate. Astfel, un pacient cu fobie de locuri inalte poate fi dus de tera-
interes ~i atentie atunci cand punea in functiune comportamente peut in astfel de locuri (pe acoperi~ul unor blocuri, pe poduri etc.).
demonstrative. Ei trebuiau, dimpotriva, sa manifeste aprobare Intr-un studiu pe pacienti cu agorafobie (teama de spatii deschise),
pentru comportamentele dezirabile; Emmelkamp ~i Wesels (1975) au demonstrat experimental ca
, c) invatatoarea a fost, la randul ei, instruita sa-l ignore pe expunerea prelungita la stimuli anxiogeni in vivo s-a dovedit superi-
Billy cand acesta se comporta necorespunzator # sa-i acorde oara celei imaginative.
atentie cahd se comporta bine. Cu toate acestea, exista ~i subiecti pentru care expunerea reala la
Comportamentele nedorite, cu caracter demonstrativ ale copilului, stimuli anxiogeni este prea dura.
s-au accentuat in clasa in primele zile, ele reduc/indu-se apoi din ce Aceia~i autori (Emmelkamp ~i Wesels, 1975) citeaza cazul unui
in ce mai mult, nemaifiind intarite de parinti ~i invatatoare. pacient agorafobic, care s-a ascuns in pivnita de teama de a nu fi
Odata cu diminuarea acestor comportamente copilul a inceput sa obligat sa se plimbe pe strada impreuna cu terapeutul.
fie tot mai mult acceptat de colegi, ceea ce a constituit 0 noua intarire Datele clinice au demonstrat ca de~i marea majoritate a pacientilor
a modelelor do rite de comportament ~i a modificat atitudinea sa raspund favorabilla aceste tehnici, unii subiecti nu obtin rezultate, iar
negativa fata de ~coala. la un numar foarte mic se poate produce chiar 0 exacerbare a simpto-
matologiei.
Exista doua tehnici psihoterapeutice mai curios cute care se bazeaza
pe principiul stingerii comportamentelor nedorite; . 2. Tehnica desensibilizarii sistematice
• terapia imploziva;
Aceasta tehnica s-a dovedit utila in reducerea unor modele de
• tehnica expunerii (flooding).
Ambele tehnici utilizeaza principiul stingerii reactiilor condi- comportament nedorite, prin punerea in actiune a altor modele com-
portamentale antagoniste.
tionate de evitare a stimulilor axiogeni ~i din acest motiv sunt indicate
in tratamentul tulburarilor anxioase. Metodele sunt asemanatoare in Prin tehnica desensibilizarii subiectul este invatat sa se relaxeze
esenta, diferenta constfu1d in aceea ca in cursul terapiei implozive sau sa se comporte intr-un mod care este incompatibil cu aparitia an-
pacientul se confrunta cu situatia anxiogena in plan imaginar, in timp xietatii in prezenta unor stimuli anxiogeni reali sau imaginari.
ce in cm:.sul celei de-a doua tehnici confruntarea cu stimulul anxiogen Tehnica desensibiliziirii nu se adreseaza in exclusivitate compor-
are loc chiar in realitate. tamente10r fixate prin intarirea negativii, ci unei game mult mai largi
de situatii.
62 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 63

Tennenul de "desensibilizare sistematica" ii apar;:ine lui Wolpe pe care ~i le-a imaginat in timpul ~edintelor de psih9terapie.
(1969). Pornind de la principiul ca modele Ie de comportament bazate W olpe (1969) a subliniat unnatoarele situatii in care tehnica
pe anxietate nu sunt altceva decat raspunsuri conditionate, autorul a desensibilizarii s-a dovedit ineficienta:
elaborat 0 metoda prin care pacientul este invatat sa ramana calm ~i • la pacienti cu dificultati in invatarea relaxarii;
relaxat in situatii anxiogene. Metoda cuprinde unnatoarele etape: • in cazul in care ierarhiile de stimuli anxiogeni sunt irelevante sau
pot ghida gre~it subiectul;
a) Invatarea relaxarii
Aceasta se realizeaza in primele ~ase ~edinte de psihoterapie, dupa • in cazul existentei unei inabilitati imaginative a subiectului.
metoda relaxarii musculare progresive a lui Jacobson (1938). In unele Tehnica psihoterapeutica a desensibilizarii s-a dovedit utila intr-o
situatii se poate apela ~i la alte tehnici de relaxare, hipnoza, meditatie serie de situatii cum ar fi: reducerea tracului de examen, terapia
~i chiar la medicamcnte, pentru a facilita destinderea subiectului. fobiilor, a tulburarilor anxioase, cat ~i in unele cazuri de impotenta ~i
frigiditate.
b) Stabilirea ierarhiilor
Tot in cursul prime lor ~edinte de psihoterapie se stabile~te 0 3. Psihoterapia aversiva
ierarhie a situatiilor generatoare de anxietate pentru subiect, in ordine Aceasta metoda presupune inlaturarea mode1e1or nedorite de com-
descrescatoare de la situatia cea mai anxiogena pana la cea mai putin portament prin metoda clasica a sanctiunilor. Sanctiunea presupune atat
anxiogena. inlaturarea intaririlor pozitive cat ~i utilizarea unor stimuli aversivi. Cel
De pilda, in cazul unui copil cu fobie de caini, contactul direct cu mai des utilizati stimuli .aversivi sunt ~ocurile electrice. De~i utile,
animalele mari poate reprezenta stimulul eel mai anxiogen, pozele cu pedepse1e sunt rareori utilizate ca unica metoda detratament.
caini un stimul mai putin anxiogen, iar prezenta altor animale mici cu Prima utilizare sistematica a tehnicii aversive apartine lui Kantorovich
blana - un stimul ~i mai putin anxiogen. (1930) care a tratat alcoolicii prin administrarea unor ~ocuri e1ectrice
c) Procedeul desensibilizarii asociate eu prezentarea vizuala, rnirosul ~i gustul unor bauturi alcoolice.
Dupa ce subiectul stapane~te bine tehnica de relaxare i se cere sa Ulterior tehnica aversiva a fost l:lplicata la 0 gama larga de tul-
se relaxeze cu ochii inchi~i, in timp ce terapeutul ii descrie tot felul de burari sau deprinderi gre~ite cum ar fi: fumatul, consumul de bauturi
scene, incepand cu unele neutre ~i inaintand progresiv pe linia alcoolice, mancatul excesiv, dependenta de droguri, deviatii sexuale ~i
ierarhiei stimulilor geheratori de anxietate. Pacientul, aflat in relaxare, chiar in cazul unor comportamente psihotice bizare.
este solicitat sa-~i imagineze fiecare situatie descrisa de terapeut. In La ora actuala utilizarea ~ocurilor electrice ca stimuli aversivi a
momentul in care pacientul afirma ca simte anxietatea, ~edinta se scazut mult, atat datorita aspectelor etice implicate cat ~i datorita
incheie. Tratamentul continua pana cand pacicntul devine capabil sa faptului ca noile comportamente dezirabile induse prin aceasta
ramana relaxat in timp ce i~i reprezinta scene care inainte ii trezeau 0 metoda nu au tendinta de a se generaliza ~i la alte situatii decat strict
reactie anxioasa de amploare. la cele asupra carora s-a actionat direct.
Durata medie a unei ~edinte de desensibilizare este de 30 minute, Au fost puse la punct procedee mai putin periculoase ~i mai efi-
~edintele avand loc de 2-3 ori pe saptamana. ciente, cum ar fi, de pilda, metoda intaririi diferentiate in cadrul careia
Un program complet de psihoterapie dureaza de la cateva sapta- sunt illtarite comportamente1e incompatibile cu cele indezirabile.
mani la cateva luni. Psihoterapia aversiva reprezinta 0 modalitate de a stopa raspun-
Exista ~i variante terapeutice in cadrul carora desensibilizarea are surile dezadaptative pentru 0 perioada de timp in care ar exista
loc in vivo, pacientul fiind instruit sa se confrunte ~i cu situatii reale posibilitatea de a produce modificari in stilul de viata al subiectului
64 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 65

prin incurajarea modelelor de comportament adaptative care au tendinta W olpe (1969 b) a acatat ca psihoterapia asertiva nu este eficienta
de a se autointari. Acest element prezinta 0 importanta deosebita in cazul fobiilor care se refera la stimuli cu caracter impersonal.
deoarece, astfel, pacientul' se va abtine de la comportamentul nedorit in De asemenea, tehnica nu este indicata nici in cazul anumitor tipuri
situatia psihoterapeutica in care este sanctionat, el continuand insa sa Ie de situatii interpersonale, astfel, de pilda, in cazul unei persoane
manifeste in situatiile reale, unde se simte in siguranta. respinse de altcineva, psihoterapia asertiva mai mult tinde sa agraveze
4. Metoda modeHirii situatia decat sa 0 rezolve.
6. Orientarea ce tinde sa reconcilieze psihoterapia eomporta-
Aceasta metoda presupune insu~irea unor modele dezirabile de
mental a ell terapia psihodinamica
comportament prin imitarea altor persoane cum ar fi terapeutul sau
parintele. Arnold Lazarus (1971) este un psihoterapeut flexibil care are
:pacientul este confruntat cu anumite tipuri de comportament tendinta de a reconcilia orientarea comportamentalista cu cea
realizate de catre terapeut ~i incurajat sa Ie imite. psihodinamica. El afirma ca, de pilda, in spatele unui comportament
Astfel, de pilda, modelarea s-a dovedit eficienta in acumularea fobic se poate ascunde 0 problema mult mai complexa ~i mai pro-
unor deprinderi de alimentare independenta la copiii deficienti mintal. funda a pacientului. In opinia sa, psihoterapeutii comportamentali~ti
nu trebuie sa-~i aplice tehnica in mod mecanic ~i rigid, ci trebuie sa
5. Psihoterapia asertiva utilizeze 0 gama mai larga de abordari ale pacientului, alegand, in
Psihoterapia sau antrenamentul asertiv a fost utilizat aHit ca me- urma unei examinari aprofundate a acestuia, acel demers terapeutic
toda de desensibilizare dit ~i de formare a unor abilitati de a face fata care se potrive~te mai bine fiecarui caz in parte.
diverselor situatii de viata. Aceasta tehnica s-a dovedit eficienta mai Arnold Lazarus (cit. Richard Lazarus, 1976, p. 335) prezinta un
ales in cazul persoanelor care au dificultati in stabilirea unor contacte caz in care fobia de a traversa poduri ascunde in spatele ei un feno-
interpersonale datorita anxietatii accentuate care ii impiedica sa se men mai complex, care ramane' neobservat pentru un psihoterapeut
exprime'liber ~i chiar sa-~i manifeste sentimentele de afectiune. comportamentalist care f§i aplica tehnica fn mod clasic.
Psihoterapia asertiva este indicata~i in cazul subiectilor care in , Pacientul: Simt' africa puternica atunci cand trebuie so. traversez
mod constant ii lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe un pod.
urmalor.
Terapeutul: Mai $i alte frici sau dificultafi?
Antrenamentul asertiv are menirea de a-I invata pe subiect sa-~i Pacientul: Doar complicafiile care rezulta din faptul co. mi-e frica
exprime deschis ~i adecvat gandirile ~i sentimentele. Acest antre- so. tree peste un pod.
nament se desta~oara in etape, comportamentul asertiv find practicat Terapeutul: in ce fel aceasta teama ffi fnfluenfeaza viafa?
initial in cabinetul de psihoterapie ~i abia ulterior in viata reala. Se Pacientul: Am fast nevoit so. renunf la un lac de munca excelent in
acorda 0 atentie sporita dezvoltarii unor deprinderi ~i abilitati de rela- Berkeley.
tionare interpersonala. Terapeutul: Unde locuie$ti?
Pacientii timizi sunt invatati sa adreseze altor persoane remarci Pacientul: in San Francisco.
directe ~i mai putin confortabile, tara ca in spatele 'lor sa se afle, Terapeutul: Atunci de ce nu te-ai mutat fn Berkeley?
sentimente de ostilitate sau agresivitate (de pilda, se pot adresa Pacientul: Prefer so. locuiesc in ora$,
partenerului remarci de tipul: "nu-mi place cum te-ai pieptanat", sau Terapeutul: Pentru a ajunge la acel institut trebuie so. traversezi
"aceasta rochie nu-ti sta bine" etc.). Golden Gate?
66 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 67

Pacientu/: Da. am consultat un psihoterapeut in San Francisco. Pacientu/: Nu.


Acesta a incercat sa ma desensibilizeze, dar nu a reu.yit, .yi atunci m-a Terapeutu/: Lucrezi in continuare pentru aceea.yi companie?
trim is la dumneavoastra. Nu era chiar atat de rau cand eram Pacientu/: Nu. Am primit 0 oferta mai buna, cu mai multi bani,
impreuna cu sotia /ji copiii,dar chiar.yi atunci, Golden Gate, care are de la 0 companie din ora.y. Lucrez la ei de aproximativ un an .yi
o lungime de 0 mila, ma aducea la capatul puterilor. jumatate.
Terapeutu/: Spune-mi, de cat timp ai aceastaproblema? Terapeutu/: Ca.ytigi mai mulfi sau mai putini bani decat ai fi ca.yti-
Pacientu/: De 4 ani. A aparut brusc cand ma intorceam acasa de lq gat la Berkeley?
serviciu pe podul Bay, pe care se circula fodrte incet. Dintr-o data am Pacientu/: Aproximativ la fel, dar preturile au crescut, a.ya ca, de
fost cuprins de 0 stare de panica flira motiv. imi venea sa intru in ma- fapt, ca.ytig mai putin .
0
.yinile din fata mea. data am avut chiar senzafia ca podul se va rupe. Terapeutu/: Daca nu fi-ar fi aparut fobia de poduri /ji ai fi lucrat
Terapeutu/: Sa revenim la situatia in care panica a aparut pentru la Berkeley pentru 3000 de dolari in plus, unde crezi ca te-ai ajla
prima data. Spuneai ca te intorceai de la munca. S-a intamplat ceva astazi?
la serviciu?
Pacientul: in Berkeley, bineinteles.
Pacientu/: Niniic neobi.ynuit.
Terapeutu/: Ca .yep Cu mai multi bani?
Terapeutu/: Te simteai bine la serviciu?
Pacientul.·/Pe naiba! Cine .ytie? (Rade). Poate ca a.yfi ajuns chiar
Pacientu/: Da! Eram chiar propus pentru promovare.
vice-pre.yedintele companiei.
Terapeutu/: Ce inseamna asta concret?
Terapeutu/: $i ce ar fi insemnat asta?
Pacientu/: 3000·de dolari in plus pe an.
Pacientu/: Glumesc, dar ar fi fost posibil sa fie chiar a.ya.
Terapeutu/: Asta insemna ca trebuie safaci altfel de munca?
Terapia, in cazul acestui pacient, a fost deplasata de la problema
Pacientu/: Da, trebuia sa devin .yef de serviciu avand sub ordine
mai mult de 50 de oameni. fobiei de poduri la unele aspecte din istoria vietii pacientului. Acesta
era cel mai mic din cinci frafi iji .yi-a insu.yit aprecierea mamei sale
Terapeutu/: Ce ai simtit in legatura cu aceasta situatie?
ca, spre deosebire de fratii sai deosebit de dotati, nu va ajunge
Pacientu/: Nu inteleg ce vrt:ti sa spuneti?
niciodata nimic in viata.
Terapeutu/: Ma refer la modul in care ai resimtit responsabilitatea
A fost utilizata tehnica desensibilizarii, dar nu pentru fobia de
suplimentara. Simteai ca e.ytila inaltimea ei, ca poti sa-i faci fata?
poduri, ci pentru conditionarile negative din copilarie. A fost reali-
Pacientu/: Sofia mea a.ytepta primul copil. Ni.yte bani in plus mi-ar
zata 0 ierarhizare a afirmatiilor facute de mama, afirmatii care urma-
fi prins bine.
reau minimalizarea calitatilor subiectului care a fost imunizat fata de
Terapeutu/: Deci, in aceea.yi perioada a.yteptai sa devii tata .yi sa
fii promovat intr-o functie de conducere. Trebuia deci sa faci fata la afirmatii de acest tip. in acela.yi timp el a fost antrenat dupa metoda
doua noi roluri sociale solicitante - "tatic" acasa .yi "tatic" la psihoterapiei asertive.
serviciu. Aceasta s-a intamplat atunci cand ai fost cuprins de panica o data ce a capatat incredere in sine, fobia de poduri a disparut la
pe pod. Sunt convins ca nu ai ajuns niciodata .yef fel de brusc cum a aparut.
Pacientu/: Nu. A trebuit sa-mi cer transferul in ora.y. La pacientul in cauza fobia de poduri avea funcfia de a preveni
Terapeutu/: Acum te rog sa analizezi cu atentie intreaga situatie. impactul cu neincrederea .yi nesiguranta sa in domeniul profesional,
Ai avut vreodata vreun accident pe pod sau langa un pod? Sau ai fost al competentei, responsabilitatii .yiautorealizarii.
martorul unui accident in zona unui pod? Acest caz ilustreaza modul in care un terapeut comportamentalist
s-a apropiat de 0 orientare psihodinamica in psihologie.
68 IRINA ROLDEVICI

o directie prin care are loc reconcilierea orientarii comportamen-


CAPITOLUL4
taliste cu cea psihodinamidi 0 reprezinta interesul sporit al terapeu- PSIHOTERAPII EXPERIENTIALE:
tilor pentru tehnicile de autoreglare ~i auto control al starilor psihice. psihoterapia centrata pe client, psihoterapia
Pacientii solicita ajutor psihoterapeutic pentru ca dintr-un motiv
sau altul nu se mai pot autocontrola (nu-~i pot controla tensiunile centrata pe
eXlstentlaliste
grup ,§i psihoterapiile
musculare, ideile obsesive, fricile irationale, nu se pot stapani sa
manance, sa bea sau sa manifeste comportament agresiv). Obiectul
terapiei comportamentale este, conform acestei orientari, invatarea
Abordarea psihoterapeutidi experientiala.
pacientului sa-~i redobandeasca autocontrolul asupra lui insu~i.
Psihoterapeutii apartinand acestei orientari critica atitudinile deter-
Psihoterapeutii comportamentali~ti mai putin ortodoqi accepta
rniniste ~i defetiste ale psihoterapeutilor incepand cu Freud, in legatura cu
faptul ca factorii interni; ganduri, intentii, expectatii, planuri etc. personalitatea umana. Aceste atitudini considera eul ca fiind implacabil
joaca un rol foarte important in viata individului, chiar daca ei sunt determinat ~i supus instinctelor ~i conflictelor incon~tiente reprimate care
influentati ~i modelati de stimuli externi, de recompense Ie ~i sanc~ ii ghideaza intreaga existenta ~i devenire. Ei afirma ca abordarea compor-
tiunile oferite de mediul inconjurator. tamentalista ca ~i cea dinarnica fac din om un automat care este deper-
Pacientii sunt astfel antrenati sa-~i recapete autocontrolul asupra sonalizat, cu un comportament condus, programat ~i analizat.
impulsurilor, tendintelor, reactiilor, comportamentelor sociale prin Demersulfexperiential reprezinta 0 valorificare a disponibilitatilor
manipularea aHit a factorilor interni cat ~i a celor externi. fiintei umane, 0 realizare a universalitatii sale ~i are drept obiectiv
Goldfried ~i Merbauni (1973) definesc autocontrolul ca fiind pro- . principal contracararea alienarii. Psihoterapia este dedicata depa~irii
cesul prin care un individ devine factorul principal in ghidarea, direc- experientei umane obi~nuite. A~tfel, Frankl (1966) arata ca omul este
tionarea ~i reglarea acelor trasaturi ale propriului comportament in striibiitut de dorinta de a'·gasi. ~i de indeplini un sens in cursul exis-
vederea obtinerii unor consecinte pozitive dezirabile. tentei sale ..
Autocontrolul reprezinta 0 capacitate dobandita, care se formeaza Obiectivele terapiei sunt atat intrapersonale cat ~i transpersonale.
prin invatare, in urma unor contacte sociale variate, iar repertoriul the- Dupa Arendsen - Rein (1974) nivelul intrapersonal se refera la
nicilor de autocontrol se construie~te progresiv in cursul interactiunii descoperirea ego-ului propriu, a propriei sale individualitati, a starilor
cu factori complec~i din mediul inconjurator. sale emotionale ~i a modului in care se reflecta acestea in corpul fizic.
In acela~i timp, auto-controlul este rezultatul unei decizii perso- Obiectivul transpersonal al terapiei se refera la orientarea spirituala, la
orientarea omului in raport cu realitatea ultima, la unitatea omului cu
nale, rezultate in urma unei deliberari con~tiente, in scopul de a
universul, cu planul cosmic, unit ate prin intermediul careia omul
integra actiunile menite sa conduca la scopuri dezirabile stabilite de
reu~e~te sa depa~easca limitele propriului sau eu, contopindu-se intr-o
individul insu~i.
con~tiinta universala.
Se poate afirma deci ca autocontrolul este un proces mediat de
Psihoterapia experientiala considera omul ca pe 0 entitate activa,
instante de natura cognitiva, cu caracter con~tient.
auto-afirmativa, cu un potential latent care trebuie verificat. Se op-
Metodele concrete de autocontrol includ tehnici de relaxare, auto-
teaza astfel mai curand pentru perfectionare decat pentru vindecarea
sugestie ~i de autoprogramare psihica. unor simptome sau boli. Scopul psihoterapiei 11reprezinta con~tien-
tizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de
con~tiinta prin care omul sa devina con~tient de sernnificatia lumii
sale interne ~i externe ~i in acela~i timp capabil s-o construiasca.
70 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 71

Experientiali~tii pun accent pe autodeterminarea, creativitatea ~i Daca intelegem acest adevar, pacientul capata 0 imagine optimista
autenticitatea fiintei umane, integrarea corpului cu mintea ~i spiritul despre propria sa persoana care este privita ca fiind valoroasa ~i cu
omului. multe disponibilitati ce trebuie realizate. Terapeutulnu trebuie sa in-
Orientarea experientiaUi are la baza filosofia existentialista euro- cerce sa-l modifice pe pacient, ci doar sa-i of ere un mediu plin de
peana preocupata de trairea ~i devenirea fiintei umane. La aceasta se ciildura ~i intelegere in care acesta sa-~i poata actualiza posibilitatile.
adauga ~i contributia filosofiilor ~i tehnicilor orientale de auto- Deci, conform acestei orientari, terapeutul nu este altceva decat un
desavar~ire. fel de catalizator care-l ajuta pe padent sa-~i valorifice disponibi-
Tulburarile psihopatologice sunt privite ca expresii ale scaderii litatile latente ~i sa-~i restructureze propria sa personalitate.
potentialului uman, ca un blocaj sau ca 0 pierdere a legaturii cu pro- Relatia terapeutica este in acest tip de terapie 0 relatie umana
pria sa experienta i:lterna. Personalitatea nevrotica este 0 personalitate mutual a, inciircata afectiv, in cadrul careia fiecare din cei doi parte-
fragmentata ~i reprimata, reprimarea fiind privita nu ca in psihoterapia neri incearca in mod sincer ~i deschis sa comunice unul cu altul atat
dinamicii, ca avand 0 natura eminamente instinctual a, ci ca un feno- prin mijloace verbale cat ~i non-verbale. Terapeutul nu intra in
men ontologic: pierderea sensului existentei ~i blocarea posibilitatilor aceasta relatie in primul rand ca un specialist, ci ca 0 fiinta ome-
de manifestare a eului. neasca, ca 0 persoana care initiaza 0 relatie cu 0 alta persoana.
Astfel, nevroza devine 0 expresie a disperarii existentiale rezultate Terapeutii experientiali~ti nu sunt partizanii unei relatii de tip pa-
din instrainarea eului de sine insu~i ~i de lumea sa, iar anxietatea rinte - copil ca in psihoterapia dinamica, nici profesor - elev ca in psi-
reprezinta teama omului de a se confrunta cu propriile sale limite ~i cu hoterapia coniportamentalista, ci opteaza pentru 0 relatie mai echili-
consecintele acestora - moar!ea ~i sentimentul nimicniciei. Orfginile brata cum ar fi cea dintre prieteni sau soti.
sentimentului de culpabilitate sunt in ignorarea propriilor posibilitati Trebuie subliniat faptul ca in cadrul orientarii experientialiste
pentru valorificarea carora omul este unicul resp·onsabil. exista 0 serie de ~coli prohoterapeutice diferite. Aceste ~coli, in mare a
Idealul psihoterapiei este crearea omului spontan, activ, creativ, lor majoritate de orientare existentialista, nu pun accent pe 0 anumita
autentic. tehnica in abordarea ~i intelegerea fiintei umane, considerand chiar ca
Scoala psihoterapeutica experientiala pune accent pe trairea (insight) in cultura occidentala s-a facut abuz de tehnici ~i metode la care a fost
emotiilor ~i experientei prezente. Trairea experientei este mai degrabii supus omu!. Pentro ace~ti terapeuti conteaza in mai mica masura ceea
un proces afectiv decat cognitiv, personal ~i inobservabil de catre 0 alta ce face terapeutul, ci mai mult contextul psihoterapiei ~i ceea ce este
persoana. Acest proces subiectiv conduce ulterior la conceptualizare, el terapeutul. Acesta din urma nu analizeaza trecutul pacientului sau
fiind initial implicit ~i ciipatand semnificatii profunde pentru subiect 0 mecanismele transferului ~i contratransferului ca in terapiile dinamice,
data cu atingerea obiective1or psihoterapiei. Schimbarile terapeutice nu stabile~te pentru pacient scopuri ~i obiective impunandu-~i perso-
rezuM in urma procesului trairii experientei prin care semnificatiile nalitatea asupra acestuia ca in terapiile comportamentale, ci ofera
implicite ale evenimentelor ajung in con~tiinta, sunt puternic ~i direct pacientului posibilitatea de a-~i controla din interior propriul proces
simtite ~i sunt modificate chiar tara a fi in mod expres verbalizate. de vindecare.
La aceste schimbiiri terapeutice contribuie in mod substantial ~i Daca unele ~coli pun accent pe comunicarea verbala dintre tera-
relatia dintre pacient ~i psihoterapeut. peut ~i pacient, altele in schimb subliniaza mai mult abordarile non-
Una dintre ideile de baza ale acestei orientari este teza lui Rogers verbale, considerand ca mai importanta este activitatea decat reflectia,
conform careia orice organism are tendinta innascuta de a-~i dezvolta a face decat a spune, scopul final fiind combinarea actiunii cu
capacitatile la nivel optim atunci cand este plasat in conditii optime. introspectia.

Ii;
l~
72 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 73

Scopul trairii experientei personale include con~tientizarea senza- depa~irea nivelului con~tiintei individuale ~i ridicarea omului la
tiilor corporale, a pozitiilor, a tensiunilor musculare, a mi~carilor, a pro- nivele superioare de con~tiinta, urmarind scopul ultim de contopire a
ceseler fiziologice din organism. Con~tientizarea corporaUi are un efect acestuia cu con~tiinta universala sau cosmica. Acest obiectiv se atinge
energizant ~i activator asupni subiectului. prin renuntarea la regulile de conduita dictate de ego-ul individual,
Printre tehnicile care faciliteaza exprimarea eului pacientului sunt prin relaxare, concentrare, autodisciplina, antrenament al vointei ~i
incluse tehnicile dramatice, de jucare de rol sau de imaginatie dirijata. meditatie, ca de pilda in "Meditatia Transcendentala" sau Psihosinteza
Fantezia, reveria s,\,lnt considerate preferabile exprimarilor verbale lui Assagioli.
seci, interpretarilor ~i abordarii strict cognitive. Pentru con~tientizarea
senzatiilor corporale se utilizeaza tehnici de relaxare musculara, the-
nici psihosomatice orientale ~i chiar manevre executate asupra cor- Psihoterapia centrata pe client (Rogers)
pului (masaj, presopunctura).
Psihoterapia centratape client (sau pe persoana) s-a dezvoltat
Pentru atingerea obiectivului celui mai inalt al acestei terapii -
unirea trupului cu mintea ~i cu spiritul - unele ~coli utilizeaza tehnici incepand cu anii 1940 ca 0 puternica reactie fata de psihanaliza.
meditative inspirate din culturile orientale. Starea de relaxare profun- Rogers a negat opiniile lui Freud cu privire la primatul instinctelor
da serve~te, conform acestor orientari, transcenderii ego-ului indivi- irationale asupra comportamentului uman, cat ~i rolul dominant a1
dual ~i contopirii cu ceea ce ei numesc con~tiinta universaHi. Dupa psihoterapeutului in cali tate de interpret ~i conducator al procesului
cum se poate lesne observa acest obiectiv este specific unui mare psihoterapeutic. In 1942, Carl Rogers a publicat lucrarea denumita
numar de sisteme religioas~. "Psihoterapia non-directiva" in cadrul careia termenul de pacient este .
In scop terapeutic ~i autoformativ se utilizeaza ~i tehnici de edu- inlocuit cu cel de client. Ulterior sistemul sau psihoterapeutic va primi
carea vointei, de concentrare a atentiei ~i de relaxare prin pronuntarea ~i denumirea de "psihoterapie centrata pe client".
mentala a unor sunete - "mantre" - a~a cum se intampla in .cadrul- Increzator in fortele naturale de autovindecare ale organismului, el
meditatiei transcedentale. a vazut il).psihoterapie un proces de indepartare a constrangerilor care
Orientarea exverientialista cuprinde, dupa cum am mai aratat, mai impiedica acest proces sa se manifeste.
multe directii, dintre care ce1e mai importante sunt (Karasu, 1980): Aceste constrangeri au sursa in solicitarile nerealiste pe care ~i Ie
1. Directia filosofica, care pune la baza demersului psihoterapeutic autoimpun oamenii atunci cand i~i imagineaza ca nu trebuie sa tra.,
filosofia existentialista, tehnica utilizata fiind cea a dialogului mutual iasea un anurnit gen de sentimente cum ar fi, de pilda, cele de osti-
pe baza de tehnica verbala (cum se intampla in terapia centrata asupra litate. Negand faptul ea ei au astfel de sentimente, ace~tia nu mai sunt
clientului a lui Rogers sau in logoterapia lui Frankl).
con~tienti de natura reactiilor lor ~i in felul acesta pierd contactul cu
2. Directia psihosomatica, care pune un accent mai mare pe tehnici
experienta lor autenticii, rezultatul fiind un nivel de integrare psihica
non-verbale, considerand ca autoactualizarea eului se poate realiza
mai sciizut, relatii interpersonale falsificate ~i diferite forme de .
. mai bine prin concentrarea atentiei asupra corpului propriu, a
senzatiilor acestuia ~i a raspunsurilor senzoriale (ca in "Gestalt" - dezadaptare.
terapia lui Pearls) sau printr-o abreactie puternica a unor stari emo- Obiectivul principal al psihoterapiei rogersiene este rezolvarea acestei
tionale ca in analiza bioenergetica a lui Lowen sau metoda strigatului incongruente, respectiv ajutarea pacientului sa se accepte pe sine.
primar allui Janov. Terapeutul stabile~te un astfel de climat psihologic in cadrul ciiruia
3. Abordarea spirituala, asemanatoare cu cea religioasa, care pune clientul se simte acceptat in mod neconditionat, inteles~i valorizat ca
accentul pe experienta transcedenta sau transpersonala, ce implica persoana. In' acest climat el se simte liber pentru prima oara sa-~i
74 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 75

exploreze gandurile ~i sentimentele reale, acceptandu-~i ura, furia sau pe care nu-l poate juca nimeni altcineva ~i care ar trebui jucat. Voi
alte sentimente "urate" ca patti ale propriului sau eu. incerca sa dau viata acestui rol (Rogers, 1951, p. 152-153).
Pe masura ce conceptul de sine devine tot mai congruent cu
actuala experienta, oamenii devin tot mai toleranti cu ei in~i~i, tot mai Psihoterapia non-directiva se deosebe~te de alte abordari prin patru
deschi~i la noi experiente ~i perspective, tot mai bine integrati. trasaturi esentiale, descrise inca de Rogers:
In terapia centrata pe client, terapie denumita ~i non-directiva, 1. Se acorda 0 mai mare autonomie ~i independenta individu1ui,
dirijarea procesului terapeutic nu este sarcina psihoterapeutului. considerandu-se ca acesta are 0 capacitate spontana de evolutie.
Acesta nu da raspunsuri sau interpretari, nu sesizeaza prezenta con- 2. Noua abordare pune un accent mai mare in cadrul psihoterapiei
flictelor incon~tiente ~i nici macar nu intervine activ in discursul pe factorii de natura emotionala decat pe cei intelectuali.
3. Se acorda mai multa atentie evenimentelor actuale ~i nu celor
pacientului. Terapeutul nu face decat sa asculte cu atentie ~icu 0
din istoria individului (a~a cum se intampla in cazul psihanalizei).
atitudine de acceptare ceea ce spune clientul, intrerupand doar pentru
4. Relatia psihoterapeutica este privita ca 0 experienta evolutiva.
a formula cu alte cuvinte ceea ce a vrut sa spuna acesta. Aceste refor-
Inca din 1942, Rogers formula ipoteza de baza de la care porne~te
mulari, tara a contine in ele interpretari sau evaluari, 11ajuta pe client
psihoterapia non-directiva: "0 consiliere eficienta trebuie sa aiM la baza 0
sa-~i clarifice sentimentele ~i ideile pe care Ie exploreaza, sa Ie pri-
relatie bine structurata dar permisiva, care trebuie sa-l ajute pe client sa se
veasca mai atent ~i sa Ie con~tientizeze.
inteleaga pe sine insu~i in asemenea masura incat sa fie capabil sa faca
Prezentam, pentru exemplificare, un fragment dintr-un dialog pa~i pe linia unei noi orientari" (p. 18), (cU. Watson, p. 636).
terapeutic (Rogers, 1951, cit. Coleman; Butcher, Carassu, 1984, p
658-659):
> Rolul psihoterapeutului in cadrul psihoterapiei non-directive
Alice: Ma gandeam la felul cum ma port la serviciu. Mi-am facut Psihoterapeutul are, in cadrul acestei orientari, 0 atitudine pas iv-
un obicei sa incerc sa fac oamenii sa se simta bine in jurul meu, sa stereotipa de acceptare totala a ceea ce se spune, reformuleaza cele
aplanez conjlictele .. afirmate de pacient, recunoa~te sentimentele pacientului ~i 11ajuta sa
Consilierul: Cu alte cuvinte, fad eforturi ca lucrurile din jurul tau sa ~i Ie clarifice.
se desja~oare cat mai !in ~i oamenii sa se simta cat mai in largullor. S-ar putea crede ca aceasta atitudine de acceptare pasiva ascunde un
Alice: Da. Cred ca asta este. Motivul pentru care 0 fac nu este ca dezinteres fata de problemele pacientului (frecvent terapeutul nu spune
a~ fi "bunul samaritean" care incearca sa-i faca pe clienti fericiti, ci decat da - da,' sau repeta Cll alte cuvinte ceea ce a spus pacientul). In reali-
pentru ca mi-e mai u~or sa joc rolul asta. L-am jucat mult timp ~i tate, abordarea non-directiva este incarcata de caldura afectiva ~i
acasa. Nu mi-am sustinuf niciodata cu tarie convingerile in cazul in intelegere umana. In cazul in care transferul se produce in timpul psiho-
care am avut cu adevarat vreo convingere pe care s-o apar. terapiei non-directive, acesta este rezolvat intr-o maniera lipsita de
Consilierul: Simti ca de mult timp joci rolul persoanei dragute amenintare actionand asupra inlaturarii rezistentelor ~i eliberand procesele
care neteze~te asperitatile ~i aplaneaza conflictele? de evolutie spontana din interiorul psihismului subiectului ~i acesta se
Alice: Da. realizeaza datorita permisivitatii ~ineutralitatii psihoterapeutului.
Consilierul: Mai degraba decat sa ai propriile tale opinii sau Conditiile relatiei psihoterapeutice non-directive dupa Rogers sunt
urmatoarele:
reactii. Nu-i a~a?
Alice: Asta este. Nu am fost niciodata cu adevarat eu insami sau 1. Terapeutul trebuie sa se conduca dupa principiul ca individul
nu am ~tiut care este eul meu real. Ar trebui sa joc propriul meu rol, aflat in terapie este responsabil pentru el insu~i ~i este de dorit pentru
individ sa-~i asume aceasta responsabilitate.
76 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 77

2. Terapeutul trebuie sa fie de acord cu faptul ca clientul sau are in insight-ul, care in cadrul acestei orientari este conceput ca fiind
interiorul sau 0 puternica dorinta de a deveni matur, adaptat social, perceperea unor relaW noi, dorinta de a-~i accepta propriul eu cat ~i 0
independent, productiv, de a se baza pe propriile sale forte pentru mo- noua alegere de scopuri.
dificarea terapeutica. In urma insight-ului, care la randul sau este consecinta unei
3. Terapeutul trebuie sa creeze 0 atmosfera calda ~i pennisiva, descarcari afective, pacientul ia noi decizii in legatura cn sine~i cu
atmosfera in care individul este liber sa-~i exprime orice atitudine, ceila1ti, i~i modifica modelele comportamentale ~i elaboreaza solutii
traire sau gand, indiferent cat de neconventionale, absurde sau contra- pentru rezolvarea situatiilor conflictuale.
dictorii ar fi acestea.
4. Terapeutul nu pune clientului limitari in ceea ce prive~te ~ Trasatnrile earaeteristiee ale psihoterapiei non-directive
atitudinile, ci doar in ceea ce prive~te comportamentul (acest lucru
este valabil mai ales pentru copii: copilului nu i se da voie sa sparga Rogers (1946) se refera la trei cara~teristici care diferentiaza cel
geamul cabinetului, dar poate sa-~i exprime sentimentul ca ar dori sa 0 mai bine abordarea non-directiva. Aceste trasaturi specifice sunt
faca). urmatoarele: natura previzibila a procesului terapeutic non-directiv;
5. Terapeutul utilizeaza numai astfel de tehnici ~i procedee care sa descoperirea forte lor constructive ascunse in interiorul pacientului ~i
conduca pe pacient la 0 intelegere profunda a propriilor sale atitudini relatia terapeutica centrata pe client.
~i stari emotionale ~i la autoacceptarea acestora. Aceasta intelegere se Dupa Rogers, descoperirea ca atare a fortelor creatoare din om nu
realizeaza cel mai bine prin reflectii incarcate de sensibilitate ~i prin este original a prin ea insa~i. Si alti terapeuti s-au referit la aceste forte
clarificarea atitudinilor clientului. Acceptarea realizata de terapeut nu evolutive, dar ei nu au crezut di acestea pot fi puse in mi~care singure,
trebuie sa implice nici aprobare, nici dezaprobare. ei cautand sa Ie directioneze intervenind practic in desfa~urarea
6. Terapeutul trebuie sa se abtina de la orice exprimare sau actiune procesului respectiv.
contrara principiilor anterior formulate. Aceasta inseamna ca el tree Rogers considera ca tocmai aceasta acceptare ~i lipsa de direc-
buie de fapt sa se abtina de a intreba, dovedi, interpreta, statui, sugera, tionarea pacientului, care inseamna acordarea unei increderi totale,
convinge, asigura. Printr-o astfel de actiune terapeutul acorda incre- este cea care stimuleaza punerea in actiune a acestor forte creatoare.
dere pacientului considerand ca acesta i~i poate rezolva singur pro- In ceea ce prive~te caracterul centrat pe client al relatiei psihote-
blemele ~i poate lua singur decizii. rapeutice, trebuie subliniat faptul ca pacientul este inteles in cursu I
Terapeutul (consilier) se concentreaza mai ales asupra a ceea ce relatiei terapeutice in acela~i mod in care el se intelege pe el insu~i.
simte pacientul, sentimente care pot fi descifrate din afirmatiile aces- Cu alte cuvinte, pacientul trebuie acceptat total ~i din toata inima.
tuia, astfel incat sa poata selecta ~i clarifica aceste sentimente. Exista unele controverse in ceea ce prive~te aplicabilitatea psihote-
Trebuie sa recunoa~tem ca 0 astfel de atitudine, departe de a fi pasiva, rapiei non-directive. Unii entuzia~ti au considerat-o ca pe un panaceu
cum pare la prima· vedere, .reclama multa disciplina ~i auto-vigilenta universal, pentru orice'fel de dificultate psihologica. Aceasta pozitie se
din partea terapeutului. bazeaza mai ales pe faptul ca Rogers a negat importanta ~i necesitatea
psihodiagnozei inainte de inceperea tratamentului psihoterapeutic.
~Faetori eomnni en alte sisteme psihoterapentiee AIti terapeuti sunt de parere ca aceasta tehnica psihoterapeutica se
Inca Rogers (1942) sublinia faptul ca descarcarea emotionala potrive~te doar in cazul unor pacienti (cand se aplica doar aceasta
(catharsisul) ~i insight-ul sunt caracteristice ~i psihoterapiei, non- tehnica), sau 0 aplica in cadrul unor ~edinte de psihoterapie, comb i-
directive, ca ~i psihanalizei. Aceasta descarcare emotional a genereaza nand-o cu alte metode in cadrul unui demers eclectic.
78 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 79

Studiile clinice au demonstrat faptul ca psihoterapia non-directiva Rogers se refera la trei mari probleme in cadrul grupurilor sale de
este mai eficienta in cazul unor subiecti relativ normali (cu probleme intalnire:
de viata, acuze nevrotiforme), de~i Rogers afinna ca ar exista posibili- • In primul rand el presupune ca experienta in cadrul grupului
tatea utilizarii ei ~i la psihotici spitalizati (aflati sub control). poate produce modifidiri permanente la nivelul personalitatii indivi-
Snyder (1948) a ajuns la concluzia ca psihoterapia non-directiva dului ~i astfel scopurile dezvoItarii personale ~i cele ale grupului nu
este mai utila in cazul studentilor deoarece la ace~tia problemele i~i au mai apar ca fiind separate.
originea mai mult in interior decat in surse de natura externa. De • Sunt stimulate confruntarile autentice la nivelul grupului, chiar
asemenea, acest gen de psihoterapie are succes in cazul tulburarilor de daca la un moment dat 0 astfel de confruntare poate parea negativa ~i
adaptare marita, al consilierii vocationale, al relatiilor dintre parinti ~i in mod potential nociva pentru unul din membrii grupului. 0
copii cat ~i in cnul persoanelor cu tulburari nevrotice u~oare ~i exprimare sincera ~i deschisa a unor sentimente negative se dovede~te
moderate (in mod special in cazul starilor anxioase ~i al un or sin- in cele din urma de folos pe term en lung. Daca insa apare 0 afirmatie
droame isterice). cu 0 nota de sadism, un membru al grupului sau, leaderul i~i exprima
Psihoterapia non-directiva se utilizeaza ceva mai putin in cazul deschis impresia cu privire la respectiva afrmatie, aducand la lumina
motive Ie ascunse care stau la baza ei.
psihoticilor, a pacientilor cu inteligenta scazuta, al celor trecuti de
cincizeci de ani, al celor care au dificultati de verbalizare (inclusiv in • In al treilea rand, Rogers nu este interesat de dinamica de grup in
sine, a~a cum se intampla in cazul majoritatii terapiilor de grup,
cazul celor tulburati emotional ~i care se blocheaza atunci cand l.i se
interesul sau de baza ramanand centrat asupra con~tientizarii,
cere sa se exprime), cat ~i in cazul persoanelor excesiv de dependente.
exprimarii ~i acceptarii propriilor sentimente de catre fiecare membru
Thorne (1944; 1948), un critic sever al psihoterapiei non-directive,
al g(upului.
este de parere ca de la un caz la altul sau pentru acela~i pacient, de la
Grupul de intalnire are nevoie pentru a-·~iindeplini rolul psihote-
o ~edinta la aIta, gradul de directionare al pacientului sau dimpotriva
rapeutic sa fie coeziv, membrii grupului acordandu-~i incredere unii
gradul de non-directivism trebuie sa fie diferit.
altora, iar terapeutul ca leader al grupului faciliteaza procesele ce se
Aceasta reprezinta pozitia multor psihoterapeuti care utilizeaza petrec in grup la nivel minimal, ca in cazul psihoterapiei non-directive
abordarea non-directiva numai din cand in cand, atunci cand situatia 0 sau centrate pe client.
cere, considerand ca doar putine cazuri sunt potrivite pentru demersul Hobbs (1992) arata ca intre psihoterapia individuala ~i cea de grup
non-directiv pur. exista asemanari ~i deosebiri. Asemanarile rezulta din obiectivul
comun ~i din concepti a teoretica des pre natura umana ce sta la baza
Psihoterapia centrata pe grup demersului terapeutic .. Diferentele deriva mai ales din aceea ca in
cazul psihoterapiei individuale doua personaje stau fata in fata
In lucrarile sale ulterioare (1967) Rogers incepe sa-~i deplaseze (terapeutul ~i pacientul), in timp ce in cadrul terapiilor de grup mai
atentia de la psihoterapia individuala la psihoterapia de grup, multe persoane (6-7) paliicipa la procesul psihoterapeutic.
elaborand propria sa versiune de "grup de intalnire" ("encounter Psihoterapia centrata pe grup da cele mai bune rezuItate cu grupuri
group"). Acest grup permite realizarea unei trairi foarte intense ~i de pacienti cu probleme de viata, ca de pi Ida:
plenare in cadrul careia persoane alienate fata de ele Insele, fata de • 0 femeie al carei sot a decedat in razboiul din Vietnam ~i care
ceilalti ~i fata de societate pot intra in contacte emotionale mai nu a fost capabiIa sa-~i refaca viata;
autentice prin intermediul intalnirii cu propriul eu, cu ceilalti ~i cu • un barbat ca.re nu era capabil sa-~i puna in aplicare visul de a
lumea semnificatiilor ~i trairilor. deveni profesor din cauza timiditatii etc.
80 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 81

Ace~ti subiecti au drept caracteristica comuna faptul ca sunt ceea ca sunt capabila sa fac anumite lucruri, dar dind ma aflu in
ce noi intelegem prin termenul de "nevrotici normali", care sufera din colectivitate ma dau la 0 parte §i-i las pe ceilalfi sa vorbeasca, sa-~'i
cauza unei discrepante intre ceea ce sunt de fapt ~i expectatiile lor fata exprime ideile. Cred ca asta mi se trage din copilarie, pentru ca tatal
de ei in~i~i ~i in acela~i timp i~i exprima in mod deschis nevoia de a fi meu era 0 persoana foarte dominatoare §i tofi membrii familiei
ajutati. trebuiau sa i se supuna. Am ramas cu sentimentul ca nu am valoare
Psihoterapia centrata pe grup mai poate fi utilizata cu urmatoarele personala, ca nu sunt buna de nimic.
categorii de pacienti: Leaderul: Ai incredere in tine dind e vorba de capacitafile tale,
• pacienti suferind de reactii anxioase datorate stresului; atunci dmd e§ti singura, dar atunci cand te afli in grup ai tendinfa de
• copii cu tulburari de adaptare sau dificultiiti ~colare; a te devaloriza.
• adolescenti eu tulburari de comportament; Betty: Corect. Am tendinfa de a evita contactul cu ceilalfi, in loc
• subieeti eu afectiuni somatiee invalidante; sa-i privesc in fafa.
• subieeti cu migrena; Leaderul: Da.
• paeienti nevrotiei; Jane: Ti se intampla acela§i lucru §i in grupurile mici, mai intime,
• schizofreni aflati in faze de remisiune. cum ar fi cele din familie sau cele formate din prieteni?
Betty: in grupurile mici de prieteni, pe care ii cunosc de foarte
Redam mai jos un fragment de protocol al primei ~edinte din multa vreme, nu am sentimentul asta, dar in clasa sau cu familia mea
cadrul terapiei centrate pe grup (Hobbes, 1992): ma dau hatuta.
Membrele grupului sunt:
Leaderul: Te simfi protejata de grupurile mid de prieteni ~i numai
• Jane, 23 de ani, invatatoare
a§apofi safii tu insafi.
• Kay, 35 ani, consilier la 0 ~coala superioara
Kay: A~ vrea sa discutam despre problema mea, pe care am
• Anne, 21 ani, studenta; nu vorbe~te in timpul ~edintelor
acceptat-o rafional, dar nu §i emofional. Soful meu a suferit acum doi
• Mary, 33 ani, profesoara de engleza
ani 0 moarte tragic a, avionul sau s-a prabu§it in Pacific. Asta s-a
• Laura, 27 ani, psiholog
intamplat dupa ce razboiul s-a terminat §i el trebuia sa se intoarca
• Betty, 28 ani, profesoara de istorie
acasa. Cand ma gandesc la cele intamplate, nu Ie pot accepta. A§ dori
Jane: A~ dori sa discutam problema relatiilor de dominanta-
sa-mi accept viafa de acum inainte din punct de vedere emofional.
dependenfa in cadrul casatoriei. Sunt casatorita de un an cu un
Leaderul: Ai reu>~itsa te echilibrezi sub aspect rafional, infele-
student la drept; soful meu e un tip primar §i lipsit de afectivitate ~i gand situafia ~'i ce ar trebui sa faci, dar nu ai reu§it sa-fi pui
intre noi nu exista comunicare. Conflict~le apar mai ales datorita sentimentele sub control.
dorinfei mele de independenfa ~i datorita faptului ca nu pot sa flu Kay: Daca ies in ora~' §i privesc intr-o vitrina ~'i vad un lucru de
independenta in cadrul relafiei cu sOful. Casatoria noastra nu
imbracaminte pe care §i l-ar fi dorit, ma prabu§esc dn nou ... etc.
reprezinta 0 relafie de egalitate.
Leaderul grupului: Si acest lucru nu te satisface, nu-i a§a? In eadrul psihoterapiei eentrate pe grup subiectii i~i pereep propria
Jane: Nu, nu ma satisface, dar simt ca exista posibilitafi ca relafia situatie, fiind sustinuti de eeilalti membri ai grupului.
sa devina satisfacatoare .. Membrii grupului profita de pe urma psihoterapiei doar daea se
Betty (Pauza): Cred ca problema mea este ca nu am suflcienta simt aeeeptati de ceilalti membri ai grupului ~i de eatre psihoterapeut.
incredere in mine §i nu reu~esc sa ma afirm in prezenfa altora. Cred Ei trebuie sa gaseasca in situatia de grup eonditii care sa Ie permita sa
82 IRIN A HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 83

nu mai dezvolte anxietatea care-i face ineficienti in relatiile cu ceilalti pacienti sever tulburati care pot considera ca situatia de grup este prea
~i nefericiti atunci cand raman singuri cu ei in~i~i. amenintatoare, ei avand nevoie de psihoterapie individuala.
In grup, clientul trebuie sa se simta libel' sa se autoexamineze, find Dar pentru indivizii relativ normali care se simt mereu presati ~i
asigurat de faptul ca problemele sale VOl' fi intelese a~a cum sunt ~i ca tensionati, experienta de grup este benefica.
el va fi respectat ca persoana. Eric Fromm a subliniat tendinta de izolare a individului In cultura
occidentala.
In cadrul psihoterapiei individuale centrate pe client, atitudinea
supOliiva este asigurata in special datorita antrenamentului psihotera- Ca membri ai unui grup terapeutic, indivizii invata ce Inseamna sa
peutului care conduce astfel ~edintele pental a crea clientului aceasta acorzi ;;i sa prime~ti sprijin emotional ~i Intelegere Intr-un mod mai
..
Impresle. matm. Ego-ul este redefinit Intr-un context interpersonal diferit de cel
In grup, dc~i aparent fiecare membru al grupului este absorbit de care a contribuit la distorsionarea perceptiei ~i atitudinii fata de sine,
propriile probleme, se produce 0 anumita dinamica a relatiilor inter- In relatie cu ceilalti.
personale, care face ea posibilitatea unui membru al grupului de a fi b) Exista 0 categorie de indivizi care vorbesc mai u;;or In grup
inleles ~i acceptat de mai multe persoane sa devina mai mare. Acest decat pu~i in fata cu psihoterapeutul. Aceasta afinnatie este mcuta de
fenomen arc loe datorita eoeziunii grupului. Hobbs (I 992) care a lucrat cu grupuri de veterani de razboi.
Atat in cadrul psihoterapiei individuale cat ~i In cadrul celei centrate c) In cadrul psihoterapiei centrate pe client, unul din aspectele cele
pe grup sareinilc psihoterapeutului sunt asemanatoare, ca de pilda: mai importante consta In faptul ca clientul trebuie sa ajunga sa-~i
• clarificarea sentimentelor; construiasca propriul sau sistem de valori. Impunerea de catre tera-
• ref1ectii asupra natmii sentimentelor; peut a sistemului sau de valori asupra clientului este considerata
• refonnularea unor conlinuturi exprimate de client; nociva.
• acceptarea clientului; In situatia de grup, ca ~i In cadrul terapiei individuale, terapeutul
• restructurarea atitudinala etc. incurajeaza dreptul fiecarui client de a-~i autodetermina sti lul de
De asemenca, Intre ambele tipuri de psihoterapie centrata pe client viata. Dar in cadrul grupului ies la iveala ~i alte sisteme de valori sau
~i pc grup mai exist{l sinlilitudini: stiluri de viata care ii apar unui membru al grupului ca alternative
• acecntuJ pc psihodiagnoz{l este minimal; posibile, fara a-i fi impuse din exterior. El are dreptul sa preia sau sa
• intcrpretilrile nu sunt considerate ca instrument psihoterape- respinga respective Ie alternative.
utic important; cI) Grupul mai ofera ~i un aIt avantaj fata de psihoterapia indivi-
• insight-ul, dqi important, nu reprezinta elementul de baza In cluala ~i anume faptul ca individul are posibilitatea sa of ere ajutor, nu
proccsul schimb{lrii; numai sa-I primeasca. Faptul de a acorda sprijin este un act terapeutic
• atitud iniIe transfercnlia Ie sunt abordate exact ca oricare alte in sine.
expresii ale starilor afective; Astfel, in cadrul grupului un individ poate atinge un echilibru matur
• capacitatea subiectului de a trai experienta psihologica directa intre actiunile de a da ~i de a primi, intre independenta ~i dependenta.
~i imediatil este considerata indicatorul succesului psihotcrapeutie.
Diferentc dintre psihoterapia centrata pe client ~i cea centrata pe grup: >- Procesele.din cadrul psihoterapiei de grup
a) Situalia de grup pune accent mai ales pe gradul de adecvare al Organizarea grupului terapeutic:
relaliilor interpersonale, permitand descoperirea uno!' noi modalitati Grupul terapeutic specific acestui model de psihoterapie cuprinde
mai satismcatoare de a intra in relatie cu alte persoane. Exista Insa ~i 6 membri la care se adauga terapeutul. La acest numar s-a ajuns in
84 ,
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 85

mod empiric ~i nu au fost realizate cercetari cu privire la numarul precizat. De regula, in cursu 1 unei singure ~edinte se pot aborda mai
optim de membri ai unui grup de psihoterapie. muIte teme. Pentru fiecare tema exista un participant cu rol prioritar
La cei 6 se mai pot adauga eventual inca doi membri ai grupului. care reprezinta celltrul atentiei ~i 0 serie de participanti cu roluri
Dadi insa numarul, membrilor grupului cre~te prea muIt, dinamica millore, al caror llumar ~i grad de implicare variaza de la 0 tema la
grupului este incetinita, multi participanti ramanand la periferia grupului. aIta. Ullele teme au 0 viata scurta: sunt puse in discutie, examinate
Reuniunile au loc intr-o incapere lini~tita, de dimensiuni potrivite, rapid ~i apoi abandonate. Alte teme se intind pe parcursul tuturor
membrii grupului fiind a~ezati in jurul unei mese. ~edintelor, ele capatand un sens tot mai profund datorita contributiei
Pot fi inclu~i subiecti cu diverse probleme ~i cu diverse structuri de diferitilor membri ai grupului.
personalitate, respectandu-se doar grupele mari de varsta: grup de Dinamica grupului evolueaza in directia unei analize mai in detaliu
copii, de adolescenti, de adulti.
~i a unei exprimari emotion ale mai vii. Unele teme sunt puse in
Sedintele de grup au loc de doua ori pe saptamana ~i durata unei
discutie de un singur individ, altele de mai multe persoane, cu carac-
~edinte este de 0 ora (unii autori au gasit utile ~edinte ceva mai lungi).
teristici distincte. De~i structura formala lipse~te, exista un model cIar
Se permite 0 anumita flexibilitate, astfel ineat grupul se poate
al evolutiei, dezbaterilor in ceea ce prive~te intentia ~i cursu I ce
intalni 0 data pe saptamana sau de mai multe ori. trebuie urmat.
Decizia de a incheia ~edinta de psihoterapie revine grupului.
Numarul mediu total de ~edinte este injur de 20. Prezentam mai jos un fragment din jurnalul lui Jane dupa prima
Cum demareaza lucrul in grup? !jedinra de grup (cit. Hobbes, 1992):
Ne-am putea imagina ca ni~te oameni strilini adunati la un loc "Crcd ca am cmpatizat cu Kay. (Cea careia i-a murit soru!). Mi s-a
pen!ru a discuta despre problemele lor s-ar putea simti stanjeniti. parut 0 situarie atat de absurda !ji lipsita de speranfa. in acela!ji timp
In cadrul conceptiei terapeutice care sta la baza acestui model de am simfit !ji 0 oarecare invidie fara de ea pentru ca a avut 0 casatorie
psihoterapie se porne~te de la premisa ca grupul poate incepe sa func- "-
a!ja cum mi-a!j fi dorit !ji eu. Mi s-a parut ca dupa ce a trecut starea
tioneze ra.ra ghidaj din partea traseului. Terapeutul reaminte~te, de
de stanjeneala iniriala, grupul nostru a capatat 0 anumita identitate !ji
regula, ca obiectivele grupului sunt cunoscute tuturor ~i ca grupul i~i
soliditate. Cred ca ne identificam unii cu alfii pentru ca avem un scop
poate urma propriile sale reguli.
comun. Am simfit aici multa caldura !ji sinceritate pe care nu Ie-am
Unele grupuri pot avea dificultati de a demara: se lanseaza unele
afirmatii care sunt imediat urmate de retrageri sau apar cu 0 nota de intolnit in nici un alt grup. M-am simfit de parca i-a!j fi cunoscut pe
umor crispat care intarzie dezvoItarea unui sentiment de securitate in ceilalfi bine !ji de foarte multa vreme. Cea mai puternica reacfie a fost
cadrul grupului. Alte grupuri debuteaza imediat, ca in psihoterapia identificarea !ji simpatia mea cu problema lui Kay. Nu mi-a ie!jit din
individuala, unde clientul tulburat de anxietate simte 0 nevoie dispe- minte problema ei toata ziua. "
rata de a-~i comunica sursele de perturbare. Un mod tipic de a Incepe
este cel in care fiecare membru al grupului poveste~te ceva despre el > Caracteristicile terapeutului din cadrul terapiei centrate pe grup
~i despre problemele sale. Acest lucru se realizeaza informal, ra.ra
presiune din exterior. Atat in psihoterapia centrata pe client eat ~i in cea centrata pe grup,
terapeutul trelmie sa manifeste incredere in posibilitatile cIientilor de a
> Evolutia dinamicii de grup ~i tematica abordata deveni responsabili pentru propriile lor probleme ~i sa-~i limiteze
Tema de grup reprezinta un subiect asupra caruia se centreaza tendinta de a-~i impune punctul sau de vedere asupra participantilor.
discutia in cadrul grupului, ea avand un inceput ~i un sfar~it cIar In cazul terapiei centrate pe grup, terapeutul trebuie sa fie capabil
sa raspunda emotional la ~ase persoane in loc de una singura. EI
86 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 87

trebuie sa fie capabil sa reorganizeze ~i sa manevreze intr-un mod cat mandru de mine $i de proiectele mele. Acum toate acestea nu mai
mai obiectiv curentii de natura afectiva care circula in cadrul
11 11
inseamna pre a mult pentru mine.
grupului. Mr. Berg: Nu crezi ca atitudinea parintilor tai fata de tine sta la
De asemenea, el trebuie sa-~i clarifice sentimentele personale fata de baza aces tor sentimente?
fiecare membru al grupului pentru a fi capabil sa-i acorde intelegerea. Mr. Ray: Parintii nu mi-au spus niciodata deschis ca nu sunt lafel
Scopul urmarit este psihoterapia de grup ~i nu 0 psihoterapie de bun ca $i fratele meu. Ei pare au satisjacuti sa am peljormante
individuala realizata in grup. mijlocii. Niciodata nu m-au imp ins safac ceva mai bine.
Daca terapeutul este suficient de abil, grupul insu~i devine agent Mr. Berg: Cand fi·atele tau ,s'i-a dat doctoratul, ei au fost mandri
terapeuti~, iar membrii grupului devin ei in~i~i terapeuti. de el, nu-i aJa?
Observatii clinice au aratat ca membrii grupului care beneficiaza Mr. Ray: 0, desigur!
cel mai mult de psihoterapie sunt cei carora terapeutuI Ie raspunde in Mr. Berg: Cand ti-ai tread examenele nu te-ai sim/it cumva
moduI celmai non-directiv (Telschow, ct. Hobbes, 1992). respins pentru di pe1/ormantele tale nu mai provocau acela~'i entu-
De~i terapeutul trebuie sa urmareasca in mod activ evolutia starilor ziasm? (Pauza) Cred ca ma proiectez prea mult in situalia ta.
afective in cadrul grupului, el nu trebuie sa fie atat de activ incat sa Mr. Ray: Da. Nu m-am simtit acceptat atdt cat mi-a5'fi dorit. Cred
domine grupul. ca rezultatele mele la examene au jC)st mutt injluentate de asta. Acum
De multe ori este bine ca terapeutul sa dea posibilitatea unui nu 111aisimt dorin/a sa am pC1/orman/e mai bune.
membru al grupului sa preia rolul de terapeut, fapt ce faciliteaza Mr. Hill: ACUll1simti ca responsabilitatea pentru peljormanlele
demersul autoexplorator al altui membru al grupului. tale profesionale iti aparline ,}'iCel nu intereseaul pe nimeni altcineva
Dar in cazulin care anumite sentimente tree neobservate sau daca ce faci? Asta e? Motiva/ia pare a izvori din tine insuli ,5'inu din
membrii grupului creeaza in mod continuu dificultati de exprimare nevoia de aface pe plac cuiva.
pentru un anumit individ, negandu-i sentimentele, terapeutul trebuie Se constata ca in felul acesta membrii grupului dezvolta 0
sa intervina. atitudine mai permisiva, mai putin critica ,Ji mai pulin evolutiva in
Atmosfera pe care trebuie s-o mentina terapeutulin cadrul grupu- ultima parte a psihoterapiei.
lui este de maxima siguranta, acceptare ~i intelegere, situatie in care
amenintarea este minimala ~i se creeaza conditii pentru autoexplorare. )I. Seleqia membrilor grupului
o caracteristica importanta a terapiei centrate pe grup este faptul
Selectia se realizeaza in functie de doua criterii:
ca ralul de psihoterapeut nu este fix, el putand fi preluat, a~a cum am
mai aratat, de membrii grupului. De-a lungul procesului psihotera- a) subiectul va beneficia de pe urma grupului;
..
peutic ralurile de client ~i terapeut tree de la un membru la altul al b) grupuI va beneficia de prezenta sa.
grupului.
Din punctul de vedere aI clientului singurul criteriu luat in consi-
Din analiza protocolului de mal jOS se poate observa cum un deratie pentru a intra in grup este dorinta lui de a participa la un grup
membru al grupului preia rolul de terapeut (dupa Hobbs, 1992): In care sa-~i disc ute problemele.
Mr. Ray: Fratele meu $i-a luat diploma in medicina dind avea 24 Datele clinice au aratat ca pot beneficia de pe urma grupului chiar
de ani. inainte de a face armata la marina imi doream sa term in persoane foarte timide,persoane agresive, persoane care au trait expe-
riente sexuale deosebit de traumatizante, adolescentii delincventi ~i
colegiul $i apoi sa-mi trec masterat-ul $i doctoratul. Eram foarte
chiar unii schizofreni aflati 'in faza de remisiune.
88 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 89

E drept, beneficiul acestora din urma de pe urma grupului este


relativ redus comparativ cu alte categorii de pacienti. Exista 0 cate- Modificarile caracteristice procesului terapeutic
gorie de indivizi care au tendinta de a distruge grupul. Este yorba de specifice psihoterapiei centrate pe client (Rogers, 1992)
subiecti sofisticati care utilizeaza cu sadism cuno~tintele lor de
a) Modificari in cadrul materialuluiverbal prezentat de client.
psihodinamica pentru a-i perturba pe altii.
Daca un subiect a urmat -rara rezultat psihoterapia de grup timp de S-a observat ca la inceputul procesului psihoterapeutic subiectul are
un an sau doi, sau cu rezultate incerte, este mai bine sa i se recomande tendinta de a vorbi despre problemele ~i simptomele sale; odata ce pro-
sa treaca la psihoterapie individuala. cesul psihoterapeutic progreseaza accentul se deplaseaza pe afinnatii
De asemenea, Hobbs recomanda sa I1Ufie introdu~i in grup su- legate de intelegerea legaturii dintre trecutul ~isituatia sa prezenta.
biecti deosebit de agresivi (psihotici sau non-psihotici), deoarece Mai tarziu clientul va avea tendinta sa discute despre noile moda-
prezenta acestora face sa se atinga cu dificultate 0 atmosfera de accep- litati de actiune care sunt in acord cu noul sau mod de Intelegere a
tare ~i libeIiate de exprimare. propriei situatii.
Nu este de dorit sa se introduca in cadrul grupului nici subiecti Procesul explorarii propriilor sentimente ~i atitudini legate de
care au contacte frecvente unul cu celalalt In afara grupului. De pilda, situatia problematica este urmata de insight-ul ~i intelegerea mai co-
daca doi soti doresc sa participe la psihoterapie de grup ace~tia VOl' fi recta a propriilor probleme, cat ~i de analizareamodalitatilor de reo-
rientare a propriului comportament.
inclu~i In grupuri diferite, la ore diferite.
Din punct de vedere clinic se remarca 0 deplasare a accentului de
Combinarea psihoterapiei individuale cu cea de grup da in general
la simptom la "eu" ("ego"). Pacientul ajunge sa-~i puna tot mai mult
rezultate pozitive, recomandarea ei ramanand la latitudinea terapeu-
Intrebari de genul: "Ce fel de om sunt?". "Care sunt adevaratele mele
tului ~i pacientului. sentimente?". "Care este eul meu real?" etc.
Printre avantajele psihoterapiei de grup, avantaje extrase din
Se constata in acela~i timp ~i deplasarea accentului In cursu 1
afirmatiile unoI' subiecti, rezulta ca psihoterapia de grup:
discutiilor terapeutice de la situatiile externe spre eu ~i de la ceilalti
+ ii ajuta pe participanti sa-~i rezolve mai bine problemele de
spre sine. Acest fenomen se produce atat datorita faptului ca terapeu-
viata, percepand mai realist realitatea externa;
tul orienteaza atentia clientului asupra sentimentelor sale, a modului
+ ii aj uta sa se accepte mai bine ca persoane;
sau de a percepe lumea, ~i a modalitatilor de a se autoevalua, cat ~i
+ Ie treze~te dorinta ~i Ie creeaza posibilitatea de a fi ei in~i~i.
datorita faptului ca subiectul realizeaza ca elementele ce tin de eu sunt
Rogers nu a fost numai un talentat psihoterapeut ~i un creator de factori pe care el ii poate tine in mod potential sub control.
sistem propriu, ci ~i un pasionat cercetator in domeniul psihoterapiei. Subiectul realizeaza ca daca el se afla In unitate cu sine insu~i ~i ~i-
Din analiza protocoalelor inregistrate in timpul psihoterapiei el a a clarificat propriile probleme, va putea face fata cu succes ~i situa-
reu~it sa traga concluzii cu privire la atitudinea ~i comportamentul tiilor externe care ii creeaza probleme.
pacientului In diferite stadii ale psihoterapiei. Astfel, prime Ie ~edinte Cientul manifesta ~i tendinta de a se deplasa de la trecut spre
psihoterapeutice sunt dominate de senti mente negative ~i de descura- prezent. Desigur procesul nu este liniar, deoarece in cursul primelor
jarea pacientului. Dupa un timp apar sentimente de speranta ~i 0 mai ~edinte clientul se refera la problemele actuale, apoi acesta trece la
buna auto-acceptare din partea pacientului. Eventual pot sa apara abordarea conflictelor ~i dificultiitilor trecute ~i in cele din urma
sentimente pozitive, cautarea companiei altora ~i -raurirea unoI' planuri abordeaza situatiile frustrante din prezent cu mai multe detalii.
de viitor. Aceste elemente I-au incurajat pe Rogers sa creada In Asdel, clientul Invata sa abandoneze ruminarile legate de simpto-
ipoteza ca daca oamenii devin liberi s-o faca, ei au in interiorul lor mele, situatiile psihotraumatizante ~i problemele legate de relatiile cu
capacitatea de a merge pe drumul sanatatii psihice. ceilalti ~i sa se concentreze asupra descoperirii eului actual.
90 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 91

b) Modifidiri produse de procesul psihoterapeutic in perceptiile ~i se prezinta la psihoterapie ~i afirma ca este un caz tara speranta, ci:i
atitudinile fata de sine. este 0 persoana tara valoare, ajunge datorita psihoterapiei sa realizeze
In cazul in care psihoterapia este incununata de succes (criteriul ca, de~i uneori s-a comportat ca un individ tara valoare, alteori
succesului este aprecierea tacuta de client), se pot constata urmatoa- dimpotriva, a dat dovada de calitati deosebite ~i s-a comportat
adecvat.
rele modificari in ceea ce prive~te imagine a ~i'atitudinea fata de sine:
• se con£tata 0 cre;;tere a numarului afirmatiilor ce reflecta 0 Un alt exemplu ne prezinta 0 clienta care la inceputul terapiei face
atitudine pozitiva fata de sine; afirma{ia categorica: "mama mea este ingrozitoare ". Dupa un numar
• scade numarul afirmatiilor ~i atitudinilor autodevalorizatoare, de §edin{e de psihoterapie ea ajunge sa priveasca mai nuan{at rela{ia
exprimate pe un ton afectiv-negativ; ei cu mama sa: "mama m-a respins in copilarie, dar de multe ori mi-a
• atitudinile ambivalente fata de propria persoana au 0 tendinta vrut binele"; "este inculta, dar are sim{ul umorului"; "este agresiva §i
de cre~tere cam pana la jumatatea psihoterapiei, dupa care au violenta, dar se mandre§te cu mine. "
tendinta sa scada;
In unna demersului psihoterapeutic subiectul nu mai percepe
• in finalul psihoterapiei se constata prezenta unui numar mult
realitatea ca fixa, imuabilii, ci ca fiind maleabila, mobila, ceea ce ii da
mai mare de autoevaluari pozitive in raport cu propria persoana;
speranta ca schimbarea este posibila (de pilda, nu mai percepe
• la pacientii considerati e~ecuri ale psihoterapiei se mentine
homosexualitatea sa ca pe un dat imposibil de modificat).
un numar ridicat de aprecieri ~i sentimente negative fata de propria
persoana. d) Con~tientizarea unor experiente trecute pe care subiectulle neaga
In urma psihoterapiei se constata 0 tendinta crescuta de autoaccep- Unul din procesele importante ale demersului terapeutic 0
tare a propriului eu, ceea ce inseamna ca pacientul tinde sa se reprezinta con~tientizarea unor experiente reprimate.
perceapa pe sine ca pe 0 persoana valoroasa, care merita respect ~i nu Astfel, de pilda, 0 femeie s-a prezentat la psihoterapie pentru
dezaprobare, al carui sistem de norme ~i valori se bazeaza pe expe- ame{eli §i star; de le§in, fara 0 cauza organica precizata.
rienta sa proprie ~i nu pe dorintele altora ~i care actioneaza degajat in Acest comportament se instala brusc §i nea§teptat, de regula cand
conformitate cu aceasta autoapreciere. era multa lume de fa{a, ea sim{indu-se foarte jenata de situafie. La
In acela~i timp clientul se percepe mai obiectiv ca actionand mai prima vedere ea nu gasea nici 0 explica{ie pentru comportamentul ei.
spontan, mai independent, putand face fata mai bine problemelor sale La 0 explorare mai atenta, in urma unor discu{ii psihoterapeutice,
in urma psihoterapiei. Astfel el se percepe ca fiinta integrata ~i nu pacientei i-a aparut cu claritate laptul ca ea lqina mai ales atunci
divizata, ceea ce inseamna 0 apropiere dintre eul real ~i eul ideal sau crmd acest lucru il facea pe so{ul ei sa se simta cel mai stanjenit. Cu
etalon. toate aces tea ea nu-§i putea explica situa{ia pentru ca f§i iubea so{ul
Datoritii acestor modificari viata interioara a pacientului devine §i nu dorea sa-i faca nici un rau. Treptat, odata ce procesul psiho-
mai agreabila ~i mai putin tensionata. terapeutic progreseaza, ea i§i da seama de 0 anumita opozi{ie fa{a de
c) Dezvoltarea unui mod mai adecvat de a percepe realitatea so{ul ei, antagonisme ce erau total necon§tientizate. in cursul terapiei
inconjuratoare ~i de a gandi, a unui tip de rationament mai corect ~i pacienta realizeaza ca func{ia simptomului era de fapt 0 incercare de
mai sanatos. a-§i controla so{ul. Prin comportamentul ei, ea i se opunea acestuia §i
in acela§i timp se pedepsea pe sine pentru acest comportament.
Clientul coboarii de la un nivelinalt de generalitate la 0 percepere
mai fina ~i mai diferentiata a realitatii. Astfel, de pilda, clientul care
o data con~tientizate aceste elemente pacienta poate elabora
modalita{i mai deschise de a-§i exprima opozifia fa{a de sot
92 IRINA HOLDEVICI ELEMENTEDE PSIHOTERAPlE 93

In cazul prezentat mai sus reprezentarea simbolidi a problemei Aceste valori pot fi exemplificate astt"'el:
prin intermediul simptomului vine in contradictie cu concepti a pa- "Nu trebuie sa ma supar pe himeni" (pentru ca parintii ~i biserica
cientei despre elll propriu (ea nu se percepea ca pe 0 persoana agre- sanctioneaza ostilitatea). "Trebuie sa obtin succese la invatatura"
siva, care avea tendinta de a se opune sotului ei, care se pUlia bine). (pentru ca parinti i mei a~teapta succese]e mele). "Trebuie sa fiu 0 per-
Aducerea in con~tiinta a materialului refulat nu se realizeaza soana asexuata" (pentru cii mama mea prive~te relatiile sexuale ca pe
simpl u, prin adunarea unor argumente de catre client sau terapeut, ci ceva rau ~i deplasat pentru arice persoana bine crescuta") etc.
se real izeaza doar atunci dind conceptia asupra propriului eu este
Odata ce psihoterapia progreseaza, individul incepe sa-~i dea
suficient de modificata pentru ca pacientul sa poata formula deschis
seama ca pana atunci el a trait a~a cum i-au spus altii, nu conform
problema.
eului sau real, cat ~i de faptul ca el este tot mai nemu1tumit de aceasta
Modificarea in perceptia propriului eu precede conform teo-
situatie.
riei psihoterapiei centrate pe client ~i nu urmeaza procesului de
Oar presupunand ca el ar renunta la aceste valori interiorizate, ce
dezgropare a amintirilor reprimate.
Primul pas in con~tientizarea unor seiltimente refulate iI reprezinta ar urma sa puna in loc?
perceptia unei discrepante de tipul: "De~i imi iubesc sotul, compor- Urmeaza 0 perioada de confuzie ~i nesiguranta, clientul nemai-
tamentul meu este de a~a natura incat parca a~ dori sa-Inecajesc, sa-l avand nici 0 baza prin prisma careia sa judece ce este rau ~i ce este
bine.
pun in situatii nepIacute." Sau: "A~ dori ca mariajul meu sa continue,
dar se pare ca ma port in a~a fel incat sa-l distrug." Treptat aceasta stare de confuzie este inlocuita de sentimentuJ ca el
In cazul in care cl ientul percepe respectivele discrepante intre ceea i~i poate construi propriu] sistem de valori pe baza propriei sale expe-
ce gande~te ~i modul in care se comporta, el nu poate lasa ]ucrurile I'iente ~i prin prisma unoI' judecati personale. Jndividul descopera ca
a~a, fiind motivat sa descopere ratiunea pentru care lucrurile se petrec poseda in elinsu~i capacitatea de a evalua ~i aprecia experientele ~i de
astfel: este yorba de 0 insuficienta cunoa~tere a propriilor sentimente a lua decizii pentru elinsu~i.
(de regula lucrurile stau a~a) saude 0 descriere eronata a propriului De asemenea, in fazeJe incipiente ale psihoterapiei, "Jocus"-ul evalu-
comportament. ariJor este plasat in exterior, ca 0 functie a parintiJor, modelelor cultu-
Deci, prin intermediu] demersului psihoterapeutic se realizeaza rale, prietenilor sau unui consilier. Din acest l11otiv,in aceste etape ale
con~tientizarea ~i exprimarea prin intermediu] unei simbolizari des- psihoterapiei multi clienti fac eforturi sustinute de a-I determina pe
chise a acelor experiente ~i stari afective care vin in contradictie cu psihoterapeut sa preia aceasta functie de valorizare a evenimentelor.
conceptia despre sine a clientului. o caracteristica a terapiei centrate pe client consta ~i in aceea ca
e) Modificari '(n sistemul de valori al clientului. psihoterapeutul (consilieru]) tinde sa mentina permanent "locus"-ul
Analizand fragmente din cadrul protocoa]elor de psihoterapie se evaluarii la subiect, terapeutul fiicand afirmatii de tipul;
constata faptul ca psihoterapia centrata pe client are mult de-a face cu "Tu e~ti suparat pe ...". "Ti se pare ca ...". "Simti ca ...". "Crezi ca
concepte ca "rau" sau "bun", "corect" - "gre~it", "satisfiicator" - e~ti rau pentru ca ...".
"nesatisfiicator" etc. Aceste afirmatii au menirea sa puna in evidenta faptul ca doar
Demersul psihoterapeutic afecteaza sistemul de valori al indivi- aprecierile cIientului in legatura cu situatiile conteaza eu adevarat.
dului ~i produce modificari in cadrul respectivului sistem de valori. Incetul eu incetul, clientul ajunge la coucluzia ca evaluarea prin
In fazele timpurii ale psihoterapiei individul se orienteaza in mare prisma propriei persoane a situatiilor, uu uumai di este posibila, dar ii
masura pe baza unor valori preluate de la altii in urma interactiunilor ofera ~i satisfaetii, fapt ce-I face sa acepte ca "locus"-ul evaluarilor sa-~i
cu mediul sau social ~i cultural.
afle sediuliu el insu~i.
94 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 95

Cand aceste genuri de experiente tind sa se interiorizeze, sistemele Termenul de "dragoste" inteles prin prisma relatiei terapeut - client
de valori nu mai sunt percepute ca srsteme fixe, cu caracter amenin- are aici poate cel mai cuprinzator sens ~i anume acela de a fi pro fund
tator. Ele devin judecati emise de individul insu$i, bazate pe propria inteles ~i acceptat.
sa experienta $i care se pot modi fica in cazulin care realitatea ii pune g) Modificari in structura personalitatii ~i in organizarea acesteia
la dispozitie noi date. in urma demersului terapeutic centrat p.e client.
Datorita acestui demers, valorile se modifica astfel:
intrebarea care se pune atullci cand analizam psihoterapia centrata
"Ma voi supara pe individul X atunci cand simt nevoia sa ma
pe client este aceea daca modific~rile produse in cursul demersului
supar, pentru ca astfel se vor produce mai putine consecinte decat in
psihoterapeutic sunt doar modificari de suprafata, sau afecteaza nu-
cazulin care imi reprim sentimentele $i in acela$i timp relatia mea cu
cleul profund al personalitatii?
persoana X va aves un caracter mai autenti c" .
Rezultatele obtinute de la 0 serie de subiecti carora Ii s-au aplicat
"Voi obtine succese la studiile mele numai daca acestea ma
teste psihologice inainte $i dupa psihoterapie, pledeaza pentru ideea
intereseaza cu adevarat".
ca dupa incheierea psihoterapiei subiectu au obtinut un nivel mai bun
"Voi fi 0 mama afectuoasa cand simt acest lucru, tara sa ma tern de
al adaptarii la' mediu (indicatorii sunt evaluati cu ajutorul testului
atitudinea altora in aceasta privinta". Rorschach).
"imi voi accepta sexualitatea $i voi valoriza toate modalitatile de
Se constata la pacientii tratati cu ajutorul acestei tehnici terapeu-
exprimare a ei".
tice urmatoarele modificari pozitive:
f) Relatia client - psihoterapeut. • cre~terea tendintei de unificare $i integrare in sfera
o serie de psihoterapeuti de orientari diverse, inclusiv dintre cei .personalitatii;
apartinand psihoterapiei centrate pe client, considera ca un factor • 0 mai buna acceptare a eului propriu ~i a reactiilor emotionale
important al succesului terapeutic 11reprezinta relatia afectiva dintre proprii ca tacand parte din cadrul eului propriu;
pacient ~i terapeut. • reducerea tendintelor nevrotice;
EI considera ca 0 serie de modificari in planul verbal, preceptiv • scaderea anxietatii;
sau atitudinal sunt rezultatul unei relatii afective dintre doua fiinte • 0 abordare mai obiectiva a realitatii;
umane: pacientul ~i terapeutul. • achizitionarea unor abilitati de a face fata stresului;
Analizarea unor cazuri clinice pune in evidenta faptul ca adesea nu • atitudini ~i sentimente mai constructive;
tehnica terapeutica in sine ci relatia cu terapeutul reprezinta factorul • un mod mai eficient.de functionare la nivel cognitiv.
generator de schimbare. h) Modificari in sfera comportamentului:
Explicatia acestui fenomen consta, dupa Rogers, in aceea ca
• in cursul unei terapii cent~ate pe client incununate de succes
clientul vine la psihoterapie considerand ca este 0 persoana lips ita de
se constata ~i 0 modificare in sfera comportamentului de la un
valoare, care nu este acceptata de ceilalti, care nu poate fi iubita etc. $i comportament imatur la unul mai matur.
treptat, in urma interactiunii cu terapeutul, el ajunge sa considere ca
• De asemenea, relatarile verbale ale clientului spre sfiir$itul
este acceptat, respectat ~i inteles de catre terapeutul sau.
terapiei pun in evidenta 0 reducere a tensiunii ~i incordarii psihice.
Mai mult, pe masura ce clientul se simte acceptat de catre psiho-
• Se constata ~i 0 reducere a numarului de comportamente
terapeut, el incepe sa se accepte pe sine insu~i ~i treptat incepe sa
defensive cat~i 0 buna con~tientizare a comportamentelor defen-
nutreasca sentimente de Dcceptare $i intelegere fata de cei dinjur.
sive care inca mai persista.
96 lHJNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 97

• Un rezultat impotiant al psihoterapiei eentrate pe client 11 Aplicarea filosofiei existentialiste la intelegerea problematicii
reprezinta ~i ere~terea tolerantei la frustratie a elientului. umane in scopul de a-i ajuta pe oameni sa se inteleaga mai bine pe
• Se Inregistreaza, In cazurile reu~ite, ~i 0 mai buna capacitate sine ~i viata lor, a fost realizata de-a lungul anilor de catre mai multi
de a face fata sareinilor cotidiene din familie, de la locul de munca teoreticieni in domeniul psihologiei incluzand pe Binswanger (1942)
sau a eelor ~colare. pe May, Angel ~i Ellenberger (1958).
Psihoterapia centrata pe client, In forma pura, este rar utilizata in Psihanalistul Binswanger a aplicat ideile existentialiste in cadrul
zilele noastre dar aceasta orientare a pus bazele unei multitudini de terapiei psihanalitice, fapt ee a dus la metoda denumita "Analiza
terapii orientate umanist, terapii care pun accentul pe problemele sinelui" (Daseinanalyse) sau "Analiza existentiala".
actuale aflate In con~tiinta clientului ~i In eadrul carora acesta este May ~i eolaboratorii au pus bazele la ceea ce a devenit deja clasica
considcrat personajul principal al proeesului curativ, terapeutul aetio- analiza existentiala.
nand doar ea un catalizator. Psihoterapeutii existentiali~ti nu se limiteaza la investigarea
Noile orientari lImaniste aecepta conceptul lui Rogers de "eu starilor con~tiente ~i incon~tiente, ci 11 ajuta pe individ sa-~i recon-
aetiv", eapabil de optiuni valorice sanatoase. Se aecentueaza, de ase- struiasca lumea interioara prin concentrarea asupra lumii externe,
menea, asupra cmpatiei, ealclurii autentiee .;;;i a atitudinii pozitive inconjuratoare. Majoritatea terapeutilor existentiali~ti nu urmaresc cu
neconditionate din partea terapeutului. strictete regulile analizei sinelui, ci aecentueaza unicitatea fiecarui
Aceste sisteme psihotcrapeutice difera de forma originala a psiho- individ ~i a felului sau propriu de a fi in lume.
terapiei centrate pc client prin aceea ca au gasit diverse tehnici prin Se aecentueaza asupra ideii ca omul sa fie con~tient de propria sa
care terapeutul, In afara simplelor refleetii ~i clarificari, II poate ajuta existenta. Pacientul este provoeat prin intermediul unor intrebi'iri
pc pacient sa-~i descopere eul integral. privind sensul existentei, seopurile personale.
Relatia sau "intalnirea" terapeutica dintre terapeut ~i paeient este 0
relatie interumana in cadrul careia eei doi parteneri se striiduiesc sa
Psihoterapia existentialista
fie cat mai deschi~i ~i mai autentiei.
Varianta a psihoterapiilor experientiale, perspectiva existentialista Spre deosebire de terapeutii apartinand altor orientari, terapeutii
accentueaza impotianta situatiei de viata a~a cum este ea traita de existentiali~ti imparta~esc pacientilor lor propriile sentimente, valori,
indvid. Existentiali~tii sunt profund preocupati de destinele omeniri i, experiente de viata.
de slabirea eredintelor traditionale, de alienarea ~i depersonalizarea In afara de sarcina de a se eomporta ei in~i~i in mod autentic,
omului In societatea eontemporana, de lipsa de sens a vietii indi- terapeutii de orientare existentialista trebuie sa-i determine pe pacienti
vidului. In acela~i timp ei eonsidera di oamenii dispun de un mare sa raspunda in mod autentic la realitatea prezenta (Havens, 1974;
grad de libertate interioara datorita caruia sunt eapabili sa fadi eev'a May, 1969).
cu privire la viitorul lor ~i au responsabilitatea de a-~i ruuri destinul De pildi:'ll,daea clientul spune terapeutului: "te urase a~a cum mi-
cat mai bine posibi I. am urat tataI", terapeutulii va raspunde astfel: "eu nu sunt tatal tau, ei
Capacitatea omului de a fi con~tient, de a reflecta aSlipra existen- eu insumi ~i tu trebuie sa te raportezi la mine ea la doetorul H nu ca la
tei, de a-~i pune probleme, II pune pe acesta fata In fata cu tatal tau!".
responsabilitatea existentei sale, a deciziei ce fel de om dore~te sa fie, Aceentul (dupa Coleman; Butcher, Carson, 1984) in cadrul acestui
cu responsabilitatea stabilirii propriului sau sistem de valori ~i a sistem psihoterapeutie cade pe experientele "aiei ~i acum" pe care
aetualizarii potentialitatilor sale latente. individul dedde ea trebuie sa faea ~i sa fie la un moment dat. Acest
98 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 99

sentiment al experientei imediate reprezinta piatra unghiulara a psiho- 1958, p. 37, cj Lazarus, p. 308) descrie psihoterapia existentialista
terapiei existentialiste, individul fiind ajutat sa stabileasdi faze in astfel:
cadrul carora sa clarifice ~i sa aleaga intre diverse moduri de a fi. Contributia fundamentala a psihoterapiei existentialiste este intele-
Ca ~i psihanaliza, psihoterapia existentialista se adreseaza unui . gerea omului ca existenta. Aceasta nu inseamna negarea validitatii
numar redus de pacienti, inteligenti, cu abilitati verbale ~i care se afla abordarii dinamice ~i studiul diverse lor modele comportamentale, dar
intr-o criza existentiala. In cadrul acestei categorii, acest gen de se considera ca aceste forte dinamice primare pot fi intelese numai in
terapie inregistreaza suceese mai ales cu subieetii care sufera de contextul structurii existentei persoanei cu care avem de-a face.
tulburari anxioase sau de tulburari ale personalitatii, ea fiind Problema principala de care sufera oamenii in ziua de azi este
neadecvata in cazul psihozelor. inchiderea sau ingustarea accesului mentalului la experienta ca
Urmatorul caz va ilustra categoria de padenfi pentru care se rezultat al anxietatii, aceasta avand drept consecinta reducerea posibi-
potrive§te psihoterapia existen{ialista (Coleman; Butcher; Carson, litatilor de a se autoactualiza pe ei in~i~i ca fiinte individuale. Anxie-
1984, p. 659). tatea nevrotica nu este altceva decat blocarea sau ingustarea con~tien-
Un om de aface1'i in wirsta de 42 de ani se prezinta la psihoterapie tizarii, iar cand aceasta stare se prelunge~te ea genereaza sentimente
pentru ca, pent1'u el, existen{a !}'i-apierdut in{elesul $i savoarea. El de apatie ~i depersonalizare. Anxietatea paote fi inteleasa ~i ca pier-
conside1'a ca problemele de familie nu mai au importan{a in via{a lui derea sentimentului eului in raport cu realitatea obiectiva. Ea se insta-
(so{ia este foarte preocupata de propria ei cariera, iar unicul flu s-a leaza pentru ca lumea valorilor cu care persoana se identifica este
casatorit !}'is-a mutat in Alaska). Activitatea p1'ofesionala, in care a amenintata. De aceea, boala (anxietatea, tulburarea nevrotica) este 0
avut un mare succes (atat financiar cat §i in ceea ce prive.,~te modalitate (dezadaptativa) prin care oamenii incearca sa-~i conserve
prestigiul) $i-a pierdut $i ea sensul pentru padent. Zilele i se par eul amenintat.
lungi $i fara 1'ost. Se simte plictisit, dar in acela§i timp panicat. i§i May considera ca societatea moderna a creat mai ales la tineri 0
face dato1'ia ca un automat la locul de munca, dar se simte ca $i cum vulnerabilitate deosebita fata de anxietate.
n-ar trai de fel. Din cand in cand se simte speriat $i depa~'it de Cand inse~i valorile unei societati se afla in stare de confuzie ~i
sentimentul de "cenu$iu" §i de gustul "amar" pe care fl are via{a lui cand se desfa~oara schimbari cu caracter traumatizant, individul nu
actuala. are in interiorul sau un teren solid pentru a face fata unor amenintari
concrete. Rezultatul este dezorientarea psihica cat ~i starile acute sau
>- Teoria existentialista a lui Rollo May cronice de anxietate. Or, aceasta este de fapt starea culturii noastre in
secolul XX.
Unul dintre cei mai cunoscuti reprezentanti ai aces:tei orientari In absenta unor repere valorice externe, oamenii trebuie sa-~i
terapeutice din Statele Unite este Rollo May. gaseasca orientarea in ei in~i~i ~i aceasta a dus la dezvoltarea psiha-
May este critic cu privire la modul traditional ~tiintific de a nalizei ~i apoi a existentialismului.
intelege fiinta umana pentru ea, la fel ca ~i Sartre (1956), el este de Dupa opinia lui May, dilema umana consta in aceea ca omul este
parere ca analiza distruge natura umana. Explicatiile bazate pe meca- simultan subiect (care dore~te, simte) ~i obiect orientat in raport cu
nismele prezente, experienta anterioara, secventele evolutive sau for- situatiile externe, calitate in care trebuie mai curand sa faca ceva
tele mediului ne impiedica sa intelegem omul ca fiil1lta umana ~i decat sa aleaga dadi sa faca sau nu acel lucru.
optiunile pe care Ie face. Din acest motiv trebuie gas ita 0 noua metoda Teoriile asupra comportamentului uman care pun un accent exclu-
~tiintifica pentru a permite 0 mai adecvata intelegere a omului (May; siv pe fortele externe, ca ~i cele care, dimpotriva, dau atentie prio-
100 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPlE TOI

ritara determinantelor interne ale conduitei umane sunt incomplete ~i existentialista sustine exact opusul ~i anume faptul ca metoda urmeaza
ele e~ueaza In interpretarea totala a fiintei umane. A se descoperi pe cunoa~terii.
sine ~i a fi deschis la experiente presupune ambele tipuri de forte care Pentru psihoterapia existentialista nu este atat de important ce
directioneaza comportamentul. anume face psihoterapeutul In timpul psihoterapiei, ci mai ales
Scopurile terapiei sunt: contextul psihoterapeutic In cadrul caruia pacientul nu este privit ca
1. Inversarea procesului de Ingustare sau de blocare a campului un set de forte dinamice, aflate In interactiune, ci ca 0 finta umana
con~tiintei care s-a produs sub influenta amenintarii. care decide, actioneaza, i~i fixeaza atentia asupra ceva aici ~i acum.
2. Deschiderea propriului eu In directia con~tientizarii. Deci, >- Logoterapia lui Victor Frankl (1963; 1965)
psihoterapia are ca obiectiv sa ajute pe pacient sa-~i actualizeze
poten tial ul. Frankl a fost initial antrenat In psihanaliza, dar cei trei ani petrecuti
Se urmare~te nu atat eliminarea anxietatii cat transformarea in lagarele de concentrare germane (inclusiv Auschwitz) I-au impins
anxietatii nevrotice In anxietate normala, precum ~i a capacitatE de a spre 0 orientare existentialista.
trai In conditiile acestei anxietati normale. Dupa Incheierea psiho- Termenul de logoterapie vine de la termenul grecesc "logos" care
inseamna sens, semnificatie.
terapiei pacientul va putea suporta 0 Indircatura mai mare de anxie-
Logoterapia este 0 varianta a analizei existentiale care pune accentul
tate decat Inainte dar aceasta va fi anxietate con~tientizata ~i subiectul
pe demersul personal de cautare a sensului existentei. Pentru Frankl
va putea sa-i faca fata In mod constructiv.
"dorinta de sens" este unul din motive Ie fundamentale ale omului.
De asemenea, nu se urmare~te eliminarea sentimentului de culpa-
El este de parere ca psihoterapia se ocupa de problemele adaptarii
bilitate, ci transformarea culpabilitatii nevrotice In culpabilitate nor-
umane, iar logoterapia, care abordeaza mai mult aspectele spirituale
mala, precum ~i capacitatea de a utiliza in mod creativ culpabilitatea
ale existentei, nu se substituie psihoterapiei, ci doar 0 completeaza.
normalii. Nu se utilizeaza 0 tehnica psihoterapeutica anume. Logoterapia are drept obiectiv sa-i ajute pe oameni sa-~i gas ease a
Dupa May, analiza existentiala nu trebuie considerata ca 0 ~coala un sens in viata~i sa faca fata crizelor existentiale. Accentul este pus
speciala sau ca un sistem psihoterapeutic, ci mai curand ca un set de mai ales pe conflictele de natura valorica. In cadrul acestei orientiiri
atitudini cu privire la om ~i la modul In care acesta este cunoscut. psihoterapeutice se afirma faptul ca persoana este responsabila de
Tehnica ~i analiza abstracta reprezintii pentru existentiali~ti con- propriile sale convingeri sau actiuni. Atentia psihoterapeutului nu se
cepte neadecvate deoarece fiinta nu poate fi analizata mra a 0 dis- indreapta spre trecut ci spre viitor.
truge, cu toate acestea terapeutii existentiali~ti au la baza 0 pregatire Una din tehnicile utilizate de Frankl este tehnica "intentiei parado-
psihanalitica sau In domeniul aItei forme de terapie bazata pe insight. xale" (ulterior se va dezvolta chiar 0 ~coala denumita "Psihoterapie
Deci, analiza existentiala reprezinta 0 modalitate de a intelege prin intentie paradoxala") prin intermediul careia se solicita pacien-
existenta umana, iar reprezentantii ei considera ca unul din motive Ie tului sa doreasca exact acel lucru de care se teme ~i sa 0 faca cu cat
cheie care Impiedidi Intelegerea realii a omului este, eel putin In mai mult umor ~i deta~are.
cuItura occidentala, accentul exagerat care este pus pe tehnica, accent
Pentru a ilustra aceasta tehnica el da exemplul unei studente la
care face ca omul sa fie privit mai mult ca un obiect de condus, de
medicina care fncepea sa tremure ori de cate ori asistentul se apropia
luat In calcul, de analizat.
de ea :ji a privea fn timpul lucrarilor practice (cit. Lazarus, 1976).
Aceasta tendinta occidentala se caracterizeaza printre altele prin Studenta a fast instruita sa-§i spuna; "lata asistentul! Acum fi voi
prejudecata ca dad aplicam 0 metoda corecta yom izbuti sa cunoa~- demonstra cat de bine §tiu sa tremur!" Binefn!eles ca daca ea fncerca
tem in profunzime ~i problematica pacientului. Orientarea fn mod deliberat sa tremure, nu reu§ea.
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 103
102

o aWl tehnica este tehnica demimita "de-reflectie", care cere pa- con~tient aici ~i acum, de tot ce exista, sa traiasca In prezent. El este
Incurajat sa comunice la timpu1 prezent mai turand decat sa-~i
cientilor sa ignore ceea ce 1i tulbura ~i sa se concentreze asupra unui
rememoreze trecutu1 sau, sa-~i fiiureasca vise de viitor.
lucru pozitiv din alt domeniu. Aceasta tehnica se utilizeaza cu bune
rezultate In domeniul tratamentului tulburarilor de dinamica sexuala. Con:jtientizarea prezentului in cadrul terapiei gestaltiste este
Frankl a utilizat aceste tehnici, dar ~i altele, pentru a-i face pe frumos i/ustrata in urmatorul fragment din cadrul unui protocol de
pacienti sa-~i con~tientizeze propriu1 sistem de valori, sa ca~tige auto- psihoterapie (Levitsky :ji Pearls, 1970, p. 143, cit. Lazarus, 1976, p.
controlul asupra lor In~ile ~i sentimentul responsabilitatii pentru 311).
actiunile ~i reactii1e lor, cat ~i pentru a-i Invata sa rezo1ve prob1emele Terapeutul: De ce anume e:jti con:jtienta acum?
existentia1e care Ii tu1bura. Pacienta: Acum sunt con:jtienta de faptul ca stau de vorba cu
dumneavoastra. ii vad :ji pe ceilalji oameni prezen{i in sala de
>- Psihoterapia gestaltista a lui Fritz Pearls psihoterapie. 8imt tensiune in umarul meu drept. Sunt con:jtienta de
faptul di traiesc un sentiment de anxietate.
Fritz Perls a fost, de asemenea, instruit In domeniul psihana1izei ~i
Terapeutul: Cum sim{i starea de anxietate?
a scapat de teroarea hitlerista emigrand In Statele Unite.
Pacienta: Imi simt vocea tremuratoare, gura uscata, respira{ia
In 1951 el scrie "Psihoterapia gestaltista" Impreuna cu a1ti doi
sacadata. 3imt cavorbesc pre a precipitat.
colaboratori.
Terapeutul: E)ti con§tienta de ceea ce fac acum ochii tai?
Psihoterapia gestaltista a fost ~i este utilizata Intr-o mare masura 1a
Pacienta: Da, acum imi dau seama di ochii mei au tendin{a de a
Institutu1 Esa1en din Big Sur, California, ~i este mai degrabii 0
privi in laturi.
psihoterapie de grup decat una individuala, de~i une1e din elementele
Terapeutul: iji pop asuma responsabilitatea acestuifenomen?
ei intereseaza ~i pe speciali~tii In psihoterapii1e individuale.
Padenta: Da, incerc sa nu va privesc in fa{a.
Gestalt Inseamna Intreg sau totalitate, idee care a preocupat pe
Terapeutul: Incearca sa te identifici cu propriii tai ochi.
multi psihologi de prin anii 1920, care au ~i creat curentul gestaltist In
Elaboreaza un dialog pentru eil
psihologie, ~i sustine faptul ca Intregul este ceva mai mult decat suma
Pacienta: Eu sunt ochii lui Mary. Mi-e greu sa privesc drept
partilor componente, iar analiza componente1or nu face decat sa-l
inainte. Am tendiJ1{asa sar dintr-un loc in altul.
distruga.
Orientarea psihoterapeutica a lui Pearls porne~te de la necesitatea Procesu1 con~tientizarii are 0 serie de aplicatii. In primul rand e1
integrarii partilor componente In cadru1 personalitatii luate ca un tot ajuta la ghidarea individu1ui spre 0 evaluare certa a proprii1or sale
unitar. E1 include In cadrul sistemului sau conceptual elemente din experiente, evitand verba1izarea rara sfar~it, exp1icatiile ~i interpretari1e.
cadrul psihanalizei ~i filozofiei existentia1iste, punand un accent Con~tientizarea senzatiilor corporale, a celor externe, a perceptiilor
deosebit pe experienta imediata (ca ~i In cazul altor psihoterapii de constituie una dintre cele mai sigure surse de informatii. Bazandu-se
orientare existentia1ista). (Pearls, 1967, 1969). pe informatiile provenind din procesul con~tientizarii, pacientul poate
Scopul psihoterapiei gestaltiste este refacerea capacitatii de evo- urrna dictonu11ui Pearls; "Pierde-ti mintea ~i Intoarce-te 1a simturi".
lutie a fiintei umane ajutand pacientul sa intre In contact cu nevoile De asemenea, utilizarea con~tientizarii 11· conduce pe pacient
sale necon~tientizate cat ~i prin abordarea creativa a ambiantei. dinco1o de "de ce"-urile care stau la baza comportamentului (inter-
Pacientul trebuie sa tinda sa devina ceea ce este el cu adevarat, sa pretare psihana1itica) Inspre "ce?" ~i "cum?" - Intrebari specifice
priveasca dincolo de ma~ti, jocuri, mecanisme de aparare, sa fie psihoterapiei experientiale.
104 IRINA HOLDEVICI 105
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

Pacientul: Simt teamet!


In sistemul lui Pearls se pune un accent important ~i pe analiza
Terapeutul: Cum traie§ti aceasta stare de teama? viselor; "diferitele parti ale viselor nu sunt altceva decat fragmente ale
Pacientul: Nu va pot vedea claro imi transpira mainile ... personalitatii noastre". Deoarece obiectivul nostru este sa-l facem pe
Cand pacientul se refntoarce la experienta senzoriala el poate fiecare sa devina 0 personalitate integraUi, unitara, rora conflicte, ceea
face mai u§or distinctia fntre realitatea existenta§i propriile sale ce trebuie sa facem este sa punem la un loc diferitele fragmente de
fantezii anxiogene. vise. Astfel yom relua in stapanire aceste parti fragmentare ~i
Pacientul: Sunt sigur ca cei din grup ma dispretuiesc pentru ceea proiectate ale personalitatii noastre, reintrand in posesia potentialului
ce am "'pus.
nostru ascuns care apare in vise (1967, p. 67. cU. Coleman; Butcher;
Terapeutul: Uita-te la fetele noastre ~i spune-mi ce observi, nu ce Carson, 1984, p. 660).
fti imaginezi!
Multe ~dinte sunt dedicate unor aspecte comportamentale ale su-
Pacientul: Da, parca oamenii nu ma privesc cu ostilUate, nu ma biectului ~i sunt denumite "antrenament structural de con~tientizare".
resping! Unii dintre ei se uita chiar cu prietenie la mine. In cadrul acestuia pacientul devine mai con~tient de eul sau total ~i de
Terapeutul: Ce simti acum? mediul inconjurator.
Pacientul: Acum ma simt mult mai relaxat!
Tehnica de lucru asupra conflictelor nerezolvate se nume~te "sa
Comunicarea in cadrul grupului are loc intre membri egali, avem grija de afacerea netenninata".
inc1uzand ~i terapeutul. Limbajul pacientului reflecta nivelul respon- Dupa opinia lui Pearls, toti oamenii se mi~ca in viata purtand cu ei
sabilitatii sale pentru sentimentele ~i actiunile sale, mai curand decat conflicte ~i traume nerezolvate. Noi caram acest balast in cadrul unor
starea in care el s-a manifestat ca un recipient pasiv in care patrunde noi relatii ~i avem tendinta de a reedita vechiul tip de relatii ~i cu alti
experienta. oameni.
Pacientii trebuie sa se concentreze asupra existentei imediate ~i sa Daca suntem capabili sa incheiem afacerile noastre mai vechi, yom
devina dit mai con~tienti de ceea ce se intampUi. avea mai putina tensiune psihica in etapa prezenta ~i yom putea
Dintre tehnicile aplicate in cadrul acestui sistem psihoterapeutic deveni mai con~tienti ~i mai reali~ti in raport cu noi in~ine ~i cu lumea
mentionam 0 serie de jocuri de tip role-playing, in cadrul carora inconjuratoare.
pacientul trebuie sa joace roluri ce corespund diverselor parti sau Faptul de a te exprima in prezenta unui grup, de a juca anumite
zone ale eului sau. scene, depa~ind propriile sisteme de a evita con~tientizarea,. face ca la .
De pilda, unde se intuie~te un conflict intre superego ("trebuie") ~i un moment dat un membru al grupului sa intre in impas, moment in
eul depreciat, se poate jucajocul; "cainele de sus" ~i "cainele de jos", care nu mai are incotro ~i trebuie sa-~i confrunte sentimentele ~i
pacientul prezentand pe rand punctele de vedere ale celor doua conflictele.
portiuni ale eului sau. In conditiile securizante ale situatiei psihoterapeutice individul
Se pot dramatiza dialoguri intre partea masculina ~i cea feminina a nevrotic descopera ca lumea nu se prabu~e~te daca el se comporta ca
aceleia~i persoane. un om furios, vesel, trist sau face avansuri erotice. In felul acesta,
In jocul "imi asum raspunderea", pacientul trebuie sa adauge pacientii descopera faptul ca pot ie~i din imp as prin propriile lor forte.
aceasta propozitie dupa ce comenteaza fiecare secventa a comporta- Psihoterapiile umanist-existentialiste au fost criticate de catre unii
mentului sau. speciali~ti pentru lipsa unui model sistematic al compOliamentului
In cadrul unui alt j oc, pacientul trebuie sa repete mereu, uneori din uman, pentru lipsa de unitate in ceea ce prive~te procedeele ~i tehni-
ce in ce mai tare, un comentariu pe care terapeutul il considera cile psihoterapeutice, cat ~i pentru caracterul vag al relatiei pacient -
semnificativ. terapeut.
106 IRINA HOLDEVICI

Partizanii acestei orienHiri, dimpotriva, considera ca tocmai in aceste


CAPITOLUL 5
trasaturi ar consta forta ~i vitalitatea acestor forme de psihoterapie. PSIHOTERAPIA
Teoriile prea sistematice reduc fiinta umana la 0 abstractiune, COGNITIV-COMPORT AMENT ALA
negand unicitatea individului.
Avand In vedere faptul ca oamenii sunt foarte diferiti, trebuie sa
fim .de acord ~i cu faptul ca tehnici diferite de psihoterapie VOl'fi
Principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale
potrivite pentru oameni diferiti.
Hawton, Salkovskis, Kirk ~i Clark (I989) arata ca abordarea cognitiv-
comportamentala pune un accent deosebit pe fonnularea conceptelor In
termeni operationali ~ipe validarea empirica a rezultatelor tratamentului.
Ea se poate utiliza atat In psihoterapia individuala cat ~i in cea de
grup.
Adesea se recurge ~i la indicatori obiectivi pentru a valida efici-
enta demersului terapeutic.
Rezolvarea de probleme reprezinta 0 latura impOlianta a tratamen-
tului. Toate aspectele psihoterapiei sunt descrise in mod explicit
pacientului, acesta colaborand cu terapeutulin planificarea unoI' stra-
tegii de rezolvare a problemelor care 11deranjeaza pe pacient.
Psihoterapia este limitata In timp ~i are obiective clar definite.
Pentru ca psihoterapia sa reu~easdi este absolut necesara formu-
larea precisa a obiectivelor - Impreuna cu pacientul -pe baza unoI'
informatii detaliate in legatura cu factorii care contribuie la menti-
nerea problemei simptom.
Principiul de baza al terapiei cognitiv-comportamentale postuleaza
ca modurile in care individul se comporta sunt determinate de situa-
tiiIe imediate ~i de felul in care subiectul Ie interpreteaza.
In cursul psihoterapiei pacientul trebuie sa se simta securizat
pentru a putea furniza informatii despre evenimente stresante. Aceasta
se realizeaza prin crearea unei atmosfere calde, pline de incredere, te-
rapeutul fiind empatic ~igata sa-l ajute pe pacient sa depa~easca difi-
cultatile curente ..

Obiectivele psihoterapiei cognitiv-comportamentale


Dupa Hawton, Salkovskis, Kirk ~i Clark (I989) obiectivele psiho-
terapiei cognitiv-comportamentale sunt urmatoarele:
108 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 109

•. Formularea problemelor Pacientul este informat ~i cu privire la structura tratamentului:


numar de ~edinte, durata ~edintelor, locul de desfii~urare al acestora
Primele ~edinte sunt dedicate formularii unei ipoteze preliminare etc. De asemenea, pacientul este interogat cu privire la simptomele
asupra problemei pacientului ~i elaborarii unui plan terapeutic. sale, factorii ce tin de relatiile interpersonale, cat ~i despre compor-
Ipoteza este verificata In cursul ~edintelor viitoare sau prin sarcinile tamentul manifest.
trasate pentru acasa ~i daca este necesar, este modificatii. Interviul preliminar are 0 Insemnatate mare In cadrul demersului
De~i obiectivele terapiei sunt stabilite de la Inceput, ele se pot psihoterapeutic pentru cii adesea pacientul se prezinta cu un amalgam
schimba pe parcursul demersului psihoterapeutic. nediferentiat de probleme, iar terapeutul este cel care 11 ajuta sa Ie
Unii terapeuti fac gre~eala de a considera ca dacii problema e ordoneze, astfel Incat dificultatile sunt reduse la dimensiuni rezona-
stabilita (de exemplu: fobie de locuri Inalte), linia de tratament este bile ~i in felul acesta pacientul Incepe sa creada ca schimbarea e
deja precizata (de pilda, tehnica expunerii progresive). posibila.
Dar clinicienii experimentati devin tot mai con~tienti pe faptul ca De pilda, daca un pacient se poate adresa terapeutului pentru 0
stabilirea cu precizie a diagnosticului da indicatE limitate asupra a
serie de probleme cum ar fi: dispozitie proasta, stiiri de pHins, pier-
ceea ce trebuie sa reprezinte tratamentul, aceasta fiind utila doar In
derea interesului ~i bucuriei de viata, fatigabilitate, tulburari de somn,
etapele preliminare, ulterior fiind necesare informatii mai detaliate cu
scaderea autostimei, lipsa sperantei pentru viitor etc., terapeutul ii
privire la:
• ce face persoana In mod deschis sau In mod implicit ~i ar dori explica faptul ca este yorba de 0 unica problema - depresia - pentru
sa nu mai faca; care sunt modalitati de terapie clar definite.
• care sunt factorii precipitatori (situationali, mentali, emotio- Poate apare ~i situatia inversa cand pacientul crede In mod gre~it
nali) pentru comportamentul problematic; ca este yorba de 0 singura problema, ca de pilda, lipsa autocontro-
• In ce conditii se manifesta problema; lului, cand, de fapt, este yorba de mai multe probleme, cum ar fi:
• care sunt consecintele comportamentului problematic; mancat compulsiv, abuz de alcool, dispozitie proasta, datorii ~i relatii
• care sunt variabilele care conduc la mentinerea ~i perturbarea interpersonale proaste - toate acestea necesitand strategii separate de
comportamentului problema; abordare.
• ce modificari ar putea fi aduse acestor conditii pentru a obti- Psihoterapeutul stabile~te scopuri rezonabile ale terapiei. De pilda,
ne schimbarea comportamentului problema; pentru un agorafobic este utopic obiectivul ca nu va mai trai niciodatii
Pacientul trebuie informat ca psihoterapia cognitiv-comportamen- o stare afectiva negativa, in schimb faptul ca poate merge singur in
tala 11va ajuta sa se ajute singur, iar terapeutul 11va Invata sa achi-
ora~, fiira probleme, reprezinta un obiectiv rezonabil.
zitioneze abilitati prin care sa rezolve nu numai problema prezenta ci
~i eventuale probleme similare ce pot sa apara In viitor. Terapeutul trebuie sa manifeste 0 atitudine simpatetica fata de
Terapeutul trebuie sa accentueze rolul temelor pentru acasa, subli- pacient, fiira a-I judeca sau moraliza ~i acest lucru este important mai
niind faptul ca partea cea mai importantii a terapiei are loc In viata d~ ales in cazul pacientilor care se simt stanjeniti, au sentimente de
zi cu zi, pacientul trebuind sa puna In aplicare ce a Invatat In cursul culpabilitate sau se simt fiira speranta.
~edintei de psihoterapie. o problema importanta a interviului preliminar 0 reprezinta
Pacientul este solicitat sa coopereze activ la procesul psihoterapiei abordarea urgentelor. De pilda, daca pacientul are idei suicidare, aces-
prin furnizarea de informatii pentru terapeut, prin transmiterea de tea trebuie abordate in mod prioritar.
informatii inverse (feed-back) asupra eficientei tehnicilor aplicate ~i Functia principala a evoluarii In cadrul acestui demers psihotera-
prin intermediulunor sugestii date terapeutului cu privire la noile
peutic 0 reprezinta formularea ~i acordul dintre pacient ~i psihotera-
strategii ce ar trebui puse In funC!iune.
peut cu privire la planul de tratament.
110 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 111

> ModalitiWle prin care se realizeaza evaluarea pacientului II. Va rog notati cat de incordat v-ati simtit in timpul zilei utilizand
urmatoarea scala:
1. Interviu eu privire la comportamentul pacientului
2. Auto-monitorizarea
3. Auto-evaluarea prin intermediul:
o 2 3 4 5
lncordare moderata.•
6 7 U 9 10
Nu mcam simtit M-am simtit
• chestionarelor; deloc incordat. foarte incordat.
• scale lor de evaluare;
• obtinerea unor infonnatii de la alte persoane;
• intervievarea unor persoane eu rol "cheie" in viata subiectului.
Data pranz I I 423784675
Seara
Dimineata
La
25
3 4 29 Nov.
4. Observarea directa a comportamentului subieetului in situatia
c1inica: 30 Nov.
• jocuri de rol; 1 Dec.
2 Dec.
• teste eomportamentale;
3 Dec.
• analiza activitatii pacientului;
• inregistrari psihofiziologiee.
Cand se realizeaza evaluarea subieetului este neeesar sa se la 111 Fragment dinjurnalul unei paciente cu agorafobie:
eOl1sideratie patru categorii de raspunsuri: comportamentale, fiziolo-
Data 60 la
30
252I min.
ora
ore
80 Deplasare
Traversarea
Anxietate
Durata
Loculunde
Anxietate
40
2040
30
35 75
Deplasarela
~l 50 Detraita
la 0-100
giee, cognitive ~i emotionale. De pilda, un pacient poate sa renunte la anticipata
strazii.
alimentara
4 Nov.teatru, seara.
~coalaunde
cumparaturi De la 0-100 la6Nov.
7 ~coala.
5 Nov.
8Nov. (cu autobuzul)
invata copilul
(lilngacasa).
eomportamentul patologic dar el poate continua sas-asedeplasat
simta depril11at
sau sa aiba anumite manifestari fiziologiee intr-o situatie anxiogena.
Evaluarile ~i masurarea modificarilor in cele patru domenii men-
tionare are 0 serie de avantaje:
• faciliteaza cunoa~terea preeisa a frecventei ~i intensitatii
comportamentului problematic;
• ii permite terapeutlllui sa realizeze 1110difieari in ceea ee
prive~te strategia terapeutica;
• evaluarile au un 1'01psihoterapeutie prin ele insele pentru ca ofera
pacientului inforl11atiiexaete eu privire la progresele obtinute.
Exel11ple de scale de autoevaluare:
I. Va rog notati cat de stresat va simtiti in momentul acesta, dupa
url11atoarea scala:
o 2 3 4 5 6 7 8
Nu ma simt Ma simt moderat stresat.
deloc stresat.
112 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 113

Fragment din jumalul unei paciente cu cIaustrofobie (care se teme


>- Etapele interviului specific psihoterapiei cognitiv-comporta-
sa stea singura in casa) mentale
Data Am
Am vorbit
Amincercat
telefonat
maitarziu
pus la
5in0-100
10
15 60
70
85
Anxietate
Anxietate
traita
Cum 0 0ora
a initial
10,20-10,45
10,00-10,15
14,10-14,40 :facut casetofonuI.
0-100 vecina.
traita
fata
Timpul situatiei
10,QO-.l.O,3 :>- Descrierea sumara a problemei
a la vina
sa
abate
pentrulaatentia.
citesc
telefon
functiune
rugat-o
mamei~iam mine.
cu
a-mi
sa :>- Evolutie:
• factori precipitatori;
• timpul cand apare problema;
• factori predispozanti.

Descrierea problemei inCat termenii


Ce anume?
Cand?
Unde?de des? - comportamentali
ce tratament
situatie
situationali
situationale
Aspecte a
familiala
-comportamentale
psihoterapiei compOliamentale
Variabile ce tin simptomului.
Comportament
Opiniile fiziologice
cognitive afective
de evitare.
Factori ce~icontribuie
de context. credintele sale
la cu privire
mentinerea Catrelatii
situatiei.
afectivi
afective
acesta?
-Resurse
eu
lainterese
urmat de
- ocupatie
adaptaresociale
fiziologice
fiziologici
cine?
problema / sa.
hobby-uri
(medicatie)
perturbator?
cognitivi
interpersonali
comportamentale
cognitive
interpersonale
cum apsihiatrica
aspecte
Istoria
Implicare
Dispozitie
Aspecte la mediuala
reactionat
psihosexuale
(dorinta de
afectiva.
psihosociale.
adaptative pacientului.
aase vindeca).
Atitudini.
de face fata

In baza unor autoevaluari de acest gen, pacientii pot sa observe in


ce masura au progresat sau care sunt perioadele in care starea psihica
se inrautate~te (de pi Ida, la unele paciente in perioadele premenstruale
anxietatea ~i irascibilitatea cresc).
In cadrul interviului preliminar pacientul este invitat ca timp de
15-20 de minute sa-~i expuna Iiber problemele, terapeutul :facandu-I
pe acesta sa simta atitudinea lui simpatetica ~i interesul fata de
problema-simptom. \
EI trebuie sa i se adreseze, dupa ce I-a ascultat cu atentie, astfel:
"Daca am inteles bine, problema ta este ca incerci sa faci prea mult
pe plac celor din jur ~i pui interesele celorlalti deasupra propriilor tale
interese ~i asta ii face pe ceilalti sa profite de tine. Am dreptate ... ?"
Pentru pacientii care au dificultati in descrierea propriilor proble-
me pot fi adresate intrebari ajutatoare de tipul; "poti sa-mi descrii ce
s-a intamplat ultima data cand te-ai simtit deprimat? Can~ s-a
petrecut? Care a fost elementul care ti-a sarit in ochi atunci?". "In ce
s-a schimbat viata ta de cand a aparut problema? Ce anume te
impiedica? La ce a trebuit sa renunti de canda aparut problemal?"
114 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 115

Cu toate acestea, interviurile realizate asupra unor pacienti suferind de


Formularea pre1iminara. a unor ipoteze terapeutice
anxietate au condus la concluzia ca nu este yorba chiar de 0 teama rara
Diagrama evenimentelor de viata. in cazul unui pacient cu
obiect pentru ca respectivii pacienti percep mediul inconjurator ca fiind
tulburare anxioasa. (dupa Hawton, Salkovskis, Kirk.$i Clark, 1989)
amenintator ~i anxiogen. Astfel anxietatea respectivilor pacienti devine un
raspuns logic la 0 interpretare eronata a realitatii.
Anxietate ocazionaJa
La
lncepe care
tenninareadea partener
liceu1ui
tratamentu1
Desparj:ire
Opre~te tratamentu1 cucu 1967
1980
1982
1970 Decesul
Un
Fuca
Nu
Incepe
Ia samamei.
unchi
exercitii1ein
cantitati
secea
incepe mai
CaIatorie
oxazepam; mare varsta
evite
fizice.
simte
mari
peste de 40fier.
de~i
parase~tecasa.
ca1atoriile,
de
prizonier
caIatoreasca.medica-
hotare
incepe sa ia Aceasta observatie sta la baza abordarii psihoterapeutice cognitiv-
Se
cord
ani
mente
de sitnte
a
oxazepam. nesigur
decedat
care
activitatea
Se propriii
simte de
cantin
"prins in
atac de
fier.
profesiona1a
copii.
in capcana" comportamentaliste prin intermediul careia pacientii sunt ajutati sa
Atacuri depanica nocturne
descapere, sa evalueze ~i sa modifice modullor nerealist de apreciere
a unar pericole potentiale.
Cercetarile recente au evidentiat prezenta a doua tipuri de mani-
festare a anxietatii (Barlow, Blanchard, Vermilyea, Vermilyea.$i Di
Nardo, 1986; Clark §.a., 1988);
a) Atacurile de panica, care apar brusc, nea~teptat, indiferent de
situatie. Acestea constau in trairea unui sentiment puternic de pericol
iminent, sentiment insotit de 0 serie de manifestari psihofiziologice de
mare amploare; senzatie de le~in, tremuriituri, trairea sentimentului de
irealitate.
Caracterul brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respective ii
sugereaza pacientului ideea ca ar putea fi victima unei boli somatice
sau psihice grave; infarct, pierderea controlului, instalarea unei stari
psihotice (de nebunie).
In absenta atacurilor de panica pacientii sunt calmi ~i lini~titi, cu
toate ca multi dintre ei traiesc 0 anum ita stare de anxietate anticipa-
torie cu privire la un posibil atac in viitor.

b) A doua forma sub care se manifesta tulburarea anxioasa 0


reprezinta evaluarea nerealista ~i anxioasa a unor evenimente existentiale.
~i in acest caz anxietatea poate fi insotita de 0 serie de simptome somatice
ca de pilda: supraincordare musculara, tremuraturi, nelini~te, fatigabi-
Tratamentul prin intermediul psihoterapiei cognitiv-comportamen- litate, tulburari respiratorii, palpitatii, transpiratii excesive, uscaciune a
tale a atacurilor de panica ~i a anxietatii generalizate (dupa: Hawton, gurii, ameteli, senzatie de greata, diaree, mictiuni frecvente, dificultati de
Salkovskis, Kirk.$i Clark, 1989). concentrare a atentiei, senzatie de nod in gat, insomnie, irascibilitate etc.
Anxietatea este definita ca fiind 0 teama nespecifica, tara legatura cu Cele doua tipuri de anxietate sunt clasificate in D.S.M. III R
situatiile externe ~i care nu este asociata cu comportamentul de evitare (1987) sub denumirea de:
sistematica a anumitor stimuli, cum se intampla in cazul fobiilor . • tulburare de tip panica
In limba engleza avem termenul de "free-flooting anxiety" sau • tulburare caracterizata prin anxietate generalizata.
teama care plute~te in aer.
116 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 117

Trebuie mentionat faptul cii un numar mare de pacienti sufera de Afirmatiile cu caracter disfunctional s-au format in urma unor
ambele tipuri de anxietate. Lader ~i Marks (1971) afirma ca tulbu- experiente invatate in copilarie ~i ele pot ramane in stare latenta pana
rarile anxioase sunt prezente la aproximativ 8% din pacientii ambu- cand pot fi activate de anumite evenimente exteme: De pilda, 0 tanara
latori care se adreseaza cabinetelor de psihiatrie ~i psihoterapie. al carui tata a decedat brusc ~i nea~teptat la varsta de 40 de ani in
Tulburarile fobice afecteaza un numar mult mai redus de pacienti urma un or simptome somatice neobi~nuite ~i eronat diagnostieate,
(3%). poate dezvolta convingerea ca orice simptom somatic aparut brusc
Atacurile de panicii debuteaza, de regula, brusc, aproximativ intre poate duce la moarte. Aceasta convingere are 0 influenta neglijabila
20 ~i 30 de ani (Rapel, 1985). Anxietatea generalizata poate avea ~i ea in vata ei pana cand ea insa~i traie~te stari de ameteala '~i le~in datoritii
debut brusc dar eel mai adesea acesta are un caracter insidios. unor probleme hormonale. Aceste stari pot sa-i activeze convingerile
In ambele tipuri de tulburari evenimentele stresante ale existentei mai vechi, meand-o sa fie excesiv de preocupata de starea ei de
joaca un rol important. Multi pacienti cu tulburari anxioase nu sanatate, ea interpretand diversele senzatii corporale intr-o maniera
realizeaza de la ineeput ea problema lor are la baza anxietatea. De catastrofica. -
regula, ei se adreseaza la inceput medicului specialist in medicina In eele ce urmeaza prezentam cateva modele de gandire negativa,
generala, pentru acuze somatoforme. Cand in cele din urma ace~ti generatoare de anxietate; "Daca 0 persoana ma critica, inseamna ca nu
pacienti ajung la psihiatrie, ei mai pastreaza adesea unele dubii cu tine Ie mine". "Eu nu am nici 0 valoare daca ceilalti nu ma iubesc".
privire la natura simptomatologiei lor. ;'In viata sunt doar invingatori ~i invin~i". "Daca fa~ 0 gre~ealii sunt
Ideea central a a abordarii cognitive a tulburarilor emotionale pierdut". "Nu pot face fata situatiei X". "Succesul celorlalti inseamna
constii in aceea ca nu evenimentulin sine ci expectatiile individului in qecul meu". "Daca un lucru nu este perfect, nu e bun de nimic". "Eu
legatura cu acesta sunt generatoare de simptome. In eazul anxietatii, sunt responsabil de ceea ce vor face copiii mei in viata". "Daca ma voi
de regula, subiectul supraevalueaza semnificatia perieolului intr-o apropia prea mult de cineva, acea persoana va pune stapanire pe
cOl~unctura data. mine" etc .
. In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii emotion ale sunt luate Clark (1986; 1988) afirma faptul ca oamenii traiesc atacuri de
in consideratie doua nivele diferite ale gandirii negative: paniea pentru ca ei manifestii tendinta de a interpreta 0 serie de
simptome corporale intr-un mod catastrofic. Tahicardia, ametelile sau
a) Gandurile negative (~i imaginile negative) ce apar in mod automat
jena in respiratie pot fi interpretate ca fiind semnele unei boli psihice
atunci cand subiectul traie~te starea de anxietate (de exemplu, un
sau orgal11ce grave.
individ anxios in legatura cu impresia pe care 0 face in societate, poate
dezvolta urmatoarele ganduri care se declan~eaza in mod automat: "ei Stimuli declan!?atori
cred ca tot ceea ce spun eu este plictisitor ~i neinteresant".). ...
/ ...•• (interni sau externi) ---.
b) Afirmatiile ~i regulile cu caracter disfunctional care reprezinta // perceputi ca amenintatori -'."-
seturi de atitudini ~i credinte pe care Ie imparta~esc indivizii in Interpretarea senzatiilor ~
legatura cu ei in~i~i ~i cu lumea inconjuratoare ~i care ii determina sa corporale ca fiind semnele ~
unei catastrofe iminente Aprehensiune
interpreteze diverse situatii intr-un mod negativ.
//
Un exemplu de astfel de regula cu caracter disfunctional ar fi:
"daca nu ma agreeaza toata lumea, inseamna ca sunt lipsit de valoare".
Un individ care se bazeaza pe 0 astfel de afirmatie poate interpreta
Senzatii corporale ..c,--//
/'
tacerea celor dinjur ca pe un indiciu cii ceea ce spune el este perceput
de ceilalti ca fiind neinteresant.
118 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 119

De exemplu, aparitia unei dificultati in respiratie este preceputa ca


>- Indicatii nosografice
un indiciu ca respiratia se va opri ~i va surveni moartea.
Odata ce subiectul a dezvoltat telldinta de a catastrofiza diversele Psihoterapia cognitiv-comportamentala este potrivita pentru majo-
sellzatii corporale, exista doua procese care contribuie la mentinerea ritatea pacientilor cu tulburari anxioase. Pentru pacientii cu probleme
tulburarii panice; somatice reale trebuie ±acute unele modificari in cadrul tehnicilor
1. Din cauza faptului ca se tem de anumite sellzatii corporale, indicate. De pilda, metoda hiperventilatiei este contraindicata la paci-
pacientii devin hipervigilenti ~i in mod frecvent i~i exploreaza starile enti cu tulburari cardiace, emfizem pulmonar, epilepsie, astm bron~ic
proprii, ceea ce ii face sa remarce senzatii pe care majoritatea oa- sau in caz de sarcina.
menilor nici nu Ie observa. Aceste senzatii sunt, la nindullor, inter- Cand stare a anxioasa este secundara unei boli psihice majore, este
pretate ca semne al.; unei boli grave. necesar tratamentul psihiatric al respectivei afectiuni.
2. Al1luuite comportamente de tip evitant nu fac dedit sa intareasca In acela~i timp, pacientii toxicomani au nevoie de 0 perioada de
interpretarile negative ale pacientilor. Astfel, de pilda, un pacient care dezintoxicare inainte de a trece la 0 abordare cognitiv-comporta-
crede ca sufera de tulburari cardiace evita sa faca exercitii fizice sau mentala.
sa faca dragoste. Psihoterapia cognitiv-comportamentala are drept obiectiv redu-
Evitarea intare~te convingerea patologica pentru ca el considera cerea anxietatii prin intermediulinvatarii pacientilor sa identifice, sa
reducerea simptomelor ca pe un efect al evitarii anumitor activitati. evalueze, sa controleze ~i sa modifice gandurile negative legate de
Evaluarea trebuie sa ia in consideratie urmatoarele aspecte: peri cole potentiale dit ~i comportamentele asociate cu acestea.
Descrierea sumara a problemei: Durata psihoterapiei este de 5 pana la 20 de ~edinte. Aceste ~edinte
1) Descrierea in detaliu a situatiei cand a aparut problema: sunt foarte bine structurate, terapeutul ~i pacientul stabilind de comun
a) situatia; acord ce anume se va lucra in cursul unci ~edinte.
b) reactiile corporale;
>- Tehnicile specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale
c) gandurile care au aparut;
d) comportamentul. I. Identificarea gtindurilor negative
2) Lista cu situatiile problematice posibile. Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor strategii:
3) Comportament de evitare; situatii ~i activitati. 1) Discutarea unei experienteemotionale recente.
4) Factori modelatori: factori care fac ca situatia sa fie mai rea Pacientilor Ii se cere sa-~i reaminteasca un eveniment sau la 0
sau mai buna.
situatie care a fosta asociat cu 0 anxietate putemica. Evenimentul este
5) Atitudinea ~i comportamentul celorlalti. descris in detaliu ~i terapeutul intervine cu intrebari de tipul: "Ce
6) Credintele pacientului cu privire la cauzele problemei.
ganduri ti-au venit in minte atunci?". "Ti-a aparut vreo imagine?".
7) Experimentari in sfera comportamentului.
"Cand ti-a fost cel mai tare teama, care era lucrul eel mai ingrozitor
8) Efecte.
care credeai ca s-ar putea inHimpla?" Exemplificarea legaturii pe care
Medicatie (prescrisa sau autoadministrata)
o realizeaza pacientulintre diverse senzatii ~i gandlirile aferente:
Psihoterapie urmata (modalitati; ce efecte a avut)
Resurse adaptative personale
Situatie sociala ~i financiara
120 ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 121
IRINA HOLDEVICI

Senzatii Intemretarea
V oi innebunicu
le~ina,
faceunvatac
Respiratiameaoi didea,lor
ma voi pierde.
sesiguranta.
devacord.Am
opri,ma 0voi
boaIagrava de
sufoca~ivoi
II Modijicarea gandurilor negative # a comportamentelor aferente
aiisau
gandile~in
zatiede
espiratie inima.
muri. 1) Rationalizarea
Terapeutul trebuie sa-i explice pacientului ratiunile tratamentului
prin demonstrarea relatiei dintre gandire, sentiment ~i comportament.
Astfel, de pilda, Beck (1979) dadea urmatorul exemplu: daca un
subiect aude in toiul noptii un zgomot in camera alaturata el i~i poate
spune in minte ca a intrat un hot. Atunci ~pare 0 stare de teama ~i
comportamentul se des:fa~oara in consecinta; subiectul se va ascunde
sau va telefona la politie. Daca, dimpotriva, subiectul i~i spune ca a
Terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa sesizeze legatura dintre
lasat geamul deschis, sentimentele de teama nu vor apare, ci el se va
senzatiile corporale ~i interpretarile pe care Ie acorda acestora. Acest
scula ~i va inchide geamul.
obiectiv se poate realiza prin intermediul unor liste de tipul celei de
mal sus. 2) Furnizarea imor informatii eu privire la meeanismele anxietatii
Este necesara descrierea in detaliu a simptomelor legate de
2) Utilizarea tehnicii imaginatiei dirijate sau a jocului dramatic anxietate, evolutia lor probabila, cat ~i faptul ca trairea anxietatii nu
pentru a retrai 0 experienta emotion ala. inseamna ca subiectul are 0 boala psihica grava. In acela~i timp
Cand intrebarile directe nu reu~esc sa-l determine pe pacient sa trebuie explicat ca simptomele produse de anxietate nu sunt pericu-
evoce gandurile negative ce se declan~eaza spontan, este util sa se loase (de exemplu accelerarea batailor inimii nu reprezinta un semn
ceara pacientului sa retraiasca evenimentul respectiv pe plan ima- ca se va produce un atac de cord).
ginativ sau prin intermediulunui joc dramatic cand este yorba de 0 Trebuie explicat pacientilor ~i faptul ca unele simptome ca insom-
situatie interactionala (relationarea cu 0 persoana). nia, dificultatea de a lua decizii, fatigabilitatea ~i chiar vederea ca prin
3) Utilizarea modificarilor de dispozitie in cursul unei ~edinte de ceata sunt manifestari ale anxietatii.
psihoterapie.
3) Distragerea
Fluctuatiile de dispozitie din cursul unei ~edinte de psihoterapie Este utilizata ca strategie pentru a exercita un control direct ~i ime-
pot fi surse utile pentru declan~area automata a gandurilor. diat asupra simptomului. Astfel de metode pot fi:
Terapeutul, observand modificarea de dispozitie poate, intreba • concentrarea asupra continutului unei conversatii ~i nu asupra
pacientul: "Ce ti-a trecut prin minte acum?". starii proprii;
4) Determinarea semnificatiei unui eveniment. • daca subiectul manifesta anxietate in timpul ~edintei de psi-
Uneori declan~area automata a patternurilor de gandire negativa nu hoterapie, terapeutul ii poate cere sa descrie mobilierul din cabinet.
se realizeaza. In astfel de situatii terapeutul trebuie sa caute sa dis- 4) Programarea aetivitatilor
cearna, prin intermediulunor intrebari specifice, care este semnifi- In cadtul acestora se c~re pacientilor sa noteze, ora de ora,
catia evenimentului respectiv pentru pacient. De exemplu: "Nu e~ti activitatile pe care Ie des:fa~oara, evaluandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la
foarte sigur in legatura cu ce anume ti-a trecut prin cap cand te-ai 100 sub aspectul unor stari afective cum ar fi: anxietatea, oboseala,
simtit speriat in situatia X. Incercand sa prive~ti in urma, ce crezi ca a placerea sau gradul de control asupra situatiei.
insemnat situatia respectiva pentru tine?". Pentru indivizii care se simt presati de timp este indicata 0 pla-
nificare riguroasa a activitatilor astfel inc~t ace~tia sa nu aiba tentatia
122 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 123

safaca mai multe lucrari de-odata, fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i In cadrul ~edintei de psihoterapie, pacientul ~i terapeutul colabo-
supraincordarea. reaza pentru a gasi solutii rationale pentru a inlocui gandurile negative
Multi subiecti anxio~i renunta la activitati de loisir deoarece automate.
traiesc permanent ideea ca nu ~i-au indeplinit toate datoriile. Intre ~edinte pacientii cautil sa puna in practica abilitiltile de a se
De pilda, 0 femeie easniea se trezea la 5,30 dar ramanea in pat intreba pe care Ie-au invatat impreuna cu terapeutul. Pentru ca acest
pana la ora 8, eand rumina toate aetivitatile pe eare le-ar putea faee lucm sa se realizeze mai u~or este indicata notarea zilnica a gan-
gre§it sau nu le-ar putea duee la bun sfar§it, fapt ee-i sporea gradul durilor negative produciitoare de disfunctii.
de anxietate. lata cateva tipuri de intrebari care au menirea sa verifice realitatea
in aeeasta situatie terapeutul i-a reeomandat sa se seoale din pat gandurilor negative, disfunctionale;
imediat ee s-a trezit §i sa faea jogging. a) Ce dovada am ca acest gand este adevarat? Nu exista ~i un alt
mod de a privi aceasta situatie? Nu cumva exista ~i 0 alta explicatie ca
>- Principiile planifidirii timpului
alternativa a gandului negativ?
1. Revizuie~te-ti obiectivele
Exemplu
2. Realizeaza 0 lista a lucrurilor pe care trebuie sa Ie realizezi ~i
Pacientul: Cdnd am un atae de paniea imi treee prin eap gandul
alta a celor pe care vrei sa Ie faci cu estimarea timpului necesar. ea voi le§ina sau voi muri.
3. Daca sarcinile ~i activitatile iti so/icita mai mult timp decat ai la Terapeutul: Bine. Hai sa vedem eat de real este aeest gand. Ai
dispozitie, stabile~te prioritatile:
le§inat vreodata in eursul unui atae de paniea?
• ce trebuie mcut neaparat astazi; Pacientul: Nu.
• ce poate fi amanat ~i pentru cat timp; Terapeutul: $tii ee se intampla eu organismul tau atunci eand
• ce doresc sa fac astazi; le§ini?
• pot trasa sarcina aceasta altcuiva ~i daca da, cui anume; Pacientul: Nu.
• ce se intampla daca nu fac actiunea X; daca nu se intampla Terapeutul: Tensiunea arteriala seade bruse. $tii eum evolueaza
nimic pot s-o omit. tensiunea in timpul unui atae de paniea?
4. Stabile~te 0 ordine a efectuarii sarcinilor ~i activitatilor pe care Pacientul: Am pulsul aeeelerat. Credca tensiunea se ridiea.
Ie ai de indeplinit; alege secventa care iti convine mai mult. Terapeutul: Coreet. in stare de anxietate pulsul §i tensiunea urea.
S. Cautil sa faci un singur lucru odata ~i sa termini ce ai inceput. Deei este mult mai putin probabil ea vei le§ina eand e§ti anxios deeat
6. Nu te repezi la 0 noua activitate imediat ce ai terminat-o pe cea atunci eand nu e§ti.
veche, ci ia 0 pauza; planifica-ti mici pauze pentru relaxare.
b) Cum ar gandi 0 alta persoana cu privire la situatie?
7. Revizuie~te-ti inca 0 data prioritatile lajumatatea zilei.
De regula, pacientii care exagereaza peri cole Ie nu au tendinta de a
8. Analizeaza amanarile ~i tendinta de a taragana lucrurile; ai amanat
extinde aceasta exagerare ~i asupra altora (Butler §i Matheros, 1983).
ceva pentru ca ti-ai fixat obiective prea inalte? ai fost nerealist in a
Din acest motiv a-i intreba ce cred altii cu privire la situatie poate
aprecia ceea ce poti face cu adevarat? Acum poti realiza acellucru?
reprezenta 0 modalitate utila de schimbare a perspectivei.
9. La sfar~itul zilei reaminte~te-ti ce ai realizat ~i acorda-ti credit.
c) Nu cumv~ aprecierile tale se bazeaza mai mult pe ceea ce ai
5) Verificarea veridicitatii gandurilor negative automate simtit decat pe evaluarea modului in care te-ai comportat?
Terapeutul uti/izeaza 0 serie de intrebari pentru a-I ajuta pe pacient . 0 eroare frecventa a pacientilor cu anxietate generalizata consta in
sa evalueze gandurile negative ~i sa Ie substituie eu ganduri mai realiste. aceea ca ei cred ca nu pot face fata situatiei pentru ca sunt anxio~i.
124 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE- 125

Cfmd sunt Intrebati cum s-au comportat de fapt, ei constata cu Diagrama factorilor care contribuie la buna dispozitie a musafirilor
surpriza faptul ca modul lor de comportare a fost adecvat ~i deci au pe care i-am invitat la masa.
rncut fata cu bine situatiei. Interesele ~i
opiniile politice
d) Ai tendinta sa-ti fixezi obiective nerealiste de atins?
Multi pacienti l~i fixeaza ni~te obiective imposibil de atins ~i devin Daca Ie place mancarea ~i
bautura (e imposibil sa
anxio~i in momentul in care i~i dau seama ca nu Ie pot atinge. Aceste
obiective suna in felul urmat8r: "Tot ceea ce fac trebuie sa fie per- Factori care ale Inf'lilO! gate~ti pe gustul tuturor)
se afla direct
fect". "Trebuie sa fiu calm in orice situatie". sub controlul -
, - Abilita\ile sociale ale
pacientului
e) Ai tendinta de a omite fapte importante ~i de a acorda atentie celor a~ezati langa musafiri
unora lip site de importanta? De exemplu, multe persoane par sa uite
succesele trecute atunci dind sunt confruntate cu 0 sarcina dificila sau Abilitatile sociale ale
Daca oaspetele musafirului
dind au comis 0 gre~eala. In aceea~i categorie poate fi inclusa ~i are relatii bune
\
Tn ce masura oaspetele este
afirmatia "Pentru ca un prieten de aceea~i varsta a murit de atac de cu partenerul sau preocupat de propriile probleme
cord, e limpede ca voi face ~i eu un atac de cord". (de munca, financiare etc.)

f) Gande~ti adesea in termenii totul sau nimic?


Persoanele anxioase au tendinta de a se autoevalua in culori ex- h) Ce va fi daca evenimentulneplacut se va intampla cu adevarat?
treme; alb-negru (ex.: daca ceilalti nu-~i manifesta dragostea fata de el Va fi oare chiar atat de rau?
Inseamna ca nu-l plac). Datorita tendintei de evitare cognitiva, pacientii anxio~i nici nu s-au
In aceste cazuri este indicat ca pacientul sa fie instruit sa plaseze gandit In detaliu cat de rau va fi daca s-ar petrece situatia de care se tern.
toate cuno~tintele sale pe 0 scala care are la un capat; ma urasc din tot De regula, evenimentul real este mai putin dezastruos decat cel anticipat.
sufletul, in mijloc - nici nu ma urasc, nici nu ma iubesc ~i la celalalt De pilda, un student se poate teme ca va cadea la un examen, rnra a
capat - iubire putemica. se gandi ca in fond 11 poate trece in sesiunea urmatoare.
Cu cat se obi~nuiesc mai mult cu acest exercitiu, cu atat ei reali- i) Cum vor arata lucrurile peste un anumit timp?
zeaza ca cei cunoscuti nu se plaseaza la extreme ci tind sa acopere Aceasta intrebare este utila mai ales cand avem de-a face cu 0
toata scala. pierdere anticipata pentru ca adesea atunci cand se gande~te la 0
g) Nu ai cumva tendinta de a supraestima propria responsabilitate posibila pierdere sau la ruperea unei relatii, subiectul are In vedere
in legatura cu modul In care se desta~oara lucrurile? impactul imediat al pierderii.
Astfel, despartirea de prieten/prietena 11 poate face sa sufere cateva
De pi Ida, 0 mama anxioasa rumina mereu gandul daca a ales bine
luni, intensitatea sufer~ntei reducandu-se odata cu trecerea timpului ~i
~coala pentru fiul ei, pomind de la ideea eronata ca este posibil sa ~tii
dinainte daca 0 anumita decizie pe care 0 iei e corecta. odata ce apar contacte"cu alte persoane.
Pentru a corecta astfel de ganduri terap~utul poate desena 0 diagra- Con~tientizarea proiectiei posibile in timp poate fi utila nu doar
m1idin care sa rezulte cauzele diferite care pot produce un eveniment, cand 0 pierdere anticipata este probabila, ci ~i atunci cand gandurile
in legatura cu despartirea genereaza un comportament care face
cerandu-i se pacientului sa noteze acele cauze pe care nu Ie poate
despartirea mai probabila (de pilda, 0 femeie care se teme ca va fi
controla ~i sa aloce apoi cate un sector de cerc fiecarei cauze.
paras ita de iubitul ei devine pisaloaga, geloasa, cu dispozitie proasta,
126 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 127

fapt ce va exercita 0 presiune asupra partenerului ~i-l va determina sa dea seama de asta. Ca test, terapeutul i-a cerut sa tina un mic discurs
rupa relatia). in timp ce va fi inregistrat pe video. In timp ce vorbea el s-a simtit
j) Ai tendinta de a supraestima un eveniment? anxios, dar spre surprinderea sa, revazand caseta, nu a observat nici
Subiectii anxio~i au tendinta de a supraestima un eveniment un semn vizibil de anxietate. Aceasta a redus convingerea sa cu pri-
anxiogen. In acest caz sunt utile discutii cu privire la probabilitatea vire la faptul ca ceilalti ar observa cat de anxios este. (La inceput
obiectiva a producerii evenimentului. estima ca ceilalti ii observau teama cu un procent de 65, iar in urma
Cu to ate acestea, unii pacienti ram an anxio~i chiarcand con~tien- experimentului aprecierea lui s-a redus pana la 30%).
tize~za faptul ca probabilitatea obiectiva a producerii evenimentului b) Experimentarea (testarea) in sfera comportamentului cu subiecti
negativ este mica ~i aceasta se produce datorita supraestimarii conse- suferind de atacuri de panica.
cintelor evenimentdui. Metoda de abordare terapeutica pentru astfel Scopul principal al abordarii terapeutice este modificarea inter-
de pacienti consta in decatastrofizarea evenimentului, demonstrandu-i pretarii catastrofizante pe care 0 au pacientii in legMura cu senzatiile
pacientului ca va face fata cu bine respectivei situatii. lor corporale, pe care Ie traiesc in cursul atacului de panica. In aceste
k) Nu cumva subapreciati propriile posibilitati de a face fata situatiei? cazuri se propun pacientilor experimente de hiperventilatie prin
Subiectii anxio~i traiesc cu impresia ca nu au abilitati suficiente de intermediul carora se pot reproduce vo]untar simptomele corporale ale
a se descurca in astfel de situatii anxiogene. Din acest motiv, tera- starii de panica. (Li se cere sa inspire rapid pe nas ~i pe gura, timp de
peutul trebuie sa treaca in revista situatii din trecut cand pacientul s-a doua minute, golind cat mai mult pIamanii la expiratie ~i nu Ii se
descurcat bine in situatii similare, aprecierile pozitive ale celorlalti cu spune precis ce senzatii vor trai. Apoi pacientii sunt invitati sa apre-
privire la modul in care au mcut fata emenimentelor ~i sa realizeze cieze daca nu cumva senzatiile traite dupa exercitiu seamana cu cele
impreuna cu pacientul 0 repetitie in legatura cu modul de a aborda din cursul atacului de panica. Se analizeaza apoi eventualele ase-
evenimentele anxiogene. Este util ca pe langa intrebari sa se utilizeze manari ~i deosebiri dintre cele doua categorii de senzatii. De pilda,
~i tehnica imaginatiei dirijate, prin care se modi fica imaginile daca pacientii spun ca senzatiile fizice sunt asemanatoare dar lipse~te
negative. anxietatea, pacientul este intrebat cum s-ar simti dad astfel de sen-
De exemplu, 0 pacienta era asaltata de imagini legate de faptul ca zatii ar aparea brusc ~i nea~teptat, atunci cand el nu s-ar gasi in
va le~ina in public. Discutiile au ajutat-o sa inteleaga faptul ca cel clinica. In cele mai muIte cazuri pacientii recunosc ca le-ar interpreta
mult i~i va pierde cuno~tinta pentru cateva secunde ~i apoi i~i va re- in mod catastrofic - "voi face un atac de cord".)
veni ~i se va comporta normal. Vizualizarea modului in care i~i revine Pornindu-se de la aceste discutii se trece ]a invatarea pacientului sa
~i se comporta normal au ajutat-o sa-~i reduca anxietatea. rea]izeze 0 tehnica de respiratie controlata, care contribuie la redu-
cerea simptome]or fiziologice de panica.
6) Experimentarea in sfera comportamentului
Clark, Salkovskis ~i Cha]kley (1985) au gasit ca invatarea contro-
Terapeutul cere paciel1tului sa verifice in viata reala daca gandurile
lului respiratiei este foarte eficienta cu ajutorul unei benzi de magne-
negativesunt adevarate.'d'
tofon, unde 0 voce calma pronunta "inspira" timp de doua secunde ~i
a) Experimentarea in cazul pacientilor cu anxietate generalizata "expira" pentru un interval egal de timp (ritmul respirator este variabil
Un om de afaceri se simtea foarte speriat cand trebuia sa vorbeasca ~i se alege in functie de subiect), prelungindu-se treptat durata inspi-
in public. EI credea ca subalternii sai vor observa anxietatea sa ~i vor rului ~i expirului.
inceta sa-i acorde respectul cuvenit. Fiind evidenta pentru altii,el a Apoi pacientul este instruit sa utilizeze respiratia controlata atunci cand
afirmat ca e convins ca daca el se simte anxios ceilalti trebuie sa-~i presirnte instalarea unui atac de panica (de pilda, expiratie prelungita).
128 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 129

In cadrul unui alt experiment, unei paciente care crede di este gray Toate cele trei modalitati de evitare tind sa mentina gandurile
bolnava de inima pentru ca l~i simtea mai frecvent dedit altii bataile negative ale pacientilor. Din acest motiv este bine ca terapeutul sa
inimii, terapeutul Ii explica faptul ca acest fenomen reprezinta doar Incurajeze pe pacienti sa intre In situatii sau sa se angajeze In activi-
efectul concentrarii atentiei asupra unor functii ale organismului. tati!e pe care au tendinta sa Ie evite pentru a verifica daca lucrurile de
Deoarece ea s-a aratat sceptid, terapeutul i-a cerut sa se concentreze care se tern se vor produce intr-adevar.
asupra inimii In timpul ~edintei timp de 5 minute. Pacienta a constat Pacientii sunt Incurajati sa se expuna gradat la situatiile sau
cu surpriza d simpla concentrare asupra cordului 0 facea sa simta acitivitatile anxiogene. Mai mult chiar, ei sunt solicitati sa anticipeze
pulsul In zona fruntii, la gat, In piept ~i chiar In degete. Apoi i s-a ce se va Intampla In timpul exercitiului de expunere ~i apoi sa eva-
cerut sa descrie mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute, timp In lueze dadi ceea ce se petrece cu adevarat este mai rau sau mai putin
care ea nu a mai fost con~tienta de bataile inimii sale. rau dedt au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de anxietate).
Un alt tip de experiment consta In demonstrarea rolului gandurilor In plus este important sa se modifice ~i acele modele de comporta-
In declan~area unor atacuri de panid ~i aceasta se realizeaza prin ment pe care pacientii s-au obi~nuit sa Ie puna In actiune odata ce
producerea unui atac de panid prin simpla manipulare verbaJa. Se simptomele se declan~eaza.
poate face: De pi Ida, un pacient cu atacuri de panid se temea ca l~i va pierde
• prin solicitarea pacientului sa citeasca cu voce tare 0 serie de mintile In timpul respectivului atac. Intrebat ce 111mpiedid totu~i sa
cuvinte care desemneaza posibile catastrofe sau senzatii corporale
,nu ~i Ie piarda, el a raspuns d Incerca sa-~i controleze gandurile ~i ca
(sufocare, palpitatii, moarte etc.); asta 11salva.
• prin tehnica imaginatiei dirijate In cadrul careia Ii se cere sa-
Pentru a-i demonstra faptul d este yorba de 0 convingere eronata,
~i imagineze In detaliu ca au un atac de panid, sa descrie sen-
terapeutull-a determinat sa reprodud In plan imaginativ simptomele
zatiile traite ~i consecintele de care se tern. Daca experimentul
~i apoi sa nu-~i controleze gandurile. Orept urmare el a constatat ca
reu~e~te, terapeutul Ii demonstreaza pacientului rolul montajului
atacul de partid nu duce la nebunie.
cognitiv In declan~area starii de panid.
Un pacient care se temea sa nu-i tremure mainile In public verifica
>- Terapia comportamentelor de evitare mereu acest lucru cu palmele intinse ~i degetele departate. Terapeutul
i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie favorizeaza tremuratul mainilor
Oe~i anxio~ii nu au comportamente sistematice de evitare ca cei
fobici, unii dintre ei evita totu~i unele activitati sau situatii (Butler chiar ~i la persoane care nu se tern de a~a ceva.
$.a., 1987 a). >- Invatarea unor noi modele de comportament ~i a unor
• In primul rand aproximativ 40% din pacientii cu anxietate ge- deprinderi de a face fata situatiilor
neralizata evita situatiile care presupun evaluarea sociala (a vorbi In
public, a manca la restaurant), iar aproximativ 20% dintre ei evita ~i Pentru multi pacienti, situatiile sociale sunt dificile pentru d ei nu
situatiile pe care Ie evita agorafobicii (a calatori cu mijloace de au deprinderi de conversatie sau comportament so.cial. In astfel de
transport In comun, a face cumparaturi, a se afla in aglomeratie). cazuri este necesara 0 antrenare a abilitatilor sociale. Odata problema
• In al doilea rand ei evita unele activitati care produc' senzatii identifi~at[i, respectivele comportamente sunt modelate de catre
care evoca teama (ca de pilda, exercitiile fizice). terapeut In cursul ~edintei ~i apoi practicate sub forma de role-playing
• In al treilea rand utilizeaza strategii de evitare dnd se insta- in timpul psihoterapiei ~i apoi In situatiile de viata.
leaza simptomele (ex.: se sprijina de obiecte soli de cand apare Tehnica identificarii supozitiilor negative (disfunctionale). Se
senzatia de le~in). poate realiza prin:
130 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 131

a) utilizarea unor jurnale zilnice in care se noteaza aceste Notand avantajele :ji dezavantajele aces.tei convingeri a aparut ca
supozitii disfunctionale; avantajul (uneori se obfine lucru de caUtate) este depa:jit de deza-
b) identificarea gandului negativ ~i gasirea convingerii care se vantaj (se produce anxietate care 0 impiedica sa-:ji asume riscuri, 0
ascunde in spatele lui. facea sa-:ji restranga aria de activitafi).
Pacientul se intreaba: "Daca gandul ar fi intr-adevar real ce ar Programul terapeutic a constat in a-i propune sa lupte impotriva
insemna asta pentru mine?" convingerii eronate incercand sa faca lucrurile mai pufin perfect in
Ilustrarea unei supozitii disfunctionale, a raspunsului rational ~i a mod deliberat, ceea ce a facut sa gaseasca mai multa satisfacfie in
planului de schimbare (Clark :ji Beck, 1988) - In Cognitive activitafile cotidiene pentru ca a incetat sa-:ji evalueze tot timpul
approaches. In Handbook of anxiety disorders (ed. Last, C ~i Hersen, performanfele.
M) p. 362 - 385. Pergamon, New York. Tehnicile de relaxare. Ii ajuta pe pacienti sa-~i demonstreze faptul
1. Supozitia disfunctionala ca tin sub control simptomele lor.
Eu nutresc convingerea ca "nu sunt bun de nimic daca nu reu~esc. Peveler ~i Johnston (1986) au demonstrat ~i faptul ca relaxarea
Toate succesele me Ie trecute nu valoreaza doi bani daca nu reu~esc cre~te gradul de accesibilitate a informatiilor pozitive in memoria
din nou. Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i." . pacientului ~i faciliteaza gasirea unor alternative la gandurile anxiogene.
2. Raspunsul rational ~i planificarea schimbiirii Relaxarea se realizeaza prin:
Gandul meu este nerational ~i el a aparut pentru ca parintii nu m- • realizarea planificata a unor activitati care ii fac pliicere
au laudat niciodata pentru succesele obtinute ci mi-au sugerat mereu subiectului;
ca este un nou obstacol de trecut. • pauze planificate in cadrul unor programe incarcate;
Aceasta idee a mea nu este adevarata ~i pentru ca in trecut am • practicarea unar tehnici standardizate de relaxare.
obtinut realizari pe care nimeni nu mi Ie poate lua inapoi. Eu sunt Indiferent ce tehnica de relaxare se alege, aceasta trebuie prac-
acela~i ~i atunci cand am note slabe la ~coala ~i nimeni din familie nu ticata pana cand devine deprindere utilizata nu doar acasa, in fotoliu,
s-a purtat cu mine altfel in aceasta situatie. Ei continua sa ma ci ~i in situatiile de viata.
iubeasca. Majoritatea pacientilor cu anxietate raspund favonlbi1la relaxare.
Mai mult, acest gand este perturbator pentru ca ma face sa ma simt Exista insa un numar limitat de pacienfi care devin anxio~i in timpul
tot timpul anxios. practicarii relaxarii (Heide :ji Borkovec, 1984). Printre ace~tia se
Pentru ca nutresc acest gand de multa vreme, va trebui sa lupt mult numara pacientii care se tem de pierderea autocontrolului.
cu mine pentru a-I schimba ~i aceasta imi va cere ceva timp. Pot sa fac Mai mult, la unii pacienti concentrarea asupra corpului poate
doua lucruri pentru a facilita schimbarea: evoca producerea unor senzatii pe care ace~tia Ie interpreteaza eronat
a) sa fac 0 lista cu convingerile mele; ca fiind semne de boala. Aceste reactii negative pot fi reduse daca se
b) sa-mi petrec 0 parte din timp mcand ceva ce imi face cu adevarat explica pacientilor ca ei pot trai in timpul relaxarii senzatii neobi~-
placere, nu sa fac doar acele lucruri care trebuie indeplinite. nuite. De multe ori aceste ~ituatii pot fi exploatate in cursul psiho-
terapiei prin procesul de reatribuire de semnificatii (subiectul poate
Tehnica este ilustrata :jiprin intermediul urmatorului exemplu:
acorda 0 altii interpretare senzatiilor corporale).
o pacienta anxioasa nutrea gandul dl nu va putea face tot ce :ji-a
Relaxarea trebuie prezentata ca 0 modalitate de reducere a anxie-
propus sa realizeze. Discufia a pus in evidenfafaptul ca la baza ei statea
. tatii ~i prin aceea ca in cursul ei se poate realiza expul1erea progresiva,
afirmafia eronata: "Trehuie sa realizez totdeauna lucrurile perfect. "
in plan imaginativ, la diverse situatii al1xiogene.
132 IRINA HOLDEVICI

Prevenirea recaderilor. Pentru a cre~te increderea in sine a paci- CAPITOLUL 6


entului, spre sfar~itul terapiei, dind simptomele au disparut, se ma- PSIHOTERAPIA RATIONAL-EMOTIV
, A
re~te intervalul dintre ~edintele de psihoterapie.
Daca terapeutul anticipeaza producerea vreunui eveniment negativ
(pierderea serviciului, ruperea unei legiituri afective), el trehuie sa Psihoterapia rational-emotiva (RET) reprezinta 0 combinatie a unor
lucreze cu pacientul strategii de a face fata un or astfel de·situatii. tehnici . de psihoterapie comportamentala cu elemente de ahordare
Terapeutii cognitiv-comportamentali~ti sunt de parere ca 0 cauza terapeutica filozofidi.
majora a reciiderilor ar fi adunarea unor argumente insuficiente impo- Elis a fost pregatit ca psihanalist ~i dupa ce a practicat psihanaliza
triva gandurilor negative. timp de 5 ani a ahandonat-o afirmand cii este ineficienta.
Pentru a antrena aceasta capacitate de a descoperi contr argumente Elis i~i define~te metoda ca 0 psihoterapie activ-directiva, de
la gandurile negative, in cursul unor ~edinte de rolelaying pacientul scurta durata (de la 5 la 15 ~edinte). Dupa Elis ~i Dryden (1987)
furnizeaza argumente impotriva ideilor sale negative, iar terapeutulil criteriile sanatatii psihice sunt urmatoarele: interes fata de propria
provoaca prin contraargumente. Acest procedeu ii ajuta pe pacienti sa persoana, interese sociale, toleranta inalta la frustratie, flexibilitate,
descopere punctele slabe din cadrulluptei lor cu ideile negative. Cand acceptarea cu u~urinta a incertitudinii, stabilirea de scopuri creative,
aceste puncte slabe ale argumentarii sunt identificate, pacientulinvata gandire ~tiintificii, tara utopii, responsabilitate fata de propriile
sa gaseasca argumente mai convingatoare. probleme emotiol1ale ~i autodirectionare.
RET presupune utilizarea urmiitoarelor tehnici ~i reguli:
1. invatarea rapida a ABC-ului metodei.
De la prima ~edinta i se explica pacientului ca un eveniment
nefericit activator (As) contribuie dar nu produce perturbarea psihica
(compOliamentul de e~ec, infrangere) care se manifesta la nivelul C
(respectiv produce consecinte emotionale ~i comportamentale).
De fapt persoanele se perturba pe ele insele datorita credintelor ~i
opiniilor nerationale (iBs) cu privire la evenimentulactivator (As).
Terapeutul arata pacientului diferenta uria~a dintre credintele
rationale (rBs) prin intermediul carora suhiectuli~i exprima dorinta ca
situatia, evenimentul activator (As) sa se amelioreze ~i credintele
irationale (iBs) care preprezinta cerinte ahsolutiste ~i absurde conform
carora evenimentul (As) trebuie, cu orice pret, sa fie ameliorat.
Chiar din primele ~edinte i se arata pacientului cum sa lupte prin
contraargumente (D = dispute) impotriva convingerilor irationale ~i
prin aceasta sa ajunga la E, care este 0 noua filosofie eficienta, care la
randul sau va genera sentimente eficiente de auto-ajutorare (self-
helping) ~i comportamente sanatoase.
2. Cu cat terapeutul este mai activ, mai directiv ~i mai persuasiv
atunci cand ii explica pacientului ABC-ul metodei, cu atat mai repede
invata pacientii sa se autoajute.
134 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 135

3. Manifestarea increderii in eficienta metodei 7. Discriminarea intre sentimentele adecvate ~i cele neadecvate
Terapeutul trebuie sa manifeste in prezenta pacientului incredere Inca de la inceput, pacientul este invatat cum sa discrimineze intre
in faptul ca psihoterapia rational-emotiva da rezultate rapide ~i starile afective negative adecvate care apar in cazul producerii unui
eficiente. Cu to ate acestea nu trebuie exagerat, in sensul ca terapeutul eveniment psihotraumatizant activator (tristete, regret, frustratie) ~i
trebuie sa afirme ca metoda da rezultate adesea, nu totdeauna. De starile afective neadecvate: panica, depresie, ura fata de propria
regula, pacientii i~i pun problema dacii nu cumva este ceva in persoana). Li se demonstreaza ca gandurile irati on ale sunt cele care
neregula cu ei in cazul in care nu obtin ameliorari rapide. genereaza sentimentele inadecvate, autoperturbatoare.
4. Prescrierea unor teme pentru acasa De asemenea, Ii se explica pacientilor faptul elementar ca uneori
Foarte repede terapeutul da sarcini pentru acasa pacientului, sarcini ce este indicat ca omul sa traiasca emotii puternice, dar ca nu este nece-
vizeaza aspectele cr,gnitive, emotionale ~i comportamentale. (De exem- sar ca aceste emotii sa fie etalate in fata unor persoane cu autoritate
plu, realizarea unor liste cu gandurile negative, autoperturbatoare). (~efi, profesori), care ar putea penaliza pacientul pentru faptul ca
manifesta astfel de reactii emotionale.
5. Sarcinile cu caracter imploziv
Multi psihoterapeuti, in special terapeutii specializati in terapie 8. Clientul este ajutat sa devina mai realist, mai logic ~i sa nu reali-
cognitiv-comportamentala, utilizeaza prescrierea unor sarcini gradu- zeze a~a-numita "masturbare intelectuala".
ale, ca de pilda, solicitarea pacientului sa realizeze exercitii de desen- Elis este de parere cii toti pacientii au credinte de tip nerealist
sibilizare pe plan imaginativ sau in vivo 0 data sau de mai multe ori pe "Pentru ca ai refuzat sa iei masa cu mine, inseamna ca am fiicut ceva
saptamana (Wolpe, 1983). rau ~i tu ma ura~ti. ") sau lipsit de logic a ("Pentru ca eu ma port
In cadrul psihoterapiei rational-emotive uneori se procedeaza frumos cu tine, tu trebuie, in mod obligatoriu, sa te porti la fel cu
astfel. Cu toate acestea Elis sugera adesea pacientilor sai sa realizeze mine.").
exercitiile in mod imploziv (de 10-20 de ori pe zi). In spatele acestor afinnatii lipsite de logica stau postulate absolu-
De pi Ida, fumiitorilor Ii se cere sa alcatuiasca ~i apoi sa parcurga tiste de tipul: "Eu trebuie, in orice conditii, ~i cu orice pret, ~i intot-
liste cu dezavantajele fumatului de 10-20 de ori pe zi sau, persoanelor deauna sa obtin aprobarea ta ~i sa te fac sa te porti bine cu mine".
cu fobie de ascensor Ii se cere sa mearga cu liftul de 25 de ori pe zi, 9. Psihl)terapia rational-emotiva de grup
spunandu-~i, in timp ce realizeaza acest lucru: "Nu am nevoie de Psihoterapia rational-emotiva de grup singura, sau in combinatie
asigurari ca acest lift nu va cadea, pentru cii exista 0 probabilitate cu cea individuaHi ii ajuta pe clienti sa obtina ameliorari mai rapide,
foarte redusa ca acest lucru sa se intample. Pot suporta disconfortul de pentru ca, participand la grup subiectii realizeaza faptul ca ~i altii au
a merge crt liftul ~i daca realizez acest lucru, curand ma voi simti bine pro~leme emotionale ~i viid cum ace~tia se lupta sa Ie rezolve.
in timp ce merg cu liftul". In grup participantii discuta cu altii despre gandurile lor irationale,
. Elis a observat ca atunci cand se administreaza sarcini implozive, obtin sprijin de la alte persoane ~i sunt incurajati sa-~i pregateasca
durata terapiei se scurteaza foarte mult ~i eficienta ei cre~te. temele pentru acasa. In acela~i timp, in grup se realizeaza jocuri care
6. Actiuni ferme ~i puternice impotriva gandurilor negative au ca obiectiv lupta cu convingerile negative, precum ~i antrenarea
Terapeutul' trebuie sa-l invete pe pacient (client) cum sa lupte unor abilitati sociale.
eficient ~icu tarie impotriva convingerilor irationale, demonstrandu-le 10. Terapia rational-emotiva (RET) poate fi utilizata in combinatie
faptul ca 0 argumentare slaba va duce doar la un "insight" de natura cu alte metode terapeutice ca: tehnici specifice psihanalizei, ale
intelectuala, nu ~i emotionala, ceea ce va avea ca efect producerea 'gestalt-terapiei, ale terapiei de familie sistemice, ale analizei tranzac-
un or schimbiiri minore, cu durata limitata. tionale sau ale terapiei existentialiste.
136 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 137

Elis recomanda totu~i evitarea unor proceduri, pe care Ie considera concentreze asupra gandurilor irationale ~i a consecintelor lor pe plan
neelegante, pentru scurtarea duratei tratamentului ~i pentru obtinerea emotional ~i comportamental.
unor rezultate mai stabile. EI propune evitarea, pe cat posibil a: d) Evitarea vorbariei compulsive cu privire la propriile sentimente.
a) Metodei asociatiilor libere, pentru ca pune in evidenta tone de Multi pacienti, mai ales dintre cei care au mai urmat aIte forme de
material irelevant bun pentru a scrie romane, darnu pentru a identi- psihoterapie, au tendinta de a reveni in mod obsedant la sentimentele
fica rapid gfmdurile irationale. Mai mult, aceasta metoda, mai ales ~i trairile lor. In astfel de cazuri este indicat ca terapeutul sa spuna:
daca este utilizata extensiv, impiedica chestionarea directa, argumen- "Inteleg foarte bine ce ai simtit in legatura cu evenimentul respectiv ~i
tarile ~i strangerea de dovezi, ea determinandu-i pe pacienti sa se cred ca muIte dintre trairile tale sunt justificate. Oar, hai mai bine sa
complaca in nefericirea lor In loc sa lupte pentru a depa~i situatia. ne concentram asupra sentimentelor neadecvate ~i daunatoare ~i
De asemenea, analiza viselor nu este considerata de Elis ca fiind asupra a ceea ce gande~ti ~i faci pentru a Ie crea ~i pentru a Ie men-
"calea regala spre incon~tient" a~a cum spunea Freud, ci un fel de tine. Sa ne intoarcem la gandurile tale irationale care te fac sa traie~ti
"lada de gunoi" a un or fragmente de materiale din zilele precedente ~i panica, depresia ~i sentimente autodestructive."
analiza lor ar face mai muIt diu decat bine. e) Evitarea excesului de gandire pozitiva
Elis practica rareori analiza viselor, dar cand 0 face totu~i, aceasta Inca de la inceputul elaborarii sistemului sau, Elis a utilizat
este de scurta durata, el cautand In vise elemente ale credintelor ira- gandirea ~i imageria pozitiva, exprimate In afirmatii de tipul: "Ma voi
tionale, aratandu-i-se clientului in ce constau acestea ~i cum sa lupte putea ameliora, daca incerc cu adevarat". "Nu voi fi totdeauna respins,
Impotriva lor. ci uneori voi fi acceptat, daca ma apropii de oameni.". "Incet ~i cu
b) Elis recomanda evitarea unor atitudini prea apropiate ale tera- rabdare se ca~tiga cursa".
peutului fata de pacient. Oar acest tip de gandire are ~i serioase dezavantaje:
El afirma ca a incercat sa acorde pacientilor muIta caldura afectiva • gandurile pozitive pot sa aiba un caracter utopic ~i sa conduca
~i suport, conform metodei lui Ferenczi (1952) ~i rezuItatul a fost ca la dezamagiri viitoare;
ace~tia se simteau bine, doreau mai muIte ~edinte pe saptamana ~i • ele contribuie la obtinerea performantelor, dar implica ~i
aveau tendinta de a prelungi tratamentul, unii dintre ei devenind de- ideea ca pacientul trebuie sa reu~easca cu orice pret, trebuie sa fie
pendenti de terapeut, ceea ce ii facea sa devina ~i mai perturbati (cu aprobat pentru ca aItfel se va dovedi fara valoare;
nevoi irationale de dragoste ~i cu toleranta scazuta la frustratie) . • este mai indicata 0 abordare de tip filosofic ~i nu pragmatic.
Elis propune 0 atitudine empatica incarcata de feed-back-uri care Abordarea pragmatica este de tipul: "Eu pot face acest lucru
sa reflecte aceasta atitudine. totdeauna bine, voi lua in consideratie numai performante1e ~i voi
c) Evitarea furnizarii unui numar pre a mare de detalii cu privire la inceta sa ma blamez."
evenimentul activator (As). f) Evitarea accentuarii exagerate a schimbarilor ~i solutiilor
Multi clienti, mai ales dintre cei obi~nuiti cu psihanaliza, cu ten- practice.
dinta de a descrie evenimentul nefericit prin istorii lungi, pline de Psihoterapia rational-emotiva postuleaza faptul ca oamenii vin la
detalii. Uneori acest fen omen are efect catartic, ii face sa se simta pe terapie pentru:
moment mai bine, dar nu Ii face sa se schimbe. I. Probleme practice, ceea ce inseamna ca ei tind sa obtina cat mai
De regula, aceasta practica este consumatoare de timp ~l ll1cura- muIt din cerea ce doresc de la viata ~i cat mai putin din ,ceea ce nu
jeaza ~i ea pe pacient sa se scufunde in nefericirea sa. Din acest motiv , doresc de la viata.
terapeutul trebuie sa ceara clientului sa rezume problema ~i sa se
138 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 139

2. Aspectele emotional-comportamentale ridicate de problemele din nou serios tulburati;


practice. + in cazul in care survine 0 noua problema ei pot utiliza tehni-
Pacientii se autoperturba permament pentru: cile RET pentru a depa~i noile dificultati.
• modul ineficient in care i~i rezolva problemele practice RET nu reprezinta doar un demel's cognitiv, ci ~i profund filosofic,
(perturbari primare); autorul fiind convins de faptul ca daca oamenii se bazeaza pe 0 filo-
• cat de sever perturbati sunt (perturbari secundare); sofie sanatoasa, ei pot renunta la modul nevrotic de gandire, simtire ~i
• cat de dificil este demersul psihoterapeutic ~i cat de putin au comportament.
obtinut de pe urma acestuia. Elis considera ca de~i psihoticii sunt programati sa functioneze ill
Ca ~i alte sisteme psihoterapeutice, psihoterapia rational-emotiva mod aberant, chiar ~i ei se pot ameliora, macaI' partial, daca i~i modi-
furnizeaza clientului tehnici eficiente de rezolvare de probleme ~i fica atitudinea fata de ei in~i~i, fata de altii sau fata de imprejurarile
tehnici de antrenare a unoI' abilitati de a face fata diverselor situatii. de viata.
Dar ceea ce deosebe~te RET-ul de alte sisteme psihoterapeutice este Nevroticii se vor autoperturba mai putin, chiar cand sunt confrun-
ca acest sistem ii ajuta pe oameni sa se modifice atunci cand se afla tati cu situatii psihotraumatizante, daca renunta la modul de gandire
intr-o situatie disfunqionala ~i abia apoi ii ajuta sa modifice respec- dogmatic, absolutist, lipsit de logica ~i orientat impotriva datelor
tiva situatie. realitatii.
Se porne~te de la premisa ca daca subiectii modifica evenimentul Pentru a produce restructurarea atitudinala a clientilor, Elis pro-
activator, respectiv imprejurarea de viata "ei se simt mai bine ~i nu pune urmatoarele solutii:
mai manifesta tendinta de a se modifica pe ei in~i~i in sensu 1 renun- 1. Oamenii trebuie sa con~tientizeze faptul ca ei se perturba pe ei
tarii la un stil irational de gandire". Din acest motiv, Elis evita sa in~i~i intr-o masura mult mai mare decat ii perturba ceilalti sau
lucreze prea mult asupra unoI' solutii practice (rezolvarea de probleme imprejurarile de viata.
sau deprinderi de viata), pana dind clientii nu renunta la patternul 2. Trebuie implementata convingerea ferma ca omul poate refuza
negativ de gandire, pentru ca altfel, nu vor mai face niciodata acest sa se lase perturbat de evenimente minore care s-au produs sau s-ar
lucru. putea produce ~i ca, odata perturbati, ei au posibilitatea sa reduca
RET este un sistem psihoterapeutic care se vrea mai scurt decat singuri perturbarea respectiva.
alte tipuri de psihoterapie, de~i Elis este de parere ca daca se lucreaza 3. Con~tientizarea faptului ca nu dorintele, scopurile sau valorile
cu pacienti dificili (sever tulburati, rezistenti, borderline sau chiar personale sunt cele care ii perturba pe oameni, ci cerintele absolutiste,
psihotici), psihoterapia se poate intinde pe parcursul mai multoI' ani. rigide ~i irationale in legatuiacu acestea.
RET i~i propune sa conduca la 0 ameliorare de lunga duratii astfel 4. Pacientii trebuie sa realizeze faptul ca au mult de lucrat asupra
incat clientii: lor pentru a-~i restructura gandurile irationale, sentimentele neadec-
• sa renunte la simptomele lor (ex.: anxietate crescutii in situa- vate ~i comportamentele disfunctionale ~i ca minuni nu exista, ci doar
tii sociale); actiuni tenace de autoperfectionare.
• sa reduca sau sa elimine alte aspecte disfunctionale (ex.: sa 5. Trebuie dezvoltata atitudinea conform careia daca pacientii VOl'
elimine tracullegat de situatiile competitionale); lupta din rasputeri impotriva gandurilor negative, a sentimentelor
• sa mentina progresele obtinute in urma psihoterapiei; autoperturbatoare ~i comportamentelor disfunctionale, ei VOl'fi capa-
+ sa utilizeze cele invatate in urma aplicarii RET de-a lungul bili sa se modifice rapid.
anilor pentru a preintampina situatia in urma careia s-ar putea simti . Pacientii gasesc solutii pentru propriile lor probleme mai ales
atunci cand dezvolta un interes pe termen lung pentru un anum it
140 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 141

domeniu de aetivitate. Din aeest motiv, Elis i~i ineuraja paeientii sa raport cu el ~i C reactiile tale emotion ale ~i raspunsurile compor-
proiecteze un scop: intemeierea unei familii, cariera profesionala, ade- tamentale, adica modul in care te simti ~i actionezi atunei cand apre-
rarea la 0 activitate politica, sociala sau religioasa etc. ciezi cele intamplate.
Avantajele acestei orientari ar fi unnatoarele: b) Indiferent de ce ti s-a intamplat in trecut (daca parintii te-au
• pacientii i~i comuta atentia de la simptome, stari afective iubit sau nu), ai devenit 0 persoana perturbata in momentul in care ti-ai
negative sau comportamente de e~ec; insu~it un sistem irational de convingeri. Cu alte cuvinte, indiferent
• ei realizeaza faptul ca existenta lor capata. un sens real, ceea cat de irational s-au comportat ceilalti fata de tine, te-ai dereglat doar
ce ii face sa renunte la sentimentele de inutilitate sau la ideile cand ai inceput sa crezi in ideile gre~ite ale eelorlalti despre tine sau
suicidare; despre viata. '
• subiectii obtin placere de pe urma intereselor lor vitale ~i c) De~i e~ti responsabil pentru crearea· ~i mentinerea stilului
astfelle vine mai u~or sa accepte aspectele mai putin agreabile ale irational de gandire, nu trebuie sa te autoblamezi pentru ca majori-
existentei lor pe alte planuri; tatea oamenilor au in general tendinta de a gandi irational ~i'autoblo-
• ei incep sa se perceapa pe sine ca "buni" ~i "utili" pentru ca cant, la care se adauga ~i faptul ca soeietatea ne bombardeaza ~i ea eu
idei nerationale, generatoare de nevroza, Da-ti seama ea ai acelea~i
sunt angrenati intr-o cauza "buna" ~i "valoroasa". Trebuie sa fim
probleme ca ~i majoritatea oamenilor ~i aeeepta-te a~a cum e~ti, de~i
atenti la faptul ca exista posibilitatea ca indivizii sa aiba tendinta
tu e~ti eel care ti-ai creat ~i iti mentii problemele.
spre autodevalorizare, daca respeetiva cauza e~ueaza.
d) Este necesar sa depui eforturi sustinute pentru a con~tientiza
Grieger (1991) arata ca tulburarile emotionale ~i comportamentale
credintele irationale ~i apoi pentru a Ie distruge prin contraargu-
sunt consecinta sistemului perfectionist, catastrofizant ~i autoevalua- mentare.
tiv de a vedea existenta ~i propria persoana.
Deci, clientul trebuie sa:
Tehnica de baza a psihoterapiei rational-emotive este tehnica argu-
mentarii. • identifice credintele irationale;
• sa aprecieze modul in care gandurile ~i credintele irati on ale
1. Clientul care incepe psihoterapia rational-emotiva este solicitat
conduc la trairi afective negative ~i la comportamente de e~ec.
de terapeut sa-~i asume deplina responsabilitate a tratamentului.
Pentru identificarea credintelor ~i gandurilor irationale clientul
Grieger este de parere ca la inceputul terapiei este bine ca el sa
trebuie sa aprecieze 0 serie de afirmatii, exprimandu-~i acordul ~i
semneze un fel de angajament de tipul: "Ma angajez sa-mi asum
dezacordul fata de el. Aceste afirmatii apartin unor scale de tipul:
intreaga responsabilitate pentru a face tot ce este necesar pentru a • Scala de atitudini disfunctionale (DAS) elaborata de Arlene
combate sentimentele ~i actiunile care duc la e~ec". Weissman;
2. Apoi i se recomanda clientului sa citeasca 0 serie de materiale • Testul pentru ganduri irati on ale (IBT) elaborat de KG. Jones.
referitoare la psihoterapia rational-emotiva. 4. Clientului i se dau ~i sarcini pentru aeasa ~i anume sa acorde 15-
3. Urmeaza descoperirea ~i evaluarea gandurilor negative autoper- 30 de minute activitatii de identificare a gandurilor irationale, dupa
turbatoare. Pentru a realiza acest lucru clientul trebuie sa citeasca ~i sa urmatorul model:
reflecteze asupra urmatoarelor maxime (insight-uri);
a) Modul in care te simti ~i te comporti este in mare masura deter-
A B C
minat de modul in care gande~ti ~i nu atat de ceea ce ti se intampla
sau de actiunile eelor din jur. Eveniment activator Credinte ~iganduri Consecinte emotiona1e ~i
Putem reprezenta acest adevar sub forma teoriei ABC, in care A irationale comportamentale
este evenimentul extern, activator, B credintele ~i opiniile tale in
142 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 143

a) Atunci cand te-ai suparat pentru ceva, descrie pe scurt ce anume c) Clientului i se cere apoi ca timp de 0 luna sa dedice 15-30 minute pe
s-a petrecut. zi pentru a aduce contraargumente in scris la ideile ~i gandurile irationale.
b) N oteaza emotiile negative care au il1S0tit evenimentul (anxie-
In felul acesta, clientul Invata sa devina propriul sau terapeut
tate, culpabilitate, depresie, manie etc.).
pentru problemele viitoare. Temele scrise se discuta cu terapeutul in
Noteaza apoi comportamentele negative, care conduc la e~ec In
cursul fiecarei ~edinte de psihoterapie.
raport cu evenimentul A.
6. Combaterea rezistentelor
c) Noteaza gandurile ceare ti-au aparut cand te-ai confruntat cu
evenimentul A ~i care au produs starile afective negative ~i comporta- De~i clientul a facut pa~i serio~i pe drumul psihoterapiei el poate
mente Ie neadecvate. constata cu surpriza ca incepe sa lupte impotriva terapeutului, a
psihoterapiei ~i chiar a lui insu~i. Astfel, de pilda, el poate sa nege ca
5. Modificarea modului negativ de a gandi
ar avea probleme sa nu mai doreasca ·sa participe la ~edintele de
a) Clientului i se cere sa consulte materialele din care invata cum
sa combata gandurile negative. psihoterapie, sa aducii contraargumente impotriva celor solicitate de
b) Trasarea un or sarcini de natura comportamentala mai eficiente terapeut sau sa refuze sa-~i facii temele pentru acasa.
de distrugere a gandurilor negative este lupta acti~a impotriva lor. Aceasta etapaeste specifica oricarui demers psihoterapeutic ~i
Prezentam mai jos cateva din sarcinile trasate subiectului: poarta denumirea cle faza de rezistenta.
• Distragerea atentiei prin cufundarea in activitati agreabile. Psihoterapeutiispecializati In RET sunt de parere ca rezistentele
Imaginatie rational-emotiva; subiectul trebuie sa-~i imagi- au urmatoarele surs:e:
neze cat mai in detaliu evenimentul negativ ~i apoi sa gan- • insuficienl;a intelegere din partea pacientului a ceea ce-i
deasca despre el in mod rational. spune sau ce-i cere terapeutului sa realizeze. Daca a~a stau
Ii

Efectuarea in public a unor actiuni ridicole sau stupide lucrurile, clientuJ este solicitat sa. discute deschis cu terapeutul
pentru ca subiectul sa nu mai simta sentimentul de jena. care va clarifica pentru el problemele;
• Realizarea deliberata in situatii in care subiectul nu se simte • rezistentele ....
pot avea drept sursa ~i temerile nerealiste sau
confortabil.
prejudccatile iratibnale ale pacientului.
• Asumarea riscului: realizarea un or actiuni de care subiectul Albert Elis, fondatorul psihoterapiei rational-emotive, a descris
se teme.
aceste probleme in l(fcrarea sa denumita "Depa~irea rezistentelor". In
• Exersari pe plan comportamental; subiectul trebuie sa repete
respectiva lucrare e~1 enumera urmatoarele tipuri de rezistente,
actiuni pentru care nu are aptitudini sau pe care Ii e frica sa Ie
realizeze. rezultate din logica grie~ita a clientului;.
1. Teama de discOlhfOlt, care are la baza ideea ca efortul de schim-
• Autoacordarea unor recompense ~i sanctiuni.
bare este pre a dificil,': ca subiectul nu poate tolera disconfortul de a
Model de protocol pe care subiectul trebuie sa-I completeze acasa
Saptamana; realiza teme pentru a'\casa ~i ca este mai u~or sa se descurce cu pro-
Activitatea propusa; priile sale probleme d(~ciitsa facii eforturi pentru a Ie schimba.
Recompense; 2. Teama ~i jenade a fi descoperit, deriva din convingerea ca
Pedepse; subiectul nu trebuie s:a gandeasca, sa simta sau sa actioneze a~a cum 0
Data Actiunerealizata face in realitate ~i ca ar fi ingrozitor daca altcineva, chiar ~i tera-
Ganduriirationale
DalNu .peutul, ~i-ar da seamal de ce simte el cu adevarat.
144 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 145

3. Sentimentele de neputinta ~i de !ipsa de speranta rezuIta din


A B C
convingerea ca subiectul este incapabil sa se modifice, ca problema sa
este muIt pre a dificila ~i ca el este prea mic ~i prea slab pentru a 0 Modelde gandire~i Ganduriirationale Sentimente~i
putea invinge. simtirediferita careproduc comportamente
4. Teama de schimbare rezulta din convingerea ca subiectul tre- (elaboratin urma rezistentele rezistente,consecintii
buie sa se simta in siguranta chiar cu simptomul sau care, de~i ii pro- psihoterapiei) a gandurilorB
duce disconfort, este ceva cu care s-a obi~nuit.
5. Teama de e~ec ~i dezaprobare rezuIta din convingerea eronata ca Pentru a combate rezistentele subiectul trebuie sa procedeze astfel:
subiectul trebuie, cu orice pret, sa aiba succes. De pilda, aceasta se • Sa ignore rezistentele ~i sa continue sa practice cele indicate
teme ca daca va depa~i teama de a vorbi in public, el va fi pus sa de terapeut.
vorbeasca, va e~ua ~i va fi dezaprobat. • Sa lupte direct impotriva lor, prin acelea~i metode prin care a
6. Tendinta spre auto-pedepsire rezuIta din convingerea subiectului combatut ~i celelalte ganduri irationaie.
ca este 0 persoana rea ~i ca trebuie sa continw~ sa sufere pentru Odata incheiata psihoterapia, i se cere clientului sa-~i asume res-
rautatea sa prin intermediul simptomului. ponsabilitatea pentru mentinerea ca~tigurilor obtinute de pe urma
7. Tendinta spre rebeliune rezuIta din opinia subiectului ca el acesteia.
trebuie sa aiba un control total asupra propriului s~,udestin ~i ca poate Cerintele pentru cre~terea eficientei psihoterapiei RET:
faceabsolut ce dore~te. EI se revolHi impotriva 1;erapeutului a carui
actiune 0 vede ca pe 0 piedica in calea libertatii sale. 1. Nu trebuie ignorata total istoria vietii clientului
De regula speciali~tii in RET ignora modul in care c!ientul a
8. I3eneficiile secundare: pacientul nu dore~te sa renunte la simp-
devenit perturbat, ignorandu-se legaturile dintre experientele trecute ~i
tomele sale pentru ca are avantaje de pe urma lor.,
tulburarile actuale. Cand clientul cauta sa explice ce anume i s-a in-
La aceste rezistente Grieger mai adauga:
tamplat, terapeutul afirma ca trecutul nu este important ~i ca el se
9. Descurajarea care rezuIta din faptul ca (,!aca subiectul nu se
autoperturba pentru ca repeta la nesfar~it pattern-ul de gandire iratio-
simte imediat mai bine, el nu-~i va depa~i nicioda.ta propria problema.
nala invatat. Aceasta abordare il forteaza pe client sa se cantoneze In
10. Teama de pierdere a identitatii: subiectul~ poate crede, in mod
prezent ~i sa-~i asume responsabilitatea propriei schimbari.
eronat, ca nu va mai fi el insu~i daca va renunt3,l la sentimentele sale,
Cu to ate acestea, afirma Grieger, uneori trebuie ca terapeutul sa se
chiar ~i negative.
opreasca ~i asupra unor evenimente din istoria vietii clientului ~i
11. Teama de pierdere a rezonantei emotiom~le rezuIta din convin-
aceasta in urmatoarele situatii:
gerea gre~ita ca daca va incepe sa gandeasca ra!tional, va deveni total
• cand convingerile negative s-au fixat in urma unor situatii
inafectiv, plat ~i robotizat. ~, deosebit de dramatice (viol, agresiune puternica fizica sau verbala
12. Cerintele exagerate fata de ceilalti: sulbiectul crede, in mod in copilarie);
eronat, ca ceilalti trebuie sa se poarte perfect fata de el, tara a admite • cand opiniile negative despre propria persoana s-au format in
ca ceilalti au propriile lor slabiciuni omene~ti ~ilea pot gre~i. Din acest copilarie (de pilda, tatalnu i-a aratat afectiunea).
motiv el poate refuza sa renunta la sentimentele de ostilitate fata de ei. Cand clientul invata cum sa lupte impotriva gandurilor negative
Clientul trebuie sa identifice ~i sa lupte ~iImpotriva acestui tip de trebuiesc explorate circumstantele in care acestea s-au produs, astfel
idei irationale: incat el sa fie convins ca lucrurile trebuiau sa se petreaca astfel ~i sa
nu se mai autoblameze:
146 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 147

+ trebuie lucrat asupra trecutului ~i cando clientul continua sa ajuta, pentru ca altfel cade in pIasa tendintelor de victimizare ~i neaju-
sufere din cauza unui eveniment care s-a petrecut in trecut. Exista torare ale acestuia.
o diferenta intre simpla contraargumentare a opiniilor irationale cu o contraargumentare puternica nu inseamna repetare de lozinci, ci
privire la evenimentul respectiv ~i re-trairea sa pe plan imaginativ, a vedea prin intennediullogicii cum anume s-au format convingerile
luptand impotriva lui ca ~i cum s-ar desfa~ura in prezent. negative.
Pentru a nu omite astfel de situatii, Grieger Ie cere subiectilor sa-~i Pentru a verifica in ce masura clientul crede cu adevarat in pro-
scrie un fel de psihobiografie in care sa descrie: priile afirmatii irationale, terapeutul trebuie sa-i puna intrebari supli-
+ persoanele semnificative din viata sa (parinti, frati, prieteni); mentare. Astfel, de pilda, daca eI afirma ca este Iipsit de valoare
+ modul cum s-au purtat cu el respectivele persoane; pentru ca ea I-a parasit, terapeutul trebuie sa intrebe de ce crede ca
+ cum au contribuit ele la aparitia problemelor prezente; este a~a.
+ ce concluzii irationale a tras clientul de pe unna respectivelor
experiente suferite; 4. Convingerile ira!ionale trebuie abordate ca un tot unitar
+ experiente semnificative de la ~coala, din profesie, proble- EIis (Elis ~i Dryden, 1987) considera ca sursele gandurilor ~l
me Ie religioase, problemele sexuale ~i orice alte probleme care i se convingerilor irationale sunt:
par importante, cum a reactionat la respectivele experiente ~i ce + cerintele absolutiste;
concluzii a tras de pe urma lor. + toleranta scazuta la frustratie;
+ tendinta de auto-evaluare;
2. Terapeutul trebuie sa dea dovada de flexibilitate
+ tendinta spre catastrofizare.
Speciali~tii in RET recomanda terapeutului sa fie activ, directiv, sa
Grieger atrage atentia asupra caracterului circulator aI acestor
verhalizeze mult ~i sa abordeze clientul in forta.
sursee, care se potentiaza reciproc. AstfeI, tendinta spre autoevaluare
Cu toate acestea, nu trebuie uitat ca psihoterapia rational-emotiva
produce teama ca subiectuI nu va fi destuI de bun, de unde cerinta
presupune 0 convorbire intre doua fiinte omene~ti ~i din acest motiv
absolutist,a ca trebuie, cu orice pret, sa reaIizeze un anum it lucru bine.
trebuie sa se acorde atentia cuvenita sentimentelor clientului, mai ales
ca analizarea acestora reprezinta un pas spre identificarea gandurilor 5. Caracterul universal al auto-stimei
irationale. De~i RET respinge tendintele spre auto-evaluare, nu trebuie sa
'Clientul va reactiona mai bine la un terapeut carei ii e simpatic, pe uitam ca in mod virtual toti oamenii se autoevalueaza ~i Iupj:a pentru a
care il respecta ~i care ii acorda la randul sau simpatie ~i respect. fi valoro~i, ei facandu-~i probleme in IegMura cu faptul daca au
Din acest motiv, terapeutul nu trebuie sa fie un profesionist inflexibil. valoare, daca merita dragostea celor din jur etc.; tendinta spre auto-
Cand terapeutul intalne~te rezistente, el trebuie sa opreasca ceea ce evaluare fiind sursa perturharilor Ia aproape toti indivizii. Din acest
facea ~i sa lucreze asupra acestora, identificand gandurile irationale motiv 0 parte importanta a RET trebuie sa fie indreptata pentru a se
care se ascund in spatele rezistentelor. lucra asupra acestui gen de probleme.
3. Produsul contraargumentarii trebuie sa fie puternic ~i profund
Pentru a fi eficient, terapeutul trebuie sa fie suficient de inteligent
pentru a nu se Hisa prins de caracterul dramatic al evenimentului acti-
vator (ca, de pilda, decesul unui copil).
De asenienea, el nu trebuie sa manifeste exces de zel pentru a-I
face pe client sa-I agreeze, pentru a-I proteja peacesta sau pentru a-I
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 149

CAPITOLUL 7 III. In cazulin care solutia aleasa nu se potrive~te, trebuie incercata


PSIHOTERAPIA o alta solutie.
Terapia scurta centrata pe scop nu reprezinta 0 colectie de tehnici
SCURTA CENTRATA PE OBIECTIV terapeutice sau 0 strategie anume, ci mai curand reprezinta un alt tip
de abordare a schimbarii psihice, 0 abordare cu caracter sistematic
interactiv ~i constructivist.
Terapeutii orientati spre solutii practice (Walter ~i Peller, 1992) Solutia terapeutica este interactional a, ea fiind negociata de
elaboreaza modelul de psihoterapie pornind de la 0 serie de intrebari: terapeut impreuna cu pacientul.
1. Care este cauza care a generat problema? Principiile care stau la baza psihoterapiei scurte centrate:
De pilda, in traditia psihanalitica cauza problemei pacientului 1. Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea ca solutia e
poate fi descrisa in urmatorii termeni: oprirea la un stadiu inferior al posibila, pe viitor, faciliteaza schimbarea in directia dorita. Discutia
dezvoltarii psihice, tulburare de personalitate, relatie nesatismcatoare trebuie orientata mai curand pe solutie decat pe problema pacientului.
centrata pe obiect, imagine de sine proasta, refularea instinctelor 2. Terapeutul cat ~i pacientul trebuie sa caute situatiile care repre-
sexuale, conflicte nerezolvate etc. De regula tulburarile de persona- zinta exceptii de la problema care constituie comportamentul simpto-
litate se explica prin e~ecul mecanisme lor de aparare ale ego-ului. matico Aceste exceptii trebuie speculate in cadrul demersului de
Psihiatrii explica tulburarile psihice prin intermediul unor dezechi- construire a solutiei.
libre biochimice sau prin predispozitii ereditare. 3. Schimbari]e in viata psihica a pacientului se produc permanent,
Din modul de a pune problema deriva ~i elaborarea solutiei. iar schimbarile minore conduc in cele din urma la schimbari majore.
4. Daca terapeutul este capabil sa inteleaga corect modul de a
2. Ce anume (ca factori) contribuie la mentinerea problemei?
gandi ~i actiona al pacientului, acesta va coopera cu siguranta.
3. Care sunt solutiile posibile? 5. Pacientii sunt de fapt cei interesati sa-~i rezolve propriile lor
a) Exista mai mult decat 0 singura solutie? probleme.
b) Pot fi respectivele solutii constructive? 6. Semnificatiile ~i experientele reprezinta constructe interactionale;
c) Ce anume trebuie sa construiasca terapeutul impreuna cu intre actiuni ~i descrierile lor se produce 0 interrelatie de tip circular,
pacientul?
cele doua elemente potentandu-se reciproc.
Construirea unei solutii terapeutice trebuie sa imp lice urmatorii 7. Pacientul este cel mai mare expert in rezolvarea propriilor
pa~i (dupa Walter §i Peller, 1992); probleme.
1. Terapeutul trebuie sa afle exact ce anume dore~te pacientul. 8. Orice schimbare in modul in care pacientul percepe solutia la
De~i acest lucru pare banal la prima vedere, se constata ca
problema sa ~i tot ceea ce intreprinde el afecteaza pe toti ceilalti care
majoritatea pacientilor nu ~tiu exact ce anume doresc, ei pHingandu-se
sunt implicati in problema ~i cu care el interactioneaza (familie,
mai mult de ceea ce nu doresc sa se intample sau de modul in care nu
doresc sa fie. persoane de la locul de munca etc.).

Terapeutul trebuie sa-~i foloseasca toate abilitatile pentru a-I > Regulile psihoterapiei scurte cent rate pe solutie
determina pe pacient sa-~i clarifice scopurile.
II. Terapeutul trebuie sa realizeze un interviu clinic in detaliu ~i 0 1. In cazul in care pacientul intreprinde ceva pozitiv in directia
psihodiagnoza pentru a afla ce strategie teerapeutica se potrive~te rezolvarii problemei sale ~i acele elemente functioneaza, terapeutul
pentru pacientul in cauza ~i care nu se potrive~te . . trebuie sa-l incurajeze sa continue ~i nu sa sugereze alte solutii din
150 IRINA HOLDEVICI . ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 151

dorinta de a-I ajuta cu oric~ pret pe pacient, intarind - daca este sai. Problema sa era ca el considera obraznicia fiUor sai ca un afront
posibil - directia respectiva. personal. intrebat fiind cum se poarta cu subordona{ii sai, el a relatat
Astfel, un bCirbat s-a prezentat la psihoterapie pentru ca to!i cei ca in momentul in care un subordonat gre~e~te el i~i spune in gand ca
din jurul sau, inclusiv noua sa prietena, erau de parere ca ceva nu acesta este responsabil pentru faptele sale ~i ca nu a gre~it in mod
este in regula cu el pentru ca nu s-a casatorit inca, ceea ce reflecta, special pentru a-~i enerva comandantul. Este de la sine in{eles ca
probabU, 0 teama patologica de casatorie. terapeutul i-a sugerat sa-~i spuna ca ~i copiii lui sunt responsabili
Pacientul a relatat ca actuala prietena era de parere ca rela!ia lor pentrufaptele lor ~i ca nu cauta in mod intenfionat sa-l enerveze.
progreseaza pentru ca el 0 trata deschis pe partenera sa, ca pe un
4. Daca terapeutul dore~te ca psihoterapia sa fie scurta el trebuie sa
prieten, ii vorbea despre absolut orice, inclusiv despre teama sa de
abordeze fiecare ~edinta ca fiind ultima.
casatorie ~i rela{ii oIpropiate. Se poate observa ca acest tip de relafie
Aceasta 'il face pe terapeut sa-~i concentreze atentia asupra solutiei
- a-~i trata parten era ca pe un prieten -funcfiona, pentru ca, privind-o
astfel 'incat sa-l faca pe pacient sa paraseasca ~edinta fiind deja
in felul acesta, pacientul nu 0 considera ca pe 0 femeie care fl obliga
angajat pe 0 directie de rezolvare a problemei sale.
la casatorie, deci 0 amenin{are, ceea ce contribuia la intarirea
relafiei. 5. Nu exista e~ecterapeutic, ci doar feed-back-uri din partea pacientului.
in acest caz, daca terapeutul, cu buna inten{ie, ar fi analizat ori- Aceasta 'inseamna ca daca strategia utilizata nu a dat rezultate,
ginile fricii patologice de casatorie, rezultatul ar fi fost intreruperea intra 'in actiune regula nr. 2 ~i anume ca terapeutul trebuie sa 'incerce
rela{iei prietene~ti a pacientului cu partenera sa. altceva.
2. Dad!. tot ce a 'incercat sa faca terapeutul pana atunci nu a dat o caracteristica a psihoterapiei scurte centrate pe solutie consta 'in
rezultate, el trebuie sa 'incerce ceva diferit (de Shazer, 1985). Walter ~i aceea ca se lucreaza, de regula, 'in echipa (doi terapeuti, un barb at ~i 0
Peller (1992) sugereaza ca 'in astfel de cazuri terapeutul sa 'intreprinda femeie).
altceva, chiar daca demersul respectiv pare absurd ~i lipsit de logica. Pacientului i se spune de la 'inceput ca dupa 40 de minute de dis-
cutii se va face 0 pauza 'in care cei doi psihoterapeuti se vor consulta
Astfel, un cuplu se prezinta la psihoterapie pentru ca sofia refuza
asupra pmblemei sale, iar rezultatul i se va comunica pacientului
rela{iile sexuale din motive medicale, iar so{ul 0 solicita in perma- imediat.
nenta, ceea ce ducea la conflicte.
Cu toate acestea, uneori psihoterapia 'in echipa nu este indicata sau
La un moment dat cei doi sofi au relatat terapeutului ca au avut
este pre a costisitoare. In acest caz, terapeutul se retrage singur timp de
rela{ii sexuale. Fiind intreba{i cum au ajuns la acest lucru, sofia a
afirmat ca ~i-a spus in gand: "in fond de ce nu?" ~i a trecut peste 5 minute pentru a medita asupra solutiei la problema pacientului sau.
disconfortul ei somatic, iar so{ul s-a lasat antrenat fara sa mai puna Psihoterapia este cIar orientata spre scop ~i centrata pe client (se
intrebari. eei doi sofi au afirmat ca au simfit ca trebuie sa procedeze tine seama de ce anume dore~te acesta ~i nu de modelele abstracte ale
altfel, deoarece modul in care interac{ionasera timp de mai multi ani sanatatii mintale, a~a cum sunt ele vazute de terapeut).
nu daduse rezultate. Relatia psihoterapeutica este calda, empatica ~i bazata pe ascuItare
reflexiva, astfel 'inciit pacientul sa se simta 'inteles. Se utilizeaza ~i
3. Faceti ca lucrurile sa para simple. tehnicile specifice "programarii neuroIingvistice" pentru intrarea 'in
Walter (1992) descrie cazul unui militar care s-a prezentat la rezonanta cu pacientul (astfel daca pacientul se exprima 'in termenii
psihoterapie pentru ca nu-~i putea stapani agresivitateafa{a de copiii . modalitatii vizuale, terapeutul trebuie sa-i raspunda 'in acela~i fel).
152 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 153 .

In cadrul acestui sistem psihoterapeutic se pune un accent deosebit negativ (de pilda, 'incercati sa sugerati unui obez sa nu se mai
pe formularea intrebarii terapeutice, pornindu-se de la premisa ca gandeasca la priijituri. Rezultatu1 va fi cii imaginile prajiturilor 11vor
intrebarea contine in sine dispunsul. obseda).
Astfel, de pilda, intrebarea "care e problema dvs.?" porne~te de la Daca pacientu1 subliniaza'in mod nejustificat aspectele negative
presupunerea 'ca exista 0 problema ~i ca pacientul ~tie care este ("nu vreau sa ma despart de sotul meu"), terapeutul trebuie sa-l incite
aceasta ~i este capabil sa 0 descrie (0 a1ta varianta ar fi: "ce anume te- in directia alternativa ("dar ce ai vrea sa faci de fapt?").
a adus la cabinetul acesta?").
2. Formularea obiectivului in termeni procesuali
Intrebarea initiala trebuie construita tinand seama de particu-
Aceasta inseamna ca scopul final trebuie exprimat sub forma unui
laritatile fiecarui pacient in parte, particularitati de care terapeutul
film ~i nu ca 0 imagine statica, de tip diapozitiv.
poate sa-~i dea seama in mod intuitiv.
("De pilda, voi reduce treptat alimentatia ~i voi face exercitii de
A doua intrebare trebuie sa fie din categoria "Ce anume dore~ti de
gimnastica pana cand voi ajunge la greutatea ideala pentru varsta ~i
la psihoterapie?" ~i ea trebuie astfel pusa incat sa dea conversatiei 0
structura mea somatica" ~i nu "voi cantari 65 kg").
orientare optimistii. Aceasta intrebare poate lua ~i forma "Cum ai dori
sa te comporti dupa ce s-a incheiat terapia?" sau "De unde ai sa ~tii 3. Formularea solutiei psihoterapeutice in termeni actuali "aici ~i
cand nu mai nevoie sa vii la psihoterapie?". acum".
Aceasta inseamna ca pacientul trebuie sa inceapa sa lucreze in
>- Definirea obiectivelor psihoterapeutice
directia rezolvarii problemei sale imediat, nu sa deplaseze problema
Walter ~i Peller (1992) considera ca demersul psihoterapeutic undeva in viitor.
seamana cu elaborarea scenariului unui film, in care pacientul este Astfel, pacientul poate fi intrebat "cand parase~ti cabinetul ~i e~ti
regizorul dar ~i actorul principal din cadrul filmului. In cadrul respec- deja pe cale sa rezolvi problema, ce ai face 'in mod diferit fata de ceea
tivului film pacientul trebuie sa-~i rezolve singur problemele sau sa ce faci acum?".
realizeze ceea ce dore~te intr-un mod pozitiv ~i constructiv. Pacientul trebuie ghidat sa ia deciziile acum ~i nu candva in viitor.
Criteriile unor obiective psihoterapeutice bine definite: ("0 sa ma las de fumat peste 6 luni! ").
1. Formularea obiectivului terapeutic 'in termenii gandirii pozitive. De pilda, pentru 0 persoana care dore~te sa slabeasca, se pune
Aceasta nu implica notiunile de bine sau rau, moral-imoral, sana- 'intrebarea: "Cand pleci din cabinet ~i e~ti decisa sa slabe~ti pana Ja 65
kg, cum te vei comporta?".
tos-nesanatos, ci doar exprimarea intr-o forma lingvistica prozitiva a
ceea ce dore~te sa obtina pacientul'in urma psihoterapiei, (ce dore~te Raspunsul potrivit ar trebui sa fie: "Voi manca mai putin ~i voi
face mai multa mi~care!".
sa faca, cum dore~te sa fie, cum dore~te sa gandeasca ~i nu cum nu
dore~te sa fie). 4. Formularea obiectivului psihoterapeutic in termeni cat mai
Se urmare~te faptul ca pacientul sa-~i reprezinte obiectivul dezira- concreti.
bil la nivel de reprezentare, 'in modalitatea senzoriala care ii este Arta terapeutului consta 'in a-I spune cat mai precis pacientului ce
specifica (vizuala, auditiva, kinestezica) sau in mai multe modalitati anume trebuie sa-~i spuna Iui insu~i sau celor din jur.
senzoriale in acela~i timp. De pilda, pacientul poate fi intrebat:
Motivul pentru care se cere subiectului sa-~i reprezinte obiectivul "Spune-mi mai precis cum vei proceda at.'lnci cand iti vei asculta
'in termeni pozitivi consta in aceea ca daca II exprima in termeni copiii cu mai muM atentie?" sau "De unde vor afla copiii tai ca acum
negativi, ce nu trebuie sa faca, atentia sa se va cantona pe aspectul Ie acorzi atentie cu adevarat?".
154 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 155

5. Actiunea intreprinsa trebuie sa se afle sub controlul pacientului 2. Exceptiile, respectiv situatiile dind comportamentul simptoma-
(trebuie initiata ~i mentinuta de acesta). tic nu are loc, trebuie evidentiate ~i chiar create de ditre psihoterapeut
Indeplinirea acestui obiectiv nu este u~oara pentru ca adesea ~i pacient ~i aceste exceptii trebuie sa reprezinte un fel de "temelie"
pacientii se prezinta la psihoterapie pentru ca doresc ca situatiile sau pe care se poate construi solutia psihoterapeutica.
alte persoane sa se schimbe. 3. Modificari, chair ~i de mica amploare, se produc permanent In
Daca terapeutul se angajeaza impreuna cu pacientul intr-un demers cursu 1interactiunii pacient - psihoterapeut.
de modificare a celorlalti sau a situatiilor externe, acest demers este Reamintim, de asemenea, principiul conform caruia semnificatiile
fara sfar~it. psihologice ~i experientele comportamentale sunt realitati care se
Pacientii care vin cu astfel de solicitari trebuie convin~i ca primul interconditioneaza reciproc.
pas in directia schimbarii trebuie sa-l faca ei ~i nu paItenerii de viata. Stabilirea scopului terapeutic
De pilda, in cazul unui cuplu care nu functioneaza, sotul are (Care este motivul ce te-a determinat
pretentia ca sotia sa nu mai doreasca sa aiba program in afara familiei sa vii la psihoterapie?)

~i sa stea mai mult impreuna cu el (sa se poarte mai afectuos), in loc


Dorinte sau siJptome (plangeri)
sa se schimbe ~i s-o de~ermine pe aceasta sa doreasca sa fie impreuna (Ce ai dorit sa schimbi
cu el. Tn legatura cu aceasta?)

6. Formularea obiectivului psihoterapeutic in termenii pacientuJui


(c1ientului). Exceptii de la compor- Elaborarea ipostazei
tamentul problematic (Atunci cand problema va fi rezolvata
Terapeutul trebuie sa fie sigur ca solutia ~i obiectivul propus sunt (Cand se Tntampla aceasta? ce anume vei face altfel decat faci acum?)
realmente cele dorite de pacient ~i nu cele pe care terapeutul presu- sau (varianta$ Presupune ca s-ar Tntampla
pune ca ar trebui sa Ie doreasca pacientului. Cand te comporti o minune ~i ca, peste noapte,
a~a cum dore~ti?) problema ta ar fi rezolvata;
Pentru a preinHimpina astfel de situatii este bine ca terapeutul sa cum anume te-ai comporta atunci?)
noteze obiectivele psihoterapeutice dorite de pacient chiar cu cuvin- ~
tele acestuia.
Trebuie subliniat faptul ca, in urma discutiilor psihoterapeutice,
este posibil Ca obiectivele dorite de~pacient sa se modifice (de pilda,
/Da~
Deliberate Spontane Ex.: M-a~ preocupa de alte lucruri

pacientul poate descoperi ca nu este posibil sa schimbe comportamen- ~ ~


Sarcina: Incearca sa
tul altei persoane). Fa ca afli de ce ,; no a, ma; fi Ob'rat. de maneare.
Construirea solutiilor psihoterapeutice presupune respectarea respectivul se Tntampla Pune Tn pr:actica 0 mica parte
comportament a~a ~i cum a comportamentului dorit
urmatoarelor indicatii: sa se manifeste anume se
1. Concentrarea atentiei asupra aspectelor pozitive, asupra solutiei, mai mult Tntampla

asupra viitorului, faciliteaza demersul schimbarii pacientului in


directia dorita. o modalitate eficienta de elaborare ipotetica a solutiilor este
Reamintim faptul ca in cursul discutiilor psihoterapeutice accentul inspirata din tehnica ericksoniana a bilei de cristal (Erickson, 1954),
trebuie sa cada pe aspectele constructive (ce se poate face) ~i nu pe rumi- tehnica in cadrul careia i se poate spune pacientului: "Daca s-ar
narea unor aspecte legate de problema - comportamentul simptomatic. Intampla un miracol peste noapte ~i te-ai trezi a doua zi de dimineata
11111

156 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 157

:tara problema ta, sau ai fi sigur ca e~ti pe cale s-o rezolvi, ce anume Iil cele ce urmeaza, prezentam un set de intrebari menite sa-l ajute
vei face sau vei simti altfel decat faci sa,u simti acum?". pe psihoterapeut in administrarea unor feed-back-uri pozitive
D~mersul psihoterapeutic trebuie sa fie indreptat in directia pacientului (Walter §i Peller, 1992):
transformarii solutiei ipotetice intr-un fapt real ~i aceasta se realizeaza 1. Ce lucru pozitiv pot sa-i spun pacientului pentru a crea 0 atmos-
in primul rand pe baza inventarierii ~ichiar a producerii exceptiilor de fera calda ~i bazata pe incredere in timpul ~edintei de psihoterapie?
Ia regula (dind comportamentul problematic nu se produce). 2. Ce actiuni pozitive intreprinde pacientul, actiuni care dau unele
De pilda, un pacient bulimic afirma ca nu mai este obsedat de rezultate ~i care pot fi puse in evidenta ~i incurajate?
mancare atunci cand se ocupa de alte probleme. 3. Exista la pacient teama de a fi criticat sau judecat, teama pe care
In. acest caz, pacientul este invitat sa relateze despre acele perioade a~ putea sa 0 inlatur?
cand se gande~te mai mult la alte lucruri dedit la man care ~i apoi sa 4. Apar la pacient temeri in legatura cu posibila schimbare ~i pe
creasca incidenta respectivelor situatii. care le-a~ putea inlatura?
Unul din elementele de b~za ale acestui tip de psihoterapie scurta 5. Exista ceva in context sau in ceea ce afirma subiectul despre
consta in administrarea unor feed-back-uri pozitive pacientului:, care a~ putea afirma di se situeaza in limitele normalului?
acesta este incurajat in ceea ce face bine mai ales atunci cand 6. Cum sa procedez pentru a-i acorda pacientului credit pentru
schimbarile in comportament incep sa se produca. propria schimbare?
Conversatia psihoterapeuticii este"suportiva ~i simpatetica. 7. Daca in cursul psihoterapiei sunt prezente mai multe persoane
Feed-back-urile pozitive implicii: (ca de pilda, in cursul psihoterapiei de familie), cum sa procedez
a) crearea unui climat afectiv pozitiv in timpul ~edintei de psi- pentru a-I incuraja pe fiecare individ in parte?
hoterapie;
b) sublinierea aspectelor pozitive in comportamentul pacientului ~i
evidentierea progreselor obtinute in cadrul psihoterapiei (pacientului i
se adreseaza complimente ~iincurajari pentru ceea ce face bine);
c) suspendarea evaluarilor critice referitoare la cele relatate de
pacient;
d) sustinerea efectiva a pacientului pentru a depa~i teama de
schimbare (se pot teme de consecintele schimbarii, de faptul ca vor
e~ua in rezolvarea problemei lor etc.);
e) accentuarea aspectelor normale din viata pacientilor care ~i-
au pierdut speranta. Astfel, de pilda, pentru ca nu au reu~it sa
scape de simptomele lor ~i au impresia ca este ceva in neregula cu
ei, terapeutul trebuie sa Ie spuna ca problema lor este ceva obi~nuit
~i ca foarte multi oameni sufera de simptomele respective;
f) pacientul trebuie incurajat sa-~i asume responsabilitatea
schimbarii in sfera comportamentului ~i sa con~tientizeze faptul ca
are capacitatea de a action a independent, cat ~i suficiente resurse
care sa-i permita schimbarea.
I
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 159

II CAPITOLUL 8 Se constata u~or faptul ca conceptul de stari ale ego-ului i~i are
ANALIZA TRANZACTIONALA originea 1n teoria psihanalitica asupra personalitatii, pe care, dealtfel,
, Berne 0 ~i practicase 1nainte. Incercand sa se delimiteze de psihana-
II liza, Berne arata ci'i diferenta consta 1n aceea ca structurile descrise de
psihanaliza, ld, ego ~i superego sunt ipotetice, 1n timp ce structurile
Analiza tranzactionala I~i are originea In lucrarile lui Eric Berne
descrise de analiza tranzactionala sunt direct observabile.
[11[11

I (1950) ~i poate fi considerata atat ca 0 tehnica psihoterapeutica ~i


Starea de copilliber implica comportamente emotionale, intuitive,
autoforlllativa, cat ~i ca 0 teorie explicativa asupra personalitatii. creative, nesupuse rigorilor disciplinei.
Analiza tranzactionala considera ca in fiecare individ coexista trei
Starea de copil adaptat se caracterizeaza prin conformism, adaptabi-
stari ale ego-ului, stari active ~i dinalllice; stare a de parinte, de adult ~i litate, complezenta.
de copil. Starea de adult caracterizeaza comportamentul realist, logic, rational,
Starea de parinte se imparte la randul ei, In stare de parinte critic neafectiv (ca ~i cum subiectul s-ar comporta ca un calculator electronic).
(P.C.) ~i parinte gl'ijuliu (P.G.), jar stare a de copil are ~i ea doua Starea de parinte implica intTOectarea ~i identificarea valorilor preluate
subcomponente: stare de copilliber (C.L.) ~i copil adaptat (C.A.). de la propriii parinti; nonne ~i reguli morale, sisteme de atitudini ~i
Fiecare individ are ncvoie de recunoa~tere ~i are pIanuri de viata credinte.
formate In timpul copiIariei ~i bazate pe credintele timpurii cu privire la Starea de parinte grijuliu sc refera la declan~area comportamcntelor
sine ~i la ceilalti. Credintele si :ltitudinile de viata sunt Intarite in decur- nurturante, empatice, de grija ~i ocrotire fata de ceilalti.
sui timpului, In cursul interactiuni lor sociale repetitive cu ceilalti.
Reprezentarea dinal11ica a energiilor psihice individuale (parinte
critic, prLrinte grijuliu, adult, copil libel' ~i copil adaptat) poate fi
exprill1at[t grafic sub forma de egograma (Dusay MJ .)'i Dusay
Katherine, 1978).
Echilibrul cnergetic al egogramei va dimane fix pana cand indivi-
dul nu decide In mod activ cu ajutorul terapeutului, sa-~i modifice
comportamentul.
Fiecare stare a ego-ului functioneaza independent de celelalte.
Un terapeut specializat in analiza tranzactionala este un catalizator
care faciliteaza schimbarile ~i lllaturizarea psihica la clientii sai. 2. Tranzactiile psihologice
Conceptele specifice analizei tranzactionale sunt urmatoarele: Reprezinta interactiuni sociale bazate pe procesul de comunicare.
Astfel, daca 1n.tr-o 1ncapere se afla doua persoane, de fapt interac-
1. Sturi ale ego-ului (Berne, 1961) tioneaza ~ase stari ale ego-ului, care tranzactioneaza (comunica unele
• stare de copil numita ~i archeopsyche; cu altele).
• stare de adult sau neopsyche; Deci, tranzactia este 0 unitate de comunicare interumana care im-
• stare de parinte sau exteropsyche plica un stimul ~i un raspuns 1ntre doua stari ale ego-ului apartiniind la
Berne nu pune accent 1n cadrul analizei tranzactionale pe dinamica doua persoane diferite.
incon~tientului, de~i nu neaga existenta acestuia, considerand ca acest Tranzactia se poate desta~ura la nivel social (deschis) unde este
concept (dinamica incon~tientului) nu este necesar pentru practicarea reprezentata prin linii continue ~i la nivel psihologic (latent), repre-
analizei tranzactionale. zentat prin linie discontinua.
160 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 161

3. Jocurile psihologice Modul In care subiectul prime~te ~i acorda Intariri sta 1a baza
Specia1i~tii in analiza tranzactionala arata ca atunci cand doua modelarii viitoarei personalitati a acestuia.
nivele (social ~i psihologic) opereaza in acela~i timp, are loc un "joc
5. Scenariul de viata
psihologic". Jocul psihologic presupune 0 serie ordonata de tranzactii
In urma interactiunilor timpurii cu parintii ~i cu alte persoane,
ulterioare (cuprinzand ambele aspecte: deschis ~i latent) care are drept
rezultat ni~te "plati" care genereaza stari afective negative pentru copilul va dezvolta ulterior un model de comportament care poate fi
ambii parteneri. suportiv sau agresiv (Berne, 1972).
Jata un exemplu: Copilul ia de timpuriu decizia daca este 0 persoana buna sau rea,
care merita sau nu merita sa fie iubita. De asemenea, el ia ~i decizii In
1egatura cu ceilalti; sunt buni sau rai, merita sau nu Incredere, te poti
Cat e ceasul? baza sau nu pe eI. (Berne, 1964; Hartis, 1969).
Aceste decizii vor forma ulterior scenariul de viata care poate fi de
~~~~t"
~E op !ill Juma a e. ca~tigator sau de persoana care pierde, tragic sau banal. Fiecare
~~ scenariu de viata implica ro1uri specifice: erou, salvator, raufacator,
persecutor, victima etc. (Kaperman, 1968).
$eful Secretara
6. Egograma
La nivel deschis, §eful fntreaba cat este ceasul, iar secretara Este reprezentarea grafica a cantitatii de energie pe care 0 contine
raspunde, comunicarea desfa§urandu-se la nivelul ego-ului de adult fiecare stare a ego-ului.
al ambilor. La nivel ps iho logic, comunicarea are loc astfel: lata, pentru exemp1ificare, egograma unei persoane depresive:
$eful: Tu fntarzii mereu!
Secretar: Jar nu'i critici!
$eful va juca jocul "te-am prins cu ocaua mica", iar secretara,
jocul "da-ma afara! ".
Dupa 0 serie de astfel de interac{iuni, secretara va ajunge la 0
reac{ie depresiva deschisa, iar §efulla 0 reac{ie agresiva deschisa.
4. Intaririle comportamentale
Motivatia de baza pentru orice interactiune sociala este bazata pe
nevoia de intarire. P.C.
o
P.C. A.
.0 C.L. C.A.
Speciali~tii in analiza tranzactionala arata ca atunci cand un
Acest individ este hipercritic, chiar cinic, conformist, se supune
coniportament nu obtine intarire pozitiva, subiectul tinde sa modifice
regu1ilor construite de altii, nu este capabil de activitati spontane, care
jocul psihologic. De~i intaririle pozitive sunt superioare, deoarece
sa-i faca placere, e egocentric ~i foarte putin preocupat de problemele
produc stari afective pozitive ~i intaririle negative sunt de preferat altora.
lipsei de intarire. (lntariri pozitive: aprobare, mangaiere. Intariri nega- Daca se Intare~te 0 anumita stare a ego-ului 0 alta stare a ego-ului
tive: dezaprobare, critica, lovire etc.).
pierde din energie.
Modelele specifice de obtinere a acestor Intariri sunt Invatate ~l
Egograma ramane fixa pana cand individul ia decizia con~tienta sa
sunt specifice fiecarei familii.
.0 modifice ~i acest 1ucru se rea1izeaza in urma psihoterapiei.
162 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 163

Psihoterapeutul specializat in analiza tranzactionala ia parte la


jocurile psihologice, se implica, realizeaza tranzactii.
Tehnicile terapeutice au rolul de a cre~te cuantumul de energie din
cadrul starilor deficitare ale ego-ului.
0),
I
,'" ...
\
:
\
A
I
: Personalitate fixista
Aceste tehnici se adapteaza in functie de struetura personalitatii I
~;:-~<
\
fieearui paeient. Astfel, de pilda, comportamentele auto-asertive ~i :\
chiar agresive, sunt recomandate celor care au un ego de parinte ' C ':
•..• - ...
I

autoritar, insuficient dezvoltat, iar exercitiile de exprimare libera a


Personalitatea destruetiva va fi reprezentata prin starile de parinte
afectelor sunt indicate eelor eu un ego de adult pre a putemie.
Starile ego-ului sunt, prin urmare, structuri eoerente de sentimente critic, adult ~i copil adaptat foarte ridicate (cu foarte multa energie),
in timp ce starile de parinte grijuliu ~i copil liber sunt joase (slab
~i experiente, direct legate de un model consistent de comportament.
reprezentate) .
Aceste stari ale ego-ului nu depind de v£hsta subiectului, cu
Personalitatea obezului, denumita de Berne "marea mama" are
exceptia copilului foarte mic, la care starea de adult sau de parinte nu
s-a structurat inca. starea de parinte grijuliu foarte ridicata, cea de copil adaptat foarte
Speciali~tii in analiza tranzactionala sunt de parere ca in cazul ridieata, cea de parinte critic scazuta, iar cea de copil liber foarte
scazuta.
personalitatii normale fiecare stare a ego-ului este distineta.
In cazul in care starea de adult are putina energie, subiectul va
avea dificultati de concentrare a atentiei ~i in rezolvarea de probleme.
Cand stare a de copilliber are 0 energie redusa, subiectul este lipsit
Personalitate normala de eapacitati creative.
Cand starea de parinte grijuliu e slab reprezentata, subiectul este
singuratic, depresiv, incapabil sa acorde afectiune celorlalti.
Persoanele cu stare de parinte critic redusa se caracterizeaza prin
penetratie soeiala facila, iar cele cu stare de copil adaptat redusa, vor
In cazul comportamentului halucinator delirant, fanteziile ~i visele
copilului se amesteca in mod nejustificat eu simtul realitatii ~i logica avea dificultati mai ales cand sunt pu~i in situatia de a face compro-
adultului. mlSUfl.

> Regulile comunicarii sociale (a tranzactiilor)


1. Cand sagetile sunt paralele, comuniearea poate continua in timp
Comportament nelimitat.
halueinator - delirant
2. Cand sagetile se incruci~eaza, comuniearea cu privire la un
anumit subiect ineeteaza imediat.
3. Comportamentul unui subiect nu poate fi prevazut doar ana-
La strueturile paranoide (fixiste), ego-ul de parinte este in fune- lizand nivelul social al comunicarii, deoareee mesajul psihologie
tiune, in timpce ego-ul adult sau copil sunt excluse. reprezinta eheia predictibilitatii unui comportament ~i a intelegerii
Aeesta este, de pilda, tipul de predicator care cauta pacatele celor- semnificatiei sale.
lalti peste tot.
164 IRINA HOLDEVICI

>- Jocurile psihologice


CAPITOLUL 9
Aceste jocuri se joaca intre doi sau mai multi parteneri.
PSIHOTERAPIA PRIN JOC DRAMATIC
Individul alege un anum it tip de joc psihologic dupa experientele
de comunicare pe care le-a avut in copilaria sa.
Astfel, de pilda, in cadrul jocului "da-ma afara" individul face tot locul de roI ca tehnica psihoterapeutica nu este atat de bine cunoscut
posibilul pentru a fi respins. pe dit ar fi de dorit. De regula se considera in mod eronat di ar fi yorba
De exemplu, secretara se prezinta la psihoterapie pentru ca a fast de 0 tehnicii exotica dificil de invatat, care obliga pe cel care a practicii
concediata de 20 de ori in 5 ani. Ea solicita ajutorul terapeutului sa apartina unei ~coli anume de psihoterapie, sau ca este a metoda care
(comunicare de la adult la adult), dar incepe imediat sa-l enerveze pe se poate aplica doar in cadrul psihoterapiei de grup. Riidacinile tehnicii
terapeut (comunicare copil (secretara) - parinte (terapeutul)]. jocului de rol se atla in psihodrama lui Moreno.
In cazul in care terapeutul s-ar lasa antrenat in jocul psihologic, el Termenul de roleplaying in psihoterapieare a semnificatie educa-
ar refuza pacienta la psihoterapie. tionala, in sensul ca oamenii joaca in mod deliberat diverse situatii
imaginare in scopul de a se intelege mai bine pe sine, de a-~i dezvolta
>- Obiectele psihoterapiei In cadrul analizei trallzactiollale anumite abilitati, de a analiza un comportament sau de a demonstra
1. Echilibrarea egogramelor, care consta in transformarea ener- celorlalti modul de function are al unui comportament sau modul in
giilor de lastarile puternice spre cele slabe ale ego-u lui pacientului. care acesta ar trebui sa functioneze.
2. Evidentierea ~i intrerupereajocurilor psihologice. in psihoterapie, tehnica jocului dramatic are urmiitoarele functii
3. Modificarea scenariilor de viata. (Corsini, 1975):
Se refera Ia modificarea atitudinilor ~i opiniilor cu privire Ia sine ~i 1. Psihodiagnoza in scopul unei mai profunde intelegeri a structurii
Ia ceilalti psihice a individului prin observarea modului in care acesta joaca in
Pentru intreruperea jocurilor psihologice se utilizeaza frecvent mod spontan a situatie cu caracter aproape veridic.
tehnici de jucare de rol. (Roleplaying). 2. Demonstrarea pentru a persoana sau grup a modului in care
Analiza tranzactionala se poate combina eficient cu hipnoza sau cu acesta sau ace~tia ar trebui sa joace un anum it rol.
tehnica visului dirijat in vederea obtinerii regresiei de varsta care are 3. Facilitarea trairii de catre un individ a unei experiente veridice
drept scop modificarea scenariului de viata. solicimndu-l sa se joace pe sine in diverse situatii cu caracter dramatic.
Persoanele cu ego de copil liber slab exprimat sunt stimulate sa
Acest ultim aspect in cadrul caruia persoana se joaca pe sine
participe la activitati care dezvolta exprimarea spontana ~i creativitatea.
poarta numele de psihodrama (termenul de psihodrama se utilizeaza
uneori in sens mai larg pentru orice terapie prin joc de 1'01).
Psihoterapia este un proces de invatare care se poate des:Ia~ura in
mod autonom ca in cazul autoterapiei, in cadrul unei relatii diadice
pacient - terapeut sau in cadrul unei situatii de grup in cadrul careia
functioneaza un terapeut ~i 6 pana Ia 12 pacienti.
Con~tientul invatarii depinde de pacient. Fiecare pacient poate
prezenta a multitudil1e de probleme interactive, simptome sau insatis-
factii personale, probleme ce se pot subsuma la doua categorii majore:
166 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 167

1. Stari subiective de disconfort cum ar fi: sentimente de inferio-


In cadrul psihoterapiei prin intennediul jocului dramatic pacientul
ritate, anxietate, timiditate, senti mente de culpabilitate, tensiune psi- vajuca 0 durata limitata de timp "ca ~i cum" situatia ar fi reala.
hica, depresie etc.
lata cateva exemple:
2. Inadaptari ~i insuficiente pe plan comportamental cum ar fi:
a) Joe de rol autonom, eu earacter subiectiv
inaptitudinea sociala, tendinta de retragere, starile de manie, functio-
narea inadecvata in ~coala, la locul de munca, in familie etc. Pacientul i~i spune in gand:
Pacientul spera ca prin intermediul psihoterapiei sa invete sa se Acum voi intra in biroul ~efului ~i-i voi spune: "Domnule Ionescu,
a~ dori sa va spun ceva", iar el va raspunde: "Despre ce este vorba?".
adapteze mai bine, sa se accepte ca persoana, sa-~i reduca tensiunile ~i
conflictele interne ~i sa ajunga la 0 stare de confort psihic, seninatate "Lucrez la firma de doi ani." Atunci el va raspunde: "Si de ce lmi spui
~i sa devina mai competent in viata reala. asta?", iar eu ii voi spune: "Stiti de cate ori mi s-a marit salariul in
acest interval?" ...
Strategia reprezinta modul in care terapeutul il abordeaza pe pa-
cient. Ea poate fi suportiva, analitica, non-directiva, cognitivista, com- b) Joc de rol autonom cu caracter comportamental.
portamentala etc. Sa ne imaginam ca un individ se pregate~te sa tina un discurs. In
Tehnica terapeutica consta in ceea ce face terapeutul In mod camera sa, el se ridica in picioare ~i spune:
concret. Astfel de tehnici pot fi: chestionarea, interpretarea, sratuirea, "Acum dati-mi voie sa va prezint pe distinsul nostru oaspete dr.
tehnica naratiei libere, tehnica rogersiana a reflectiei, tehnica confrun- Mare~ (EI se a~eaza, apoi se ridica din nou in picioare, se Inclina in
tarii, relaxarea, hipnoza, tehniea elaborarii undr produse artistice, fata auditoriului ~i spune: "Va multumesc domnule pre~edinte, doam-
tehnica jocului dramatic etc. nelor ~i domnilor pentru calduroasa primire pe care mi-ati meut-o.
Acum privindu-va, Imi amintest de 0 istorie pe care poate multi dintre
> Tehnica jocului dramatic dvs. nu 0 cunoa~teti (continua apoi sa-~i recite discursul).
Este 0 tehnica ce poate fi combinata cu oricare din tehnicile de mai c) Joc de rol psihoterapeutic cu caracter diadic.
sus. Ea se poate utiliza atat in terapia individuala cat ~i in eea de grup, Pacientul discuta cu terapeutul:
indiferent de orientarea teoretica a terapeutilor. Ea a fost utilizata de P. Nu pot sa ma infeleg de jel cu sofia mea. E atat de nerationala.
psihanali~ti, de adlerieni, rogersieni, cat ~i de terapeuti de orientare Se cearta tot timpul. Pur §i simplu m-am saturat de ea. Dimineata a
ecIectica. Poate fi utilizata ca 0 tehnica centrala, sau ca un procedeu inceput cearta de la micul dejun.
auxiliar, Intr-o maniera directiva sau non-directiva, avand unniitoarele T Ce s-a intamplat?
funetii:
P. Ea m-a intrebat cand ma intorc §i pentru ca i-am raspuns ca nu
1. Metoda de psihodiagnostic. Observand modul in care paeientul §tiu, s-a suparat. De japt nu avea nici un motiv.
joaca, terapeutul poate primi infonnatii cu privire la natura ~i THai sa rejucam scena micului dejun!
extensiunea problemei pacientului eu privire la modul In care acesta P. Nu inteleg ce inseamna asta?
opereaza, gande~te sau shnte. T E simplu, Eu voi juca rolul sotiei tale. Tu vei juca propriul tau
2. Modalitate de instruire: urmarindu-i pe ceilalti cum joaea rol. Hai sa repetam exact ce s-a intamplat. Tu vei proceda exact a§a
roluri, pacientul invata cum sa abordeze diverse situatii. cum ai procedat atunci, iar eu voi incerca sa procedez cum a
3. Modalitatea de antrenament: angajandu-se In jocul de rol, procedat ea.
pacientul poate obtine un insight cu privire la el insu~i ~i poate lnvata P. Dar nici nu 0 cunoa§teti pe sofia mea.
sa-~i controleze mai bine sentimentele ~i sa dezvolte noi abilitati de a T Daca nu vei juca rolul corect, spune-mi §i voi incerca s-o imit.
face fata existentei (life skills). P. o.K.!
168 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 169

THai sa presupunem ca biroul meu este masa din bucatarie.


locu1 de ro1 actioneaza la toate trei nivelele psihologice importante:
Unde statea ea? • la nivelul cognitiv; .
P. Ea statea in fafa mea. De obicei bem cafea, mancam oua §i • 1a nivelul afectiv;
paine prajita. • la nivelul comportamental,
TEa pregate§te micul dejun? pentru ca in timp ce joaca, subiectul gande~te, simte ~i actioneaza in
P.Da.
interactiune cu stimulii psihosociali. Structura ~i imprejurarile create
T Ce s-a intamplat atunci? in situatia .iucata tind sa produdi raspunsuri exagerate, astfel incat
P. M-a chemat la micul dejun, m-am a§ezat §i am inceput sa citesc individlll se manifesta nervos, plietisit, suparat etc., el implicandu-se
ziarul in timp ce mancam. total, ca in viata reala.
T Ea ili vorbea in timp ce citeai ziarul? Adesea el tinde sa-~i piarda autocontrolul datorita naturii dra-
P.Da.
matice a situatiei jueate. Deci, j oeul de rol:
T Bine. Eu sunt sofia ta. lata ziarul. Eu te chem la masa, tu leI
• este 0 reprezentare apropiata de situatiile de viata;
ziarul, te a§ezi ~'ite prefaci ca mananci in timp ce cite>~ti.Fa totul a§a ~ il impliea pe individ total;
cum ai facut azi dimineafa.
• prezinta observatorilor un tab Iou inlegatura cu modul in care
T (sofia): Micul dejun e gata.
se comporta subiectul in situatiile reale;
P. Stai sa-mi iau ziarul. (Ia ziarul, se a.5eaza la l1lasa §i incepe sa
(> datorita caracterului dramatic, fixeaza atentia asupra problemei;
citeasca in timp ce se prefacea ca mananca.)
• permite individlllui sa se perceapa pe sine in actiune, fiind in
T (S): La ce ora te intorci diseara?
acela~i timp ~i neutru;
P. Ce?
• jocul de rol reprezinta 0 metoda naturala de a asimila diferite
T (S): Te-am intrebat la ce ora te intorci diseara?
P. Te aud. Nu §tiu. deprinderi de viata (ca invatarea inotului in mod practic, realizand
mi~cari in apa).
T (S): Vreau numai sa §tiu cand sa-fi pregatesc masa.
Cateva aspecte teoretice care stau la baza tehnicii j oeului de roI.
P. '[i-am spus odata ca nu §tiu. inceteaza sa mo mai cicale§ti. Stai
Valoarea acestei tehnici are la baza trei aspeete:
mereu pe capul meu .
. T Da, nu e rau. Al1ljucat corect rolul soJiei Tale? a) Simultaneitatea
P. Da, foarte bine. Ma cicale§ti tot timpul. Se ref era la desfa~urarea in acela~i interval de timp a mai multe
T Dar despre comportamentul tau ce parere ai? evenimente. Dupa cum am mai subliniat, individul care joaca un rol
P. E normal. actioneaza, gande~te ~i simte in aeela~i timp interactiunea acestor
T Crezi ca modul in care i-ai raspuns era normal? planuri eontribuind la realizarea unor potentari reciproce, ceea ce face
P. Da, posibil. Ei nu-i place cand citesc la masa, dar altfel nu am ca intregul sa fie mai mult decat suma partilor ~i deci se obtine un
timp. Poate ar trebui sa nu mai fac asta. Poate ar .fi mai bine daca grad inalt de implicare.
mi-a§ citi ziarele la birou. Poate ca am judecat-o prea aspru. b) Spontaneitatea
Acest fragment demonstreaza 1110dulin care jocul de 1'01poate Este . definita ea fiind earaeteristiea unui comportament natural,
suplimenta informafiile obfinute cu ajutorul interviului clinic. nefortat ~i creativ in situatii noi. Subiectul incepe sa se intrebe ce {lrfl
in urma acestui tip de dialog terapeutul cunoa§te mai bine daea?
problemele pacientului iar acesta invafa sa se cunoasca mai bine pe In eazulin care reactia spontana s-a dovedit efieiellta, subieetul a
sine insu§i. invatat ceva prin propriile :~aleforte - a invatat sa rea,etioneze.
170 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 171

De pilda, pentru pacientul care se simte paralizat ciind intra In


Insight-ul produs in urma jocului dramatic trebuie sa condudi la a
biroul ~efului ~i realizeaza ce ar fi trebuit sa spuna abia dupa ce restructurare in sfera personalitatii subiectului.
Intrevederea s-a tenninat, este indicat ca scena Intiilnirii cu ~eful sa fie
jucata In cabinetul terapeutului. Corsini (I975) citeaza cazul unui pacient terorizat de tatal sau, la
Cea mai importanta achizitie obtinuta de pe urma tehnicii drama- a carui firm a lucra. Tatal lipa in permanenta la el, pacientul fiind
tice este posibilitatea de generalizare a noului comportament achizi- total blocat de acest cOl11portament. La un moment dat s-a pus
tionat spontan. problema inlaturarii tatalui de la conducerea firl11ei, deoarece acesta
Pacientul realizeaza insight-ulln legiitura cu problema sa: de ce se nu maifaceafata noilor cerinte 1110dernede conducere.
comporta cum se comporta In campania ~efului (Insight-ullnseamna: in urma jocului dramatic realizat in cadrul grupului terapeutic,
"E ca atunci ciind eram cu tatal meu! $eful ~i tata ...) Odata ajuns In pacientul gase.5te in mod spontan sohtfia: ori de dite ori tatal incepe
acest punct, terapeutulll intreabii: "Poti sa-ti aminte~ti a situatie ciind sa strige, el 0 ia la fuga §i parase§te fncaperea. Ulterior el pune in
erai Impreuna cu tatal tau, situatie, care seamana cu relatia ta cu practica acest comportament §i la firma §i acasa. (0 ia la fuga in
~efui?" timpul unor negocieri importante, chiar fl ameninta pe tata ca 0 sa 0
In cazul in care pacientul i~i aminte~te, se poate initia in ciiteva ia lafuga §i dezbraca( din baie daca acesta va continua sa strige etc.).
minute un noujoc dramatic. Dupa ce a practicat un timp acest model de comportament
Daca jucarea rolului a fast proasta (a jucat intr-un mod inadecvat), pacientul a constatat 0 neta ameliorare in comportamentul tatalui. in
pacientul ciit ~i terapeutul pot cere sa se repete scena. acela§i timp el a realizat prin insight faptul ca tatal sau era de fapt un
De ce este indicatajucarea unoI' situatii in conditii artificiale? om slab, care iJi masca prin strigate propriile anxietati §i frici.
Pentru ca punerea in practica a unoI' noi modele de comportament intelegand acest lucru, fiul a adoptat un comportament mai cald §i
in situatii reale este prea amenintiitoare pentru pacient. De asemenea, mai protector fata de tata, ceea ce I-a calmat pe acesta din urma.
daca comportamentul e~ueaza In viata reala, se pot produce efecte Cum se explica modificarile produse In sfera personalitatii prin
negative asupra starii psihice a pacientului. (De pilda daca un biiiat intermediul psihoterapiei prin jod dramatic?
timid cere 0 intiilnire unei fete ~i ea il respinge, el se va simti atiit de Speciali~tii In psihodrama considera ca personalitatea poate fi
descurajat inciit nu va mai Incerca din nou). privita ca un set de expectatii relativ stabile In legatura cu propria
In situatia de joc terapeutic nu se poate Intiimpla a~a ceva pentru ca persoana ~i cu ceilalti. Aceste expectatii au la baza ceea ce sociologii
faptul ca pacientul are curajul sa puna In actiune un comportament numesc "asumare de roluri".
oricat de neadecvat, reprezinta un succes. In situatia terapeutica, Rolul reprezinta a fictiune, In sensul ca el este asumat In mod
individul nu se simte jenat de performanta sa slaba pentru el se afla in subiectiv ~i este dezvoltat, nu dat odata pentru totdeauna. Cu toate
cabinet din acest motiv (a venit pentru a fi ajutat). acestea rolul are a anumita consistenta care are la baza conceptia
c) Autenticitatea individului cu privire la ellnsu~i, conceptie care il face sa functioneze
In mod armonios ~i previzibil ("era evident ca el va face aceasta", "Ion
Se refera la realitatea subiectiva a situatiei dramatice (este un fapt
este un tip de am care ...").
asemanator cu antrenarea zbotului cu avionul prin intermediul simula-
torului). Exista a interrelatie dinamica Intre modul In care un subiect se
comporta ~i conceptia despre sine a subiectului. Astfel, daca concep-
$edintele de joc dramatic nu trebuie sa se refere doar la a problema
tia despre sine se modifica, se modifica ~i comportamentul. Dar ce anu-
specifica, speciali~tii fiind de parere ca tehnica are valoare daca se pun
me se va Intampla cu conceptia despre sine In cazul in care se schimba
in actiune atatea experiente dramatizate cat pJrobleme are subiectul.
comportamentul? Comportamentul care nu corespunde cu modul de a
172 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 173

fi, cu ceea ce crede despre sine persoana, va fi explicat, incorporat, Dupa cum se poate observa, speciali~tii in terapia "role playing"
devenind un nou element al conceptiei fata de sine, care la randul sau va afirma faptul di ace,asta tehnica produce schimbari rapide ~i spectacu-
afecta comportamentul(vezi teoria disonantei cognitive a lui Festinger). loase datorita functionarii holiste a individului intr-o situatie asema-
Aceste aspecte teoretice sunt ilustrate de Corsini (1975) prin natoare cu cea reala, situatie care-i permite individului sa-~i puna in
prezentarea urmatorului caz: actiune spontaneitatea.
Si experientele din viata reala pot produce schimbari bru~te in
Se realiza un experiment psihodramatic la 0 :jcoala de reeducare,
sfera personalitatii (de pi Ida, un copil care afla ca a fost adoptat, un
pacienliifiind bCiie{icu tulburari de comportament. soldat care comite 0 fapta eroica etc.).
George, un bcdat pirpiriu, se plange de faptul ca este permanent o alta caracteristica a terapiei prin joc dramatic consta in aceea ca
bCitutde ceilal{i bCiie{i. pacientul realizeaza insight-ul dupa ce modelul superior de compor-"
Terapeutul propune jucarea urmatoarei scene de grup: George tament a fost pus in actiune. Initial situatia problematica.e interpre-
este regele Kong, invincibilul. El are voie timp de 10 minute sa faca .tata, stapanita ~i abia apoi pacientul incepe sa inteleaga dinamica ~i
tot ce dorq'te fara ca cineva sa-l opreasca. implicatiile respectivei situatii.
George intra fn rol atat de autentic fncat fncepe sa fmparta pumni Terapia prin joc dramatic nu reprezinta 0 simpIa invatare conditio-
fn stanga :ji fn dreapta, manifestand 0 adevarata criza de isterie. nata prin care subiectul invata un nou tip de comportament tara sa-l
A doua zi terapeutul il vede pe George plin de vanatai dar fericit. inteleaga. Aici schimbarile pe plan comportamental sunt urmate de
Copilul a spus ca s-a bCitutcu bCiie{ii:jifaptul ca a avut curajul sa se- schimbari emotionale ~i intelectuale.
bata i-a dat satisfac{ie. Psihoterapia prin joc dramatic utilizeaza demersul inductiv, care
in urmatoarele saptamani George a incetat sa se mai bata, el porne~te de la experienta spre generalizarea teoretica. Aceasta
facand urmatoarea ajirma{ie: "Cand ai impresia ca e:jti slab, to{i se inseamna ca de~i terapeutul ~tie care este problema, el ii ofera pacien-
reped la tine. Acum cand ei au ajlat ca voi riposta, ma lasa in pace. " tului ~ansa de a descoperi singur ceea ce nu merge prin intermediul
Dupa acest episod educatorii, parinlii :ji colegii au observat jocului dramatic. Demersul terapeutic in acest caz are un caracter
schimbari pozitive in comportamentul baiatului, acest devenind mai pragmatic, mai putin centrat pe teorie. Se lucreaza asupra un or situatii
cooperant:ji cu 0 purtare mai buna. specifice iar concluziile se trag ulterior.
inainte George juca rolul unui bCiiat slab :ji speriat, care se Efectele terapiei prin joc dramatic sunt:
strecura cu capul plecat :ji ochii plini de spaima, comportamentul sau a) centrale: noi idei, noi nivele de intelegere, insight-uri cu
reprezentand un stimul provocativ pentru ceilal{i. Reac{iile celorlal{i privire la sine ~i la ceilalti, 1i1aimult curaj, 0 mai buna acceptare a
bCiie{iintareau imaginea :ji concep{ia despre sine a lui George. propriei persoane, reducerea anxietatii·etc.;
Prin asumarea fn cadrul grupului terapeutic a unui rol total opus b) periferice: noi deprinderi, noi modele de comportament, noi
concepfiei despre sine, aceasta concep{ie a fost atat de zdruncinata modalitati de abordare a altora etc.
incat a aparut insight-ul; "nu trebuie sa-mi fie frica de ceilal{i ". Comportamentul periferic reprezinta l1)anifestarea deschisa a con-
Ideea care se desprinde din acest exemplu este una de esen{a ceptiei despre sine ~i despre ceilalti.
structuralista :ji anume ca prin modificarea unui element, putem >- Procesul terapeutic bazat pe joc dramatic
modifica fntreaga structura. Daca pacientul ia contact cu un mic
Se utilizeaza 0 camera confortabila in care pacientii sa se simta in
fragment de adevar sau de succes :ji acest element este fncorporat in
siguranta, tara lumina sau zgomot prea puternic ~i unde ~edinta de
cadrul sistemului imaginii de sine, atunci schimbarea este posibila.
psihoterapie sa nu poata fi intrerupta.
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE ]75
]74 IRINA HOLDEVICI

Conducatorul terapiei trebuie sa dovedeasca discernamant, intele-


Daca. se realizeaza terapie de grup este bine ca subiectii sa fie gerea problemelor altora ~i capacitatea de a prevedea consecintele
a~ezati in cerc sau in semicerc, apropiati unii de altii. diverselor situatii.
Se recomanda inregistrarea pe videorecorder a ~edintelor de Un terape"ut fricos sau unul care nu are incredere in capacitatea
psihoterapie. Aceste ~edinte sunt vizionate apoi de pacient impreuna altora de a face fata stresului nu va fi capabil sa conduca 0 psihote-
cu terapeutul astfelindit acesta sa devina con~tient de l110dulin care rapie prin joc dramatic.
s-a cOl11portat.
Terapeutul-conducatorul jocului dramatic. c) "Leadership".
Speciali~tii sunt de parere ca terapia prin joc dramatic este foarte Psihoterapeutul trebuie sa aiM 0 prezenta scenica agreabila, cali-
solicitanta pentru terapeut, care este l11ereuprovocat de situatiile care tatide conducator ~i de persoana care reu~e~te sa yanda un produs. Cu
apar pe pm'curs. alte cuvinte, el trebuie sa fie 0 persoana caretrebuie sa domine ~i sa
CaliHitile pe care trebuie sa Ie aiba terapeutul sunt: conduca situatia.
Pentru a realiza acest lucru el trebuie sa fie puternic, dar plin de
a) Creativitatea
tact, dar ~i maleabil in acela~i timp, manevrand gradul de control ~i
Terapeutul trebuie sa decida daca problema lui X poate fi bine
dominare in functie de situatie.
jucata. 0 data ce a decis acest lucru el are 0 aha sarcina care implica
EI trebuie sa permita pacientilor sa-~i manifeste creativitatea :tara a
creativitate: care este problema? (cum poate ea fi formulata), cine va
scapa din mana situatia ~i a produce haosul. Deci, el trebuie sa repre-
juca? Cum se poate structura situatia problematica? Care forma este zinte 0 autoritate, nu un tiran.
preferabila? In cadrul psihodramei se definesc doua tipuri de roluri: eroul sau
Conducatorlll terapiei nu trebuie sa se bazeze doar pe creativitatea sa
protagonistul ~i ego-ul auxiliar.
proprie ci trebuie sa fie capabil sa includa in jocul dramatic ~i ideile Eroul este persoana asupra careia este indreptata atentia in cadrul
altora. El trebuie sa sublinieze anumite aspecte, sa Ie subordoneze pe
psihoterapiei. El este cel care prezinta problema simptom ~i care
altele ~i sa rell~easca sa induca efectul de scena ~i ceea ce este poate cel dore~te sa se amelioreze.
mai dificil este ca toate acestea trebuie realizate rapid.
Persoana care joaca impotriva lui, fie ca este terapeutul, 0 sora
In acela~i timp el trebuie sa retina elementele impOliante de pe par- medical a sau un alt pacient, reprezinta asistentul. Cel care joaca rolul
cursul jocului dramatic (nevoile eroului piesei, ale celorlalti membri asistentului, daca este pacient, poate beneficia, la randul sau, de ajutor
ai grupului). mai ales datorita urmatorilor factori:
b) Non-conventionalism; spirit de aventura a) Altruismu]
Terapeutii de acest tip s-au dovedit a fi mai non-conventionali, mai Un pacient aflat In terapie este cople~it de propriile sale probleme,
deschi~i spre noi abordari ~i idei, comparativ cu terapeutii de alte perceptiile sale sunt ingustate ~i el devine egocentric.
orientari.
Dar atunci dnd un pacient aflat in grupul terapeutic 11 ajuta pe
In acela~i timp ei trebuie sa dea dovada de curaj incerdind diverse altul sa-~i clarifice problemele, el este confruntat cu 0 problema care
demersuri, sa fie hotarati, sa nu ezite in aplicarea unui procedeu ~i sa nu mai este a lui ~i a fi implicat in problemele altora are un efect
fie capabili sa-~i asume riscurile experimentului. De pilda, ei trebuie benefic asupra sa.
sa se decida rapid daca e bine sau nu sa supuna pacientul unui stres De regula, terapeutulllintreaM pe asistent cum s-a simtit In 1'01~i
puternic ~i in ce masura VOl'putea stapani anxietatea care se degaja. cum I-a perceput pe pacient. Acest lucru 11situeaza din nou Intr-un rol
Spiritul de aventura nu trebuie inteles ca 0 lipsa de prudenta ~i prin care of era ajutor - respectiv el devine aproape terapeut.
responsabilitate.
176
IRlNA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 177
b) Empatia
A (A) x B (B) - A ~i H se joaca pe ei In~i~i, ca in cazul unui
Un alt motiv datorita caruia asistentul beneficiaza de pe urma psi-
cuplu marital care joaca 0 scena de via!a.
hoterapiei este dezvoltarea capacita!ii sale empatice: el incepe sa
in!eleaga problemele persoanei pe care 0 joaca, precum ~i pe cele ale A (A) x C (B) .. C este asistentul care joaca rolullui H.
persoanei impotriva careia j oaca.
In unele situa!ii joaca mai mul!i paIieneri. Astfel, daca so!ul (A) ~i
Persoanele egoiste ~i narcisiste au dificulta!i de a juca rolurile so!ia (H) se joaca pe ei in~i~i, copiii sunt simboliza!i prin C, D, E
altora. Prin asumarea unor roluri inedite ei i~i dezvolta abilita!ile so- astfel incat structura poate fi urmatoarea:
ciale ~i empatia.
A (A) x B (B) x F (C) x G (D) x H (E)
De pilda, un tanar delincvent pus sa joace rolul mamei unui
De regula, mai mult de jumatate din terapii imbraca aceasta forma.
delincvent, incepe sa in!eleaga sentimentele mamelor in general ~i ale
mamei sale in mod special. Chiar daca ulterior se utilizeaza ~i alte forme, prima ~edin!a este de tip
direct.
c) Auto-iluminarea 2. Inversarea rolurilor
Un pacient care se confrunta cu 0 alta persoana in cadrul jqcului Modelul A (A) x C (B) devine acum A (B) x C (A). A, eroul
dramatic se poate confrunta adesea cu sine insa~i. Aceasta confruntare
dramei il joaca pe H, cel care i se opune in via!a real a, in timp ce C,
poate.. fi uneori dramatica: "De ce se poarta el exact a~a cum ma port
eu?" asistentul terapeut il joaca pe el (A). In felul acesta A traie~te situa!ia
adversarului sau ~i se poate observa pe sine mai bine jucat de C.
Constatarea ca 0 alta persoana este la fel ca el insu~i poate Jocul inversat are doua varial1te: in primul caz situa!ia A (A) x C
constitui 0 revela!ie. 0 aha fa!eta a aceleia~i probleme se refera la
(H) devine A (H) x C (A), iar in al doilea caz ac!iunea este intrerupta
faptul ca cineva poate constata ca ~i atunci cand joaca rolul altei la un moment dat ~i cei doi schimba din nou rolurile. Aceste inversari
persoane el poate da dovada de insuficienta flexibilitate, in sensu I ca se pot face de mai multe ori In cursu I unei ~edin!e.
nu se poate implica total in rol: "nu pot gandi ca el", "mai mult sau
Acest model produce rapid ~i eficient cOl1~tientizarea unor aspecte
mai pu!in imi exprim propriul punct de vedere".
sociale (individul se vede pe sine cu ochii altora ~i inva!a sa se puna
Schimbarile de rol dintre pacient ~i asistent il ajuta pe terapeut in in situa!ia altuia).
activitate pentru ca Ii face pe pacien!i sa ramana aler!i ~i interesa!i. In 3. Modelul alter ego-ului
acela~i timp, situa!ia se democratizeaza, dandu-se participan!ilor
Acest procedeu este subtil ~i presupune prezen!a unui asistent cu
posibilitatea sa joace 0 varietate de roluri ~i punandu-i alternativ in experien!a ~i sensibilitate.
postura de a oferi ajutor.
A (A) x C (H) este situa!ia ini!iala, dupa care altcineva intra in
In cazul terapiei individuale terapeutul g;i asuma rolul asistentului,
situa!ie in care el poate interac!iona cu pacientul Intr-unInod mai scena - D, care devine alter - ego-ul lui H - H'. D vorbe~te exprimand
ceea ce crede ca ar reprezenta gandurile ascunse ale lui H.
incarcat de sensuri, impactul pacient - terapeut fiind ~i mai puternic.
> Tehnicile psihoterapiei prin joc dramatic. Acest model este ilustrat de dialogul jucat lntre dna Allen (A) - 0
pacienta care are probleme cu flul ei Si dl Brown - directorul scolii,
I. Jocul de rol direct (psihodiama.) jucat de C.
Se caracterizeaza prin aceea ca persoana se joaca pe sine (i~i joaca A (A): Domnule Brown, nu-mi putefi da nici macar 0 speranta?
propriul rol) fa!a de 0 alta persoana care joacaun alt rol.
Exista doua variante: C (B): imi pare rau, dar nu creel, dna Allen. Faceti tot ce este cu
putinta. Acum este problema dumneavoastra.
178 IRINA HOLDEVICI ELEMENTEDE PSIHOTERAPIE 179

Terapeutu/: Bine. D, te rog sa joci alter - ego-ul lui B $i sa T: Ce fel de haiat e James?
exprimi ce crezi ca simte el. D se a!jeaza in spatele lui B $i in afara Apoi terapeutul poate initia 0 noua scena in care D devine alter
razei privirii lui A. A aude ce spune D (B'), dar el dialogheaza doar ego-ul flului - James - D (J').
cuC (B). A (A): James, trebuie sa te indrepfi. Dupa tot ce am facut pentru
A (A): Nu inteleg de ce nu puteti intreprinde nimic. Eu am nevoie tine, asta mi-e rasplata? Ce se va intampla cu tine acum?
de ajutor. B (J): Mama, eu fac tot ce pot. Ei nu-mi ofera nici 0 $ansa. Ma
C (B): Doamna, mi-am expus clar punctul de vedere. Nu este dau pur $i simplu afara.
problema noastra. D (J~: De fapt, mama, imi place sa provoc scandal pentru ca $tiu
D (B~: Femeia asta ma scoate din minti. ca asta te supara.
A (A): Die Brown, m-am gandit in toate felurile !ji cred ca daca i- A (A): Stii ca purtarea ta ma supara!
ati mai da lui James inca a $ansa ... D (J~: De fapt asta!ji vreau.
D (B~: lar incepe! Femeia asta este imposibila. Cum sa fac s-o B (J): Voi incerca sa ma port mai bine daca mai am 0 $ansa
scot afara din birou? D (J~: Pe naiba, n-o s-o fae!
C (B): imi pare rau, nu se poate. James trebuie sa paraseasca $coala. Se poate observa de ce modelul alter ego-ului este subtil. D care il
D (B~: Te rogie!ji afara! Chiar vrei sa te arunc pe fereastra? joaca pe J' poate sa nu exprime cu adevarat sentimentele lui J Dar $i
A (A): Sunt foarte dezamagita de dumneavoastra. James este de in cazul in care persoana care joaca rolul alter ego-ului se ajla pe 0
0
fapt un haiat bun. sa vorbesc cu el. pista complet gre$ita, aceasta nu invalideaza fnsemnatatea scenei
C (B): A!ja cum v-am spus, este imposibil. pentru ca oricum se produce un efect asupra mamei.
D (B~: Nu intelegi ca e IMPOSIBIL! Acest lucru rezulta din dialogul terapeutic de maijos:
Tehnica alter ego-ului ii produce eroului insight-ul cu privire la A: Chiar crezi cajlul meu simte asta pentru mine?
ceea ce pot ceilalti sa gandeasca despre el. D: Ei bine, nu !jtiu. Dar e!jti 0 mama agresiva Si hiperprotectoare
Dupa respectiva scena, terapeutul provoaca urmatorul dialog: $i este posibil ca James sa nu aiha curajul sa-ti spuna ce simte cu
T: Dna, Allen cum ai receptionat cele spuse aici? adevarat.
A: Sunt sigura ca dl Brown nu a simtitfata de mine cele spuse de D. B: Si eu am simtit ceva asemanator. Ai 0 asemenea lendinta de
T: Bine. Hai atunci sa-l intreham pe C, care I-a jucal pe domnul daminare. Mi-l pot imagina pe flul tau incercand sa-fi tina piept. E
Brown. A exprimat bine D sentimentele tale adevarate? posibil sa doreasca sa scape.
C: Cu siguranta. Eram furios pe dna Allen. Era atat de pisaloaga T: Dna Allen, noi facem speculatii pe seama sentimentelor flului
!ji insistenta, incat abia m-am putut stapani. dumitale fata de dumneata. Este posibil ca el sa doreasca sa ti se
A: Crezi ca amfost prea agresiva? opuna fara sa-!jidea seama de asta. La suprafata el poate fl iubitor Si
C: Nu mi-a fost deloc mila de dumneata. Mi-a fost mila de James recunoscator, dar poate nutri resentimente de natura incon!jtienta.
ca are 0 astjel de mama. A: Oamenii sunt complicati. Se pare ca voi tati suntefi de acord ca
A: O! eu sunt 0 persaana puternica.
T: Ce vrei sa spui cu asta? T, D, B: Do.
C: E!jti posesiva, cicalitoare, 0 femeie nevrotica, un fel de A: Posibil. Si sotul meu spune asIa. Poate ar fi bine sa-lias pe
caricatura a unei mame hiperprotectoare. James sa-$i rezolve singur problemele. Poate incercam sa facem
A: Nu e adevarat. Relafia mea cu James este foarte buna. acest lucru aici, prin joc dramatic.
180 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSlHOTERAP IE 181

T: Vom incerca tehnica oglinzii. intai iti vom arata cum te B (J): Dar daca ma da totu.$i afara?
comporfi, apoi vom incerca sa jucam scena intr-un mod diferit. B, 0
D (A): sa-mi para rau pentru tine .$ivoi face tot ce pot, dar daca
vrei sa-l joci din nou pe James .$iD, vrei s-o joci pe dna Allen a.$a iti ceri iertare cred ca este l1lult mai bine decat daca intervin eu.
cum 0 vezi dumneata?
e (A'): Pare safie bine, dar nu cred capot vorbi cu Mietelull1leu
4. Modelul (tehnica) oglinzii pe tonul asta?
in felul acesta dna Allen vede pe altcineva care ii joaca rolul .$i
Este vorba de aceea.$i scenajucata de D (A) x B (J) - A abordeaza problema altfel. in acela.$i timp ea vede .$i modul m care
Aceasta formula inseamna ca dna Allen prive)~te in timp ce D ii sunt exprimate gandurile ei interioare. Astfel, ea este supusa unei
joaca rolul, iar B joad rolul fiului. C va deveni alter ego-ul dnei presiuni de a se schimba.
Allen (A'), care va mcerca sa-i exprime sentimentele in timp ce ea
prive)~te cum D iijoaca rolul. Dupa jucarea scenei timp de 5 minute, urmeaza 0 jumatate de ora
D (A): James, trebuie sa stam de vorba. de comentarii ~i discutii.
B (J): Despre ce, mama? 5. Tehnica dedublarii
D (A): Despre comportarea ta la .$coala.
Dna Allen este invitata pe scena unde va exprima cu voce tare
B (J): lar incepi?
gandurile ei cu privire la problema. B devine alter ego-ul ei.
D (A): Da, iar incep. M-am gandit sa-mi schimb atitudinea )~i
intr-o astfel de situatie cei doi stau spate in spate.
comportamentul fata de tine. Ai 15 ani .$itrebuie sa inveti sa-ti rezolvi B (A '): Ma simt atat de dezorientata.
problemele singur.
A (A): Da, chiar a!ja sunt.
e (A '): 0, niciodata nu 0 sa-i pot vorbi lui James a.$a!
B (A'): S-au intamplat atatea. Oare chiar am gre.$it atat de mult?
B (J): Ce inseamna asta, mama? Stii bine ca to{i au picat pe capul
meu! A (A): Nu sunt chiar atat de sigura.
B (A'): Sunt 0 mama buna. Toti mi-au spus asta.
D (A): Prostii! Daca aufacut-o inseamna ca aveau un motiv. Cred
ca vina este a ta. A (A): Da, toti mi-o spun.
B (A '): Dar aici, in timpul jocului de scena, ei ma critica. De ce
e (A '): James vinovat? Cum pot sa gandesc a.$a? oare?
B (J): Nu ma mai iube.$ti, mama? Nu inteleg cum poti sa vorbe.$ti A (A): Cred ca imi VOl'binele.
a.$a?
B (A '): Dar ce !jtiu ei de fapt? Nici nu-l cunosc pe James. Toata
e (A '): Sigur ca nu injelegi.
E.$ti obi.$nuit sa te protejez tot timpul. comedia asta ...
D (A): E timpul sa te maturizezi, Miete .$i sa te lupti singur cu
viata. A (A): Amfacut tot ce am putut, dar James este un copil dificil.
B (A'): Oare ce ar trebui safac?
B (J): Dar am crescut. Tot timpul mi-ai spus ca a fost vina
A (A): Sunt nedijita. M-am straduit atat de mult sa fiu 0 mama
celorlalti. buna.
D (A): NU-l1lipasa a cui vina este. E timpul sa stai pe propriile
B (A '): Si nici nu sunt convinsa de faptul ca nu sunt 0 mama buna.
tale picioare .$isa-ti rezolvi problemele. Nu ma voi duce sa vorbesc
Am incercat tot ce am putut. Probabil ca amfacut.$i gre!jeli.
cu directorul. ii voi scrie sa procedeze cum crede de cuviinfa. Daca
A (A): Toji putem gre.$i.
vrei sa mai ramai in .$coala trebuie sa vorbe!jti tu cu el .$i sa-{i
B (A '): Deci e posibil safi gre!jit. Oricine poate gre!ji.
clarifici situa{ia.
ELEMENTE DE PSlHOTERAPlE 183
182 IRINA HOLDEVICI

A (A): Pot sa ma schimb daca vreau. A$ putea sa-i spun lui James: A: Vrefi sa spunefi cu cine seamana de obicei, din grup?
T: Nu. Descrie-l. Cum arata.
"$coala e problema ta": iata ce ar trebui sa-i spun.
B (A~: Problema ta, James. Tu trebuie sa fi-o rezolvi. A: E gras $i are barba. Barba lui ma scoate din minfi·
A (A): Trebuie sa-fi rezolvi singur problemele, nu sa alergi la T: Ce fel de persoana este?
mine de fiecare data. E~'tidestul de mare acum. Nu mai a$tepta mereu A: E un om care se poarta ca $i cum n-ar fi gre$it niciodata zn
ajutor de la mine. viafa. Nu poate znfelege punctul de vedere al altora. Doar el este
B (A~: Dar ce va face James? Cum ma va privi? Nu va crede perfect.
cumva ca-l resping? Dar, mama, va spune el. .. T: Altceva?
A (A): Dar, mama - va spune el- nu ma mai iube~·te? A: Tot ce spune sora lui e bine, iar tot ce spun eu este rau.
B (A ~: Mi se va rupe inima. T: Da mama ta?
A (A) : Ma voi simfi atlit de rau. Vreau ca el safie ... A: E un nimic. Totdeauna este de partea celui mai puternic $i
B (A ~: Un bebelu$ I aceea nu sunt eul
A (A): Da, bebelu$ul meu. Nu vreau sa-mi pierd bebelu$ul. T: Dar fratele tau?
6. locul de rol structurat A: Un alt nimic. Este la fel ca mama. Nu are propriile sale opinii.
Este subalternul sofului meu $i nu are curajul sa aiba vreo opinie.
In general se recurge la tehnica jocului de rol cand apare 0
T: Dar cumnata ta?
problema despre care terapeutul considera ca nu poate fi rezolvata
prin metode mai conventionale cum ar fi: interviul clinic, interpre- A: Este exact ca soful meu. Parca nu ar fi facut vreodata vreo
gre$eala. Parca nici nu merge la baie. Tofi sunt zmpotriva meal
tari!e sau tehnici de tip narativ (cum ar fi cea a asociatiilor libere).
In unele cazuri, atunci dnd initiaza jocul dramatic, terapeutul nu T: Dar tu cum e$ti?
~tie nici el ce se va Intampla. locul dramatic. Ii poate furniza noi infor- A: incerc safiu eu znsami §i sa-mi apar punctul de vedere.
matii despre pacient, acesta din urma aparand In cu totul alta lumina. Pe baza acestor informafii se structureazajocul dramatic. in urma
Se pune insa uneori problema structurariiprealabile a unei scene ~i analizei secvenfei jucate rezulta exact contrariul $i anume ca
terapeutul decide In ce masura 0 scena trebuie sa fie pregatita dinainte. pacienta este agresiva, zncapafanata $i dominatoare,fiind un fel de
Daca pacientul a mai practicat terapia prin joc dramatic, este mic tiran znfamilia ei.
suficient ca terapeutul sa spuna: "Hai sa jucam problema asta. Eu voi
juca rolul partenerului tau, iar tu vei fi tu Insuti ...".
In alte cazuri trebuie sa se obtina de la pacient cat mai multe
informatii prin intermediul interviului clinic.
Pe baza acestor informatii se structureaza situatia, astfel Incat
diver~ii protagoni~ti af1a ce tipuri de persoane vor juca ~i Inteleg
punctele lor de vedere.
lata un exemplu de astfel de interviu prin care se extrag informafii
zn vederea structurarii scenei care vafi jucata:
T: Ar merita sa jucam situafia ta. Ai vorbit mult despre familia ta,
despre care spui ca te persecuta. Ar merita sa-i cunoa§tem pe tofi.
Cum e soful tau?
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 185

CAPITOLUL 10
5. Conform acestei orientiiri psihoterapeutice problema este defi-
ABORDAREA STRATEGICA iN nitii ca 0 secventii a unei relatii interpersonale ce se desfii~oara Intre
PSIHOTERAPIA DE FAMILIE mai multe persoane (Haley, 1976).
Simptome]e cum ar fi depresia, fobiile, sunt gandite In tennenii
unoI' contracte Intre doi sau mai multi parteneri ~i au un 1'0] adaptativ
Psihoterapia are mai putine ~anse de Succes dacii pacientul este pentru a mentine relatia respectivii.
scos din contextul siiu social ~i este abordat izolat, separat de inte- 6. Terapeutii specializati In acest tip de psihoterapie fac distinctia
ractiunile cu cei cu care convietuie~te.
dintre identificarea problemei ~i stabilirea problemei prin intermediul
Tot mai multi terapeuti sunt de piirere cii interactiunile sociale ~i nu demersului psihodiagnostic sau prin acordarea unei etichete indivi-
individul reprezintii problema de care trebuie sii se ocupe terapeutuI. dului sau familiei.
Datoritii acestor observatii s-a dezvoltat psihoterapia de familie, In cadrul orientarii strategice nu se pune accent pe diagnosticu]
care - ca ~i psihoterapia individuaIii - are la bazii numeroase orientiiri psihiatric sau psihologic, sarcina terapeutului constand In a defini pro-
teoretice: psihodinamicii, experientialii, compOliamentalii sau bazatii blema clientu]ui In astfe] de termeni Ineat aceasta sii poata fi rezol-
pe teoria comuniciirii, aceastii din urmii orientare incluzand psiho- vatii. Psihoterapeutul trebuie sii includii In cadrul planului sau stra-
terapia structuralistii ~i strategicii. tegic ~i asistentu] social, dirigintele sau autoritatea legalii.
Orientarea strategica In psihoterapia de familie I~i are originile In 7. Abordarea strategicii In psihoterapie considerii problema simp-
psihoterapia strategicii a lui Milton Erickson (eit. Haley, 1967,}'; 1973). tom care apare la un adult sau la un copil ca un mod de comunicare
Triisiiturile caracteristice ale acestei orientiiri sunt urmiitoarele interpersonalii.
(Madanes, 1981): Astfel, de pildii, atunci cand un cuplu devine instabil, avand ten-
I. Responsabilitatea de a pune la punct 0 strategie pentru rezol- dinta sii se destrame, este posibil ca copilul sa dezvolte un simptom
varea problemei clientului revine In exclusivitate terapeutului. care II mentine pe tatii activ, avand grija de copil, ceea ce 11Impiedica
pe tatii sa se manifeste depresiv ~i incompetent.
Acesta este cel care stabile~te scopurile ~i obiectivele psihoterapiei
In vederea solutioniirii problemei clientului. Simptomul nu face dedit sa exprime In mod metaforic 0 problema
~i sa sugereze solutia care Insa este una nesatisfiiditoare, cu caracter
2. Accentul nu este pus pe 0 anumitii metodii psihoterapeuticii care dezadaptativ.
sii se aplice In toate situatiile, ci pe elaborarea unei strategii de rezol-
yare a unei situatii specifice. Obiectivul psihoterapiei consta In modificarea continutu]ui comu-
niciirii de tip metaforic, In prevenirea repetarii secvente]or patologic;,e
3. Deoarece terapia este centratii pe aspectele psihosociale ale pro- de comunicare ~i In oferirea unoI' solutii alternative mai siinatoase.
blemelor urnane, sarcina psihoterapeutului este sii stabileascii un plan Un exemplll tipic de interactiune simbolica de tip dezadaptativ este
de interventie In situatia sociaIii a clientului.
acela In care copilul dezvoltii un comportament simptomatic atunci
4. Obiectivul psihoterapiei de familie strategice este sa ajute pe cand parintii sunt pe cale sa divorteze, iar ace~tia sunt siliti, datorita
individ sii depii~eascii 0 situatie de crizii specificii diverselor etape ale problemei copilului, sa ramana Impreuna. Cand copilu] Incepe sa se
vietii de familie: perioada de logodnii, ciisiitoria timpurie, na~terea ~i comporte mai normal, parintii au din nou tendinta de a se desparti. In
Ingrijirea copiilor, ciisiitoria tarzie, separarea copiilor de piirinti, pen- acest caz, sarcina psihoterapeutului este sa modifice secventa patolo~
sionarea ~i problemele varstei Inaintate, gica de comportament astfel Incat ameliorarea copilu]ui sa nu mai
depinda de faptul daca parintii ram an Impreuna sau nu.
186 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 187

8. Demersul psihoterapeutic se desfii~oara In trepte sau etape, iar de la acest mod de interactiune se poate trece la ).lnul mai adaptativ, ca
fiecare problema este definita ca implicand doua sau mai multe per- de pilda tipul de interactiune In cadrul caruia toti copiii pot participa
soane (de regula 3 persoane). la viata de familie avand diferite responsabilitati.
Intr-o etapa initiala psihoterapeutul stabile~te cine anume este In cazul in care interactiunea psihopatologica are in centrul ei
implicat In problema actuala ~i In ce mod. Apoi terapeutul va gasi 0 bunica, aliata cu copilulimpotriva mamei, intr-o prima etapa este bine
solutie de interventie care va conduce la modificarea interactiunilor sa se confere intreaga responsabilitate a vietii de, familie bunicii,
din cadrul familiei astfel Incat problema sa nu mai fie necesara. De trecandu-se apoi la alt tip de interactiune anormala in cadrul careia
regula, schimbarea este planificata In etape, astfel Incat modificarea doar mama are responsabilitate deplina In familie, bunica neavand
unei situatii sau unui tip de interrelatii va conduce la 0 alta modificare dreptul sa intervina In educatia copilului In nici un fel. De la aceasta
a altor interactiuni ~i a~a mai departe, pana cand Intreaga situatie se interactiune, de asemenea, patologica, se poate merge mai departe la
modifica. construirea unei ierarhii normale In cadrul familiei.
Adesea terapeutulincearca la Inceput sa genereze 0 noua problema Daca familia se caracterizeaza printr-o interrelatie excesiv de
pe care s-o rezolve in a~a fel incat aceasta rezolvare sa conduca la stransa dintre mama ~i cop ii, tatal fiind exclus, 0 prima etapa a
rezolvarea problemei initiale pentru care s-a prezentat familia la psihoterapiei consta in a acorda tatalui deplina responsabilitate asupra
psihoterapie. copilului, mama fiind exclusa. De fa acest stadiu anormaI, se poate
9. Terapeutul trebuie sa fie atent la sistemul de relatii ierarhice trece Ia unul normal.
stabilit In cadrul familiei. Astfel, de pilda, parintii sunt cei care Interventia psihoterapeutica Imbraca forma unor directive pe care
trebuie sa aiba grija de copii, iar aliantele dintre un parinte ~i un copil terapeutulle da membrilor familiei cu privire la ce anume ar trebui ei
impotriva celuilalt parinte trebuie blocate. sa faca atilt In timpul ~edintei de psihoterapie, cat ~i In afara ei.
In acela~i timp, psihoterapeutul trebuie sa evite la randul sau sa Aceste directive sunt menite sa modifice modul In care membrii
formeze coalitii cu membrii familiei care se afla in partea de jos a familiei interactioneaza unii cu altii, cat ~i cu psihoterapeutul, de
ierarhiei sistemului familial Impotriva celor care se afla In partea de asemenea, sa faciliteze obtinerea unor informatii rezultate din modul
sus a ierarhiei.
in care membrii familiei raspund la instructiuni.
Haley (1976) se refera la sisteme patologice In cadrul carora Este evident faptul ca acest tip de psihoterapie are un caracter directiv,
actioneaza ierarhii disfunctionale, el subliniind faptul ca demersul interventia psihoterapeutica avand un caracter deliberat planificat.
psihoterapeutic trebuie Indreptat initial In directia realizarii unei noi 10. Demersul psihoterapeutic este orientat spre rezolvarea proble-
ierarhii, tot cu caracter patologic, lnainte de a reorganiza familia melor prezente ~i nu Inspre trecut, terapeutul incurajand comunicarile
conform unei structuri ierarhice mai sanatoase. actuale. Familia trece prin noi experiente daca indicatiile date de
Pentru a exemplifica acest demers, Haley (1976) da urmatorul psihoterapeut urmeaza experiente care nu reprezinta un scop In sine,
exemplu: dupa cum nici a lucra asupra unor probleme sau a con~tientiza modul
o mama poate avea In familie 0 pozitie prea central a in raport cu in care se desfii~oara procesul de comunicare nu reprezinta scopul
copiii, ea actionand ca ~i cum ar fi axul unei roti. Intr-un astfel de caz psihoterapiei.
este indicat sa se creeze un nou model de interactiune in care copilul Reprezentantii acestei orientari psihoterapeutice sunt de parere ca
cel mai mare 0 degreveaza pe mama de responsabilitati. Acest tip de ~i in cazul In care familia iese din imp as fiira sa ~tie cum ~i de ce
interactiune In cadrul careia copilul cel mai mare I~i asuma rolul de obiectivul psihoterapiei a fost atins (Montalvo, 1976).
adult, avand grija de copiii mai mici este, de asemenea, anormal, dar 11. Directivele date de psihoterapeut pot fi directe sau paradoxale,
188 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 189

simple - impIieand una sau doua persoane, sau complexe - angajand execute ordine, sa-§i faca patul etc., ea jucand rolul comandantului §i
intreaga famiIie. copilul pe cel al soldatului. in doua saptamani copilul a fnceput sa se
Instructiunile directe au drept scop modificarea interactiunilor din comporte suficient de bine asifel fncat mama sa nu l11aidoreasca sa-l
cadrul sistemului familial, respectiv implicarea in activitate a mem- dea la §coala militara.
brilor dezangajati ai familiei, stabilirea unor acorduri ~i sentimente Uneori psihoterapeutul da directive Ie intr-o forma metaforica, tara
mai bune, Incurajarea interactiunilor pozitive, a circulatiei inform a- a arata in mod explicit ce anume dore~te sa se intample.
tiilor, ciH ~i sprijinirea familiei sa adopte un mod mai eficient de A~a cum arata Milton Erickson (cit. Haley, 1967), oamenii sunt
stabilire a regulilor, a comunicarii intre generatii, eat ~i a unor scopuri mai dispu~i sa urmeze instructiuni atunci eand nu realizeaza faptul ca
individuale ~i a strategiilor de atingere a acestor scopuri. Ie-au prim it.
Primul pas in stabilirea unei instructiuni de urmat il reprezinta Instructiunile paradoxale se caracterizeaza prin aceea ca terapeutul
motivarea familiei sa urmeze respectiva instructiune. Modalitatea prin afirma ca dorqte sa ajute familia sa se modifice, cerandu-i in acela~i
care terapeutul se decide sa motiveze familia depinde de natura timp sa nu se modifice. Aceasta abordare are la baza ideea ca multe
sarcinii trasate, tipul de famiIie cat ~i de relatia care se stabile~te intre familii care vin la psihoterapie pentru a se modifica sunt rezistente la
terapeut ~i membrii familiei. Psihoterapeutul pre~izeaza totdeauna schimbare. Provocandu-i pe membrii familiei sa-i reziste, terapeutul
cIaI' sarcinile trasate familiei astfellncat acestea, daca sunt urmate, au va provoca in mod indirect schimbarea.
efectu I scontat.
Haley (1963; 1976 b) descrie cateva astfel de strategii:
In cazul In care 0 alternativa nu s-a dovedit eficienta terapeutul
1. Terapeutul franeaza schimbarea discutand cu membrii familiei
recurge la 0 alta solutie.
care vor fi consecintele rezolvarii problemei prezente. Despre acest
Cu cat problema ~i obiectivele terapiei sunt mai clar definite, cu
lucru se vorbe~te in cursu 1 fiecarui interviu psihoterapeutic.
atat este mai facila stabilirea sarcinilor psihoterapeutice pentru
membrii familiei. 2. Unui cuplu care se cearta mereu intr-un mod neproductiv i se
sugereaza sa se certe in continuare.
Haley (1976) prezinta exemple de sarcini psihoterapeutice: 3. Unei sotii care prezinta un simptom i se poate cere sa se planga
a) Tatdl ~'ifiul sunt solicitafi sa facd un lucru mdrunt pe care de faptul ca prezinta simptomul ~i atunci cand nu-l prezinta, astfel
mama fl dezaproba. ineat sotul sa nu ~tie daca ea prezinta simptomul cu adevarat sau doar
b) Un tatd, care se aliaza cufiica sa mica fmpotriva mamei, poate urmeaza indicatiile psihoterapeutului.
fi solicitat sa spele cearceafurile cand fetifa a urinat fn pat. Aceasta 4. Unul dintre soti poate fi solicitat sa~l incurajeze pe celalalt sot
sarcina are rolul de a stabili legatura tata - fiica §i fn acela§i timp de sa prezinte simptomul.
a trata enurezisul copilului. Papp (1980) face distinctia dintre sarcinile pe care familia Ie va
c) Unei mame care nu mai era capabila sa controleze compor- executa in virtutea unui comportament complezent ~i cele paradoxale
tamentul fiului ei de 12 ani §i care a decis cd unica solutie era sa-l la care psihoterapeutul este convins ca familia se va opune sau va
dea la 0 §coala militara, terapeutul i-a propus ca fnainte de a-I tri- lupta impotriva lor.
mite la §coala l11ilitara,ea sd-i arate cum este acolo, deoarece copilul Interventiile psihoterapeutice bazate pe complezenta includ sfaturi,
nu avea nici 0 informafie despre ce se fntampld fntr-o asifel de explicatii ~i sugestii bazate pe 0 comunicare deschisa prin intermediul
§coalii. Mama a acceptat §i, sub fndrumarea terapeutului, ea a dirora parin!ii sunt invatati sa-~i controleze copiii, sa redistribuie
fnceput sa-l fnvefe pe bCiiatce fnseal11nadisciplina: sa fie politicos, sa sarcinile ~i privilegiile in cadrul familiei, sa stabileasca regulile de
190 IRlNA HOLDEVICI 191
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

disciplina ~i sa furnizeze informatiile de care unii membri ai familiei In unele cupluri, un sot poate lua toate deciziile importante, in timp
au neVOle. ce celalalt sot, de pe pozitia de neajutorare se poate alia cu copiii
Directivele paradoxale sau bazate pe opozitie sunt cele al carar pentru a sabota toate deciziile luate de soWI aflat in pozitia de supe-
succes va depinde de lupta familiei Impotriva lor sau de urmarea lor rioritate, in timp ce in alte cupluri simptomul este utilizat ca sursa de
pana in punctulln care acestea conduc la absurditati. putere.
Papp (1980) descrie trei etape in furnizarea unei instructiuni Simptome ca depresia, alcoolismul, anxietatea sau tulburarile psi-
paradoxale: hosomatice pot servi scopului echilibrarii raportului de forta dintre
+ definirea simptomului ca fiind un element pozitiv menit sa memrbii cuplului.
mentina stabilitatea familiei; o modalitate de a descrie cuplul in cadrul caruia unul din parteneri
+ prescrierea interactiunii ciclice producatoare de simptom; este simptomatic 0 reprezinta conceptul de incongruenta ierarhica in
+franarea familiei atunci cand aceasta manifesta tendinte de cadrul disatoriei. De regula, persoane purtatoare de simptom se afla
schimbare.
intr-o pozitie de inferioritate, partenerulincercand sa 0 ajute sau sa 0
In cadrul demersului strategic in psihoterapia de familie se ela- modifice. In acela~i timp, purtatorul de simptom se situeaza ~i Intr-o
boreaza un plan precis de actiune pentru fiecare problema ~i nu exista pozitie de superioritate, el refuzand sa fie ajutat sau sa se schimbe.
nici 0 contradictie in ceea ce prive~te seJectia pacientilor. De~i solicita ajutor ~i sfaturi, sotul care prezinta simptomul refuza de
AceasUi abordare a fost utilizata indiferent de varsta ~i nivelul fapt sa fie influentat. Astfelin cadrul cuplului se constata doua ierar-
socio-economic pentru prableme diverse cum ar fi: neintelegeri mari- hii de putere care sunt incongruente: in cadrul unei ierarhii persoana
tale, anxietate, comportament delincvent, tulburari psihosomatice ~i purtatoare de simptom se afla intr-o pozitie de inferioritate pentru ca
chiar in cazul unor subiecti psihotici. are nevoie de ajutor, sotul fiind in pozitie de superioritate fiind cel
Reamintim faptul ca daca 0 strategie e~ueaza, terapeutul nu se caruia i se cere ajutorul. In cadrul celei de a doua ierarhii, partenerul
cramponeaza de aceasta ci elaboreaza 0 noua strategie. purtator de simptom este eel care nu dore~te de fapt sa fie ajutat, ceea
ce 11 situeaza ]'n pozitie de superioritate fata de sotul care incearca tara
> Abordarea strategidi In rezolvarea unoI' probleme ale cu- succes sa-l influenteze.
piurilor maritale In cazulin care subiectul renunta la comportamentul simptomatic,
In toate cuplurile intervin problemele repartizarii puterii ~i a acesta i~i pierde suprematia in cadrul relatiei interpersonale cu
organizarii unei ierarhii In cadrul careia diverse zone de control ~i de partenerul care nu mai are de ce sa incerce, tara motiv, sa-l modifice.
asumare a responsabilitatii sunt impartite intre soti. Comportamentul simptomatic al unuia dintre soti poate organiza
Cuplurile repartizeaza puterea in moduri foarte diferite. comportamentul celuilalt sot in foarte multe moduri: cum i~i vor
Astfel, de pilda, in cadrul unui cuplu unul din soti poate lua toate petrece timpulliber, cum vor fi folositi banii etc. (acestea sunt doar
deciziile importante care se petrec in afara familiei. In alte cupluri, un doua exemple de moduri in care sotul purtator de simptom poate
sot poate lua decizii referitoare la problemelefinanciare, in timp ce domina situatia).
celalalt ia decizii cu privire la viata de familie sau prieteni. Este important de cunoscut faptul ca unul dintre membrii cuplului
Nu de putine ori un sot rezolva conflictul de putere bazandu-~i poate sa fie in mod simultan Intr-o pozitie de inferioritate ~i de supe-
forta pe 0 aparenta slabiciune sau neajutorare. Astfel, de pilda, sotii rioritate. Partenerii pot ocupa pozitii de superioritate sau inferioritate
pot ceda in fata copilului adolescent, care ii va face sa se simta egali unul fata de celalalt in mod alternativ sau in diverse sectoare ale
comparativ cu pozitia sa de superioritate. vietii. Astfel, de pi Ida, un sot poate fi mai afectuos iar celaIalt mai
192 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 193

rational, unul poate gospodari mai bine banii in timp ce partenerul poate dezvolta un simptom. Astfel, de pilda, daca sotuI B dezvolta 0
este mai eficient in activitatile practice din casa. tulburare depresiva sau psihosomatica, A ~i B pot sa discute cu privire
Astfel de zone de competenta pot conduce la 0 impartire a puterii la simptom in loc sa se refere la problema pe care nu 0 pot rezolva (in
~i la stabilirea unoI' ierarhii care sunt satisfacatoare pentru ambii loc sa discute in contradictoriu in legatura cu faptul ca B trebuie sa-l
parteneri. Uneori, repartizarea zonelor in care se exercita puterea I1Ll asculte pe A In problema gospodaririi banilor, ei pot discuta despre
este satisfacatoare pentru unul din soti ~i cuplul nu gase~te 0 solutie faptuI ca B trebuie sa-l asculte pe A in ceea ce privqte masuriIe luate
pentru echilibrarea raportului de forte care sa fie satisfacatoare pentru pentru Inlaturarea simptomului).
ambii parteneri. In astfel de cazuri se poate declan~a comportamentul lnteraqiunile care se centreaza In jurul simptomului reprezinta 0
simptomatic. Astfel, unul din parteneri poate dezvolta simptomul ca 0 analogie pentru alte tipuri de interactiuni din cadrul sistemuIui fami-
incercare de modificare a ierarhiei ~i raportului de forte din cadrul lial. Aceste interaqiuni centrate pe sil11ptom fac posibil pentru A ~i B
sistemului. Dar comportamentul simptomatic al unuia dintre soti sa afle pe ce pozitii se situeaza ei unul fata de celalalt fara sa fie nece-
reprezinta 0 putere, pentru ca, In loc sa echilibreze raportul de forte In sara 0 discutie explicita a problemelor care ar putea periclita existenta
cadrul cuplului, nu face decat sa produca 0 incongruenta In cadrul cuplului.
ierarhiei de putere caracteristice cupluIui. Daca dispare comporta- Secventa de evenimente este urmatoarea:
mentul simptomatic, sotii se reintorc la vechea lupta pentru care a ge- A ~i B reprezinta un cuplu in cadrul caruia A este dominant.
nerat compOliamentul simptomatic. Ei pot continua lupta pana cand Cariera lui A este mai importanta decat a lui B, A ia decizii referitoare
apare un nou simptom prin intermediul caruia se va incerca 0 noua la modul in care trebuie cheltuiti banii, a stiluIui de viata adoptat etc.
aranjare a raportului de forte din cadrul cuplului. Acest ciclu se poate La un moment dat B dezvolta un simptom prin intermediul caruia el
repeta multi ani la rand, soWI pUliator de simptom neinrautatindu-~i se situeaza Intr-o pozitie de inferioritate, conferindu-i lui A puterea.
dar nici neimbunatatindu-~i starea. Acest compoltament sil11ptomatic, Acesta Ii va da sfaturi lui B cum sa scape de simptome, A manifes-
de~i util pana Ia un anumit punct, mentinand un anumit echilibru de tandu-se in cadrul cuplului ~i mai adecvat ~i mai competent. A
forte ~i prevenind destral11area cuplului, nu Ie perl11ite sotilor sa re- e~ueaza In mod repetat sa-l ajute pe B in a-~i rezolva problema, de~i
zoIve problema reala care a pus in mi~care tot acest l11ecanism. exista 0 conventie tacita conform careia A trebuie sa rezolve proble-
ma ~i ca Insa~i existenta simptomului este problema lui A. Datorita
In jurul comportamentului simptomatic al unuia dintre soti se
simptomului, A trebuiesa faca 0 serie de lucruri pentru B sau in locul
dezvolta un sistem de interaqiuni care reprezinta 0 exprimare
lui B sau A este impiedicat sa realizeze anumite lucruri datorita starii
simbolica a luptei pentru putere pe care cuplul nu 0 poate solutiona.
in care se afla B. In felul acesta simptomul Ii confera lui B 0 anumita
Astfel simptomul devine 0 metafora iar l110dul in care cuplul abor-
putere asupra lui A.
deaza simptol11ul reprezinta 0 expresie l11etaforica a altui tip de inte-
A ~i B realizeaza 0 interactiune In jurul simptomului lui B care
raqiuni (astfel, de pilda, faptul ca sotia vOl11itaIn mod compulsiv este analoaga modului in care cei doi interactioneaza ~i in alte zone de
poate reprezenta de fapt dezgustul ei fata de sot).
activitate. (A ii spune lui B ce sa faca in legatura cu simptomul sau ~i
Sotii A ~i B pot sa Iupte cu privire la faptul ca B trebuie sa se
se plange de faptul ca B nu face ce i se spune sau nu executa cu
subordoneze lui A in ceea ce prive~te gospodarirea bani lor sau la exactitate indicatiile. B se plange de faptul ca ceea ce ii spune A sa
faptuI daca problemele de munca ale lui B sunt mai impOliante decat faca nu este corect: daca A ar fi fost mai interesat, mai Intelegator sau
alte aspecte ale vietii de fal11ilie. Daca lupta este atat de puternica mai implicat in problema, el ar fi putut oferi 0 solutie mai buna).
incat casatoria este amenintata sau daca raportul de forte este atat de In felul acesta A ~i B ajung sa disc ute cu privire la pozitia
inechitabil Incat devine disfunqional sau intolerabil, unul dintre soti dominanta a lui A ~i a nefericirii lui B in legatur~ cu situatia creata, in
~~-~---------
..•

194 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 195

timp ce ei discuta de fapt despre simptom; B i$i exprima prin interacfiunile legate de succesul sofiei la locul de munca. Depresia
intermediul comportamentului simptomatic atat dorinta de a nu fi sofului reprezinta 0 metafora pentru dijicultafile cuplului, dar ~i 0
dominat cat $i neajutorarea cu privire la situatia in care se afla. Pozitia solufie pentru aceste dificultafi deoarece a menfine pe sofie preocu-
lui A in calitate de sot al unei persoane simptomatice constituie atat pata de problemele sOfului.
forta cat $i slabiciunea sa. Daca B renunta la comportamentul Soful s-a prezentat singur la primul interviu, sofia avand 0 intal-
simptomatic, cei doi se vor reintoarce la vechea luptacare are ca nire nea~teptata la serviciu. Dupa ce a ascultat cele relatate de paci-
obiectiv faptul ca profesia lui A este mai impOlianta sau ca A trebuie ent, terapeutul i-a spus acestuia ca este vorba de a eroare de
sa hotarasca modul in care trebuie sa fie cheltuiti banii. Deoarece diagnostic, pacientul nefiind depresiv, ci pur ~i simplu iresponsabil,
problema nu se rezolva, B va dezvolta un nou simptom $i ciclul se va pentru ca ~i-a neglijat serviciut timp de cinci ani, problema lui fiind
repeta la l1esfiir$it. Uneori copilul va .dezvolta un simptom, sa-~'i asume din nou responsabilitatea activitafii profesionale.
eliberandu-l pe B de acesta, A $i B centrandu-se pe simptomul cop i- Pacientul a fost surprins dar a acceptat diagnosticul de lipsa de
lului in acela$i mod in care s-au centrat inainte pe simptomullui B. responsabilitate in loc de eel de depres ie, aceasta insemnand de fapt
Astfel, de pilda, copilul poate prezellta e$ec $colar sau tulburari de ca el a acceptat ~i caracterul voluntar al comportamentului sau cat ~i
comportament cum ar fi furtul. Interactiunea sotilor in jurul problemei faptul ca acesta poate fi modijicat in mod voluntar.
copilului va deveni 0 metafora care exprima in mod simbolic dificul- Daca psihoterapeutul ar fi acceptat diagnosticul de depresie i-ar fi
tatile cuplului. Pentru a ilustra acest demers psihoterapeutic Haley fast greu sa nu-l abordeze pe pacient in acela~i fet in care a facea
(1981) prezinta un caz clinic: sofia sa (susfinandu-l, incurajdndu-l, dar in acela~i timp ajungand la
Un barbat de 60 de ani suferea de 0 tulburare depresiva de mai exasperare din cauza lui), ceea ce ar fi condus cu siguranfa la e~ecul
multi ani. Psihoterapia individuala ~i de grup nu au dat nici un intervenfiei psihoterapeutice. in momentul in care soful a acceptat
rezultat. Pacientul se trezea foarte devreme in fiecare dimineata $i i~i diagnosticul de lispa de ,responsabilitate in loc de depres ie, tera-
facea probleme in legatura cu serviciul pe care I-a neglijat in ultimii peutul avea posibilitatea sa-i pretinda acestuia sa intreprinda ceva
cinci ani din cauza depresiei de care suferea. (sa lucreze cu responsabilitate la serviciu) ~i nu sa traiasca a stare
Sofia pacientului era psihoterapeut care, dupa ce copiii au cres- afectiva negativa (sa fie bine dispus). in acela~i timp psihoterapeutul
cut, ~i-a reluat serviciul unde avea succes. poate aranja situafia astfel incat ~i sofia sa-~i abordeze sOful in
Depresia sofului avea la baza urmatoarea schema bazata pe ierar- acela~i mod.
hii familiale incongruente: soful avusese pozifie dominanta in cadrul in cursul primei ~edinfe psihoterapeutul i-a recomandat pacien-
cuplului in primii ani de casatorie. Dupa ce sofia s-a dedicat acti- tului sa puna ceasul sa sune la ora trei ~i jumatate, sa se scoale ~i
vitafii de psihoterapeut unde a obfinut succes, soful a inceput sa timp de a jumatate de ora sa-~i faca griji in legatura cu serviciul.
prezinte probleme psihice. Cu cat sofia avea mai mult succes, cu atat Restul timpului el nu trebuia sa se gandeasca la problemele de
soful avea simptome mai puternice. Soful a dezvoltat 0 depres ie, serviciu. in acela~i timp el era instruit sa continue activitatea profe-
tulburare din zona de preocupari a sOfiei, depresie care reprezenta in sionala. in cazul in care nu va face acest lucru, el va trebui sa
raport cu sOfia atat a sursa de putere cat ~i a sursa de slabiciune. mareusca in urmatoarea saptamana timpul in care trebuie sa-~i faca
Sofia se afla intr-o pozifie de superioritate avand succes profesional griji.
~i acordand sprijin ~i sfaturi sOfului, dar ~i intr-o pozifie de La ~edinfa urmatoare pacientul a afirmat ca a pus ceasul sa sune
inferioritate deoarece nu reu~e~te sa-~i ajute soful in mod eficient. doar a singura data, el refuzand in continuare sa mai faca acest lucru
lnteracfiunile in jurul depresiei sOfului reprezinta a analogie pentru deoarece i se pare stupid. Pacientul a dorm it foarte bine tot timpul,
196 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 197

iar problema insomniei nu s-a mai manifestat pe parcursul psiho- Terapeutul a spus ca fntre cei doi sofi are loc 0 nein{elegere :ji ca
terapiei. in acelasi timp el nu si-a mai facut multe griji fn legatura cu este nevoie de 0 modalitate noua de a-si verifica modul de
activitatea profesionala .Ji a fnceput sa-~'i reorganizeze munca la comunicare. Astfel, soful a fost instruit ca de trei ori fn cursul
birou. saptamanii care urmeaza sa ajirme ca este iresponsabil :ji incom-
La al doilea interviu a participat si sofia: era 0 persoana agrea- petent, iar sofia trebuia sa ghiceasca daca el simte cu adevarat acest
bila Si care finea mult la sOful ei. Ea afost de acord cu diagnosticul Si lucru sau doar se preface. De:ji a afirmat ca indicafia este stupida,
a acceptat sa colaboreze la acfiunea de a-I face pe sof sa redevina soful afost in cele din urma de acord .1'-0 urmeze.
responsabil. Terapeutul i-a cerut safaca un plan dupa care sOful sa Terapeutul s-a bazat fn demersul sau pe faptul ca sofia, ne:jtiind ce
fndeplineasca unele obligafii profesionale. Daca acesta refuza sa Ie simte sOful cu adevarat, nu va reacfiona la afirmafiile acestuia fn
fndeplineasca, sofia trebuia sa Ie fndeplineasca ea, desi acest lucru modul sau obisnuit.
reprezenta 0 pierdere jinanciara serioasa pentru familie, soful jUnd in cursul saptamanii urmatoare terapeutul a ajlat ca sOful nu a
priceput fn probleme economice iar sofia nefiind priceputa. SOfia urmat indicafiile sale. Atunci el i-a cerut sa afirme ca este irespon-
trebuia sa-i telefoneze sofului fn fiecare zi la serviciu pentru a se sabil :ji incompetent fn cursul :jedinfei de psihoterapie, ceea ce
asigura ca acesta lucreaza. Prin intermediul acestor instrucfiuni pacientul a realizat cu mare dificultate. Sofia ~'i terapeutul i-au
psihoterapeutul a exagerat un aspect al relariei ierarhice incon- adresat critici afirmand ca el nu era prea credibil fn calitate de
gruente Si anume aceea fn care sofia era fn pozifie de superioritate si persoana iresponsabila Si incompetenta.
soful fn pozifie inferioara. Se astepta prin aceasta ca cei doi sa-si Modelul obi:jnuit de interacfiune fntre cei doi sofi funcfionase
reorganizeze fntr-un mod mai rezonabil interacfiunile. pana atunci dupa schema: soful se plange fn legatura cu problemele
Dupa doua saptamani soful a facut progrese serioase la serviciu. sale, iar sofia fi ofera sprijin :ji asigurari.
in acest moment i s-a spus sofiei ca ea :ji-a neglijat sOful de cand s-a in cadrul noii interacfiuni sOful se preface ca se plange, iar sofia
angajat fn activitatea profesionala. I s-a cerut ca fn urmatoarea il critica pentru ca nu se preface suficient de bine. in mod implicit din
saptamana .1'(1 petreaca doua seri fn compania sofului ~'i sa acorde aceasta interacfiune rezulta faptul ca sofului fi vine greu sa apara
cate 0 jumatate de ora pe zi unor discUfii cu soful pe tema viefii lor iresponsabil si ineficient. Deoarece sOful nu mai era deprimat :ji avea
personale. succes fn activitatea profesionala, terapeutul a sugerat cuplului ca fn
Interogand pe cei doi sofi cu privire la viafa sexuala, terapeutul a loc sa mai vina la sedinfa viitoare de psihoterapie sa mearga la
ajlat ca totdeauna sOful era inifiatorul relafiilor sexuale. Pornind de restaurant.
la acest fapt i s-a cerut sofiei ca saptamana viitoare sa inifieze ea in felul acesta terapeutul se detaseaza de cuplu fnainte de term i-
comportamentul sexual. Terapeutul a oferit explicafia ca soful s-a narea terapiei.
comportat atat de protector fafa de sofie fncat nu i-a oferit posibi- Dupa fnca doua saptamani cei doi sofi au raportat modificari
litatea sa aiba inifiativa unei relafii intime. Afirmand ca soful s-a pozitive. in aceasta situafie terapeutul propune fncheierea teorapiei
manifestat protector fafa de sofie fn ceea ce prive:jte relafia sexuala, fixand un interviu de verificare peste cateva luni. La aceasta intalnire
psihoterapeutul fl situeaza pe acesta fntr-o pozifie de superioritate sofii s-au prezentat bine.
fafa de sofie. in concluzie, fn acest caz intervenfiile psihoterapeutice au fost
Dupa fnca doua saptamani sofia a afirmat ca sOful s-a comportat urmatoarele:
Si mai bine la serviciu, a fost bine dispus si chiar a realizat ceva 1. Terapeutul refuza modul fn care cuplul defineste problema,
deosebit pe plan profesional. Soful si-a minimalizat succesul schimbdnd eticheta de depresie cu cea de iresponsabilitate. in
pldngandu-se defaptul ca lucrurile merg lafel de prost ca:ji fnainte.
198 IRINA HOLDEVICI

consecin!a sistemul de interac!iuni care se structureaza in jurul CAPITOLUL 11


simptomului se modifica.
PSIHOTERAPIA PRIN INTERVENTIE
,
2. Instruc!iunea paradoxala ca pacientul sa se trezeasca obliga- ...,

toriufoarte devreme a rezolvat problema insomniei. PARADOXALA


3. SOfia a primit sarcina sa-l ajute pe so! sa devina mai respon-
sabi!. in felul acesta un aspect al rela!iei ierarhice incongruente a
fost exagerat ~'i anume acela In care sofia se ajla In pozijie de Paradoxuri1e au fascinat omenirea inca din cele mai vechi timpuri.
superioritate iar so!ul In pozifie de inferioritate §i neajutorare. Este cunoscut paradoxullui Epimenides din Megara, care spunea:
Aceasta reprezenta 0 interven!ie paradoxala men ita sa-l provoace pe Toti cretanii sunt mincino~i
so! sa se revolte Itrpotriva acestui tip de interac!iune, ceea ce el a §i Epimenides este cretan
facut reluand controlul asupra activita!ii sale profesionale. Deci, Epimenides este mincinos.
4. I s-a dat so!ului instruc!iunea paradoxala conform careia sa Dar daca Epimenides este mincinos, atunci afirmatia "toti cretanii
pretinda ca manifesta simptomu!. sunt mincino~i", trebuie sa fie 0 minciuna.
Interac!iunile dintre cei doi soli s-au ameliorat astjel incat ei au Psihoterapia prin paradox se bazeaza pe principiul ca ne a~teptam
Inceput sa petreaca mai mult timp impreuna, iar activitatea sexuala a ca 0 persoana sa se modifice, ramanand de fapt neschimbata.
cuplului s-a diversificat. Odatli ce relalia lor s-a ameliorat ei nu au Cea mai simpla forma de paradox pragmatic sau terapeutic consta
mai avut nevoie sa interacfioneze In jurul simptomului ca 0 analogie in prescrierea simptomului, cu alte cuvinte, aceasta inseamna incura-
.}i in acela~'i timp 0 solulle la problemele lor. jarea pacientului sa devina tot mai simptomatic.
Terapeutul a organizat via!a cuplului asifel incat problemele de Cristine Watson (1985) supunand conceptul de paradox ~i psiho-
putere §i slabiciune sa nu mai fie centrate pe comportamentul terapie prin interventie paradoxala metodei de explorare a opiniilor tip
simptomatic, iar apoi el a modificat total modul de organizare a Delphi, realizeaza 0 sinteza a principalelor idei ~i definitii in legatura
interacliunilor cuplului. cu aceste concepte, elaborate de un grup de exphti.
A rezultat ca psihoterapia prin paradox este acel demel'S terapeutic,
in cadrul caruia terapeutul:
• Transmite un mesaj prin intermediul caruia limiteaza schimbarea
pacientului sau a familiei aflate in terapie.
• Transmite doua mesaje contradictorii, dintre care unul corespunde
contextului psihoterapeutic ~i care implica ideea ca 0 schimbare ar
trebui sa aiba loc, iar al do ilea mesaj transmis direct de catre terapeut
postuleaza faptul ca schimbarea nu trebuie sa aiba loc.
• Exagereaza unele componente ale pacientului sau familiei sau
folose~te surpriza pentru a-i ~oca ~i a-i seoate dintr-un cadru de
referinta rigid.
• Contracareaza, printr-un paradox terapeutie, modurile parado-
xale ~i absurde ale fami1ii1or aflate in terapie de a-~i aborda prob1e-
mele proprii.
200 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 201

• Localizeaza posibila functionare a comportamentului - problema Palozzoli (1981) spunea ca "oamenii sunt mai u~or influentati
~i il descrie ca pe un comportament care se mentine prin mecanisme atunci cand a~teapta un anum it mesaj ~i primesc in schimb un mesaj
homeostatice.
cu totul diferit", iar Erickson ~i Rossi (1979) subliniau faptul ca orice
• Apreciaza pozitiv comportamentele tuturor participantilor la expectatie de tip ~oc sau surpriza fixeaza pentru moment atentia ~i
terapie in cadrul unui anumit context sau situatie. intrerupe ~irul vechilor asociatii facilitand schimbarea.
Trebuie precizat faptul ca este paradoxala acea interventie a tera- Din acest motiv este eficient ca orientarea terapeutica sa aiba drept
peutului pe care pacientul sau familia 0 percepe ca fiind lipsita de scop modificarea cursului gandirii pacientului referitoare la problema
logica, contrara simtului comun sau irelevanta pentru scopurile sa. Dad nu se procedeaza astfel, terapeutul poate intra in jocul
terapiei. Nu atat interventia prin ea insa~i este paradoxala, ci modul in pacientului, repetand la nesfar~it aceea~i secventa comportamentala ~i
care aceasta este privita ~i inteleasa de pacient.
-Iacand ca terapia sa e~ueze.
Dintre definitiile din literatura de specialitate preferate de partici- Cheile demersului terapeutic prin paradox sunt "a gandi diferit" ~i
pantii din cadrul grupului de experti investigati de Watson (1985) "a actiona imprevizibil" (Cade, 1985).
mentionam cateva:
Nu este insa suficient ca terapeutul sa actioneze imprevizibil, ci
1) 0 interventie prin paradox poate fi definita astfel: "in cadrul
aceasta imprevizibilitate trebuie sa se refere la aspectele de esenta ale
unui context in care pacientul vine la terapie pentru a se modifica,
demersului psihoterapeutic.in cursul acestui demers trebuie stabilite
terapeutul ii cere sa se comporte intr-o ~i mai mare masura a~a cum nu
noi conexiuni ~i trebuie acordate noi semnificatii diferitelor aspecte
dore~te pacientul, respectiv sa produca ~i mai mult comportamentul
ale problemei care il framanta pe pacient.
nedorit; tinand seama de caracterul involuntar al comportamentului
Utilizarea paradoxului in terapie capteaza atentia ~i poate furniza
nedorit, terapeutul ii cere pacientului sa produca in mod voluntar
respectivul comportament (Madanes, 1981). un nou curs gandirii. Astfel, individul nemaiavand raspunsuri presta-
bilite va raspunde la stimularea prin paradox printr-un comportament
2) 0 interventie paradoxala este orice indicatie, comanda, predic-
de cautare pentru a descoperi un raspuns adecvat. Datorita stimulului
tie, afinnatie, care, dadi este urmata sau acceptata, va produce opusul
a ceea ce se solicita prin intermediu] ei. nea~teptat, pacientul poate intra spontan intr-o stare de transa u~oara,
SuccesuI interventiei paradoxale depinde de evitarea de catre care poate fi adancita de terapeut sporind eficienta demersului
pacient sau familie a instructiunilor terapeutului sau de urmare a lor psihoterapeutic (Lankton, 1985).
pana la punctul absurditatii urmand apoi restructurarea prin rico~eu Functionarea paradoxului se explica ~i prin aceea ca el reprezinta 0
(Papp, 1980). modalitate de a sparge cercul vicios prin intermediul caruia un simp-
3) Interventia prin paradox este acea interventie men ita sa produca tom este mentinut ~i exacerbat (Este cunoscut faptul ca omul, cu cat
schimbari de ordinul II, respectivschimbari in structura sistemului dore~te mai mult sa adoarma, cu atat ramane mai multa vreme treaz,
aflat in terapie (Watzlawick ~.a., 1974). instalandu-se insomnia).
Se poate spune, cu alte cuvinte, ca interventia pI'in paradox, refe-
ritoare la un simptom consta in a solicita c1ientul (individ, cuplu, fa-
milie) sa faca ceea ce ei fac deja, in viziunea terapeutului aceasta
indicatie putand contribui la 0 schimbare.
Acest tip de interventie contine in sine un element surpriza, fiind
contrara unor expectatii rezultate din context ~i parand nelogica din
punctul de vedere al acestor expectatii ale pacientului.
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 203
202 IRINA HOLDEVICI

Istoricul abordarilor psihoterapeutice conditiile de care pacientul se teme. Intentia paradoxala are rolul de a
prin interventia paradoxala intrerupe cercul vicios in care se mi~ca pacientul prin reducerea sau
eliminarea anxietatii de anticipare. Frankl sublinia faI"tul ca el nu trata
Inceputuri]e psihoterapiei prin interventie paradoxala au fost m- numai simptomul, ci modifica atitudinea pacientului fata de nevroza
cute de grupurile din Palo Alto, din cadru] Institutului de cercetari sa.
menta]e, ~i s-au concretizat In ]ucrarea: "Aspectele pragmatice ale Rosen (1953) este un alt terapeut care a contribuit la dezvoltarea
comunicarii umane" a lui Watz]awick, Beavin ~i Jackson (1967). terapiei prin interventia paradoxala. EI a pus la punct un sistem de
Cu toate acestea este 0 eroare sa spunem ca tehnicile bazate pe psihoterapie in care se pune accent pe rejucarea unor aspecte ale com-
paradox s-au nascut 0 data cu cercetarile acestor specia]i~ti, deoarece portamentului psihotic (ciind pacientul are tendinta sa se comporte
elemente ale acestor tehnici figurau In mod implicit 111 diferite sisteme bizar, terapeutul ii va recomanda sa joace episodul morbid intr-o
de psihoterapie. maniera cat mai florida, sa "auda vocile" sau sa "vada vede-niile").
Astfel, Alfred (19]4) a fost primul care a scris despre strategii]e Aceasta strategie avea drept scop descurajarea aparitiei simptomului
bazate pe paradox (Mazdzierz, Macchitelli ~i Lisiecki, 1976). ~i ideea de a-I ajuta pe pacient sa-~i elimine simptomul.
Dun]ap (1928, ]930) a dezvoltat In psihoterapie procedeu] denumit Gestalt - terapeutii utilizeaza adesea tehnica exagerarii care
"practica negativa" care consta din prescrierea simptomului ~i care era presupune a cere clientului sa repete ~i sa amplifice anumite gesturi in
uti]izat pentru simptome ca onicofa]ogia, enurezisu] sau ba]bismul. ideea di un gest poate fi 0 incercare incompleta de a comunica
Principiu] "practicii negative" a fost ap]icat ~i de psiho]ogii beha- (Levitsky ~i Pearks, 1970).
viori~ti. Astfel, Hull (1943) a elaborat un sistem teoretic pentru a Emright (1970) prezinta un caz deosebit de sugestiv de amplificare
exp]ica aceste practici, e] punfmd ]a baza lor conceptu] de "inhibitie a tehnicii exagerarii: 0 pacienta prezenta un tic caracterizat prin aceea
reactiva". ca mcea un gest rapid cu degetul pe brat. Cand mi~carea a fost ampli-
Satietatea de stimuli este 0 tehnica behaviorista mai recenta, tehl1ica ficata, a rezultat ca, de fapt, femeia mcea semnul crueii.
ce se aseamal1a cu metodele bazate pe paradox. Ea implica 0 expUl1ere Farrely (Farrely ~i Brandsma, 1974) a pus la punet psihoterapia
repetata ~i il1tensiva ]a actiunea stimulului dezirabi] pentru pacient. provoeata, care utilizeaza ~i ea metode de interventie prin paradox.
Astfel, Ayllon, 1963 (cit. Weeks ~i L'Abate, 1982) relateaza cazul Aeest tip de terapie are drept scop sa produca un raspuns emotional
unui pacient care avea obiceiul sa sfa~ie prosoape. Persona1ul medical foarte puternic la pacient. Autorul utilizeaza mult tehniea exagerarii
a fost instruit sa-i puna la dispozitie cat mai multe prosoape timp de 5 simptomu]ui. Elementul eheie al acestui tip de terapie este umorul,
saptamani, pana cand comportamentul simptomatic a disparut. care utilizeaza tehniei ca exagerarea, grimase]e, distorsionarea, ridico-
Unul dintre cei mai reprezentativi precursori ai psihoterapiei prin lul, sareasmu], ironia ~i anecdotele.
paradox a fost Frank] (1939), care a pus la punct un demers terapeutic Poate cel mai important precursor al psihoterapiei prin paradox a
bazat pe principii existentiale, pe care I-a denumit logoterapie. Scopul fost talentatul hipnoterapeut Mitton Erickson. lnfluenta aeestuia
]ogoterapiei era sa-] determine pe pacient sa-~i accepte in mod asupra dezvoltarii domeniului psihoterapiei prin paradox este oareeum
con~tient responsabi]itati]e persona]e. Una dintre tehnicile de baza ale indireeta, majoritatea lucrarilor sale fiind prezentate de discipolul sau
logoterapiei este "intentia paradoxaHi" care consta in a solicita pacien- Haley (1973) care a subliniat faptul ca Erickson a fost un maestru in
tului sa fadi sa apara in mod voluntar simptomul. Intentia paradoxaHi utilizarea paradoxului atat in hipnoza, cat ~i in psihoterapie in general.
se bazeaza pe principiul ca nevroza anxioasa ~i reactiile de tip fobic se Erickson ~i Rossi (1975) identifica 0 serie de solicitari de tip
caracterizeaza prin anxietate anticipatorie, care, la randul ei genereaza conflictual utilizate in hipnoterapie, ea de pi Ida:

J
204 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 205

- oferirea unei alegeriJibere intre alternative comparabile ("dore~ti Natura umana §i teoria paradoxala
sa intri in transa acum sau mai tarziu?"); a schimbarii
- solicitarea nivelului con~tient cu efecte asupra nivelului subcon-
~tient ("daca subcon~tientul tau dore~te sa intre in transa se va ridica Watzlawick ~.a. (1974) arata ca exista doua tipuri de modificari ale
mana dreapta, altfel se va ridica mana stanga"); comportamentului:
- utilizarea timpului ca agent al alternativei contradictorii (ex.: a) Modificari de ordinull, in cadrul carora sistemul in sine ramane
"dore~ti sa scapi de aceasta deprindere saptamana aceasta sau neschimbat, in timp ce partile cu elementele sale se modifica.
saptamana viitoare?"). Aceste modificari sunt liniare, mecaniciste, cantitative, ele imp li-
Stephen Lankton ~i Carol Lankton (1985), studiind lucrarile lui cand utilizarea mereu a acelora~i strategii de rezolvare de probleme.
Erickson, sintetizeaza obiectivele terapiei de tip ericksonian astfel: De pilda, tatal incearca sa rezolve tulburarea de comportament a fiului
1) Abordarea structurala a sistemului din cadrul caruia face parte pedepsindu-l din ce in ce mai mult, ceea ce nu rezolva problema,
pacientul (psihoterapie de familie). interactiunea dintre tata ~i fiu ramane neschimbata.
2) Inducerea un or modificari durabile in comportamentul b) Modificari de ordinul 2, care se refera la schimbarea sistemului
individual.
in ansamblu. Ele sunt bru~te ~i radicale, reprezentand un salt al siste-
3) Trasarea unar sarcini ~i dezvoltarea unor comportamente adec- mului la un alt nivel de functionare. in acest caz modificarea este de
vate nivelului de varsta al pacientului. natura calitativa, nu este previzibila in mod logic ~i apare adesea
4) Restructurarea atitudinala (modificarea sistemului de perceptii, brusc, nelogic, nea~teptat.
atitudini ~i convingeri ale pacientului). Interventiile prin paradox produc modificari comportamentale de
5) Dezvoltarea la pacient a unei flexibilitati afective ~i emotionale. ordinul2. (De pilda, tatal incearca sa aplice 0 metoda complet diferita
6) Modificarea gandirii legate de imaginea de sine (Se dezvolta ~i nea~teptata ca de exemplu aceea de a-~i incuraja fiul sa se poarte
capacitatea pacientului de a anticipa modul in care va folosi noile urat).
solutii in situatii variate; este yorba de a se imagina pe sine competent Simptomul a fost considerat in mod traditional ca un comporta-
~i capabil de a rezolva anumite situatii). ment bizar, strain, necontrolabil, reprezentand 0 slabiciune a omului.
7) Utilizarea paradoxului conform careia bucuria de viata are la El a fost tratat de catre psihoterapia traditionala ca un du~man al
baza un mare efort de autodisciplina. purtatorului sau ~i al terapeutului, sarcina comuna a acestora fiind de
in terapiile sale, Erickson utiliza frecvent sistemul de inductie a lupta impotriva lui, de a-I vindeca. Psihoterapia prin paradox
hipnotica dub la, cu doi terapeuti, care dadeau adesea sugestii contra- considera simptomul ca pe un prieten sau un aliat al pacientului, care
dictorii pacientului. va trebui sa coopereze cu propriul simptom. Simptomul este acela
Studii interesante ~i recente asupra psihoterapiei prin paradox au care face schimbarea posibila, motiv datorita caruia se cere pacien-
prezentat ~i Pallozolli, Cecchin, Prata ~i Boscolo (1978); Weeks ~i tului sa continue sau sa exagereze producerea simptomului.
L'Abate (1982); (1985); Watson (1985); Cade (1985); Frankl (1985); Simptomele trebuie abordate in mod dialectic in termeni de
Lankton (1985); Rohrbaugh (1985); Madanes (1984) ~.a. opozitie, bipolaritate, contradictie (Rychlak, 1976).
Milton Erickson era de parere ca simptomul este un mod al pa-
cientului de a comunica cu terapeutul. Acesta trebuie sa-~i puna
intrebarea in ce mod simptomele sunt adaptive pentru pacient, ce
beneficiu obtine acesta de pe urma lor.

J
206 IRmA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 207

Astfel, primul pas in cadrul terapiei prin paradox este accentuarea pentm un alt tip de comportament. lata, pentru exemplificare, 0 secventii
partii pozitive a simptomului, urmata de redefinirea acestuia in ter- (Madanes, 1984): Tatal vine de la serviciu anxios ~i ingrijorat de faptul ca
meni pozitivi. 0 abordare in termeni pozitivi a simptomului poate ar putea fi concediat. Sotia Incearca sa-l incurajeze, iar copilul dezvolta un
oferi pacientului sentimentul autocontrolului, aI stapanirii situatiei. astm bron~ic. Tatal incepe sa aiba grija de copiI, illncurajeaza, ii adminis-
Stanton (1981 b) ne reprezinta 0 abordare strategica (sistemic treaza tratamentul. EI nu mai este omul speriat ca va fi concediat, ci omul
paradoxica) asupra disfunctiei: competent, adultul sigur de sine In relatia cu copilul. Este oare posibil sa-
a) Simptomul trebuie privit ca un tip particular de comportament ~i fi planificat copilul comportam~ntul pentru a-~i ajuta tatal? Aceste
care functioneaza ca un mecanism homeostatic care regleaza tranzac- comportamente sunt, de regula, necon~tientizate. Aceasta incercare a
tiile familiale. ' copilului de a-~i ajuta parintii creeaza adesea 0 problema mai grava dedit
b) Problemele p'lcientilor l1Utrebuie abordate separat din contextul cea initiala, pentm ca puterea copilului izvorata din simptom, asupra
in care apar ~i separat de functiile carora Ie servesc. parintilor poate deveni exagerata ..
c) Nu trebuie sa ne a~teptam ca un individ sa se schimbe prea mult, Cand "planul" copilului este demascat, strategia de rezolvare a proble-
daca nu se schimba sistemul din care face el parte (familial, de pilda). mei devine evidenta: a aranja un nou tip de interactiune In cadml siste-
d) Insight-ul (iluminarea) In sine nu este un precursor absolut mului familial, care duce la acela~i rezuItat, dar In absenta simptomului.
necesar al schimbarii. Uneori, aceste planuri pot avea ~i un caracter con~tient deliberat
Scopul simptomului COl1sta in a mentine sistemul nemodificat, ("daca sunt bolnav tata nu 0 sa mai pIece de acasa ~i nu 0 sa mai bea").
inghetat in repetitii de tip cerc vicios sau de a cre~te frecventa com- Este, insa posibila ~i varianta in care tatal poate solicita in mod
portamentelor de tip apatic sau abuziv care, in cele din urma, pot sa incon~tient respectivul comportament din partea copilului sau acesta
destrame Insu~i sistemul in cadrul caruia au aparut (L' Abate, 1985). este solicitat de mama, pentru a se elibera de necesitatea de a-~i
Se produce unnatorul fenomen: sistemul integrat intr-un proces sustine sotuI. .
patologic I~i pastreaza echilibrul de forte prin aceea ca elementul sau Atunci cand comportamentul problema reprezinta 0 metafora pentru
cel mai slab, de regula purtatorul de simptom, capata putere ~i control un alt comportament problema, apare 0 incongruenta in organizarea
asupra intregului sistem familial. ierarhica a sistemului familial (de pilda, copilul preia pozitia de lider al
familiei). Sarcina terapeutului este sa Inteleaga tipul de relatii, sa modi-
fice metaforele, sa aranjeze redistribuirea beneficiilor ~i sa renegocieze
Simptomul ca metafora contractele dintre parteneri. In cadrul acestor strategii psihoterapeutice,
tehnicile bazate pe paradox au un rol insemnat.
Madanes (1984) afirma ca simptomul este un mesaj care poate ex-
prima altceva decat apare in mod explicit (are un sens secundar).
Astfel, cand un copil spune ca il doare capul, el se poate referi la Indicatiile nozografice ale psihoterapiei
mai multe tipuri de dureri. El poate spune ca sentimentele sale sunt prin interventie paradoxala
lovite ~i "il dor", ca mama sa sufera sau poate cere in mod indirect
ajutor la leclii. in acela~i timp, un tip sau 0 secventa de interactiune Stanton (1981 b) (Cit. Weeks $i L'Abate, 1981) studiind literatura
intre dol sau mai multi indivizi poate avea sens metaforic. de specialitate a gas it ca interventia prin paradox a fost utilizata cu
Cand 0 familie se prezinta la terapie, terapeutul trebuie sa fie atent succes In urmatoarele situatii: tulburari legate de adolescenta,
daca nu cumva problema pe care aceasta 0 ridica, este 0 metafora alcoolism, alte forme de toxicomanie, anorexie ~i dezordini alimen-

I
209
208 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

tare, anxietate, astm, tulburari de comportament, delicventa, probleme • Cfmd membrii sistemului familial sunt legati unul de altul prin
emotionale ale copiilor, depresie, enurezis, encomprezis, homosexua- intermediul unui comportament de lupta.
litate, cecitate isterica, crize de identitate, fuga de acasa (vagabondaj), • Cand se constata in cadrul sistemului familiallipsa dorintei de a
probleme maritale, comportament obsesiv-compulsiv, idei obsesive, coopera ~i de a stabili acorduri.
paranoia, depresii ~i psihoze post-partum, ejaculare precoce, logo- • Cand familia ca sistem are tendinta de a continua ~i perpetua la
fob ie, schizofrenie, probleme ~colare, alte probleme sexuale, tulburari nesfiir~it acelea~i scheme de compOliament in ciuda tuturor tipurilor
de somn, balbism, tentative de suicid, transpiratii excesive, stari de de interventii.
voma, dureri de stomac, probleme de munca. • In sistemele familiale in care copiii sau adolescentii au un
Opinia no astra, formata in urma consuItarii literaturii de specialitate comportament menit sa duca la dezbinarea parintilor.
~i a experientei clinice, este ca trebuie sa fim mai rezervati in ceea ce • In sistemele familiale unde se utilizeaza frecvent comunicari
prive~te prescrierea acestei forme de psihoterapie in psihoze (schi- bazate pe descalificare (Weeks ~i L'Abate, 1982). interventie
zofrenie, paranoia, depresii endogene), dit ~i in domeniul comporta- Aceia~i autori considera ca, de~i psihoterapia prin
este totu~i
mentului suicidar. in cazul psihozelor, afec~iuni de etiologie endogena, paradoxala este utila intr-o multitudine de situatii, ea
esential este tratamentul medicamentos, psihoterapia in diverse Ie forme contraindicata in urmatoarele cazuri:
putand fi utilizata ca adjuvant in starile de remisiune. in ceea ce prive~te • In situatia in care pacientul nu este implicat activ in procesul
comportamentul suicidar, cu exceptia celui de tip demonstrativ, consi- terapeutic (subiecti adu~i cu forta la psihoterapie de instante judeca-
deram ca interventia psihoterapeutica este insuficienta. Mai mult, 0 tore~ti sau de familie).
psihoterapie prost condusa, realizata de catre un terapeut lipsit de • Sociopatii, care adesea au tendinta de a modifica sarcina
experienta nu poate preintampina punerea in aplicare a tentativelor de terapeutica in folosul lor, potrivit propriilor nevoi.
suicid. • Paranoizii, care pot sesiza "pacaleala" ascunsa in interventia
Weeks ~i L'Abate (1982) sustin ca "terapist-killerii" ~i toxicomanii terapeutidi, fapt ce-i determina sa devina suspicio~i ~i prudenti.
psihoterapiei rezistenti la alte tipuri de psihoterapie reactioneaza • Pacienti cu comportament destructiv-suicidar sau homicidar. E
pozitiv la psihoterapia prin interventie paradoxala. de la sine inte1es ca terapeutul nu va prescrie comportamentul sui-
"Terapist-killerii" sunt acei subiecti care au mcut un numar de cidar. Totu~i, comportamente de acest tip au fost tratate prin inter-
psihoterapii mra succes ~i care, parca simt 0 satisfactie in a arata cat
ventii de tip paradoxal de catre Farrelly (Farrelly ~i Brandsma, 1974),
de lipsite de eficienta au fost acestea.
care a provocat la ace~ti pacienti un raspuns afectiv puternic (furie),
Toxicomanii psihoterapiei sunt acei pacienti care reu~esc sa tra- criticandu-le metodele alese pentru sinucidere ~i mcand sugestii
iasca pentru ~edinta lor de psihoterapie, ei caut.and ajutor dar reu~ind
absurde in legatura eu modul cel mai potrivit de a se sinucide.
totdeauna sa-l saboteze. Pentru ace~ti pacienti rezistenti,terapia a
Noi sustinem in continuare ideea ca utilizarea acestui gen de
devenit mai curand 0 parte a problemei decat 0 parte a solutiei, tera-
interventie la sinucideri este riscanta ~i este mai indicat sa fie evitata.
peutul fiind prins in sistem in a~a fel incat problema este men-tinuta
Rohrbaugh ~.a. (1977) a aratat ca interventia prin paradox este
(pacientul continua psihoterapia dar nu se vindeca).
In ceea ce prive~te interventia prin paradox in psihoterapia de nepotrivita ill situatii de criza ~i instabilitate. problemele de tipul de-
familie, s-a constatat ca aceasta este utiJa cand familia in ansamblu compensarilor acute, reactiilor de doliu, de pierderea situatiei pro fe-
sau unul din subsistemele sale se afla in criza de dezvoltare. FamiliiIe sionale nu trebuie abordate prin metode bazate pe paradox.
prezinta 0 serie de disfunctii in cazul carora interventia prin paradox Fisher ~.a. (1981) au identificat 4 modele familiale in cazul carora
este indicata. interventia prin paradox este contraindicata:

J
210 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 211

1) La familiile haotice, cu structuri vag conturate, care nu prezinta


Principiile psihoterapiei prin paradox
o problema clara sau au un comportament psihopatologic care se
repeta. (adaptat dupa Weeks §i L'Abate, 1981)

2) La familiiJe imature, unde parintii infantili cauta in terapeut 0


figura de tip parenteral. 1) Modificarea sistemului de referinta din care este abordat simp-
tom ed, acesta fiind valorizat pozitiv in fata pacientului.
3) La familiile impulsive care i~i exprima comportamentul ostil in 2) Abordarea sistematica a problemei de rezolvat. Simptomul nu
mod deschis ~i neadecvat, aceste familii pot sa inteleaga paradoxul este privit izolat ci este in mod necesar legat de sistemul familial in
intr-un mod destructiv.
care este inglobat pacientul.
4) La familiile care tind sa plaseze asupra altora responsabilitatea 3) Producerea voluntara a simptomului. Realizarea intentionala a
legata de propriile probleme ~i care accepta interventia manifestand 0 acestuia face ca subiectul sa devina responsabil de amplitudinea
opozitie slaba, tara comportament de opozitie activa. simptomului.
4) Prescrierea unei secvente de interventii paradoxale care sa
e~aloneze in timp, pentru a impiedica reaparitia comportamentului
Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca interventia simptomatic. ~el mai frecvent se utilizeaza unnatoarea secventa de
psihoterapeutica prin paradox interventii terapeutice:
- valorizarea pozitiva a simptomului;
- prescrierea simptomului;
Haley (1976) a pus in evidenta 0 serie de reguli sau conditii pe
- prevederea unor recaderi;
care trebuie sa Ie indeplineasca aceasta metoda de psihoterapie:
- prescrierea unor recaderi.
• Relatia terapeutica trebuie definita ca 0 relatie care atrage dupa
5) Implicarea activa a pacientului in demersul psihoterapeutic.
sine 0 schimbare (acest contract poate avea un caracter implicit).
• Problema de rezolvat trebuie sa fie clar definita. Frecvent se recurge la prescrierea ritualizata a simptomului (loc,
timp, modalitate de desfli~urare) sau la conditionarea tehnicii para~
• Scopurile ~i obiectivele terapiei trebuie precizate cu maxima
claritate. doxale de un alt eveniment care va avea loc in mod sigur (ex. de cate
ori apare persoana X, pacientul trebuie sa manifeste simptomul).
• Terapeutul trebuie sa of ere pacientilor un plan sau 0 strategie de
urmat.
• Persoana din familie care actioneaza ca autoritate in ceea ce Descrierea principalelor tehnici §i strategii
prive~te mentinerea problemei de rezolvat trebuie descalificata cu bazate pe paradox
tact.
• Terapeutul trebuie sa dea pacientului sau familiei 0 sarcina sau Tehnicile prin paradox pot sa se adreseze indivizilor, cupluril<?f
directiva cu continut paradoxal, care nu face dedit sa incurajeze sau familiilor.
comportamentul simptomatic. Weeks ~i L'Abate (1982) disting trei categorii de tehnici bazate pe
• Terapeutulnu pretinde ca ar produce ameliorarea, aceasta fiind paradox:
pusa pe seama pacientului sau familiei. Mai mult, terapeutul i~i ex- - Tehnici de categoria I - de nivel individual: interventia psiho-
prima mirarea cand ameliorarea se produce, deoarece el este cel care terapeutica este indreptata asupra unui singur subiect.
prescrisese simptomul sau prevazuse reciiderea. - Tehnici de categoria a II-a - de nivel international: interventii
prin paradox care se intrepatrund ~i sunt dirijate spre unul sau mai
multi, subiecti' luati'. ca indivizi izolati.,
...
212
IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 213

- Tehnici de categoria a III-a - de nivel tranzactional sau sistemic: aceasta ii da sotului ei ~ansa sa arate cat este el de puternic, activ,
interventia prin paradox este indreptatii asupra unor comportamente grijuliu ~i protector. Dandu-~i seama de consecintele negative ale
aflate in interaqiune in cadrul unui sistem. De regula, aceste tehnici comportamentului ei, pacienta face tentative sa se schimbe.
se aplica in cazul psihoterapiei de familie.
2) Reetichetarea
Rohrbaugh ~.a. (1977, 1981) au impartit interventiile prin paradox Consta in modificarea etichetarii unei persoane sau situatii, :rara a
in doua mari grupe, dupa modul in care pacientul accepta sau respinge
interventia: modifica in mod necesar ~i sistemul de referinta din care acesta este
a) Strategii paradoxale bazate pe colaborare privita. De regula, eticheta "rea" se inlocuie~te cu una "buna" ,
punandu-se accentul pe pozitiv, adaptativ, normal.
in cadrul acestor tehnici modificarea comportamentala se obtine Reetichetarea modifica atitudinea pacientului fata de propria per-
atunci cand pacientul incearca sa indeplineasca prescriptiile tera-
peutice paradoxale. soana ~i fata de propriul comportament. Noua etichetapoate contine
in sine ideea di simptomul este un "instrument" al schimbarii, creand
Aceste strategii bazate pe complezenta aqioneaza in doua moduri:
la pacient setul cu privire la faptul ca schimbarea este iminenta. in
fie pacientul va gasi ca e imposibil sa se conformeze prescriptiilor
acela~i timp, acest procedeu da pacientului ~i un sentiment sporit de
terapeutului, fie aceste prescriptii vor crea 0 situatie aversiva pentru autocontrol.
pacient tennen, 1977, 1981).
Haley (1973) descrie un caz tratat de Erickson in care un tanar, cu
Acest tip de interventie se potrive~te pentru tratarea obsesiilor,
atacuriIor de panica ~i a altor tipuri de simptome impotriva carora reputatia de play-boy a fost impotent in noaptea nuntii. Mireasa s-a
pacientii au tendinta de a 1upta. simtit dezamagita ~i a reactionat agresiv respingand partenerul.
b) Strategii paradoxale bazate pe opozitie Tehnica reetichetarii a constat in aceea ca terapeutul a :racut afirmatia
Se bazeaza pe ideea ca pacientu1 se va opune indeplinirii ca impotenta tanarului a fost un compliment la adresa frumusetii
directivelor axate pe paradox. doamnei. El a fost atat de cople~it de frumusetea acesteia incat s-a
Terapeutul i~i propune ca pacientul sa nu indeplineasca ceea ce i . simtit ~i chiar s-a manifestat incompetent in fata acestei frumuseti.
se cere ~i prin aceasta sa se modifice. 0 astfel de strategie este 3) Prescrierea simptomului
utilizata cu succes la cuplurile care se cearta in continuu ~i carora Ii se Este cea mai raspandita tehnica a psihoterapiei prin paradox.
prescrie sa se certe in continuare sau Ii se spune ca nu sunt pregiitite Dupa Rohrbaugh ~.a. (1977) mesajele care stau la baza acestei
inca sa renunte la certuri. in astfel de cazuri terapeutul nu face altceva tehnici sunt:
decat sa-l determine pe pacient sa lupte cu el in loc sa lupte cu
partenerul. - "pentru a scapa de simptomul tau, pastreaza-l sau exagereaza-l";
- "simptomul involuntar capata un caracter voluntar."
Weeks ~i L'Abate (1982) descriu ca fiind cel mai frecvent folosite Zeig (1980) descrie cinci tehnici menite sa creasca ~ansa ca
urmatoarele tehnici bazate pe paradox. pacientul sa realizeze ceea ce ii recomanda terapeutul:
1) Schimbarea sistemului de referinta - gasirea unei motivatii adecvate pentru prescrierea simptomului;
Consta in modificarea semnificatiei acordate simptomului, - prescrierea indirecta (simptomul este prescris in mod ambiguu ca
respectiv in conferirea unei semnificatii pozitive unui comportament de pilda: "nu face nimic in legatura cu problema saptamana aceasta ~i
patologic (se mai nume~te ~i procedeul conotatiei pozitive - Palazzo Ii apoi yom mai vedea cat este ea de grava");
~.a., 1978 a).
- prescrierea simptomului in a~a fel indit pacientul sa aiM posibi-
Peggy Papp (1977) utilizeaza a~a-numita conotatie pozitiva cu litatea sa respinga unele din directive (se pot prescrie anumite conditii
unul din cazurile ei. Astfel, ea da unei paciente indicatia sa continue in care sa se produca simptomul iar pacientul i~i poate descarca
sa se comporte ca 0 persoana neajutorata ~i incompetenta pentru ca rezistentele neexecutand 0 parte a sarcinii);


214
IRfNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 215

- stimularea curioziti'itii pacientului (i se spune ca i se va trasa 0 Franarea este 0 tehnica pentru a evita problemele de mai sus.
sarcina speciala atunci dind va veni momentul potrivit); Mesajul de franare (retinere) are textul urmator (Rohrbaugh ~.a.,
- prescrierea unei mici modificari In modul de producere sau traire 1977): "pentru ate schimba, ramai acela~i, sau renunta! ".
a simptomului ( de pilda., i se poate sugera pacientului sa se C"oncen- Tehnicile de franare pot fi utilizate In diverse momente ale desfa-
treze pe sentimentele asociate cu simptomul, tara a mentiona gfmdu- ~urarii terapiei pentru a facilita sau mentine schimbarile deja obtinute.
rile legate de acesta). 5) lnhibarea san interzicerea schimbarii
Hare-Mustin (1975) a utilizat urilliitoarea strategie cu un copil de Este 0 metoda care da rezultate mai ales cu subiectii rezistenti la
patru ani care prezenta crize de efect: copilului i s-a spus ca poate schimbare.
continua sa aibii crizele respective, dar numai lntr-un loc special din Inhibarea schimbarii se realizeaza prin instructiuni de genul: "nu te
casa. In ~edintele urmatoare copiluI singur a stabilit momentul din zi modifica mai repede decat poti", "poti sa te schimbi, dar fa-o incet ~i
dind va avea exploziile sale de furie. Dupa a treia ~edin~a, crizele s-au cu prudenta! ".
redus simtitor. Terapeutul ~i-a exprimat lngrijorarea In legiitura cu Interzicerea schimbarii se poate realiza fie prin lnsa~i prescrierea
reducerea crizclor ~i a cerut copilului sa fixeze pentru saptamana simptomului ("doresc sa continui sa fad aceasta in a~a fel lncat sa
unniitoare
total 0 zi cand va face criza. Dupa scurt timp, copilul a renuntat
la crize. putem vedea cat de des apare", sau "simptomul tau vrea sa-ti spuna
ceva important pentru tine; a~ dori sa faci urmatorul experiment:
Palazzoli ~.a. (1978 b) a pus la punct tehnica denumita "prescriere saptamlna viitoare nu mai face eforturi sa-ti inhibi comportamentul
ritualizata", tehnica utilizata In familiile unde pacientii sunt copii. simptomatic ~i lncearca sa observi ce se intampla"), fie direct,
Modelul prescriptiei ritualizate este urmatorul: In zilele de marti, spunandu-i-se pacientului sa nu se angajeze in schimbarea compor-
joi ~i sambata, lncepand de maine ~i pana la ~edinteIe viitoare, lntre tamentului pe care dore~te sa-l schimbe. Aceasta tehnica se utilizeaza
orele X ~i Y, cand toata familia este acasa, indiferent ce face pacientul frecvent in terapia tulburarilor sexuale (se interzice pacientului sa
Z (se mentioneaza comportamentul simptomatic), numai tatal va aiM rela~ii sexuale un timp, apoi i se spune ca poate avea relatii
hotarl ce e de facut cu copiluI, mama comportandu-se ca ~i cum nu ar sexuale in anumite conditii special prescrise). Motivul interdictiei este
fi prezenta. In zilele de Iuni, miercuri ~i vineri, numai mama va avea reducerea anxietatii de performanta legata de activitatea sexuala.
dreptul sa reactioneze la comportamentul copilului Z. Duminica toata o forma extrema de a aborda rezistentele la schimbare consta in
Iumea trebuie sa lnregistreze gre~elile celuilalt. Atunci cand acest declararea in fata pacientului a faptului ca schimbarea e imposibila.
lucru este posibil, chiar copilul poate fi cel care noteaza gre~elile 6) Prezicerea recaderilor
parintilor In comportamentul fata de el. Pacientului i se spune ca simptomul va reapare dintr-o data. in
Prescrierea simptomului se poate realiza In legatura cu anumite [elul acesta, daca simptomul reapare intr-adevar, terapeutul este cel
repere de timp, evenimente interne sau actiuni ale celorlalti. 0 forma care a prezis acest lucru, deci el are simptomul sub control. Daca nu
cunoscuta este "programarea simptomelor" (Newton, 1968) care reapare, simptomul se afla sub controlul pacientului. Cand respectivul
implica stabilirea unui timp ~i a unei durate cand simptomul trebuie sa sitnptom se afla sub controlul cuiva, el este mai putin anxiogen ~i
se manifeste.
dezorganizator.
4) Franarea (retinerea). Multi pacienti privesc reaparitia simptomului ca pe 0 provocare in
In cursu I unei terapii se a~teapta ca terapeutul sa fie suportiv. care singurul mod de a dovedi ca terapeutul nu a avut dreptate este ca
Acest tip de abordare poate duce la dependenta exagerata a pacien- recaderea sa nu se produca.
tului fata de terapeut. Cand sunt semne ca nu se mai produce nici 0 Adesea este avantajos nu numai sa se prevada, ci chiar sa se
modificare, terapia trebuie terminata. prescrie recaderea.

,.....
216 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 217

7) Exagerarea pozitiei pacientului


familiei (de pilda, tentativa de suicid a fiicei 0 Impiedid pe mama sa
Aceasta strategie se aplica atunci cand terapeutul accepta ~i exa- paraseasca pe tata).
gereaza pozitia clientului sau, cat ~i afirmatiile pe care Ie face acesta Strategia poate fi aplicata numai atOnci cand terapeutul a sesizat
despre el insu~i. De regula, paciel1tul tinde sa fie in opozitie cu alte corect secventa metaforica a comportamentului. Ea este adecvata
persoal1e, inclusiv cu terapeutul. numai atunci cand beneficiul obtinut din simptom este de natura
il1tarind verbal pozitia pacientului, terapeutul practic il forteaza sa pozitiva ..
adopte un alt tip de comportament. 4) Prescrierea unei rasturnari in ierarhia familiala.
Madanes (1984) descrie cateva strategii bazate pe paradox, utili- Se poate prescrie, de pilda, copilului sa aiba grija de parinti.
zate de ea cu succes in psihoterapia de familie. Aceasta strategie se utilizeaza cand parintii apar ca incompetenti,
I) Solicitarea parintilor unui copil problema sa ceara copilului sa neajutorati, plangandu-se in continuu ca Ie-au scapat copiii de sub
prezinte comportamentuI problema sau reprezentarea Iui simbolica control sau cand parintii manifesta comportamente deviante (alcoo-
(De pilda, parintii unui copiI piromal1 erau il1struiti sa-i ceara acestuia lism, delicventa, toxicomanie).
sa dea foc Ia ceva de 20 de ori pe zi, in prezenta ~i sub supravegherea Pu~i in aceasta situatie paradoxala, parintii tind sa-~i corecteze
tatalui). comportamentul ~i sa manifeste ceva mai multa responsabilitate fata
2) Terapeutul trebuie sa critice executia simulata a simptomului ~i de copii.
sa se comporte exact a~a cum se comporta de obicei atunci dnd 5) Contractele paradoxale.
copilul prezinta simptomuI 1n mod real. Strategia consta In a corecta doua comportamente problematice la
Aceasta tehnica se utilizeaza atunci dnd avem de-a face cu un doi membri diferiti ai familiei, astfel incat daca 0 persoana se anga-
comportament involuntar ~i dind terapeutul realizeaza faptul ca bene- jeaza in comportamentul simptomatic, cealalta persoana trebuie sa
faca la fei.
ficiul interpersonal ~i dependenta fata de ceilalti deriva din comporta-
mentuI simptomatic. Daca beneficiuI este descoperit, terapeutuI tre- Ipoteza care sta la baza acestei strategii consta in aceea ca persoana
buie sa aranjeze lucrurile astfelincat acesta sa fie mentinut in absenta cu comportament simptomatic incearca sa ajute pe. unul din membrii
compOliamentului patologic respectiv. familiei. Daca se rastoarna situatia ~i comporta.nlentul simptomatic
devine nociv in loc sa fie util din punctul de vedere al echilibrului siste-
Aceasta abordare este potrivita cand beneficiul este unul pozitiv ~i
mului familial ~i daca un comportament normal va ajuta cealalta
consta in obtinerea un or demonstratii de afectiune, atentie a faptului
persoana, atunci simptomul problema va disparea. (De pilda, daca tatal
de a fi impreuna, sau a altor beneficii care nu sunt nocive pentru
continua sa bea, fiica anorectic a va refuza in continuare sa manance;
nimeni. Strategia nu se utilizeaza cand beneficiul consta in a-~i ex-
prima ostilitatea sau chiar a lovi pe cineva. daca tatal nu mai bea, fiica va reincepe sa manance).
Aceasta strategie nu se utilizeaza dad terapeutul sesizeaza pre-
3) Prescrierea mimarii functiilorsimptomului.
zenta unor relatii bazate pe ostilitate intre membrii farniliei.
Membrii familiei trebuie sa efectueze sub forma de joc ceea ce
6) Prescrierea simptomului cu modificarea persoanei care va
terapeutul considera ca ar putea reprezenta fUl1ctia simptomului (de prezenta comportamentul simptomatic in cadrul sistemului familial.
pi Ida, daca fiica are tendinte de sinucidere, mama trebuie sa joace Autoarea porne~te de la ipoteza d daca un alt membru al familiei
rolul de depresiva pentru ca fiica sa aiba grija de ea). va prelua rolul problema, cel cu simptomul va fi liber sa dezvolte alte
Aceasta strategie e potrivita atat pel1tru comportamente voluntare, tipuri de comportament. Aceasta strategie este indicata in cazuri
cat ~i pentru cele involuntare, atunci dnd terapeutul Intelege ca severe cum ar fi comportamentele antisociale, delicventa, sau unele
beneficiul obtinut de copil din simptom este util unui alt membru al comportamente bizare.
219
218 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

Se presupune in aceste cazuri di persoana cu simptom reprezinta De pilda, 0 sotie nu ~tie exact daca vrea sa se devoteze ca sotie sau
de fapt 0 metafora pentru 0 alta problema de familie, prima aMtand dore~te sa desfa~oare 0 activitate profesionaIa. Terapeutul 'ii prezinta
atentia familiei de la conflictul cu 0 alta persoana. Din discutii poate ca alternativa unica pe cea de sotie, fortandu-i alegerea. Femeia op-
reie~i conflictul real, terapeutul facand incercarea de a-I rezolva pe teaza pentru activitatea profesionala ~i astfel casatoria se amelio-
acesta pentru a nu mai fi necesara abordarea lui metaforica. reaza, sotia incetand sa-~i sacaie sotul care era foarte ocupat.
Nici aceasta strategie nu se utilizeaza cand se constata ca benefi- 10) Crearea iluziei cii pacientul (de regula copil) este singur pe
ciul secundar se bazeaza pe ostilitate. lume.
7) Prescrierea comportamentului simptomatic cu modificari de Frecvent in terapia de familie se poate ivi situatia urmatoare: cu
context.
cat terapeutul Ii impinge mai mult pe parinti sa actioneze responsabil
Terapeutul indica unde, cand ~i cum va avea loc simptomul. Stra- ~i sa aiM grijii de cop ii, cu atat acesta devine mai neajutorat ~i mai
egia aceasta se bazeaza pe ipoteza ca modificarea contextului face incompetent ~i cu atat mai mult parintii au tendinta de a-I respinge.
imposibil ca simptomul problelna sa fie 0 reactie la comportamentul
Sc'opul acestei strategii este de a sparge cercul vicios in care s-a
altui membru al familiei ..
plasat familia. Pentru aceasta i se spune copilului ca nu poate conta
Adesea, modificarile de context scot la ivealil conflictul rea!.
decat pesine insu~i.
8) Indicarea unor rutine cu continut paradoxa!.
Psihoterapia prin paradox este un model psihoterapeutic centrat pe
Strategia consta in a stabili un acord 'intre membrii familiei astfel
simptom. in cadrul acestui tip de pshioterapie nu se considera nece-
incat comportamentul problema sa aibe ni~te consecinte nea~teptate,
sara descoperirea motivatiilor profunde care stau la baza aparitiei
consecinte pe care simptomul avea menirea de a Ie evita. (De pilda, 0
simptomului, autorii sistemului fiind de parere ca modificarea se
sotie face a in mod obsesiv curatenie. Terapeutul observa ca de fapt ea
dorea sa evite, sa fie In compania sotului ~i prescrie urmatoarea poate produce ~i 'in absenta cunoa~terii acestora. in definirea proble-
mei accentul cade pe intrebarile: cine?, ce?, unde?, cand? ~i nu pe
rutina: daca sotia continua sa faca curatenie dupa ora 5, sotul 0 va
'intrebarea de ce?
obliga sa stea 'in pat langa el ~i sa se uite la TV.)
Nu este obligatoriu ca rutinele indicate sa fie neaparat paradoxale, Acest gen de terapie permite combinarea unor tehnici prin
acestea trebuie insa sa se bazeze pe 0 ipoteza corecta cu privire la interventie paradoxala cu alte tehnici de psihoterapie scurta, intr-o
ceea ce dore~te sa evite persoana simptomatica. maniera electica.
Aceasta strategie se utilizeaza la cuplurile maritale in cadrul carora
unul din membrii prezinta fobii, anxietate sau comportamente com-
Prezentari de cazuri
pulsive ~i cand scopul compoliamentului simptomatic este de a evita
partenerul, de a aduce 'inapoi pe cineva sau de a face pe cineva sa
obtina un avantaj asupra celorlalti. 1) Interven1ia psihoterapeutidi prin paradox in cazul unor
9) Limitarea alternativelor ~i crearea la pacient a iluziei ca nu are crize cu aspect func1ional
de ales. Pacienta N V. f[l varsta de 16 ani are frecvente interhari pentru
Aceasta strategie se potrive~te mai curand situatiilor de viata decat crize depierderea cuno§tin!ei. Ea a prim it numeroase diagnostice,
celor cu aspect psihopatologic. inclusiv pe cel de ep ileps ie, de§i E.E.G.-ul era normal. Ultimul
Exista persoalie foarte dotate, care din cauza faptului ca au prea diagnostic stabilit la Spitalul "Dr. Gh. Marinescu" a fost de crize cu
multe posibilitati devin nefericite de ceea ce au in prezent, punandu-~i aspect functional. Tanara era unicul copil al unei familii de intelec-
mereu problema daca 0 alta alegere nu ar fi fost mai buna. tuali, cu bune posibilitati materiale, fnsa cu mari conjlicte fntre
221
220 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

parin{i, conjlicte ce au culminat cu divor{ul acestora, pacienta saptamana, iar samMta §i duminica parinjii divorja{i sa aiM pro-
ramanand cu mama. Crizele paciente au debutat la varsta de 11 ani, gram comun cu fata. De asemenea, pentru a preintampina faptul ca
la scurt timp dupa separarea parin{ilor, care au continuat sa incer-carile pacientei de a ramane impreuna intr-o pozijie privile-
locuiasca impreuna indi aproape un an de la divorj. giata sa ia din nou 0 forma patologica, am recomandat incurajarea
Am fncercat sa utilizam 0 tehnica de relaxare, dar aceasta nu s-a inelinajiilor ei artistice, sfatuind parinjii s-o inscrie la un cere de
dovedit potrivita deoarece pacienta era cuprinsa de anxietate §i muzica u§oara.
declan§a aproape instantaneu criza, imediat dupa inducerea relCLyarii, S-a constatat ca dupa dispari{ia crizelor pacienta a devenit
Tinand seama de acest lucru, ne-am decis sa utilizam interven{ia capabila sa practice 0 tehnica de relaxare. in consecinja, i s-a reco-
de tipparadoxal, abordand terapeutic intreagafamilie. mandat practicarea antrenamentului autogen cu sugestii (intite de
Am utilizat una din strategiile lui Madanes pentru familiile cu intarirea eului.
copii simptomatici, respectiv am ~rut parin{ilor fetei sa solicite 2) Aplicarea psihoterapiei prin interventia paradoxaHi la un
acesteia sa simuleze ca prezinta criza. Parin{ii criiicau modul in care caz de tulburare a dinamicii sexuale.
se desfa§ura criza, se asigurau daca simptomul este mimat corect §i In cazul tulburarilor de dinamica sexuaJa pacientul nu lupta
se comportau a§a cum se comportau in mod obi,muit cand fata impotriva a ceva ca in cazul unei fobii sau a atacurilor de panica, ci
prezenta in mod real criza. pentru ceva, respectiv pentru a obtine 0 satisfactie. Cu dit pacientul
Am invitat fntreaga familie la psihoterapie §'i am instruit parin{ii cauta mai mult sa obtina 0 satisfactie sexuala, cu atat mai mult el risca
sa cem'a fetei sa simuleze criza chiar in timpul ,5edin{ei de psiho- s-o piarda. Dupa Frankl (1962), mecanismul producerii tulburarii
terapie. in timp ce fata simula criza, parin{ii trebuiau s-o incurajeze sexuale are doua aspecte de baza:
§i s-o sus{ina. - hiperintentia;
La inceput fata a acceptat dar foarte curand ea a refuzat sa - hiperatentia.
colaboreze fiind iritata de ideea de a pretinde ca manifesta simptomul. Cele doua fenomene se intaresc unul pe altul ;;i tulburarea se
La orice semn de irascibilitate sau lipsa de polite{e din partea fixeaza prin conexiune inversa.
fetei, parin{ii §i terapeutul ii spuneau: liE bine! lata ca de fapt te Pacientul, care de cele mai multe ori a avut un e;;ec sexual inta.111-
prefaci ca ai criza" §i fn acela§'i timp se grabeau s-o fncurajeze §i s-o plator (pe fond de oboseala sau datorat altor factori conjuncturali),
sus{ina afectiv. abordeaza activitatea sexuala cu anxietate anticipatorie. Temandu-se
in doua saptamani crizele au disparut §i nu s-au mai manifestat de un nou e;;ec, pacientul se concentreaza asupra propriei sale per-
decat 0 singura data, la decesul bunicii, dupa care au di~parut din formante ;;i experiente. Astfel, atentia se abate de la partenera;;i de la
nou. acele stimulari care pot activa sexual partenera. Ca 0 consecinta
Ipoteza care a stat la baza acestei intervenjii a fost ca fn acest caz potenta scade, ceea ce la randul sau produce hiperintentia pacientului
crizele serveau scopului de a-I aduce pe tata mai aproape de paci- ;;i cercul vicios este gata.
enta, de a-§i aduna parinjii impreuna §i in general de a objine atenjia Hiperintentia este contracarata printr-o tehnica denumita de Frankl
celor din jur. (1955) "dereflectie", prin care pacientul in loc sa se auto observe,
Dacafata beneficia de aten{ia celor dinjur datorita crizelor simu- trebuie sa uite de sine. Tehnica "dereflectiei" face parte din arsenalul
late, cele reale nu mai aveau nici un motiv sa se produca. de tehnici allogoterapiei.
Pentru ca problema sa nu mai reapara, terapeutul a stabilit, de Pacientul P.A. in wlrsta de 36 de ani este indrumat la psihoterapie
comun acord cu parinjii, ca tatal s-o viziteze pe fata de doua ori pe de catre un medic de la Spitalul Militar Central, pentru tulburari de
223
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE
222 IRINA HOLDEVICI

el. Adesea, partenera este mirata de poten{a bCirbatului, dar fl res-


dinamica sexuala. in prealabil acesta a faeut numeroase investiga{ii
clinice §i de laborator care nu au evidenjiat nici a cauza organica pinge din cauza recomandarii terapeutului. Numai atunci dind
pentru tulburarea sa (el a efectuat inclusiv investigajii la Institutul de pacientul nu are alt scop decat jocul erotic, se poate sparge cercul
vicios care a dus la instalarea tulburarii.
Endocrinologie).
in acela§i timp pdcientul este instruit sa nu se gandeasca deloc la
Pacientul, aviator, cu 0 activitate profesionala solicitanta, in
rela{ii bune cu soria §i tatal a trei copii de care se simte foarte legat, propria persoana, concentrandu-se exclusiv asupra partenerei.
are 0 legCitura extraconjugalCi intamplatoare pe care ,~i-o dorea fara Dupa aproximativ doua saptamani partenera ([ara !jtirea so{ului)
este instruita de catre terapeut sa nu-§i mai respinga so{ul §i sa
con-secin{e. Ne~'ansa pacientului a fost ca respectiva prietena de
conduca lucrurile in a!ja fel incat actul sexual sa se desfa·50are
ocazie intrejinea rela{ii .~i qu un personaj important din ierarhia
normal.
profesionala din care facea parte pacientul, ceea ee a produs izbuc-
in acest caz, intervenjia de tip paradoxal a dat rezultate foarte
nirea unui scandal cu consecin{e neplacute pentru activitatea profe-
sionala §i pentru via{a de familie a pacientului (sofia ajla §i izbucnesc bune, pacientul reu§ind sa-!ji depa§easca dificultatea.
conflicte de familie). Consecinfa este instalarea tulburarii de dina- Tinand seama de marea dorinja de autoperfecjionare a pacien-
mica sexuala, care incepe cu ejaeulare preeoce !ji continua cu tului, i-am recomandat acestuia sa practice in continuare un program
tulburari de erec{ie. de exercijii de Hatha-Yoga, ca tehnica de cre~'tere a rezistenjei la
Constatand absen{a oricaror cauze organice care stau la baza stres §i autoreglare a starilor psihice.
tulbu-rarii, mediculmilitar ii recomanda psihoterapia. 3) Utilizarea tehnicii prin interventie intr-un caz de insomnie.
Pacientul, cu un J Q. inalt (peste 120) .5i cu un nivel de cultura Pacientul MN. in varsta de 60 de ani este trimis la psihoterapie
ridicat (lecturi foarte bogate ~'i variate, depa§ind cu mult nivelul de catre medicul psihiatru pentru insomnii rebele la tratament.
colegilor din profesia sa) acceptc'i cu placere ideea psihoterapiei.
De profesie profesor de educajie fizica, MN. a ocupat 0 funcjie de
Inijial am incercat sa utilizam hipnoza care s-a dovedit 0 tehnica conducere in ierarhia mi§carii sportive, el fiind ocupat de diminea{a
foarte utilCiin astjel de cazuri. Din pacate insa, pacientul a objinut un
pana seara cu serviciul !ji efectuand numeroase deplasari in
scor foarte redus la scale Ie de hipnotizabilitate, ceea ce ne-a deter- strCiinatate cu echipele sportive. La inceputul anului 1988 pacientul
minat sa recurgem la 0 alta tehnica psihoterapeutica. Ne-am oprit
este obligat sa se pensioneze deoarece 0 ruda a sa plecase ilegal din
asupra tehnicii de intervenfie paradoxala, in varianta ei mai veche
utilizata de Frankl. fara !ji in timpul regimului trecut el nu mai putea dejine 0 func{ie de
raspundere !ji nu mai primea viza pentru deplasari in vest. Pacientul
Am utilizat cu acest pacient urmatoarea strategie:
este casatorit, dar nu are copii.
Pacientul a fost sfatuit sa-!ji informeze sofia (care dupa conflictul
Gasindu-se brusc fara ocupajie, de unde pana atunei fusese hiper-
initial s-a dovedit cooperanta ,~idispusa a-§i ajuta so{ulla care tinea
activ !ji eficient, MN. dezvolta 0 insomnie rebelCi la tratament
foarte mult) ca dificultafile sale sexuale nu sunt serioase §i ea prog-
nosticul este favorabil. obi§nuit. Dupa nenumarate incercari neizbutite cu diverse scheme
medicamentoase §i temandu-se sa creasca prea mult doza de somni-
El este instruit, de asemenea, sa-§i anun{e partenera ca actul
sexual propriu-zis ii este cu desavar~'ire interzis 0 anumita perioada fere pentru a nu deveni dependent de acestea, pacientul accepta
de timp, el avand dreptul sa practice doar jocul erotic bazat pe psihoterapia.
Antrenamentul autogen §i hipnoza dau rezultate slabe: pacientul
tandre{e reciproca.
in aceasta situafie parten era nu are nici un Jel de expectafie de la adoarme mai repede, dar se treze§te dupa 2-3 ore de somn §i nu mai
pacient §i acesta este relaxat, pentru ca nu se mai a§teapta ceva de la adoarme pana dimineafa.
225
224 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

Tinandu-se seama de aceasta situatie am incercat tehnica abor- pentru legatura din tinerete, iar aceasta ascultcmdu-l cu rabdare .ji
darii paradoxale, dupa modelul utilizat de Haley (1984). raspun-zandu-i stereotip: "imi pare rau, dragul meu".
S-a utilizat urmatoarea strategie, care a constat in -prescrierea Acela.ji ritual urma sa se repete .ji seara inainte de vizionarea
unor sarcini paradoxale: programului TV.
Valorizarea pozitiva: "de<5iai insomnii, ai un pSlhic puternic"; "altii in De.ji aparent instructiunea paradoxala favoriza cOl1lunicarea .ji
situafia ta ar ji flicut tulburari mai grave. "; "simptomul dore<5tesa-Ii exprimarea vechilor resentimente .ji conjlicte, ea urmarea de fapt
spuna ceva. " blocarea comunicarii, sotia dand un raspuns stereotip >~ireducCl71d
Sarcinile paradoxale: expresia ostilitatii sotului la un discurs ridicol de 15 minute.
1 s-a recomandat pacientului ca ori de cate ori se treze<5te in Cuplul a urmat instructiunea timp de 10 zile, dupa care a izbucnit
timpul nopfii sa se imbrace in trening .ji indiferent de vremea de afara conjlictul real. Sotia, in loc sa-i mai raspunda stereotip, a izbucnit in
sa alerge timp de 0 iumatate de ora in iurul <5coliidin fata blocului repro~'uri <5ilacrimi, manifestandu-.ji gelozia pentru atentia pe· care 0
sau. Dupa revenirea in casa, acesta nu trebuie sa se culce ci trebuie acorda sotul unei prietene de familie.
sa curete bucataria .ji sa spele vasele tasate special de sotie. A aparut la iveala faptul ca sotia era profund geloasa >~ica
Dupa mai putin de 0 saptamana pacientul a reinceput sa doarma interacfiunea cuplului In jurul legaturii din tinerete a sofiei era de
lini<5tit6-7 ore pe noapte. Terapeutul a mentinut indicatia: "daca ti se fapt 0 metajora care ascundea conjlictul real legat de preferinfa
intampla sa te treze>~ti,ai de alergat .ji apoi de facut curatenie in sotului pentru 0 altafemeie.
bucatarie! ". intr-un stadiu ulterior al terapiei au fost renegociate relatWe
Pentru a reduce .ji cauza care a generat insomnia i s-a recoman- dintre soti, ei fiind sfatuifi sa-.ji exprime deschis nemulful71irile ~'isa
dat pacientului sa-~'i gaseasca 0 jumatate de norma de antrenor, desfa-<5oareactivitati COl1luneal carOl' continut sa-l discute In]preu~1a.
pentru a aVea 0 ocupafie .ji a se simfi uti!. Relatiile din cadrul cuplului s-au ameliorat simfitor, divortul fUnd
evitat.
4) Utilizarea interventieiparadoxale in cazuI unui cuplu eu
freevente confliete eonjugale.
Un cuplu de intelectuali iniur de 30 de ani se prezinta la psihote-
rapie, deoarece sotia nu mai suporta repro.jurile frecvente .ji violente
ale sotului pentru 0 legatura pe care aceasta a avut-o inaintea casa-
toriei. Sotia ajirma ca sotul 0 sacaia permanent, agresand-o verbal <5i
uneori chiar jizic. Interogat, la randul sau, acesta ajirma ca nU-<5i
poate stapani mania pentru ca sotia sa a iubit pe altcineva inainte.
Strategia utilizata viza prescripfia simptomului cu 0 mica modi-
jicare de context (Madanes, 1984). Terapeutul a explicat cuplului ca
pentru sot este important sa-.ji manifeste sentimentul de frustrare, iar
pentru sotie sa-l asculte cu 0 atitudine simpatetica.
S-a indicat ca in fie care dimineata, sofii sa se trezeasca cu 0
iumatate de ora mai devreme .ji inainte de a-.ji bea cafeaua sa se
a.jeze in sufragerie, unul in fafa celuilalt, soful facand repro.juri sotiei
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 227

CAPITOLUL 12
Bruner (1957) ~i Rotenberg (1979) considera abordarea metaforica
METAFORA ~I RITUAL iN un mod de gandire creatoare. in cursul psihoterapiei terapeutul are
PSIHOTERAPIE sarcina sa deblocheze energia creatoare a pacientului impingandu-l pe
drumul rezolvarii propriilor probleme. lmaginile ~i propozitiile meta-
forice vor actiona ca planuri de actiune pentru terapeut ~i pacient.
Metafora este a figura de stil care consta in a acorda unui termen a In psihoterapie se poate face apella a singura metafora cu caracter
semnificatie noua in virtutea unei comparatii subintelese. Metaforele esential, care reprezintii "cheia" problemei sau la mai multe metafore
care vizeaza obiective mai limitate din cadrul unui demerspsihote-
sunt utilizate frecvent atat in limbajul curent, cat ~i in psihoterapie.
Rolul psihoterapeutic al metaforelor este cunoscut din cele mai vechi rapeutic mai complex, adesea electic.
timpuri, ele fiind j'nglobate in cadrul metodelor traditionale de tra- Fonnele sub care se utilizeaza metaforele in psihoterapie sunt:
afirmatiile cu caracter metaforic facute de pacient sau terapeut, poves-
tament. Astazi, cIinicieni de cele mai diverse orientiiri terapeutice
redescopera utilitatea lor in psihoterapie. tirile cu continut metaforic, productiile imaginative, metaforice ~i
actiunile sau ritualurile metaforice.
Erikson (1935, 1944) ~i Kopp (1971, 1972) au adus a contributie
Functiile principale pe care l'e indeplinesc metaforele in psiho-
insemnatii la implementarea acestei tehnici psihoterapeutice ..
Psihanalj~tii tind sa interpreteze metaforele utilizate de pacienti terapie sunt urmiitoarele:
prin prisma conceptelor analitice. • Descoperirea ~i con~tientizarea unor aspecte esentiale ale proble-
Dupa Richards (1936) a metafora simpJa consta din doi termeni ce maticii psihopatologice a pacientului (formularea problemelor).
presupun a relatie dintre ei. De exemplu, in metafora "George este un Prin intermediul unei metafore bine alese pacientul invata sa-~i
leu", avem primul tennen, pe George, care reprezintii subiectul meta- recunoasca propriile probleme.
forei ~i al doilea (este un leu) care reprezil1ta predicatul sau, • Sugerarea unor solutii posibile de rezolvare a problemelor
"vehiculul" metaforei. pacientului.
"Sunt alergic la lumea asta", spunea un pacient care purta doua • intarirea motivatiei pacientului de a se angaja in demersul
pulovere in toiul verii. psihoterapeutic.
Perrine (1971) clasifica metaforele simple in functie de caracterul • Stabilirea relatiei terapeutice ~i controlarea acesteia pe parcursul
lor implicit sau explicit. in psihoterapie de cele mai multe ori atat su- psihoterapiei.
biectul cat ~i vehiculul (predicatul) metaforei au un caracter implicit, • Stabilirea unor scopuri ~i directii posibile de actiune pentru pacient.
terapeutul avand sarcina sa descopere ceea ce este implicit ~i sa. • Reducerea rezistentelor pacientului.
faciliteze schimbarea pacientului. Relevanta psihoterapeutica a meta- • Stabilirea unor modele indirecte de comunicare cu pacientul.
forelor se bazeaza pe faptul ca limbajul utilizat de pacient este un • Reconstructia ~i intarirea ego-ului pacientului.
indicator al continutului gandirii acestuia. Pacientul tin de sa-~i descrie • Implantarea in psihicul pacientului a sperantei ca are inca re-
adesea problemele sub forma metaforica, acest element constituil1d un surse nebanuite (latente) pentru a face fata propriilor probleme.
punct de plecare pe baza caruia cIinicianul i~i construie~te planul Experienta psihoterapeutilor a aratat faptul ca strategiile metafo-
psihoterapiei.
rice se pot utiliza foarte eficient combinandu-se cu tehnici de relaxare
Heynes (1975) arata ca insight-ul pe care j'] sugereaza 0 buna meta- sau hipnoza.
fora deschide drumul pentru noi intrebari ~i ipoteze care fertilizeaza Prezentiim in cele ce urmeaza principalele strategii metaforice
demersul psihoterapeutic.
utilizate in literatura de specialitate:
228 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 229

1) Tehnica imaginatiei metaforice dirijate. incerdmd sa ia WIele masuri pentru a-~i imbunatafi situafia perso-
Aceasta abordare se deosebe~te decele in cadrul carora continutul nala. intr-o faza ulterioara a terapiei discufia psihoterapeutica se
celor imaginate este foarte riguros precizat, ca de pi Ida in tehnica desfel,wara pe lema modului in care pacientul i~i va gasi singur
imaginarii afective dirijate din psihoterapia dinamica a lui Lemler solufia de viafa.
(1978) sau ca In tehnica retrairii unor situatii psihotraumatizante
intr-un alt caz (Witzum, Van del' Hart ~i Barbara Friedman, 1988)
trecute din cadrul hipnoterapiei orientate compOliamentalist (Kroger
o femeie de 43 de ani a solicital sprijin pentru 0 serie de tulburari
~i Fetzler, 1976).
cum ar fi: dureri puternice in zona lombara (fara 0 cauza organ ica),
In fazele de Inceput ale psihoterapiei pacientul este ajutat sa-~i anxie-tate generalizata, instabilitale emofionala ~i tendinta de izolare
creeze imagini metaforice care apoi vor deveni puncte de plecare sociala.
pentru tehnica imaginarii metaforice dirijate prin intennediul carora La prima intalnire pacienta ,I'i-a impresionat terapeulul parand 0
se va Incerca l110dificarea acestuia.
persoana tare o5'i sigura de sine, dupel care a izbucnit in plans
Van del' Hart (1985 b) descrie cazul unui pacient de 38 de ani, ripoSland cu 0 melafora: "problema mea este ca nu am coloana
depresiv, cu idei suicidare. Acesta ~~idescria situafia in termeni de vertebrata".
tipul: "IlUmai wId nici 0 calede ie,~ire".}'iconsiderel sugestiile date de Terapeutul a solicital-o sa se relaxeze ~i sa-~i prezinte mental
terapellt ca fiind lipsite de SellS. Terapeutul, simfind Celpacientul coloana vertebrala. Rezultatul imaginarii era ca pacienta i~i imagina
posedc! inca sufzcientel energie care Sel poata ji utilizatel in psiho- ca are coloana vertebrala normala puna in zona lombara, de unde
terapie, a duoi' la via/el metafora de nucleu (care exprima esen/a aceasta este alat de moctle incat nu-i mai poate susfine trupul.
problemei pacientului); "nu veld nici 0 cale de ie,}'ire",solicitundu-l pe intrebata de tel'apeul cum poate sta in picioare, pacienta spune ca ~i-
acesta .I'll vizualizeze ideea Celnu vede nici 0 cale de ie~ire ,~i apoi "/faurit un corset metalic imaginar care 0 face sa para puternicel in
of(!rindu-i spr(jiil pentnf a gasi 0 cale de ie,}'ire. in mod concret, ochii celorlalfi. De,}'i corsetul 0 deranjeaza, ea nu poale lrai fara el.
terapelltul a procedat astfel: dupa inducfia hipnotica i se sugereazel in cursul psiholerapiei prin tehnica imaginarii metaforice dirijale i se
pacienlullli ca se edle! la capeltul de sus al unei scari cu 12 trepte, sugereaza Celdeo5'icorsetul imaginal' 0 sus/ine, el strange corpul ~i nu
secfre!pe care trebllie .1'-0 coboare pentru a ajzmge la capeltul unui da posibi-litate coloanei sa se dezvolle normal. (Din anamneza
euloar inlwl'cos cu 0 singura U~eI.Aceasta sugestie presupune faptul rezulta ca la varsta de 11 ani pacienta a relmas 071ana, a fost
ca de,I'ipacientul pulea sa nu vadel ie,~irea, trebuie sa existe tOhf~i 0 internata intr-un 071e-linal, jiind separala de sora ei. Acolo ea a fost
ie,}'ire,in eontinuare, terapeutul ii Sllgereaza pacienlului sa descopere 'levoita sa devinel puternica pentru a face fa/a condifiilor dure.)
u.~ape pipaite (lltilizarea lInei metode senzoriale). Se sllgereazel apoi Imaginea metaforica a mers pe ideerl de a-i sugera pacienlei ca
Celpacientul gase.yte u,ya ,yi () deschide. Spa!iul de alare! este 101 Illai \'coale cate pu{in corselul imaginal', limp in care simte cum oasele i
inluneeos dar se poale 2(lri 0 {'(fZ(!de 11fInimJin depllrtare. Terapeutul I'e in/(lresc progresiv.

if if'lcurajeaza pe pacient .w!-,yigascasca drumul prin lunc/ul care se 2) Tehnica pove~tilor terapeutice metaforice.
deschide. in tunel pac-ientul tre!ie,)'le imaginal' a serie de experien!e Odata determinata problema principala a pacientului, terapeutul
psihoirauillatizante cum ar ji deplasarea pe nisipuri mi.~dit()are, poate adopta tehnica povestirii metaforice, care 11 va ajuta pe pacient
inlu!nirea cu animo!e terijianle ele. a-~i recunoasca mai bine problenia ~i sa gaseasca solutii de a 0
La frezire pacientuilluflliji's/(j a/llf1e~~ie
fCl!(1de con(inutul imagi- ;zolva.
nativ Ira it. Dupe! doua se!pNJlIldnipacicnlu! a raportal schimbari dra- De pilda, oferneie de 41 de ani se prezinta la psiholerapiepentru
malice in atitudinca .>'i cOll1portamenlul S(IU, devenind mai optimist .>·i nm!loarea simptomatologie: dLlpozifie depresivel, anxielale, obo-
----------------------------------- •••• Iiiio' ••• ~_~ __,~ .

230 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 231

seala, supraincordare, insomnii, acuze somatoforme §i abuz de alcool. urma de a se refugia I'n casa parinteasca, s-a utilizat metafora: "ai
Femeia era 0 cercetatoare valoroasa in domeniul tehnic, mama a doi tendinta sa te ascunzi I'ntr-o vizuina pentruca afara e vanatoare ~i se
copii, desparfita de sof, cu funcfie de conducere la locul de munca §i trage!". (Witzum, Van der Hart ~i Barbara Friedman, 1988)
ajlata in faza de redactare a tezei de doctorat §i in competifie
profesionala cu un coleg valoros. 4) Afirma1iile metaforice facute de pacient
Terapeutul i-a prezentat urmatoarea povestire metaforica (adap- Pacientii I'~i exprima frecvent suferintele sub forma de metafora:
tatd dupa un caz citat de Van der Hart, 1988): "ma simt ca intr-o capcana"; "ceilalfi ma privesc de sus" etc.
''A fost odata 0 fatd de imparat frumoasa ~'i sensibila cdreia ii Fernandez (1977) denumea aceste metafore "metafore de nucleu",
plaeea sa se plimbcl, sa culeaga flori, sa priveasea eerul. A venit 0 deoarece ele exprima lucruri esentiale perrtru pacient. Cand aceste
vre-me eand tatcll ei, fmparatul, a murit ,s'iea a trebuit sa conduca metafore nu sunt con~tientizate, ele reprezinta ceea ce literatura de
singura impdrdfia. Totul a mers bine pana dind un zmeu a atacat specialitate nume~te "metafore I'nghetate" . Corr~tientizarea sensului
impdrdfia ei. Aiunci, 0 zana bUl'Uli-a spus cd ea mqi poate salva lor Ie aduce la viata, ele devenind excelente puncte de plecare perrtru
imparafia deceit daca gasq'te copacitl lini.},tii ~~'i
fericirii. {i a plecat demersul psihoterapeutic viitor. Cand la pacierrt se produce schim-
fata la un drum lung, prin pdduri, peste munfi, prin pustiuri. Pentru a barea, se modi fica ~i aceste afinnatii metaforice care devin indicatori
se feri de primejdii s-a imbracat cu haine Mrbate~'ti. Ea cara fn spate ai progresului terapeutic.
un rucsac ce devenea tot mai greu pentru di fata avea obiceiul sa-l Astfel, un pacient spunea la I'nceputul tratamentului: "nu rnai
tot incarce cu pietre. (Jamenii care 0 vedeau carand povara 0 supOli murdaria pe care 0 am I'll mine", iar la sfar~itul acestuia spunea:
"ma simt din nou curat pe dinauntru".
compatimeau, dar asta nu facea decat s-o infurie ~'isa 0 ambifioneze
Unele metafore pot reprezenta pentru pacient "simboluri conden-
sa-l care mai departe. Deodata ea .Ji-a dat seama ca nu mai poate
sate", avand pentru acesta mai mult decat un singur sens ~i fiind
fnainta, s-a a.~ezat, a dat rucsacul jos, I-a deschis .Ji a examinat
puternic I'licarcate emotional (Sapir, 1934; Tuner, 1967).
pietrele una cate una. Atunci a vazut ca aproape toate nu aveau
valoare ~'i Ie-a aruncat pastrand doar doua. eu rucsacul u.Jor ea a 5) MetaJorele ca mijloc de comunicare dintre terapeut ~i pacient.
ajuns la copacul lini.~·tii, unde s-a a)~ezat si si-a oferit ragazul sa Povestirile metaforice pot avea ~i rolul de a face legatura dintre
admire natura. .. ". pacient ~i psihoterapeut, ajutandu-l pe acesta din urma sa se conecteze
La .Jedinfa urnultoare pacienta a venit amuzata ~'i i-a spus tera- afectiv cu pacientul. Lankton ~i Lankton (1987) denumesc aceste
peutului ca s-a gandit mu/t la povestea lui §i ca ar fi bine sa se mai metafore - "metafora de intrare I'n rezonanta". Rolul lor este de a
elibereze de incarcaturile inutile pe care singura .Ji Ie-a luat .~isa-.Ji capta atentia pacientului ~i de a-I angaja afectiv I'n relatia psihote-
ofere un ragaz de odihna .Jidistracfie. rapeutica.
De pilda, pentru 0 pacienta de 27 de ani, divorjata, cu 2 copii,
3) Tehnica afirma1iilor metaforice utilizate de terapeut
maltratata in copilarie de un tata alcoolic si agresiv, dezamagita de
Acestea au menirea sa produca la pacient clarificari, con~tientizari,
sof .Ji apoi de prieten, cu 0 mare nevoie de afecfiune .Ji care refuza
interpretari ~i I'n cele din urma modificarea modului metaforic de comunicarea directd cu terapeutul, desi a venit la cabinet pentru
gandire al pacientului. Astfel, pentru un pacient cu 0 tulburare ajutor, s-a utilizat 0 povestire metaforica de tipuT: ''A fast odatd un
reactiv8. post-traumatica (participase la razboiul din Vietnam, unde copil singur, trist si speriat, care traia intr-un desert Si caruia Ii era
suferise un ~oc puternic) ~i care manifesta permanent tendinta de a mereu sete ... ". Prin intermediul metaforei terapeutul comunica cu
parasi locurile demunca, de a se muta I'n alta localitate ~i I'n cele din pacientul intr-un mod indirect, neameninfdtor.
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 233
232 IRINA HOLDEVICI

In cursu I hipnoterapiei imaginea metaforidi poate servi ~i unui buiau sa realizeze un inceput nou, printr-un ritual de revenire, ca de
obiectiv terapeutic precis, nu numai pentru a-I face pe pacient sa-~i pildii 0 masa cu prieteni, care sa simbolizeze 0 noua casatorie.
lamureasca mai bine problemele ... De pilda pentru pacientii anxio~i, in practica noastra am intalnit 0 tanara de 16 ani care a fost
care se tem sa intre in hipnoza, pentru a nu-~i pierde autocontrolul se victima unui viol. Ea prezenta anxietate accentuata, dispozitie
poate sugera ca ei se refugiaza intr-un loc imaginar sigur, unde se simt depresiva, tul-burari de atentie ~'i memorie, dezinteres pentru
aparati. activitatea :jcolara, tulburari de somn :ji trairea unui puternic
Walch (1978) descrie tehnica "balonului ro~u" prin care pacientul sentiment ca este impura. Am utilizat cu ea, printre alte tehnici,
se elibereaza de anxietate, team a, iritare, tensiune. El i~i imagineaza 0 "ritualul de purificare": fata a fost instruita sa tin a 0 zi post negru.
nacela ata~ata de un balon ro~u, in care i~i a~eaza toate sentimentele Apoi, fn colaborare cu mama, ea a trebuit sa dea foe lucruritor cu
negative de care dore~te sa se elibereze. Cand balonul i~i ia zborul, care a fost fmbracata cand i s-a intimplat nenorocirea. in continuare
pacientul traie~te un putemic sentiment de eliberare. Metaforele pot fi i s-a indicat sa faca dU:jpurifi-cator pentru a spala trecutul, cu ideea
utilizate ~i pentru a sugera amnezia posthipnotica pentru acele eveni- ca va·fncepe 0 existenta noua.
mente psihotraumatizante ciirora inca pacientul nu e pregatit sa Ie faca.
Un Miat de 15 ani afost brutalizat de un tata alcoolic. De:ji mama
fata. De pilda, in stare de hipnoza pacientul este instruit sa-~i ima-
a divor!at :ji a luat copitul, acesta a dezvoltat atacuri de panica,
gineze un safe in care a~eaza amintirile psihotraumatizante. U~a se
tulburari de somn, labilitate emotionala :ji idee obsesiva ca bunica
incuie ~i pacientului i se sugereaza ca i~i va reaminti cifrul doar in
din partea tatalui (din mediu rural, despre care auzise ca s-ar ocupa
prezenta psihoterapeutului.
de vraji) , l-ar putea influenta sa revina la tatal sau de care se temea
6) Actiunile sau ritualurile metaforice puternic. I-am recomandat copitului sa utilizeze ritualul: "ecranului
Barker (1985) subliniaza utilitatea unor actiuni cu caracter de protectie" (el trebuia sa se a:jeze intr-o pozitie de meditatie
metaforic pe care trebuie sa Ie indeplineasca pacientul in scop curativ. specifica sistemului Yoga, sa inspire, sa opreasca respiratia coneen-
Ritualurile psihoterapeutice prescriu anumite actiuni pacientilor in trandu-se pe ideea ca este in siguranta. in timpul expirafiei el era
scopul de a simboliza experientele ~i relatiile dintre ei ~i in final solicitat sa-:ji imagineze ca i:ji construie:jte un ecran de protectie care
pentru a-i modifica. Aceasta strategie psihoterapeutica presupune ii inconjoara corpul :ji ilfere:jte de oriee actiune magica).
trasarea unor sarcini menite sa-i ajute pe pacienti sa-~i rezolve pro- Experienta noastra clinica pre cum ~i literatura de specialitate
blemele. Se utilizeaza ~i actiuni cu caracter pur instrumental, cum ar fi pledeaza pentru ideea ca valoarea psihoterapeuticii cea mai ridicata 0
aceea de a-~i lua abonament ~i a merge de doua ori pe saptamana la au metaforele in tratamentul tulburarilor psihice posttraumatice. in
piscina, majoritatea insa avand un predominant caracter simbolic. astfel de cazuri, a ataca direct ~i frontal problema ar fi prea anxiogen
Selvini Palazzoli ~i altii (1974) au denumit sarcinile in care predo- pentru pacient. Metaforele au rolul de a dezactiva mecanismele de
mina continutul simbolic "ritualuri terapeutice". aparare ale eului mra a cre~te anxietatea.
Andolfi (1983) ~i Papp (1983) au utilizat tehnica ritualurilor psiho- De asemenea, pledam pentru ideea includerii metaforelor terapeu-
tice in cadrul unor modele psihoterapeutice mai complexe care sa
terapeutice in psihoterapia de cuplu, iar Mills ~i Crowley (1986) in
psihoterapia la copii (desene metaforice, tehnica teatrului de papu~i). includa ~i alte tipuri de abordari strategice.
Sargent (1988) utilizeaza in cazul unui cuplu familial aflat in crizii
ritualul "ingroparea casatoriei". Ei erau solicitati sa ingroape in mod
solemn anumite obiecte ce simbolizau vechea lor disatorie. Apoi tre-
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 235

CAPITOLUL 13 analiza, terapeutul refuzand sa se ocupe de problemele pe care Ie are


METODE DE PSIHOTERAPIE UTILIZATE copilul in restul timpului ~i evitand In mod deliberat sa ia contact cu
parintii sau cu alti membri ai familiei copilului. Acest mod de
iN CAZUL COPIILOR CU PROBLEME abordare ia prea muIt timp ~i porne~te de la prejudecata ca orice
tulburare psihica i~i are radacinile in procese intrapsihice. Din acest
In clinica de .neuropsihiatrie infantila tratamentul medicamentos este motiv s-au cautat noi variante de abordare psihoterapeutica a
adesea asociat cu psihoterapia ~i cu activitatea de asistenta sociala. copilului, modificarile vizand mai ales urmatoarele aspecte:
Reamintim faptul ca psihoterapia este definita ca 0 forma de trata- 1. Deplasarea accentului pe psihoterapii de scurta durata.
ment psihologic in cadrul careia agentul terapeutic principal 11 2. Acordarea unei atentii sporite conflictelor de natura con~tienta
reprezinta relatia ~i comunicarea dintre terapeut ~i pacient. ~i rolului factoriIor de mediu in generarea ~i Intretinerea tulburarii
De~i exista muIte sisteme psihoterapeutice, care se deosebesc atat psihice a copilului.
in ceea ce prive~te baza teoretica cat ~i prim modul in care functio- 3. Deplasarea atentiei de la tratamentul individual al copilului spre
neaza relatia ~i comunicarea dintre terapeut ~i pacient, in to ate tipurile psihoterapia de familie, urmarindu-seinteractiunile ~i comunicarile
de psihoterapie este importanta intelegerea semnificatiei unui anumit dintre membrii familiei.
tip de comportament cat ~i invatarea pacientului sa faca fata mai bine 4. 0 preocupare mai redusa in legatura cu interpretarea meca-
problemelor sale emotionale. nismelor intrapsihice ~i 0 intarire a accentului asupra relatiei copil -
Initial psihoterapia a luat un mare avant datorita aparitiei psihana- terapeut, ca un agent terapeutic de maxima importanta.
lizei ~i terapiei analitice, care considera ca tulburarile psihice au la
In cadrul psihoterapiilor scurte se realizeaza 0 focalizare clara a
baza mecanisme de natura incon~tienta ~i care pun accent pe reali-
obiectivelor, stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutica.
zarea "ilislght"-ului in ceea ce prive~te conf1ictele de natura
Limitarea in timp necesita 0 strategie terapeutica mai precis direc-
incon~tienta.
tionata, 0 activitate mai sustinuta a terapeutului ~i 0 mai mare
Psihoterapia analitica la copii a fost dezvoItata de Anna Freud,
responsabilitate a acestuia. Terapeutul trebuie sa se bazeze ~i pe forta
Melanie Klein ~i Michael Fordham.
curativa a famiIiei, ajutandu-i pe membrii acesteia sa faca fata pro-
Modelul de functionare a psihismului uman cat ~i. realizarea
blemelor lor interne ~i intepersonale.
insight-ului asupra problemelor subiectului fac parte astazi din aproa-
In afara de observatiile ~i interpretarile utiIizate In psihoterapia
pe toate sistemele de psihoterapie, indiferent de orientarea teoretica,
deoarece este evident ca anumite modele de comportament pot avea 0 analitica traditionala, terapeutii moderni mai utilizeaza ~i sfaturile,
asigurarile ~i directionarea comportamentului copilului.
semnificatie simbolica sau un sens ascuns. (Astfel, de pilda, supararea
Trebuie facuta precizarea ca studiile mai recente in domeniul
cu ~eful poate fi transferata asupra sotiei sau uitam sa ne ducem la 0
psihoterapiei (Rutter, 1990), au condus la urmatoarele concIuzii:
intalnire la care nu vrem sa ne ducem.)
Pana ~i psihologii behaviori~ti de orientare mai recenta au fost de a) Exista diferente semnificative Intre terapeuti In ceea ce prive~te
acord ca exista mecanisme de natura illcon~tienta ale compor- eficienta terapiei.
tamentului uman, cat ~i 0 simbolistica ce sta in spatele conduitei b) Indivizi cu caracteristici diferite de personalitate pot beneficia
manifeste. de forme diferite de psihoterapie.
In varianta ei traditionala, psihoterapia analitica dureaza mai multi c) Psihoterapeutii entuzia~ti ~i implicati au mai mult succes decat
ani. Accentul cade doar pe ceea ce se petrece in timpul ~edintei de cei neinteresati, sceptici ~i pesimi~ti.
236 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 237

d) Cercetarile au' aratat ca terapeutii care nu sunt caIzi, empatici ~i 2. Terapeutul trebuie sa-l asculte cu multa rabdare pe copil ~i sa-i
deschi~i pot sa-i faca pe pacientii lor sa se simta mai rau decat inainte. ofere posibilitatea de a-~i exprima sentimentele ~i credintele sale.
Aceasta inseamna ca terapeutul nu trebuie sa-~i impuna propriile
> Psihoterapiile individuale la copii opinii, iar situatia terapeutica trebuie astfel structurata pentru a
facilita comunicarea.
Psihoterapia individuala este indicata mai ales dind avem de-a face
cu 0 tulburare emotional a datorata unor conflicte de natura interioara 3. Terapeutul trebuie sa arate copilului ca intelege problemele sale
~i ca are dorinta sincera de a-I ajuta.
sau a unor agenti stresanti care au actionat in trecut sau care actio-
4. Attlt terapeutul dit ~i copilul trebuie sa defineasca scopul ~i obi-
neaza in prezent ~i despre care copilul simte ca nu Ie poate face fata,
agenti stresanti ce nu tin de patternul de comunicare din cadrul fami- ectivele intalnirilor lor. Nu intotdeauna aceste obiective se suprapun
cu exactitate peste motivele pentru care copilul a fost adus la psiho-
liei (dificultati ce apar din modul in care copilul sau adolescentul
terapie, dar e important ca pacientul sa realizeze faptul ca psihoterapia
percepe situatia).
are un scop preCiS.
La copiii mai mici adesea 0 comunicare se realizeaza mai bine sub
5. Terapeutul trebuie sa precizeze clar ce anume este ineficient sau
forma de joc ~i din acest motiv ~i psihoterapia prin joc este mai efi-
neadecvat in comportamentul copilului .
.cienta. dar jocul prin el insu~i nu reprezinta 0 psihoterapie, ci el faci-
6. Atunci dud are de-a face cu un comportament care este depen-
liteaza comunicarea. Folosind intr-un anumit fel jucariile, copii exprima
dent de un anumit tip de interactiune sociala, terapeutul trebuie sa
sentilnente ~i trairi (plastelina, papu~i, animale, soldati, armament,
modifice respectivul comportament concentrandu-~i atentia asupra
creioane colorate, papu~i ce reprezinta pe mama, tata, bunici, frati, su- respectivei interactiuni. In cazul in care situatia este de a~a natura, el
rori pot ajuta pe copil sa-~i exprime mai bine sentimentele). trebuie sa se concentreze asupra psihoterapiei de familie, mai curand
La copiii mai mari sau adolescenti se pot analiza visele ~i se pot decat asupra psihoterapiei individuale. Daca dificultatile sunt legate
stimula copiii sa vorbeasca deschis despre trairile lor. de ~coala, tratamentul trebuie centrat in aceasta directie, respectiv pe
Metoda teatrului de papu~i, in care copilul reface scene din propria consultarea ~i colaborarea cu profesorii. Daca dificultatile copilului
familie, pare a fi foarte utila. Se observa sentimentele de ostilitate ~i stau in interactiunile sale cu alti copii, este indicata psihoterapia de
se pot intrevedea ~i noi solutii. grup cu copiii care au probleme asemanatoare.
Terapeutul este adesea confruntat cu 0 opozitie deschisa cand
7. Terapeutul trebuie sa decida incheierea terapiei atunci cand
incearca sa abordeze direct problemele copilului; daca el se preface ca
avantajele incheierii acesteia sunt mai mari decat avantajele continu-
nu ~tie ca Mietelul de pe scena este acela~i cu pacientul, problemele
arii ei. Adesea terapia trenioe incheiata inainte ca copilul sa fie
pot fi discutate cu acesta.
integral restabilit, vindecarea completa fiind in unele situatE nere-
Pentru multi copii este important sa aiM incredere in terapeut, sa alista, fiind ineficient sa continuam tratamentul atunci dind acesta
~tie ca exista cineva pe care se pot baza cu adevarat, ceea ce in
pare ~a nu mai conduca la progrese.
familiile cu probleme adesea nu se poate realiza.
8. In timpul psihoterapiei este bine sa se precizeze limite exacte
De~i exista abordari psihoterapeutice foarte diferite, majoritatea
pentru comportamentul copilului ~i, cu exceptia unor situatii extreme,
terapeutilor sunt de acord eu Reisman (1973) ca trebuie respectate
nu trebuie permis copilului sa des:fa~oare un comportament agresiv
urmatoarele principii;
sau destructiv.
I. 0 intelegere clara a naturii dificultatilor psihologice ale copilu- Majoritatea copiilor se vor simti mai bine ~i mai securizati dadi
lui ~i a mecanismelor care stau la baza acestora. ~tiu precis ce au voie sa fadi ~i ce nu.
240 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 241

Pentru a rezolva aceste situatii se pot utiliza aparate pe baza de > PSihoterapiile de familie
biofeed-back. Astfel, Rutter (1990) citeaza cazullui Gilbert, care era
un adolescent cu 0 tulburare neurologica care ii provoca 0 permanenta Aproape toti psihologii ~i psihiatrii din reteaua de copii au ajuns la
incordare ~i intoarcere a gatului, asociata cu dureri ~i tensiune in conc1uzia ca in foarte multe cazuri originea problemelor copilului
mu~chii cefei ~i gatului. Aceasta ii crea probleme la ~coaJa pentru ca consta in existenta unor probleme In familie.
provoca riisul colegilor ~i in acela~i timp 11 deranja din scris. De~i Psihoterapia de familie se caracterizeaza prin aceea di toata
tulburarea neurologica nu a putut fi integral rezolvata, s-a considerat familia este vazuta de terapeut impreuna, atentia fiind indreptata spre
ca situatia copilului ar putea fi ameliorata daca acesta ar invata sa-~i interactiunile din cadrul iamiliei ~i mai putin pe problemele copilului.
relaxeze voluntar mu~chii gatului. Filra un aparat biofeed-back el nu a In cadrul1990);
acesteia trebuie sa tinem seama de unnatoarele aspecte
(Rutter,
reu~it sa realizeze acest lucru pur ~i simplu pentru ca nu ~tia ce grupe
musculare sunt afectate de spasmul muscular. 1. Problema de baza i~i are originea In comunicarile din cadrul
e) Incurajarea ~i descurajarea familiei, membrii familiei avand dificultiiti sa se inteleaga unii pe
altii, sa ajunga la un acord, sau sa comunice cu alte persoane.
Reprezinta un principiu de baza al comportamentului uman in
2. Aceasta problema reprezinta factorul major care produce tulbu-
cadrul caruia se postuleaza ca. anumite comportamente tind sa se per- rarea ~i care conduce familia la solicitarea unui ajutor.
petueze, daca atrag dupa sine 0 intarire pozitiva, sau tind sa dispara
3. Pentru ca terapia sa aiM succes trebuie sa existe legiituri emoti-
daca sunt intarite negativ.
onale stranse Intre membrii familiei (acestea pot fi ~i de coloratura
Principiul terapeutic consta In a fragmenta comportamentul in pa~i negativa - resentimente, ura, dar psihoterapia de familie are rezultate
mici, In care ~ansele de succes sunt maxime ~i In acordarea copilului a
mai ales atunci dnd exista legaturi afective pozitive ~i chiar cand
feed-back-ului imediat legat de succes sau e~ec.
ostilitatea ~i rejectia au la baza 0 caldura afectiva mascata).
Terapia are succes mai ales daca se incurajeaza elementele 4. Trebuie sa existe dorinta sau nevoia membrilor familiei de a
pozitive in comportamentul copilului. (De regula, in viata cotidiana se
ramane impreuna unii cu altii. Daca parintii sunt in prag de divort sau
tip a la el dnd face ceva rau sau adultii se plang in continuu de
dadmaicopilul
nu este pe cale de a parasi familia, acest gen de psihoterapie
este indicat.
comportamentul copilului. Se pot utiliza lauda ~i dojana, dar ~i recom-
pense materiale cum ar fi jetoanele pe care copilulle poate schimba 5. Psihoterapia de familie nu trebuie aplicata nici cand problemele
pe dulciuri sau jucarii). copilului se datoreaza In mare masura unor factori interni de natura
Pentru comportamentele negative cel mai bine este sa Ie ignoriim, psihologica sau exteriori familiei.
astfel indit acestea sa nu atraga dupa sine recompense. In aceste cazuri este indicat sa se intervieveze familia impreuna,
. (Este cunoscut faptul ca, daca copilul urla vine mama ~i ilmangaie.) dar sa se lucreze individual cu fiecare membru al acesteia.
Terapeutul ~i parintii trebuie sa. fie atenti ~i la pedepse. Uneori In psihoterapia de familie se utilizeaza In principal trei tipuri de
abordiiri:
acestea pot ascunde 0 recompensa mascata ca de pilda, copilulla care
se tipa in clasa, beneficiaza de atentia colegilor ~iinvatatoarei. a) psihanalitica
Pedepsele pre a severe pot provoca panica ~i resentimente: - utili- • se acorda atentie proceselor de natura incon~tienta;
zare.prea frecventa a pedepselor poateoferi copilului un exemplu • se acorda 0 mare importanta unor evenimente trecute, care se
negativ, acesta utilizand mai tarziu, in viata, modele agresive ~i bazate presupune ca au efecte actuale;
pe violenta in relatie cu partenerul de viata ~i cu propriii sai copii. • se subliniaza msemnatatea relatiei fiecarui membru al fami-
liei cu terapeutul;
242 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 243
• cheia demersului terapeutic 0 reprezinta insight-ul asupra cau-
zelor ascunse ale comportamentului (e mai important sa se 2. Analiza problemei din punctul de vedere al teoriei comportamentului.
interpreteze ce spune fiecare membru al familiei ~i nu atat efectele a Aceasta presupune identificarea ace lor schimbari pe care fiecare
ceea ce spune acesta asupra celorlalti membri ai familiei). In cadrul membru al familiei Ie dore~te la ceilalti, cat ~i a modului in care
acestui demers sugestiile directe sunt foarte rar administrate. ace~tia doresc ei in~i~i sa se modifice. De aici rezuIta stabilirea sco-
b) psihoterapie sistemidi purilor precise ale terapiei.
In cadrul acesteia accentul de baza cade asupra interactiunii dintre Se analizeaza ~i factorii de mediu sau cei de natura interpersonala
membrii familiei (cine domina; patternuri de comunicare; tipuri de care conduc la perpetuarea conduitei dezadaptative.
feed-back; modele de izolare; cine e "tapul ispa~itor"). Din aceasta 3. Utilizarea principiului intaririi (recompensa, incurajare ca
perspectiva familia e abordata ca un sistem social in miniatura, iar intariri pozitive ~i lipsa de atentie ca intarire negativa) ~i al modelarii
rolul psihoterapeutului este sa inteleaga fortele care actioneaza in prin ceea ce se of era un exemplu de comportament dezirabil, care sa
cadrul sistemului ~i care conduc la tulburari ~i comportamente influenteze interactiunile.
dezadaptative. 4. Realizarea obiectivelor se urmare~te in pa~i mici, cu utilizarea
Terapeutul trebuie sa comenteze excluderea sau victimizarea unui unor intariri pentru fiecare mic progreso ~. ,
membru al familiei, de ce nu i se da posibilitatea unui membru al 5. Terapeutul manifestil 0 atitudine optimista incurajand fiecare
familiei, sau chiar copilului, sa-~i exprime deschis punctul de vedere, mica schimbare.
de ce circula mesaje cu caracter conflictual ~i care sunt efectele aces- 6. Se intare~te orice nou comportament pozitiv stimulandu-se
tor mesaje. dorinta de schiinbare ~i responsabilitatea membrilor familiei.
Multi autori pornesc de la supozitia ca simptomul copilului repre- 7. Se tin evidente clare (jurnale) astfel incat toti membrii familiei
zinta 0 modalitate de comunicare blocata. sa vada cand lucrurile merg In directia dorita ..
Jocul de rol ~i dramatizarea problemelor familiei pot arunca 0 lu- 8. Ca ~i in cazul altor modele de psihoterapie de familie se
mina asupra cauzelor interactiunilor denaturate.
incurajeaza interactiunile prezente (aici ~i acum), jocul de rol ~i repe-
In psihoterapia de familie de orientare sistemica: tarea comportamentelor dezirabile.
• accentul cade pe ce se petrece aici ~i acum;
9. Relatia terapeut - familie este considerata importanta in
• se insista pe patternurile de comunicare dintre membrii
solutionarea problemelor de familie. Diferenta fata de alte tipuri de
familiei ~i mai putin pe conflictele intrapsihice;
abordari consta in stabilirea exacta a obiectivelor, in analiza functio-
• este de presupus ca membrii familiei vor continua discutiile
nala pentru a determina cauzele ~i efectele diverse lor interactiuni, in
intre ei ~i in afara ~edintelor de psihoterapie.
Tratamentul este de scum durata (maximum 12 ~edinte). recunoa~terea deschisa, ca este necesar sa se stabileasca sarcini pentru
familie ~i ca fiecare persoana trebuie sa faca lucrurile altfel intre
c) Psihoterapie de familie de orientare comportamentalista
~edinte, cat ~i in utilizarea pa~ilor mici ~i a intaririlor pentru a incuraj a
Se bazeaza pe principiile teoriei invatarii. modificarile de comportament in cadrul familiei.
Liberman (1970) este unul din exponentii cei maide seama ai
acestei orientari. Acesta accentueaza cateva elemente· care trebuie > Psihoterapia de grnp en parinfii san en eopiii
avute in vedere:
Psihoterapia de grup este indicata mai ales atunci cand problema
1. Crearea ~i mentinerea unei aliante terapeutice pozitive, bazate
principala a copilului consta in relatia cu alti copii.
pe empatie ~i ciildura.
Se utilizeaza grupuri de copii de varsta apropiata.
244 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 245

Terapeutul observa ce face copilul astfel incat sa fie rejectat, ambivalent-pasive; anusul sau simtea adesea nevoia sa fie patruns de
izolat, provocat sau luat la bataie. penisul tatalui sau, iar adesea de al meu. Dar el se temea ca dadi
Psihoterapia de grup poate fi utilizata ~i pentru parintii carora Ie acesta va patrunde inauntru va fi rau pentru el ~i ca va fi distrus
este de folos sa discute cu alti parinti care au probleme similare cu ale
propriul sau penis ca atunci cand ies fecalele care seamana cu penisul
lor. Acest lucru este valabil mai ales pentru parintii copiilor han- unor animale ~i datorita acestei frici el expulzeaza fecalele!"
dicapati (deficienti mintal, paralitici sau auti~ti). (Capilul suferea de encomprezis!)
In grup parintii scapa de culpabilitatea legata de problemele Cele mai evidente atitudini exagerate constau in:
copilului lor, grupul fiind suportiv pentru acest aspect.
• opinia ca orice tip de comportament ar putea fi explicat prin
In cursu I terapiei parintii sunt ajutati de terapeut ~i de ceilalti intermediul unor concepte psihanalitice;
parinti sa gaseasca solutii cat mai bune la problemele lor. Adesea
• nevoia terapeutului de a-~i satisface propria curiozitate este
parintii copiilor handicapati incearca sentimente negative (furie, mai puternica decat dorinta de a face bine pacientului.
frustratie, disperare, vinovatie), sentimente pe care Ie este greu ~a Ie
recunoasca deschis. Pentru ei este benefic sa-~i dea seama ca ~i alti
parinti simt la fel, iar discutiile ii pot ajuta sa inteleaga cum apar
astfel de sentimente ~i cum pot sa Ie faca fata.
Un alt tip de grup este cel in care mai multi parinti ~i copii se
intalnesc impreuna. Acest grup este indicat mai ales dnd mame
nevrotice sau dizarmonice nu ~tiu cum sa se descurce cu copiii lor
pre~colari.
In acest caz nu este yorba de a rezolva un comportament proble-
matic, ci de a invata cum trebuie sa vorbe~ti ~i sa te joci cu un copil.

)- Aspectele discutabile ale abordarii psihanalitice in psihote-


rapia la copii (Rutter, 1990)
Psihanaliza a adus 0 contributie esentiala in intelegerea unor meca-
nisme ascunse ale comportamentului uman ~i in dezvoltarea unor
metode de psihoterapie.
Cu toate acestea, trebuie sa fim de acord cu Graham (1974) care
spunea ca din psihanaliza au izvorat ~i 0 serie de atitudini daunatoare
in interpretarea comportamentului copiilor.
Exagerarea psihanalitica in interpretarea comportamentului copilu-
lui este ilustrata de descrierea pe care 0 face Graham (eit. Rutter,
1990) dupa un text apartinand lui Fordham;
"Din interpretarea a numero~i indicatori s-a desprins cu claritate
faptul ca mecanismele de aparare ale lui Alan, mecanisme ce au
devenit foarte puternice, reprezentau defense impotriva dorintelor sale
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 247

Principiile codului deontolqgic al psihologului consilier (adaptat dupa


CAPITOLUL 14 regulamentele Asociatiei Americane de Psihologie ~i ale Asociatiei
Americane pentru Indrumare ~i Personal) cit. Ivey ~i Simek-Downing
PSIHOTERAPIE ~I CONSILIERE (1980);
PSIHOLOGICA 1. Pastrarea caracterului confidential al datelor obtinute de la clienti.
Daca dintr-un motiv sau altul informatiile trebuie comunicate altor
persoane, este obligatorie obtinerea acordului clientului. Regula se-
Ivey ~i Simek-Downing (1980) considera ca atat psihoterapia cat ~i cretului profesional poate fi Incalcata doar atunci cand informatiile pe
consilierea psihologica reprezinta procese de influentare interper- care Ie-a obtinut consilierul indica posibilitatea unui pericol pentru
sonala reciproca. Modulin care persoana care of era ajutor (consilier, client sau pentru alte persoane.
ps~hoterapeut) rasp'.l11desolicitarilor clientului (pacientului) va influen- 2. Consilierul-terapeut trebuie sa fie con~tient de propriile limite.
ta in mare masura evolutia evenimentelor viitoare. De regula, consilierii Incepiitori considera ca ~tiu totul, hazar-
Astfel, de pilda, in cazulin care un prieten ne-a solicitat ajutor, dandu-sesa patrunda uneori, inainte de vreme, in sferele mai profunde
deoarece se afla intr-un impas existential, modul in care ii raspun- ale psihismului pacientului, ceea ce poate reprezenta un pericol de
dem ~i modulin care conceptualizam problemele acestuia va influ- dereglare a acestuia.
enta profunzimea comunicarii viitoare cat ~i modul de a gandi ~i 3. Evitarea solicitarii excesive a unor detalii irelevante.
actiona in viitor al persoanei respective. Chiar ~i simpla incurajare a Consilierii Incepatori se pot lasa fascinati de istoriile mai deosebite
persoanei care solicita ajutor sa vorbeasca despre problemele sale, din viata pacientului sau solicita detalii cu privire la unele aspecte
in lac sa ignore cele spuse, va avea efect asupra evolutiei viitoare a intime ale vieW personale sua sexuale a pacientului.
individului.
Un indicator al faptului ca avem de-a face cu un consilier neexperi-
Deci, indiferent ce spune sau ce face consilierul in cadrul inter-
mentat consta In faptul ca acesta va acorda prea multa ~mportanta unor
viului clinic, subiectul va fi oricum influentat 1ntr-o directie sau alta.
amruaunte ;;i mai putina atentie sentimentelor ~i ideilor pacientilor.
Din fericire, majoritatea terapeutilor ~i consilierilor sunt orientati
Consilierea trebuie sa aiM ca obiectiv binele pacientului ~i nu
mai curand spre dezvoltarea independentei ~i autonomiei clientilor,
satisfacerea propriei curiozitati.
decat spre a-i determina pe ace~tia sa Ie urmeze in mod rigid indica-
4. Clientul trebuie tratat a~a cum consilierul ar dori sa fie tratat el
tiile ~i sfaturile.
insu~i, cu respect, blandete, onestitate ~i atitudine de acceptare.
Ca ~i in cazul psihoterapiei, consilierea psihologica are ca obiectiv
Ajutorul psihologic reprezinta un demers organizat prin interme-
ajutarea clientului sa functioneze mai eficient in viata cotidiana ~i sa
aiba relatii pozitive cu cei din jur. diulcaruia 0 persoana calificata acorda asistenta unei alte persoane
Una din problemele majore pe care trebuie sa Ie accentueze sau grup sub forma interviului, consilierii sau psihoterapiei.
demersul de consiliere este dezvoltarea la subiect a unui sistem coe- Intervievarea este definita ca un proces de strangere de informaW
rent de scopuri de viata, cu alte cuvinte, intarirea comportamentului cu privire la client ~i este utilizata mai ales in cadrul serviciilor de
orientare vocationala ~i de plasament profesional.
intentional. 0 persoana orientata spre scop are sentimentul propriei
COl1silierea reprezinta un proces intensiv de acordare a asistentei
sale capacitati, este capabila sa puna in actiune modele alternative de
pentru persoanele normale care doresc sa-~i atinga obiectivele ~i sa
comportament 1ntr-o situatie data, poate aborda problemele de viata
functioneze m21j eficient, In timp ce psihoterapia este, a~a cum am mai
din unghiuri diferite de vedere, fad a se cantona rigid 1n anumite
solutii prefabricate.
248 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 249

subliniat, un demers mai complex de tratament psihologic centrat pe


Unul dintre cele mai bine elaborate modele de consiliere bazate pe
reducerea unor simptome sau comportamente disfunctionale sau, §i
teoria deciziei apartine lui Bramer (1973). Conform acestui model,
mai pretentios, pe reechilibrarea §i reconstructia personalitatii.
procesul de consiliere terapeutica trebuie sa unneze urmatorii pa§i:
Cu toate acestea, multi speciali§ti considera termenii de consiliere
a) Stabilirea unei relatii apropiate cu clientul §i implicarea acestuia
§i psihoterapie ca fiind echivalenti.
in procesul de rezolvare a propriilor sale probleme. Persoanele care
InterviuI psihoterapeutic ca proces decizionaI
solicita ajutorul trebuie sa fie cu adevarat interesate de acest demers §f
Ivey §i Simek-Downing (1980) subliniaza faptul ca terapeut;ul con-
sa fie convinse de faptul ca ei au forta de a lua decizii care Ie pot
silier trebuie sa fie 0 persoana inalt creativa, care sa nu raspunda
influenta in mod'serios existenta..
cerintelor clientilor sai intr-o maniera rigid a rutiniera.
b) Identificarea §l clarificarea problemei §i stabilirea obiectivelor
Sarcina terapeutului este sa-l determine pe client sa descopere noi psihoterapiei.
alternative de a face fata dificultatilor vietii. c) Determinarea §i analizarea alternative lor posibile de solutionare
Terapeutul consilier trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a a problemei.
aborda clientul de pe "pozitiile psihoterapiei analitice, experientiale d) Culegerea de informatii relevante.
sau comportamentaliste. e) Analizarea implicatiilor care decurg din informatiile culese §i a
Pe baza informatiilor fiurnizate de client, terapeutul consilier consecintelor care deriva din diverse alternative posibile.
trebuie, in primul rand, sa redefineasca problema §i sa ofere 0 alterna- f) Clarificiiri in privinta sistemelor de valori care stau la baza
tiva de solutie. optiuniJor personale. Clientii trebuie sa §tie precis ce doresc, cat §i
Creativitatea nu este numai apanajul terapeutului. Aceasta trebuie ordinea in care doresc sa-§i atinga obiectivele. Consilierul trebuie sa-l
dezvoltata §i la clientul care se prezinta la cabinet cu fragmente de ghideze pe client sa-§i exploreze interesele, abilitatile, competentele,
experiente §i trairi care parca nu au nici un sens §i terapeutul eSlte Gel conditiile familiale, expectatiile sociale §i elementele caracteristice
care 11 ajuta sa reexamineze aspectele con§tientizate sau mai putin realitatii externe.
con§tientizate ale acestor fragmente §i pornind de la ele sa elaboreze g) Reexaminarea obiectivelor, solutiilor alternative, a riscurilor§i
un mod mai constructiv de a vedea existenta. consecintelor acestora.
Clientii se adreseaza de regula consilierului pentru ca au un' con- h) Decizia cu privire la una din alternative §i fonnularea unui plan
flict decizional §i traies'c un sentiment de blocare la nivelul gan- de actiune pentru a atinge obiectivul propus.
durilor, sentimentelor §i comportamentului. i) Generalizarea celor invatate impreuna cu terapeutul la noi
Ace§tia au nevoie sa Ii se of~re 0 noua perspectiva, sa fie ajutati sa situatii de viata.
sparga vechile tip are rigide ale comportamentului dezadaptativ §iisa ia j) Testarea planului elaJ;lorat pe baza unor teevaluari period ice
noi decizii pentru a-§i solutiona problemele. realizate pe baza noilor infonnatii acumulate §i tinand seama de
Consilierul trebuie sa unneze urmatoarea schema in cursul posibilele modificari ale imprejurarilor externe.
procesului de acordare a sprijinului psihologic: Din examinarea modului in care lucreaza consilierii ineficienti
1. Definirea clara a problemei clientului rezulta ca ace§tia au dificultati frecvente sa defineasca in tenneni
2. Elaborarea unor alternative posibile de solutii preci§i ca problema are clientul. Ei trec de la 0 tema la alta, analizand
3. Alegerea unei alternative §i implementarea ei"in practica o mare cantitate de material, dar realizand relativ putin sub aspectul
eficientei.
250 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 251

Adesea ace~tia sunt satisrncuti cand clientul a gasit singur 0 solutie ~i ar ciiuta 0 solufie imediata ~ianume sa lucreze asupra compor-
sau pare sa se fi acceptat faptul ca a~a cum este eI la ora actuala~ste tamentelor de tip adaptativ, lara a mai explora ~i alte variante
bine, cu alte cuvinte s-a "impacat cu soarta". posibile.
In acela~i timp, consilierii ineficienti rareori ating etapa a treia ~i Deciziape care 0 ia consilierul (daca sa accepte definirea data
anume consilierea decizionala eficienta. problemei de clienta sau sa largeasca aria de explorare) prezinta 0
Spre deosebire de ace~tia, consilierii eficienti definesc foarte repe- importanfa covar~itoare, pentru ca de aceasta va depinde succesul
consilierii.
de problema, ofera clientului cel putin trei alternative posibile de
solutii ~i:11ghideaza pe acesta sa gaseasca cea mai buna solutie dar ~i Problema Andreei poate imbraca diverse aspecte:
s-o puna in practica. - ea este 0 persoana dificila;
Prima regula a oricarui interviu de consiliere psihologica consta in - ~eful manifesta un comportament discriminatoriu fafa de femei;
a preciza exact, impreuna cu clientul, despre ce anume se va discuta - ea nu are abilitafi sociale de a colabora cu alfi salariafi;
in timpul ~edintei de psihoterapie. - are 0 depresie mascata datorita unor probleme familiale mai
De regula clientul i~i pastreaza problema la un nivel superficial, vechi, depresie ce 0 face sa suporte greu stresul de la noul loc de
munca;
dupa care, terapeutul ~i clientul elaboreaza impreuna noi alternative
de definire a respectivei probleme ~i decid care va fi definitia pe care - nu are 0 educafie ~i un nivel de cuno~tinfe ~i abilitafi la nivelul
o vor utiliza, de comun acord in cadrul demersului terapeutic viitor. cerinfelor postului;
Aceasta abordare are un caracter sistematico - s-a identificat mai mult cu tatal ei in copilarie ~i are probleme in
definirea ~i acceptarea rolului ei de femeie;
Sa analizam de pilda urmatorul dialog terapeutic (adaptat dupa
- traie~te intr-un mediu in care nu sunt recunoscuteaptitudinile
Ivey ~i Simek-Douning, 1980) tehnice lafemei;
Consilierul: Buna dimineata, Andreea. Am ajlat ca dore:jti sa - are dificultafi in a-~i exprima sentimentele;
discutam desprefelul in care merg lucrurile la noul tau serviciu, a~a
e.ftte? - are un prieten sau un sof care refuza sa accepte ca ea sa lucreze
la fabrica;
Clienta: Nu merg deloc.
- are probleme cu copiii pentru ca nu-i ajung banii sa-i dea la .
Consilierul: Nu mel'g, cum a~a? gradinifa etc.
Clientul: Seful ma ia in primire ~i fipa la mine cum intru pe u~a.
in aceasta situafie, consilierul are nevoie de informatii supli-
imi cere sa ma invartesc ca un titirez de la 0 ma~ina la alta. Nici mentare.
colegii nu sunt mai buni. Tot timpul rad de mine ~i cauta sa ma
Dialogul dintre consilier fi clienta se poate desfa~ura in conti-
incurce. Saptamana trecuta era sa-l iau la palme pe unul din ei. nuareastfel;,
Ceilalfi au ras ~i mai tare. Mizerabilii! Am sa Ie arat eu lor! (Andreea
Consilierul: Andreea, se pare eei serviciul tau este cu adevarat
lucreaza ca mecanic)
ingrozitor, astfel ineeit te face sa simti ca te ajli mereu pe un camp de
Care este in acest caz problema? .
lupta. Nu ai putea sa-mi spui ceva mai mult despre ce ti s-a intamplat
Provine ea din interiorul clientului sau este 0 problema generata inainte?
de conditiile neprielnice de mediu?
Clienta: Da, desigur. Ion nu poate suporta sa lucrez.in fabrica. El
Un consilier incepator ar manifesta tendinfa de a accepta proble-
ar vrea sa ma fina acasa, dar mie imi place sa ies in lume. Cu toate
ma a~a cum a definit-o clienta ("lucrurile nu merg bine la serviciu")
acestea, seclia unde am fost transferata e groaznica!
252 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

Consilierul: Deci, tu §i cu Ion avefi 0 problema de rezolvat. Pofi Modalitatea de elaborare a solufiei depin4e in mare masura de
sa-mi spui mai multe despre felul in care se poarta el §i despre felul orientarea teoretica a tergpeutului. Astjel, un terapeut de orientare
in care vezi tu situafia? analitica va fl mai pufin interesat de fapte,le ca atare, ci de procesele
Clienta: Da, sa va povestesc ce s-a intamplat aseara ... incon§tiente care se ascund in spatele lor, un terapeut feminist va
Daca Andreea nu accepta noua definire a problemei (relafia ei cu pune accent pe rolul femeii care are 0 profesie netradifionalCi, iar
sOful), terapeutul trebuie sa se intoarca in trecut §i sa ia in discufie 0 unul care se bazeaza pe 0 teorie cognitivista a personalitafii, va fl
etapa anterioara din viafa clientei §i, pe baza informafiilor obfinute, incZinat sa adune cat mai multe date posibile.
sa genereze §i alte alternative de probleme. Sa presupunem ca terapeutul Andreei se bazeaza pe 0 orientare
Cu cat decizia terapeutului este mai rapida §i mai buna, cu atat cognitivista. Acesta va cauta sa euleaga un numar cat mai mare de
interviul va avea un caracter mai focalizat, ceea ce va economisi informafii, va pune aecentul rnai muIt pe modul de a gandi al
timpul §i resursele clientului. pacientului, decat pe modul sau de a simfi §i vaflpreocupat mai ales
Pentru cp diferenfa dintre un interviu eficient §i unul ineficient sa sa-i determine pe clienfii sai sa se infeleaga mai bine §i sa se
rezulte mai cZar, prezentam mai jos un dialog posibil intre cZienta raporteze mai corect la lumea reala.
noastra §i un consilier care nu urmeaza 0 direcfie precisa; Acest terapeut va utiliza in mod frecvent sfaturile §i .sugestiile date
Clienta: Seful ma ia in prim ire cum intru pe u§a. Si colegii sunt clientului.
rai, rad tot timpul de mine. Saptamana trecuta am fost cat pe ce sa-l Sa analizam un fragment de interviubazat pe aeeasta orientare
iau la palme pe unul din ei. Ceilalfi au ras §i mai tare. M-am saturat teoretica;
de toate astea! Clienta: Seful ma ia in primire de cum intru pe u§a. Nici colegii nu
Consilierul: Unde lucrezi? sunt mai buni ... Saptamana trecuta eram cat pe ce sa-l iau la palme
Clienta: intr-o secfie de reparafii 'auto. pe unul dintre ei. Ceilalfi au ras §i mai tare. M-am saturat de toate
Consilierul: Ce pregatire ai pentru munca ta? acestea.
Clienta: Liceul cu profll de auto. Consilierul: Deci, ai ni§te probleme la serviciu. Hai sa analizam
Consilierul: Unde ai locuit inainte? impreuna lucrurile care s-au petrecut.
Clienta: Sunt nascuta aici. (Trebuie menfionat faptul ca aeest consilier considera ca
Consilierul: Nu te-ai gandit §i la alte meserii pe care le-ai putea problema paeientei este legata de locul de munea §i cauta sa obfina
practica? date in sprijinul acestei ipoteze.)
Clienta: Nu! Chiar mi-am dorit sa flu mecanic. Am invafat cu Clienta: Sunt prima femeie angajata i11acest atelier. Cred ca le-
placere §i simt ca pot sa fac asta .. am incurcat intr-un fel socotelile. Sefid avea un om pe care dorea sa-l
Consilierul: Ce ar fl sa te recalifici pentru 0 munca de secretara? angajeze, dar la concurs eu am ie§it mult mai bine. Acum ei tofi se
Cred ca fi-a§ putea aranja sa participi la ni§te cursuri organizate de poarta cu mine de parca eu nu a§ §ti ce am de facut.
Ministerul Muncii.
ConsiHerul: Se pare ca ai mult de luptat eu ei. Ai putea sa-mi
Dupa cum se poate lesne constata, consilierul trece fara nici 0 descrii mai exact ce se petrece in timpul unei zile obi§nuite de
linie directoare de la 0 problema la alta, omifand aspectele cu munea?
adevarat importante ale problemei clientei. Informafiile obfinute astjel pot contribui mai bine la fn{elegerea
Dupa definirea corecta a problemei, urmeaza examinarea acesteia situafiei de munca.
mai in profunzime §i apoi gasirea unor alternative de solufii.
254 IRINA HOLDEVICI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 255
Atitudinea Andreei fafa de activitatea ei §ifafa de colegi poate sta
la baza elaborarii unor planuri de acfiune prin intermediul carora ea Abordarile de tip comportamentalist sau rational-emotiv considera
vafi capabila safacafafa mai bine situafiei cu care este confruntata. insa ca lucrurile nu s-au incheiat aici ~i pun accent pe transferul celor
in cazul in ewe respectivele planuri se vor dovedi pline de succes, invatate in cursul ~edintelor de consiliere sau psihoterapie in viata
reala.
interviurile de consiliere se pot opri aid in felul acesta problemele
mai profunde pot sa ramana neexplorate. Acest aspect este reprezentat de faza actionala a consilierii. In
cadrul acestei faze terapeutul:
Daca insa in cursul interviului de consiliere terapeutul a des co-
peritfaptul ca 0 problema importanta 0 constituie relatia Andreei cu • elaboreaza alternative de solutii practice pentru clientul sau;
sotul este indicat ca terapeutul sa renunfe macaI' pentru moment la • examineaza avantajele ~i dezavantajele fiecarei solutii;
abordarea cognitivista §i sa adopte 0 atitudine de ascultare pasiva, • opteaza pentru 0 anum ita solutie ~i testeaza eficienta acesteia .
centrata pe client (rogersiana). prin intermediul temelor pentru acasa.
Consilierul: Ancreea, se pare ca am ajuns impreuna la ni§te Daca solutia s-a dovedit a fi eficienta, consilierul se poate incheia.
concluzii legate de modulcum ar trebui sa te comporfi la serviciu. Cu in acest punct. In cazul in care solutia nu s-a dovedit viabil~ sau este
toate acestea, mi se pare ca tu §i Ion avefiunele probleme. (Trebuie partial eficienta, consilierul ~i clientul trebuie sa redefineasca proble-
sa mentionam faptul ca a lucra simultan asupra a doua probleme; ma ~i sa elaboreze 0 noua modalitate de a lucra asupra acesteia.
relafiile de la serviciu .}'icele de acasa, nu este indicat, pentru ca, Sa analizam urmatorul fragment de interviu in cadrul caruia consi-
poate genera confuzii in mintea clientului.) lierul revine de la abordarea de tip non-directiv la cea cognitiyista.
Clienta: Da, el este deprimat §ifurios. Uneori mi-e chiar frica de
el. Ma tern ca este in stare sa ma loveasca. Consilierul: in concluzie, lucruile par a fi foarte clare. Enervarea
Consilierul: Pari foarte ingrijorata de sentimentele lui §i in lui Ion ifi pare evidenta §i nu mai ai chef sa suporfi agresivitafile lui
acela§i timp te temi pentru tine. fizice §i verbale. in acela§i timp te sitnfi foarte tristt'i §i ran ita pentru
ca in ciuda aces tor lucruri inca il mai iube§ti. Te-am infeles bine?
Clienta: Mi-e frica; El m-a bCitut. El nu poate suporta ideea ca eu
Clienta: Da. Lucrurile care pareau atat de incurcate acum 0
am serviciu §i el este §omer. incerc in toate felurile sa-i fac pe plac,
jumatate de ora parca s-au limpezit.
fac toata treaba in casa, nu mai §tiu cum sa procedez.
Consilierul: Faci eforturi disperate sa-i fii pe plac, dar toate Consilierul: Deci traie§ti simultan sentimente puternice de dra-
goste §i furie. Care ar fi modalitatile de a action a pe care Ie intre-
eforturile tale pw inutile. Mi se pare ca ai §i sentimente de furie.
vezi? Ai spus ca nu mai suporfi ca lucrurile sa fie ca inainte. Ce idei
in acest moment al demersului, consilierul poate relua abordarea
ai in legatura cu posibilitafile de a schimba situafia?
cognitivista pe baza careia va construi impreuna cu clienta planuri
de acfiune pentru ca ea sa ajunga sa se inteleaga cu soful ei, cat §i Clienta: l'J-am gandit sa-l paras ese, dar parca in acela§i timp a§
vrea §i sa raman.
strategii de a face fata situafiei de la serviciu.
Dupa cum este lesne de observat, relatia Andreei cu sOful are Consilierul: Ai deci doua alternative - sa pled sau sa ramai. Sa
unele puncte comune cu relafiile ei de la locul de munca. presupunem ca pled, care ar fi alternative Ie §i posibilitafile pe care
Ie ai? •
In multe cazuri atunci dnd clientul considera ca a descoperit pro~ in cursul urmatoarelor interviuri sunt examinate posibilitafile
blema ~i Iucnirile merg mai bine, procesul de consiliere se incheie, eficiente de separare.
a~a cum se intampia frecvent in cursul unor abordari psihodinamice, Consilierul: Amajuns la concluzia ca vrei de fapt sa te desparti
experientiale sau centrate pe client. de Ion §i sa traie§ti independent. De§i 0 sa suferi, e§ti convinsa de
256 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 257

faptul ca e/jti in stare sa faci asta. Mai devreme spuneai ca in acela/ji Cu toate acestea nu trebuie sa uitam ca diferite atitudini ~i preju-
timp parca ai dori sa ramai cu el. Hai sa examinam /jiposibilitafile pe
decati sociale cum ar fi discriminarile rasiale, sexismul, decalajele
care Ie ai daca ramanefi impreuna. Apoi vom compara alternative Ie economice etc. i~i spun cuvantul asupra situatiei unui individ.
intre ele.
Lewis ~i Lewis (1977) sunt de parere ca prima decizie pe care
Se constata faptul ca sarcina consilierului terapeutic este sa trebuie s-o adopte consilierul terapeut este daca problema care apare
lucreze impreuna cu clienta sa, ajutand-o sa elaboreze cat mai multe poate fi rezolvata prin intermediul unar modificari in structura
variante de acfiuni posibile. 0 persoana care are doar una sau cel clientului sau prin intermediul unor modificiiri ale mediului.
mult doua alternative nu are posibilitatea de a-/ji controla integral
Astfel, uneori este mai .eficient sa modificam conditiile de viata
propria existenta.
dedt structura persoanei pentru ca se poate intihnpla ca pacientul sa
; in cazul in ~are decizia nu s-a dovedit eficienta terapeutul trebuie fie "un am sanatos Intr-o lume nebuna".
sa revina la stadiile anterioare ale procesului de consiliere.
Cand clientul a optat pentru una din alternative se trece la intorcandu-ne la cazul Andreei, se poate observa cu u$urinfa ca
elaborarea strategiilor de a face fafa cat mai eficient situafiei. majoritatea problemelor el izvorasc din faptul ca este femeie care
Sa presupunem ca Andreea a optat pentru alternativa de a ramane traie/jte intr-o lume °a barbafilor. Ea se confrunta cu discriminari la
impreuna cu sOful ei, in ciuda dificultafilor pe care Ie are de locul de munca, iar sotul are prejudecati sociale, neputand suporta
infruntat. faptul ca ea are succes intr-o meserie masculina /ji 0 bate in mod
in acest caz, terapeutul consilier decide ca ea ar trebui sa salbatic.
parcurga un program de antrenament autoasertiv pentru a fi capabila Relafiile Andreei la serviciu $i acasa sunt puternic afectate de
sa lupte mai bine pentru drepturile sale. discriminarile dintre barbafi /jifemei.
Daca in ciuda eforturilor ei lucrurile nu merg /ji problemel~ cu Datorita faptului ca prejudecatile sociale sunt greu de modificat,
sOful continua, ea mai are /ji alte alternative la dispozifie: poate pleca majoritatea terapeutilor consilieri prefera sa abordeze problemele
sa locuiasca la mama ei, poate intenta imediat acfiune de diVOrf etc~ clientilor dintr-o perspectiva individuala.
in aceasta situafie consilierul /ji clienta trebuie sa redefineasca Exista insa /ji unele modalitafi de abordare in cadrul carora
problema ca de pilda "este 0 problema ntaritala". consilierul poate sa ia in considerafie /jifactorii de mediu.
in acest caz se poate recurge la consiliere de cuplu sau se po ate Astfel, de pilda, in prima etapa, in cadrul careia are loc definirea
ajunge la concluzia ca problema este de fapt a lui Ion, situafie in care problemei, terapeutul consilier poate s-o ajute pe Andreea sa
acesta ar trebui sa fie convins sa accepte la randul sau consilierea. inteleaga faptul ca problema nu este numai a ei ci are la baza /ji
prejudecati sociale.
Modelul de consiliere bazat pe teoria deciziei are avantajul di
ofera clientului mai muIte alternative de rezolvare, pune accentul pe Prezentam mai jos un fragment de protocol care poate sa ilustreze
realizarea unui cons ens intre client ~i consilier ~i in acela~i timp ceje afirmate mai sus:
directioneaza ~i focalizeaza interviurile. Cons:ilierul: Andreea, suntem deja la a treia noastra intalnire. Te-
Majoritatea teoreticienilor in domeniul consilierii pun un accent am ascultat povestind despre faptul ca ai vrea sa te descurci mai bine
exagerat pe problemele subiectului, ignorand factorii de mediu care la serviciu /ji sa faci fata barbatilor care te tachineaza. Am inteles ca
intretin probleme. (Daca Andreea are 0 problema personala, conflicte ai probleme asemanatoare in relatiile tale cu sotul. Te-am auzit de
de serviciu ~i acasa, tratamentul va fi, de regula, centrat asupra ei; nenumlirate ori spunand "este gre/jeala mea". Daca ma voi stradui
cum poateea sa se modifice pentru a face fata situatiilor). mai mult lucrurile vor merge mai bine. Cu cat te ascult mai mult cu
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 259
258 IRINA HOLDEVICI

sarcini cognitive de luare de decizii, darniciodata atilt de motivata


atat fmi dau seama mai bine di problema lui Andreea este fn acela§i
incilt supraactivarea sa-i afecteze eficienta cognitiva.
timp problema oridirei femei. Femeile au fost multa vreme victimele
unor atitudini discriminatorii §i se pare ca tu e§ti victima acestor Consilierul vigilent va fi permanent alert ~i deschis la noi alter-
prejudecati §i acasa §i la serviciu. Ce zici de asta? native ~i posibilitati care pot sa apara in cursul ~edintelor de psiho-
in acest moment al consilierii terapeutul interpreteaza afirmatiile terapie ..
clientei §i fi ofera acesteia posibilitatea de a reacfiona. 1 se pot In continuare prezentam un tabel care subliniaza in mod compa-
propune apoi clientei alternative de solufii la problema ei, cum ar ji, rativ caracteristicile unui consilier eficient ~i ale unuia ineficient
de pilda, aderarea la 0 mi§care pentru drepturile femeilor. (dupa; Ivey §i Simek-Downing, 1980);
Pentru ca procesul de consiliere sa jie ejicient, terapeutul trebuie
Focalizarea
Definirea
Activitate
Factoriflexibil clientului
Procesul
sa acorde atentie propriului sau sti! decizional. Atributii acestuia
adopte
a)a)
b)
a)Define~te
tinand
Ii solutii
raspunde
seama
Directioneaza
Selecteaza
Alege
Elaboreaza
definire
incepe un ineficient
alternative;de
impreuna
anumit
asa
Consilier laaltul
este
naturadoar
telmici
client
0definitii
economica
~itrece
cu
clientii
Ignora
Consilier
centra
standard
a) petara
alternativa
defineasca
b)
problema
creative
problema
in
directionare
anumita
EsteEste
Se
atat
mod
definitie
problemei
lucrezePoseda
Accepta
Considera
tip
Aplidide
asupra
~i
Elaboreaza
terapeut individuala
indiferent
ca atare;
~i 0sa
alti
nici
psiho-sociala
conjunctura
Invfu1:e~tetara
incapabil
de
clientilor
problemele
clientulincapabil
de
singur
factorii
definire
sa ade
pe unde
factori
solutie
adoptarea
dede
un la
terapeut
definitia
model
ca asa
care fel de
problema
raspunde
acel~i rost
aleaga
un
unei
singura
problema
set 0de...
socio-
laridica
d inte-
problemei
Iesubiect
oferita
de
consiliere
decizional
demersului
creatoare~i de lucru
clientul
deciziei rogand cIientul, tara a seecilli
1. 4. comportamentului
2.
3.
5. problema
terapeutic
conjuncturali tive
b) Sepentru
co~uncturali
prejudecatile
posibilita!i
c) Tine
Face
I personali
model seama
Focalizeaza
bazeaza
apel adela
eficient
terapeutic
teorii pentru
cat
bazat stimula
conform
a~i
pe elabora
de
sociale
pe clientul
unui
demersul
de noi
diferite
actiune
telmici
cei
teoria crea-
Janis ~i Mann (1977) au identificat urmatoarele stiluri decizionale
specifice consilierului terapeutic:
a) Stilul bazat pe aderarea non-conflictuala, caracteristic unei per-
soane care gase~te 0 singura modalitate de rezolvare a problemei ~i
merge pe aceasta directie indiferent daca rezultatul este dezastruos.
In cazul consilierii este yorba de 0 persoana care crede cu tarie
intr-o anum ita teorie psihologica ~i 0 aplica nediferentiat, indiferent
de situatie.
b) Stilul bazat pe schimbare non-conflictuala este caracteristic con-
silierului care i~i modifica rapid ideile, adesea :tara a reflecta prea
mult. Acest consilier adopta 0 atitudine ec1ectica :tara a avea un motiv
bine intemeiat s-o faca.
c) Stilul de decizie defensiv-evitant este caracteristic persoanelor
care neaga problemele sau, pur ~i simplu, refuza sa se apIece asupra lor.
Conslierii care apartin acestui tip nu reu~esc sa-i determine pe
c1ientii lor sa-~i analizeze suficient de profund problemele lor ~i de
regula se comporta suspect de amabil.
d) Stilul de decizie hipervigilent caracterizeaza persoana care este
con~tienta de multitudinea posibilitatilor existente, dar care este in
acela~i timp anxioasa ~i preocupata ca ar fi putut omite un element
important. Ace~ti consilieri sunt excesiv de stresati.
e) Stilul vigilent, considerat de autorii mentionati ca fiind cel mai
eficient pentru consilierea psihologica, se caracterizeaza prin aceea ca
persoana este suficient de motivata ~i activata pentru a se angaja in
260 IRINA HOLDEVICI

Rezolvarea
Modalitatea
CAPITOLUL 15
6. Modificari
Stilul decizional
subiectului standardizat
individului de tehnici
Elaboreaza
solutii
a) teoretic imediate
Aderent
solutiei
sau
c)Se
careUtilizeaza
nici
privire
prive~te
b)
descurce
lllasa
repede
conceptie
din cadrul
a) Lucreaza
Vigilent
Modifica multiple
peasupra
Lucreaza
d)
ceea
c) Elaboreaza
carora
Ia
Initiaza
sistemul
a) Se in
ce
se la tara
pe
singurapeanaliza
0implementarea
teoretica
doar
consideratie
spune
bazeaza
bazeazaclient
la 0sa
non-conflictual,
solutie
un
problema set 0unica
solutii
in
doar
asupra
discutii sa
ceea
clientul se
rigide cum
ce
solutie
doar
cu
bilitatea
ni
ioblema
zaplan
ii
ra asolutia
deschise
nadecvat
uatie
ru sa
de mediu
nonconflictuala,
trebuie
bazat peproblema
schimbaredefensiv-
evitant sau~ihipervigilent
modifica unele conditii de ,
MODELUL PSIHOEDUCATIONAL iN
TERAPIE ~I CONSILIERE.
PSIHOTERAPIE ~I PSIHOPROFILAXIE

Astazi, un numar tot mai mare de psihologi se ocupa de punerea la


punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea
mintala a oamenilor, sa imbunatatiasca ceea ce numim calitatea vietii
umane. Se pun la punct tot mai multe programe de sanatate mintala,
. accentul deplasandu-se de la psihoterapie la consilierea psihologica.
Lavson (1984) arata ca aceasta orientare este ilustrata de un vechi
proverb chinez: "Daca dai unui om un pe~te, ii asiguri 0 masa, daca II
inveti sa pescuiasca el va putea sa-~i procure hrana pentru tot restul
vietii" .
Acest proverb reprezinta esenta programe1or care presupun inva-
tarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii. Aceste deprin-
deri ii ajuta pe oameni sa-~i conduca mai bine propria viata ~isa-i
ajute pe ceilalti mai eficient.
In 1964, Hobbs vorbea de "ceade-a treia revo1utie in domeniul
. sanatatii mintale", revolutia caracterizata prin dep1asarea accentu1ui
de la problemele clinice spre cele legate de sanatatea mintala ~i
educarea populatiei in aceasta directie, de la strategiile reparatorii
(psihoterapie, chemioterapie), spre cele preventive, de psihoprofilaxie
menite sa-i inarmeze pe oaineni cu deprinderi care sa Ie garanteze
sanatatea psihica ~i abilitatea de a face fata stresului.
Programele de formare a deprinderilor de sanatate mil1tala variaza
de la simple casete audio ~i video, mal1uale ~i il1structiul1i referitoare
la relatiile il1terpersol1ale, la cultura empatiei, la rezolvarea Ul10r
probleme personale.
Astfel, principiile psihologice se tral1sforma in depril1deri de viata
de a fa,ce fata stresului, care se pot il1vata. Invatarea acestor deprinderi
de viata a constitui subiectul unornumeroase programe de cercetare
ill S.U.A. ~i Canada. (Anthony, 1979; Cormier §i Cormier, 1979;
Egan, 1982; Hammond, Hepworth $i Smith, 1977; Hosford $i de

I
262 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 263

Visser, 1974; Ivey, 1980; Kanjer !ji Goldstein, 1975; Okun, 1976; In acceptiunea acestei orientari deprinderea psihologica este defi-
Schulman, 1976.) nita ca "0 capacitate, 0 competenta necesara pentru 0 existenta
Atentia cercetatorilor fata de acest gen de probleme a aparut din eficienta, (Egan !ji Cowan, 1979). Aceste deprinderi sunt modalitatile
necesitatea de a gasi solutii la criza morala ~i alienarea de care sufera comportamentale operationale, repetabi1e, antrenabi1e ~i pro due un
multi oameni din societatile de consum (Frank, 1974). numar determinat de efecte previzibile (Carkhuff!ji Berenson, 1976).
Rogers vorbe~te despre "revolutia lini~tita" prin care 'intelege ca Kaye (1979) extinde termenu1 de deprindere psihologica la sfera
tot mai multi oameni au tendinta de a-~i lua propriul destin 'in mana, personalitatii afirmand ca 'intr-o anum ita masura noi 'invatam diferite
de a-~i controla corpul ~i mintea, de a-~i rezolva propriile probleme. deprinderi de a ne comporta corespunzator cu diferite· persoane,
32 de experti americani au fost 'intrebati cum previid viitorul pentru a face fata unor situatii sociale diferite pe care Ie 'intalnim 'in
psihoterapiei (Proch.lska !ji Norcross, cit. Larson, 1984). Raspunsul viata. In acela~i timp exista simi1itudini 'in comportamentul unei
unanim a fost "cre~terea interesului ~i accentului pentru autode- persoane 'intr-o varietate de situatii ~i 'in interactiunea cu -indivizi
terminare 'in psihoterapie", ceea ce 'inseamna cre~terea popularitatii diferiti. Astfe1, personalitatea poate fi privita ca reprezentand aceasta
metodelor de "automodificare" a grupurilor de autoajutorare a pro- modalitate de a transfera aceste deprinderi de comportament din
cedeelor de autoreglare (lnsu~irea unoI' deprinderi de comunicare, de cadrul structuri10r sociale unde s-au format (familie, ~coala) la noi
modificare a comportamentu1ui, de deconditionare biofeedback, re- situatii socia1e.
laxare, imaginatie dirijata etc.). A 'insu~i 0 deprindere noua, care poate fi cea de a asculta activ, de
Deci 'in cadrul acestui demel's clientul trebuie sa 'invete sa stea pe a dansa, de a administra banii, de autoformare sau de concentrare
proprii1e lui picioare ~i e responsabi1 de propria 'insanato~ire, iar asupra unoI' experiente psihice, imp lie a 'insu~irea unor subsisteme,
psihoterapeutu1 este un fel de profesor care 11'invata ce trebuie sa fadi care, organizate ierarhic, formeaza deprinderea de viata.
pentru a-~i dobandi, pastra sau 'imbunatati sanatatea menta1a. Cu trecerea timpu1ui ~i odata cu exersarea, aceste deprinderi com-
Dupa datele 1nsititutu1ui National de Sanatate Minta1a din S.U.A. portamenta1e capata un caracter tot mai automatizat, permitand per-
15% (32 mi1ioane) din popu1atie sufera de tulburari psihice serioase ~i soanei s[:i-~iconcentreze atentia asupra unoI' strategii de nivel superior
doar 3% (6,5 mi1ioane, de oameni) primesc ajutoru1 unoI' cabinete pentru autorealizare.
specializate (Reiger, Goldberg!ji Taube, 1978). Clientii 'i~i 'insu~esc deprinderile de a face fata situatiilor psihoso-
In aceste conditii accentu1 trebuie sa cada pe procedee1e de ciale (psychosocial coping skills) iar' terapeutii - deprinderi de
prevenire a bolilor psihice ~i pe autoreglare. Aceast1'i orientare este cu ajutorare interpersonal a (interpersonal helping skills).
atat mai valabila pentru tara noastra un de numarul psihoterapeutilor
> Deprinderile de a face fata situa.tiilor psihosociale.
este ~i mai limitat.
Mi~carea pentru deprinderile psihologice are la baza trei elemente: Egan, Adkin ~i Gazda (cit. Larson, 1984) au pus 1a punct un
1. Identificarea unoI' deprinderi de psihoprofilaxie. repertoriu larg de educare a a~a-numite1or "deprinderi de viata" (life
2. Utilizarea unoI' metode sistematice pentru a-i 'invata pe subiecti skills). Invatarea lor constituie atat 0 forma de psihoterapie, cat ~i un
astfel de tehnici. model de psihoprofi1axie. Prob1eme1e de viata cum ar fi rezolvarea
3. Punerea la punct a unoI' programe de psihoprofilaxie. unoI' sarcini, a unoI' crize existentiale, aprofundarea relatiilor inter-
umane etc. sunt conceptualizate sub forma unor modele compor-
Facilitatea, accesibilitatea ~i eficienta deprinderilor psihologice
tamentale ce pot fi 'invatate, ca de pi Ida deprinderea de a gospodari
preventive Ie fac accesibile unei largi categorii de clienti ~i educatori. banii, de a planifica activitatea, de ascultare activa a partenerului, de
264 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 265

conversatie, de autoafirmare, de concentrare a atentiei asupra datelor ranta, identificarea, modelarea, luarea deciziilor sunt procese ce se
experientei, de relaxare, de a gasi un loc de mundI, de rezolvare a includ in multe sisteme de psihoterapie) (Korchin §i Sands, 1982).
unor probleme de viata, de a solutiona conflicte etc. Aceasta considerare a terapeutului ca profesor ~i a pacientului ca
discipol reprezinta "modelul psihoeducational" in psihoterapie. Astfel,
> Deprinderile de ajutor interpersonal:
secventa anormalitate (boaIa psihica) H diagnoza H prescriere H
Aceste programe sunt destinate terapeutilor ~i altor categorii de terapie H vindecare, devine:
persoane care doresc sa ajute oamenii pentru a Ie cre~te propria
eficienta in calitate de sustinatori ai celorlalti. Ele cuprind, de pilda, Insatisfactia sau H stabilirea H Insu~irea unor H satisfactie sau
deprinderi de smtuire, de raspuns act iv, de interpretare a celor spuse ambitia unor scopuri deprinderi de atingerea
clientului
de pacient, deprinderi de interogare, de tacere, de acordare a unei viati'i scopului
atitudini incarcate de caldura afectiva. Acestea nu sunt altceva dedit
(Authier et aI., 1975, p. 31)
"ingrediente" ale psihoterapiei.
Metodele de antrenare a acestor deprinderi psihologice de viata au Dupa Guerney et al. (1971), psihologul clinician care unneaza un
la baza modele oferite de teoria invatarii cat ~i de psihologia clinica.
model educational nu se ocupa de tratarea nevrozelor sau
Ele se caracterizeaza prin:
simptomelor, ci de invatarea clientului cum sa-~i modifice atitudinile
1. Participarea activa a clientului sau a celui care este instruit
fata de sine ~i fata de ceilalti ~i cum sa dobandeasca deprinderi de
(psiholog, profesor, asistenta medicala) in procesulinviWlrii. viata sanatoasa ~i eficienta.
2. Presupun acordarea unei atentii deosebite conceptualizarii ~i
Se pon1e~te de la premisa ca fiecare subiect (pacient) are in el
formalizarii unor comportamente specifice (interioare ~i exterioare)
insu~i 0 serie de disponibilitati latente, iar psihoterapeutul trebuie sa
stapanirii ~i fixarii acestor comportamente.
fie suficient de abil pentru a-I ajuta sa aduca la lumina aceste
3. Programele se bazeaza pe respectarea principiilor invatarii:
disponibilitati, inlaturand obstacolele care stau in calea autorealizarii
modelare, observare, discriminare, intarire ~i generalizare etc.
persoanel.
4. Fiecare program cuprinde elemente didactice ~i elemente
experientiale. Sarcina terapeutului se deplaseaza de la interpretari de simptome,
5. Programele sunt bine structurate. reflectii, suport, la Inviitarea pacientului sa dezvolte un comportament
6. Obiectivele sunt clare ~i precise. dezirabil. Modelul psihoeducational inpsihoterapie considera di
7. Programele sunt inregistrate riguros ~i se transmit sub forma de pacientului ii lipse~te ceva ce poate sa i se of ere acestuia prin interme-
feed-back-uri .• diul unui program de antrenament. Ceea ce 1ipse~te pacientului sunt
competentele de a face fata dificultatilor vietii.
In cadrul acestei orientari psihoterapeutul devine mai mult un pro-
fesor decat un medic, problemele clientului fiind abordate mai degraba o altii caracteristica a modelului psihoeducational consta in aceea
ca ni~te comportamente dezadaptative decat ca simptome (orientare ca privind problemele pacientului mai cunlnd ca deficite de
behaviorista), pacientii fiind considerati capabili sa-~i directioneze competenta decM ca simptome, se stimuleaza participarea activa a
propriul proces de invatare ~i nu sa primeasca in mod pasiv tratamentul. pacientului la rezolvarea propriilor sale probleme.
De fapt, inca cu mult timp in urma, psihoterapeutii (mai ales cei de Considerarea problemelor ca fiind semne de boala psihica 11face
orientare comportamentalista) au considerat psihoterapia ca pe un pe client sa se simta mai putin in stare sa-~i rezolve dificultatile, sa se
proces de invatare (lnvatarea afectiva, cognitiva, conditionare ope- ~jute singur (Danish §i Smyer, 1981).
266 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 267

Abordand problemele clientului ca deprinderi deficitare ~i dandu-i stresului sunt invatate. Obiectivele diferitelor grupuri de antrenament
acestuia instrumentul de a carecta respectivele deficite, psihoedu- sunt foarte diferite, ca de pilda: dezvoltarea deprinderilor de comuni-
catorul il ajuHi sa-~i ia raspundereapropriului tratament ~i prin extin- care interpersonala, de mentinere a formei fizice, de pastrare a
dere a propriei sale vieti. De pi Ida, un client care a invatat ni~te sanatatii, deprinderi de stabilire a unor obiective ~i scopuri de viata,
strategii de rezolvare a unor probleme de viata devine mai capabil sa deprinderi de alegerea partenerului, de stabilire a unar relatii cores-
rezolve problemele proprii aparute in diverse situatii decat un client punzatoare in familie etc.
care a rezolvat 0 singura problema cu un psihoterapeut. . De regula, persoanele care se adreseaza unor cabinete sau spitale de
Cheia succesului acestei abordari psihoterapeutice educationale psihiatrie sunt rareori deficitare doar intr-un singur domeniu al vietii,
consta in aceea ca se acorda respect clientului, capacitatii acestuia de acestora Iipsindu-Ie deprinderi corecte de viata in multe domenii.
a-~i propune scopuri ~i de a Ie atinge. Programul de antrenare a deprinderilor multiple a fost pus la punct
Unele din programele de insu~ire a deprinderilor psihologice de in cadrul departamentului de psihiatrie al Centrului Medical al
viata pot fi insu~ite ~i de alte persoane decat psihoterapeuti specia- Veteranilor din Augusta, Georgia (S.u.A.).
lizati: profesori, parinti, asistente sociale etc. Singurul criteriu dupa care sunt eliminati pacientii este prezenta
unor afectiuni organ ice severe cat ~i absenta contactului cu realitatea
Abordarea psihoprofilactidi este ilustrata ~i de urmatoarea (schizofrenii deliranti, de pilda).
povestire (Egan, 1984): In prima etapa pacientii sunt supu~i unor programe de testare
Un om mergea pe malul unui rau. La un moment dat el observa ca pentru a se stabili ce tipuri de programe Ie sunt indicate. In cadrul
un om se ineaca; sare, fl scoate ~i-i salveaza via/a. EI merge ce interviului, pacientii sunt incurajati sa vorbeasca despre problemele
merge, vede cum alt om e pe cale sa se inece ~i fl scapa ~i pe acesta. lor ~i apoi Ii se prezinta diverse programe de antrenament, ei fiind
Mergand mai departe, cineva de pe mal fl striga: "Hei, unde mergi? solicitati sa-~i asume in mod activ responsabilitatea pentru alegerea
Nu vezi ca mai este un om care se zneaca?" La aceasta, omul nostru unui program sau a altuia.
raspunde: "Merg sus spre izvoare sa vad cine Ii arunca pe ace~ti Grupurile de antrenare a deprinderilar de viata sunt urmiitoarele:
oameni in apa!". 1. Dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala.
2. Forma fizica. Mentinerea unei bune stari de sanatate.
Prevenirea trebuie sa devina obiectiwl major al eforturilor
3. Deprinderi de stabilire a unor scopuri in viata.
serviciilor de sanatate mintala ~i invatarea deprinderilor psihologice
4. Deprinderi de a rezolva probiemele de viata.
de a face fata vietii reprezinta un mare pas inainte (Albee, 1982).
5. Grup de sfat vocational.
Clack (1975) scria ca aceasta abordare tinde sa intareasca auto-
6. Grup pentru formarea unor deprinderi de Ioisir.
determinarea individului. Daca oamenii pot fi invatati sa ia decizii in
mod independent, sa se· bazeze in primul rand pe ei in~i~i, ne yom In cadrul fiecarui grup tematic se pot face diverse optiuni ca de
indrepta spre ceea ce putem numi 0 societate psihosuficienta. pilda invatarea reIaxarii ca 0 subcomponentii a grupului pentru
Pentru a ilustra orientarea psihoeducationala in psihoterapie yom men tine rea formei fizice, sau antrenamentul autoasertiv ca 0 subcom-
prezenta antrenamentul deprinderilor multiple allui Gazda (1984). ponenta a programuluj. referitor la dezvoltarea deprinderilor de
Conform acestui model, odata ce deficientele, cat ~i deprinderile comUl1lcare.
care trebuie sa stea la baza depa~irii lor sunt identificate, clientul intra Fiecare program de dezvoltare a deprinderilor de viata dureaza
intr-unul sau mai multe grupuri in care aceste deprinderi de a face fata aproximativ doua ore pe zi, timp de 4-5 zile pe saptamana.
ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 269
268 IRINA HOLDEVICI
2. in domeniul obiectivelor existentiale: este lips it de scopuri $i de
Programulin totalitate dureaza 2-3 saptamani pe parcursul carora sens al existentei; a Incercat sa se sinucida pentru di se considera un
se realizeaza frecvente evaluari ale progresului obtinut, pe baza unor
ratat fqra speranta.
chestionare ~i scale de autoapreciere a starii. 3. In domeniul profesional: nu §i-a dus la bun sfar§it planurile de
Prezentare de caz (dupa Gazda, 1984): realizare a unei cariere; ruta projesionala este plina de "pete albe",
John este un tanar american, alb, in varsta de 32 de ani, veteran pacientul fiind frecvent fara serviciu.
al razboiului din Vietnam. Acesta ajost adus la cabinet de catre sotia 4. Forma fizica. Mentinerea sanatalii. Abuz de alcool. Regim
sa deoarece a manifestat un comportament depresiv cu tentativa de alimentar neadecvat. Nu are deprinderi corecte de exercitiu fizic.
suicid prin ingestie voluntara de medicamente dupa pierderea 5. Timpulliber: Foarte putine hobby-uri sau activitati recreative.
serviciului. Sotia relateaza japtul ca John a avut cateva episoade De cele mai multe ori l§i petrece timpulliber la restaurant sau la bar.
cand a abuzat de alcool §i ca ajost concediat datorita alcoolismului. 6. Rezolvarea problemelor de viata: utilizeaza 0 strategie compor-
John este aobsolvent de Invatamant mediu. Dupa eliberarea din tamentala de tip defensiv, strategie ce implica jrecvent abuzul de
alcool. '
armata s-a inseris la 0 §coala postliceala sera/a de profil tehnic pe
care insa a abandonat-o dupa ce s-a casatorit. Jahn relateaza ca a 7. Domeniul relatiilor de jamilie: l§i resimte dureros dependenta
fata de SOfie; adesea se simte neadecvat ca tata.
jacut 0 mare gre§eala ca a renuntat la §coala, el traind cu ideea ca
nu mai are de ales §i ca trebuie sa accepte orice loc de munca. in ceea ce prive§te partea pozitiva, pe care se va sprijini progra-
Pacientul se prezinta pe sine ca pe un singuratic (are putini prieteni mul de psihoterapie, se pot spune urmatoarele:
§i nici un prieten joarte apropiat). El este nevoit sa se ba:teze pe sotie • John are 0 inteligenta de nivel cel putin mediu;
pentru a fi oerotit §i chiar pentru a fi sustinut financiar atunci cand • dore§te sa fie ajutat pentru rezolvarea problemelor sale;
nu avea serviciu. (Sotia luera la un cabinet de cosmetica). Au doi • are 0 sotie dispusa sa-l ajute;
copii, 0 jetita de 8 ani §i un bCiietelde 7 ani. • nu a§teapta safie sustinut de stat;
John afirma ca l§i gasea refugiu fata de Ilroblemele sale in • se ajla la prima internare iiltr-o secfie de psihiatrie.
bautura, de care s-a apucat pe front in Vietnam. In timpul serviciului John a ram as intern at in clinica timp de cinci saptamani. EI a
militar a utilizat sporadic §i alte droguri. Ideea care II stapane§te pe participat timp de doua saptCimani la urmatoarele programe: stabi-
John este ca nu a obtinut nici un progres in viata. "Timpul trece, eu lirea unor scopuri de viata, dezvoltarea deprinderilor de comunicare
imbCitranesc §i nu ajung nicaieri. Timpul trece pe langa mine. " interpersonala §i sjat vocational. in acela§i timp el a participat §i la
Dupa interviurile initiale, John a optat pentru programele: grupul pentru problemele alcoolismului. S-a decis, de com un acord,
• Stabilirea scopurilor de viata. ca John sa mai ramana in clinica inca doua saptamani. Dupa ce a
• Dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala. parcurs primele trei programe de dezvoltare a deprinderilor de viata,
• Program de orientare vocationala. John s-a oferit sa mai participe la alte trei programe: petrecerea
El a jost introdus §i in grupul pentru rezolvarea problemelor timpului liber, rezolvarea problemelor de viata §i programul de
menpnefe a starii de sanatate §i a jormei fizice, el continuand sa
legate de alcoolism.
John impreuna cu psihoterapeutul sau au identificat existenta participe $i la programul pentru problemele alcoolismului. La
urmatoarelor deprinderi deficitare de viata: externare el a acceptat sa se adreseze la cabinetul teritorial pentru
probleme de consiliere in probleme de familie. Progresele realizate
1. in domeniul comunicarii interpersonale: are dificultati sa initi-
de pacient sunt urmatoarele:
eze 0 conversatie §i sa vorbeasca despre problemele sale, este
1. in domeniul comunicarii interpersonale: a devenit capabil sa-§i
singuratic §i non-asertiv (nu este capabil sa-§i impuna punctul de dezvaluie sentimentele §i sa comunice in mod concret; fie simte in
vedere).
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 271
270 IRINA HOLDEVICI

de a face fata vietii se refera la aspectele psihosociale ~i vocationale,


largul sau atunci cand initiaza 0 conversatie; a devenit mai asertiv in
la parametrii dezvoltarii fizice ~i sexuale, Ia gradul de dezvoltare
urmarirea scopurilor sale :ji in exprimarea opiniilor personale.
cognitiva, la nivelul de maturizare al conduitei morale, cat ~i la dez-
2. in domeniul scopurilor de via{a: participarea la grupul respec-
voltarea psihoafectiva ~i la maturizarea ego-ului. Din analiza acestor
tiv I-a inva{at sa gaseasca sensuri profunde atat in lucrurile pozitive
directii de dezvoltare a personalitatii pot fi extrase a~a-zisele deprin-
cat :ji in cele negative care se intampla in via{a. Pacientul a decis sa
deri de viata, care suntdirect legate de indeplinirea cu succes a diver-
frecventeze cu regularitate serviciul religios :ji a avut mai multe
selor sarcini corespunzatoare varstei ~i stadiului de dezvoltare in care
discu{ii cu pastorul.
3. in domeniul vocational: a capatat interes pentru completarea se ana individul. E~eculin asimilarea unor deprinderi de viata cores-
unor inventare l'oca{ionale, cautand sa se edifice asupra intereselor punzatoare unui anumit nivel de evolutie poate genera "paternuri"
comportamentale dezadaptative care se pot transforma in simptome.
sale profesionale. olfost admis la 0 :jcoala serala pentru completarea
studiilor. La lnceput Gazda (1984) a lucrat doar cu unele programe de dez-
. 4. in domeniul formei fizice :ji mentinerii sanata{ii: a inceput sa
voltare a deprinderilor de comunicare, el convingandu-se treptat ca
subiectii aflati in impas trebuie abordati din mai multe directii,
practice alergarea :ji exerci{ii de gimnastica. Si-a modificat regimul
alimentar: nu mai abuzeaza de dulciuri, bauturi alcoolice :ji alimente deoarece rareori 0 persoana are lacune in ceea ce prive~te deprinderile
sintetice. de viata doar lntr-un singur domeniu al existentei. A~a s-a nascut
5. in domeniul petrecerii timpului Mer: a inceput sa citeasca modelul "antrenament de dezvoltare a deprinderilor multiple".
literatura de popularizare in domeniul mecanicii; lucra cu placere in Oamenii ating niveluI optim de functionare atunci cand stapanesc
gradina 5pitalului :ji :ji-a propus ca la externare sa se ocupe de la nivel operational deprinderile fundamentale de a face fata cerintelor
gradinarit :ji acasa. vietii. Nevrozele ~i tulburarile functionale apar datorita deficitului
6. in domeniul rezolvarii de probleme: a utilizat cuno:jtin{ele :ji dezvoltarii unor asemenea deprinderi. De regula, subiectii sunt
deprinderile de rezolvare a problemelor pentru a lua singur decizii. capabili sa identifice, sub lndrumarea psihoterapeutului, zona in care
Decide sa reia inva{amantul seral :ji sa consulte un consilier deprinderile lor de viata sunt deficitare.
specializat in sfat maritalla externare. Deprinderile de viata corecte se pot lnvata u~or in cadrul unor
grupe mici de lucru - cu 6 pana la 12 cursanti - procesul avand ca baza
In elaborarea sistemului sau psihoterapeutic ~i fonnativ, automl a
teoretica un eclectism de tip empiric. In cadml acestor grupuri
fost influentat de ideile lui Erick Erikson (1950; 1953), J. Havighurst
subiectii exerseaza, sub forma jocului de rol, noi comportamente ~i
(1953; 1992) ~i Super (1963). Ace~ti .autori sunt de parere ca dezvol-
tarea normal a se desfii~oara de la simplu la complex, ea fiind logica, primesc informatii de tip feed-back de la ceilalti participanti. Se dau,
de asemenea, sarcini pentru acasa, in ~edinta urmatoare subiectii
ordonata, previzibila la diferite nivele de varsta. Progresul de la 0 eta-
relatalld ce au fiicut.
pa de dezvoltare la alta a subiectului depinde de gradul de stiipanire a
unor sarcini specifice respectivului nivel de dezvoltare. Pornind de la Etapele invatarii unci dcprinderi de comportament sunt urma-
aceste studii, lui Gazda (1984) i-a venit ideea sa puna in evidenta ~i sa toarele (Gazda, 1984):
sintetizeze deprinderile de viata corespunzatoare nivelului de dez- Elapa 1- AntrenHrca dcprindcrilor de viata specifice:
voltare al unui individ normal. Autorul este de parere ca masurile de I. Prczcntarea de tip didactic a l11otivelor care stau la baza unui
psihoprofilaxie au efecte mai bune daca deficientele gasite la nivelul cOlllportament corec!. Descrierea comportamelltului respectiv.
deprinderilor de viata pot fi formulate cu precizie. Aceste deprinderi
272 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

2. Modelarea sau demonstrarea comportamentului sau raspun- > Orientarea psihoeducationaHi in formarea
sului care se a~teapta de la subiect. Se arata cum se procedeaza. consilierilor
3. Practicarea de catre cursanti a deprinderii respective. Ilustrativ este modelul "dezvoltarii resurselor umane" care a fost
4. Aplicatii ale noii deprinderi la viata cotidiana (tema pentru acasa).
conceput de Carkhuff la inceputul anilor '60, el fiind apoi introdus in
5. Autoevaluarea ~i evaluarea de catre membrii grupului a
deprinderii nou formate - faza de feed-back. majorit~tea programelor de dezvoltare a deprinderilor de a-i ajuta pe altii,
6. Cursantii se asista unii pe altii in exersarea deprinderii de viata. a deprinderilor de a deveni educatori ~iterapeuti eficienti (Cash, 1984).
Alte programe sistematice de dezvoltare a relatiilor interumane
Etapa a II-a - Asumarea rolului de coterapeut impreuna cu un
apartin lui Truanx ~i Carkhuff (1967).
terapeut cu experienta (0 pot face membrii ech ipei medicale, dar ~i
cursanti care au parcurs toate etapele). Autorii acestora ~i-au pus problema care ar fi aspectele relatiei
interpersonale pacient - psihoterapeut care sa conduca in mod efectiv
Etapa a III-a - Antrenarea unor grupuri cu supervizarea unui expert.
la modifiGari semnificative ale compOliamentului.
Etapa a IV-a - Asumarea rolului de terapeut independent. Carkhuff ~i Truax (1967) s-au oprit mai ales asupra aspectelor
Etapele II-IV se refera la progresul unui subiect de la statutul de esentiale ale relatiei de ajutorare a celuilalt, subliniate de Rogers ~i
curs ant la cel de antrenor-terapeut. .• anume intelegerea empatica, abordarea pozitiva neconditionata a paci-
Aceasta abordare psihoterapeutica este foarte bine exprimata de entului ~i autenticitatea relatiei cu acesta. Cercetarile ulterioare au
Brown (1980) care spunea ca multe probleme pe care Ie consideram
ca mcand parte din sfera comportamentului anormal sau a "tulbura- Conditii Conditii de actionare
rilor emotionale" pot fi privite ca fiind comportamente ineficiente cu facilitatoare eficiente
consecintele lor, dind subiectul nu este capabil sa rezo Ive anumite Empatie Caracter oportun
situatii de viata ~i in incerdirile sale nereu~ite de a Ie rezolva se Respect· Confruntare
Autenticitate
produc efecte nefavorabile care au drept consecinta anxietatea, de-
Corectitudine
presia ~i aparitia unor probleme. Auto-dezvaluire
o abordare terapeutidi asemanatoare gasim in sistemullui Lazarus
(1975) denumit "Terapie comportamentala multimodala", pe care Fazele acordarii ajutorului
autorul sau 0 define~te ca pe un proces sistematic de rezolvare de Terapeutul Faza I) Raspuns II) Personalizare 1I1)~
probleme "care are drept obiectiv examinarea ~i, daca este necesar, (eel care preliminara +
ofera - Definirea probl-
remedierea unor raspunsuri dezadaptative vizand ~ase directii sepa- de acordare
mei pacientului,
Rezolvare
rate, dar aflate in interactiune: comportamentul, viata afectiva, sensi- ajutor) a ajutorului de
a cauzelor !?i
bilitatea, imaginatia, cognitia ~i domeniul relatiilor interpersonale." (Ascultare; deficientelor care probleme
Observare: +
Modelul oferit de Gazda este nu numai psihoterapeutic, ci ~i pre- o genereaza
A!?teptare) - Reactii la noi Program
ventiv, elemente ale acestuia putand fi aplicate in scop psihopro- sentimemte de
filactic in cadrul unor programe educationale ~colare. - Identificarea unor dezvoltare

Pacientul
(clientul) scopuri personale 1
(eel care Etapele = Auto- --- Tntel:gere --- Actiune
este ajutat) invatarii explorare
I
274 IRINA HOLDEVICI
1

adaugat la aceste conditii ~i concretitudinea, oportunitatea ~i carac-


terul direct al relatiei psihoterapeutice (Carkhuff, 1969 a; 1969 b). Cu
timpul in 'programele de formare a psihoterapeutilor a fost inclusa ~i
abilitatea de a rezolva probleme de viata. Bibliografie selectiva \,
I
\
'I
I

In anul 1974 programul de dezvoltare a relatiilor interpersonale


pacient - psihoterapeut a fost pus la punct sub aspectul conceptual ~i 1. Bernard, E. (eds). Using Rationale Emotiv~ Therapy Eff/ctivelY.
este prezentat schematic (vezi pag. 273). A Practioner's Guide. Plenum Press, New fork, London, (1991.
Acest model a adus 0 contributie insemnata la demitizarea psiho- 2. Casament, P. On Learning from the Patient Ta\)istock -
terapiei ~i a. figurii legendare a psihoterapeutului. Definirea opera-
Routledge, Sec. ed. 1992. 1
tionala ~i formalizarea insu~irii deprinderilor de a ajuta pe altii ii 3. Coleman, J. C; Butcher, J. N. Carson, R. C. Abnormal
inarmeaza pe cei care doresc sa ajute cu 0 strategie cognitiva care
poate fi utilizata in cadrul relatiei interpersonale pacient - terapeut. Illinois, London, 1984.
Un alt avantaj al modelului de dezvoltare .a resurselor umane 4. Corsini R. J: Cardone, S. Role-playing in Psychoter py. Aldine
Psychology and Modern Life Scott Foresman comp~lenView,
consta in aceea ca permite un or psihoterapeuti de orientari diferite sa- Publish. Comp Chicago, Third. ed. 1975. I /

~i plaseze metodele personale de a ajuta in cadrul modelului descris 5. Gazda G. M. Multiple Impact Training: A Life SIJlls Approach
mal sus.
in Lorson D (Eds). Teaching Psychological Skillsl Brooks Cole,
Programul propriu-zis de formare a deprinderilor de a ajuta pe altii Publishing Compo Monterey, California. I
cuprinde 45 de ore in cadrul carora se predau ~i se exerseaza a~a-
6. Grieger, R. M. Keys to Effective RET. in Bernard,/E (eds). Using
numitele "deprinderi de ajutor psihologic" (helping-skills).
Rationale Emotive Therapy Effectively; a Practitioner's Guide
Plenum Press, New York, London, 1991. ,I

7. Handley, R; Neff, Pauline. Anxiety und Panic/ Attacks. Their


cause and cure. The Five Life Plus Program for <;lonquering Fear.
Fawcett Crest, Ballantine Book, New York, 198$.
8. Hawton K; Salkovskis, P.M. Kirk, J; Clark, D. Cognitive
Behavior Therapy for Psychiatric Problems. pJ Practical Guide.
Oxford Medical Publications, Oxford Univ. Pr~ss, 1989.
I

9. Holdevici, Irina; Vasilescu I.P. Activitate $portiva: Decizie,


Autoreglare, Performanta, Edit. Sport-Turism, ~ucure~ti, 1987.
10. Holdevici, Irina, Vasilescu I. P. Psihoterapia J un tratament :tara
medicamente, Edit. Ceres, Bucure~ti, 1993.
11. lonescu, G. Psihoterapia, Ed. Stiintifidl, Bucw:ej(i, 1990.
12. Ivey, A. E; Simek - Downing, L. Counseling abd 'Psychoterapy:
Skills, Theories and Practice. Prentice - Hall, ilnc. Englewood
Cliffs, New Jersey, 1980.
\-~
3 '\ ,
IRINA HOLDEVICI
~
CORESPONDENTA
RASPUNS

13.Gi~ng
~arson, Psychology,i
D. (eds) reaching
Away. Brooks
Psychological
- Cole,Skills.
Publishing
A ModelComp
for ~
eI.: 413.11.58·413.43.21· 413.18.50·413.16.12·413.07.15·413.07.2
C.R.
14.Mo~terey,
L~iarus, Californr~,
R. Patt~ns 1984.
of Adjustment. Me Graw Hill Book Camp. Fax: 413.05.40 . Fax Distribulie: 413.03.29 SETAXEAZA

Talon de comandii
LA DESTINA]lE

15.Net
M~anes,
York, San
Cloe.
Fr1neiseo
Sfrategie Washington,
Family Therapy
London,
JosseyJossey
- BassBass,
Publishers
1984.
San l1raneiseo, Was(zington,London, 1981.
I ' Trimiteti talonul de comandii, completat conform dorintei dumneavoastrii, pe adresa
16. Ro ers C.R. Client Centred Therapy; Its Current Practice, Grupulni Editorial ALL: Bucure~ti, a.p. 12, C.P.I07,

Impli atiol1s and Theory (with special chapters by Elaine


de 1 0 0/ beneficiind
/0 diu de 0 reducere
pretul ciirtilor pe care vi Ie oferim.
Dorf] an, Thomas Gordon and Nicholas Hobbs), Constable,
Londo 1992.
17. Rutte , R. Helping Frowbled Children. Penguin Book, Third Ed.
1990. EXPEDITOR
\ Nume
Adresii
WaIter,\f.~runer
18. Therapy, L; Walter,
Mazel Jane, Becoming
Publishers, Solution
New York, Focused in Brief
1992.
Telefon contact
Profesie
Cod client

folo~iti
, serviciu
Cartea prin Po~ta!
Noi Va aducem cartile acasa!

D DREPT D BELETRISTICA D MEDICINA


D ECONOMIE D ~nIlNTE EXACTE D iNV A TAMANT
D $TIINTE UMANISTE D INFORMATiCA D DIVERSE

plata se vaJacerambuts; la printiteacQlelulu! PO!t~1.Taxele pOltaledeexp~di,iesuntsuportate de editur •.


PENTltlJCQMENZHtA.IM,\R1 DElQ EXEMPLARE, CUMjJLAI, BENEFICIA'fI DEOREDUCERE DE PRET IlE 211%.
r

Nr. 600
COPILUL
MEDICAMENTE
777 Nr.
MANUAL
ATLAS DE CU
METODOLOGIA
FIZIOLOGIE
INTREBA.RI
COMPENDIU
ANESTEZIA
DEPRESII. ex.
TESTE
DE
AFECTIUNILE
EXPLORAREA DE
FUNDAMENTELE
DE
ATLAS ASTM.
$1
DE DEMOD SA-L
PROBEI- ERNE
PERSPECTIVE
MEDICINA.
ANATOMIE
PENTRU
ANATOMIE iNTELEGEM
CLINICE
FIZIOPATOLOGIE
ACUPUNCTURA.
ELECTROCARDIOGRAFIE
SUBARAHNOlDIANA.
NOI DE
INTERNA
WINTERTHUR
BIOFIZICII
BUCO-DENTARE
ULTRASONICACONCURSUL
LA PATUL DE
SINTEZA CONCURS
ENERGETICA
$1 DE
MEDICALE CLINICA.
PERIDURALA.
- vol. I
REZlDENTIAT
BOLNAVULUI
etAndrei
~.a.Gafar Nistorescu
iRothenberg
Borundel ~.a,
INGRIJIREA
ISTORIA
DlARE!
FARMACOLOGlE
IMUNOLOGIA
CHIMIE SUGARULUI
MEDICINEI
ACUTE iN
FARMAlEUTlCA
MEDICAMENTELOR
G1NECOLOGIE
Radu
INFECTIOASE
-Valentin
TEORIA
-Titlu
- Petrache
$1
Valentin
VartejAutor
vol. $1
IA
/Iftimovici
Stroescu
-$1 PRACTICASARCINA
SISTEMULUI
COPILULUI
-Pret
Gheorghe
Stroescu,
DE DR,
MEDICINEI-
Diinilii
losefina
24900 lei
69900
44900
24900
24900
11900
11900
5980
19900
19900
149900
24900
19900
19900
74900
17900
lei
lei
lei
lei
9900 lei
lei
lei
lei
lei
lei
19 99900
14900
19900 lei
Aodica Ciubotaru 16
21
22
13
2
12
Mircea Geonniineanu, Dumitru Oltean, Alexandru Pri~cu,
1
49900
5
18
3
11
20
23
6
9
7
IS
10
4

•I . I CORESPONOENTA
RASPUNS

el.: 413.11.58·413.43.21· 413.18,50·413.16.12 - 413.07.15·413.07,2


C.R.
Fax: 413.05.40 - Fax Distributie:
, 413.03.29 SETAXEAZA

Talon de comandii
LA DESTINATIE

Trimite\i talonul de comandii, completat conform dorin\ei dumneavoastra, pe adresa


Grupului Editorial ALL: Bucurejti, a.p.12, C.P. 107,

.
de 100/
/0 beneficiind
din de 0 reducere
pre\ul car\ilor pe care vi Ie oferim.

EXPEDITOR
Nume
Adresa

Telefon contact
Profesie
Cod client

folo~iti
, ~erviciu
Cartea prin Po~ta!
Noi Va aducem cartile acasa!
Mentionati domeniile pentru care doriti sa primiti, GRATUIT, catalogul semestrial

o DREPT o BELETRISTICA o MEDICINA


o ECONOMIE o $TIINTE EXACTE o iNV ATAMANT
o $TIINTE UMANISTE o INFORMATiCA o DIVERSE

Platase va faceraJ1lburs, la primirea colduluipoltal.Taxele pOltale de expedilie suut suportate de editura.


PENTRUCO~IENZI
MAlMARlDE10 EXEMPLARE,
CUMULAT,
BENEFICIA'f1
DE0 REDUCERE
DEPRETDE20%.
MICROSISTEME, TIMPI OPTIMI
uIE MEDICALA
IIIIPret
Nr.
8900
9900
4500
1500
6950 $1 ex.
lei
OBSTETRIC;;"
SIDA.
SANATATE
MIC
RITMURI
lei
I DIqIONAR
DIqlONAR
TRECEREA
CARDIACE
PUBLICA
MOLECU!--ARA,FIZIOLOGICA
DE
MEDICAL
OPRlTA.
MEDICAMENTE
PRIN
$1 MANAGEMENT
MECANISM
HlSTOLOGIE
Titlu ROMAN-FRANCEZ
/$1 PATOLOGICA.
RECIPROC
SANITAR III 14900 lei
GENERAL"A
IAutor 99900
ATEA $1 IIIV) - Sorin Petrea 20000leilei
I I 14900 lei
eanu
Godeanu, 9 I Ion
~ Gherman
$1 PUNCTE MICA.EXTRAMERJDIAN
ENCICLOPEDIE DE iNBALNEOCLIMATOLOGIE
ACUPUNCTURA A
23 TESTE $1 SINTE~E DE BIOLOGIE CELULARJ..
48657

24900 lei
II TRATAT
BAZELE
24900
ANIMALE
24900 DE
PATOLOGIEI
lei MEDICINA
leiDE MEDICALE
LEGALA
LAB ORATOR legata
vol. II I 24900 lei
OLOGICA 10
rgariu Virgil- Tiberiu Dragomirescu vol. I I
12 bro~ata119900 lei

GINECOLOGIE LA ANIMALE 1500 lei I 129900 lei


cu, 13 I COMPENDIU DE URQENTE MEDlCALE, CIIIRURGI- III 49900
74900 lei
79900 lei
16 I Sabin
Traian Ghergariu,
Enache,
MEDICINA Vladimir
loan
LEGALA Paul, Capa\ana,
Ovidiu Traian
- vol.Enaehe
Popescu,
VETERINARA. I
17 I ETIOMORFOPATOLOGIE
14 LEGALA. VETERINARA. -IIvol. I
15 I FAUN~ DE INTERES MEDICAL

GHW. CLINIC DE CHIRURGIE • GHID CLINIC DE TERAPIE INTENSIVA


GHID CLINIC DE PEDIATRIE
Asimilabile unor adevarate concent(ate. de dateO practice ~i tehnici de lucru, esenliale
in cadrul activitalii de seclie, ghiduriI6clinicedupi'iJ;idinfoffilalii concrete ~i folosi-
toare, de diagnoza ~i terapie, sugeitrlhi indicaliijiractice -pentru evitareaerorilor,
insolindu-I pe medicul practicanUcieiiierr~ unet ldgisticidebuzunaro