Mașini-unelte 2

Obiective specifice

• Explicarea și interpretarea unor idei, procese precum și a conținuturilor teoretice și practice

ale disciplinei
• Însușirea noțiunilor specifice disciplinei
• Cunoașterea parametrilor determinanți ai structurii unei mașini-unelte la conectarea
lanțurilor cinematice
• Acționarea hidraulică a mașinilor-unelte
• Identificarea lanțurilor cinematice și a structurii pentru mașinile unelte care realizează
operații de strunjire, frezare, găurire, rabotare, mortezare, rectificare, superfinisare.

Pondere
Tip Metode de
Criterii de evaluare din nota
activitate evaluare
finală
Nivelul de însușire a cunoștințelor referitoare la Test 60%
subiectele expuse. docimologic
• Raționamentul privind construcția
structurală a unei m.u.
• Înțelegerea și aplicarea cunoștințelor
avansate privind structura mașinilor-unelte.
• Definirea conceptelor de bază cum ar fi
funcționarea, schemă cinematică;
subansamble specifice lanțurilor cinematice
Curs principale, de avans și auxiliare.
• Recunoașterea complexității mașinilor
unelte și al lanțurilor cinematice
componente
• Explicarea și interpretarea unor scheme
cinematice și structuri cinematice precum si
a conținuturilor teoretice si practice
specifice disciplinei.
• Analiza funcționării subansamblelor și a
mașinilor – unelte.
Gradul de realizării a temelor primite. Verificare pe 25%
Rezultatele obținute la finalul lucrării de parcurs a
Laborator
laborator, prelucrarea datelor. rezultatelor
Activitate
obținute pentru
pe
fiecare lucrare
parcurs
Preluarea cursului prin notițe Dovezi pentru 15%
notițele la curs
Conectarea lanțurilor cinematice
Lanț cinematic comun pentru mișcările de lucru

Lanț cinematic comun pentru mișcarea de avans și auxiliară

Conectarea dintre două mișcări de lucru (rotație – rotație)

z1 z 3 z 5 z1 z 7 a c k m
nF = no ⋅ ⋅ ⋅ nz = no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
z2 z4 z6 z 2 z8 b d z m

1
n k
iT = z = z = F
nF 1 z
kF
z1 z 7 a c k m
no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
nz z 2 z8 b d z m z z z k a c a c
iT = = = 7 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ m ⋅ ⋅ = C⋅ ⋅
nF z z z z8 z3 z5 z m b d b d
no ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 5
z2 z4 z6

z8 z 4 z 6 k m
C= ⋅ ⋅ ⋅ C1 este notată contanta 1/C.
z7 z3 z5 z m

a c 1 z z
ie = ⋅ = ⋅ = C1 ⋅
b d C kF kF

Exemplu: Să se determine numărul de dinți ai roților care compun lira cu roți de schimb
pentru obținerea unei roți dințate care are z = 27 dinți, cunoscând constanta rapoartelor C1 =
0,1 și numărul de începuturi ai roții melc-modul kF = 2.
 a c 27 1 27 27 27 24
⋅ = 0,1 ⋅ = ⋅ = = ⋅
b d 2 10 2 20 20 24
Numărul de dinți ai lirei cu roți de schimb va fi: a = 27, b = 20, c = 24 și d = 24. Se
verifică condiția impusă lirelor cu roți de schimb:
a + b > c + 20 27 + 20 = 47 24 + 20 = 44
c + d > b + 20 24 + 24 = 48 20 + 20 = 40
Conectarea dintre două mișcări de lucru (rotație – translație)

z1 z1 z 3 a c z 5
np = no ⋅ ns = no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
z2 z2 z4 b d z6

n p ⋅ pp
iT =
ns ⋅ p
pp
Considerând că piesa execută o rotație, np = 1, ns =
p

z1 z 3 a c z 5
no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
ns z 2 z 4 b d z6 z3 z5 a c a c
iT = = = ⋅ ⋅ ⋅ = C⋅ ⋅
np z z4 z6 b d b d
no ⋅ 1
z2

z3 z5
C= ⋅
z4 z6

C1 este notată contanta 1/C.

a c 1 pp a c pp
⋅ = ⋅ ⇒ ⋅ = C1 ⋅
b d C p b d p
C2 Exemplu: Să se determine numărul de dinți ai roților care compun lira cu roți de schimb
pentru obținerea unei piese cu pasul filetului pp = 2 mm, cunoscând constanta rapoartelor C1 =
0,4 și pasul șurubului mașinii p = 4 mm.
a c 2 2 1 20 30
⋅ = 0,4 ⋅ = ⋅ = ⋅
b d 4 5 2 50 60

Numărul de dinți ai lirei cu roți de schimb va fi: a = 20, b = 50, c = 30 și d = 60. Se

verifică condiția impusă lirelor cu roți de schimb:
a + b > c + 20 20 + 50 = 70 30 + 20 = 50
c + d > b + 20 30 + 60 = 90 50 + 20 = 70
Conectarea a două lanțuri cinematice de avans (rotație – translație)
Obținerea camelor radiale cu un lob

H
n p H
iT = s = =
np 1 p

z1 z 3 a c
no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
ns z 2 z 4 b d z3 z m a c a c
iT = = = ⋅ ⋅ ⋅ = C⋅ ⋅
np z k z4 km b d b d
no ⋅ 1 ⋅ m
z2 zm

z3 z m
C= ⋅
z4 km

C1 este notată contanta 1/C.

a c 1 H a c H
⋅ = ⋅ ⇒ ⋅ = C1 ⋅
b d C p b d p
Obținerea camelor axiale

z1 k m z 5 z1 a c z 3
np = no ⋅ ⋅ ⋅ ns = no ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
z2 zm z6 z2 b d z4

pp
2
ns p pp
iT = = =
np 1 p
2
z1 z 3 a c
no ⋅
⋅ ⋅ ⋅
ns z 2 z 4 b d z3 z m z6 a c a c
iT = = = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = C⋅ ⋅
np z k z z 4 k m z5 b d b d
no ⋅ 1 ⋅ m ⋅ 5
z2 zm z6

z3 z m z6
C= ⋅ ⋅
z 4 k m z5

C1 este notată contanta 1/C.

a c 1 pp a c pp
⋅ = ⋅ ⇒ ⋅ = C1 ⋅
b d C p b d p
Conectarea lanțurilor cinematice auxiliare prin mecanismul diferențial

n II n z m
relația lui Willys, n I = +
2 2
z1 k z n II
n sc = n p ⋅ ⋅ i e ⋅ m ⋅ i lDIF ⋅ a unde: i lDIF =
z2 zm zb n zm

În cazul în care valoarea turației nI = 0, din relația lui Willys rezultă n z m = −n II , deci

i lDIF = −1 ,
z1 k z
n sc = − n p ⋅ ⋅ ie ⋅ m ⋅ a
z2 zm zb

z 3 z 5 ll z a n II
n sc = n a ⋅ ⋅ ⋅ i DIF ⋅ unde: i llDIF =
z4 z6 zb nI

n II
În cazul în care valoarea turației n z m = 0 , din relația lui Willys rezultă că n I = ,
2

deci i llDIF = 2 , iar turația pentru mișcarea auxiliară va fi

z 3 z 5 ll z a
n sc = 2 ⋅ n a ⋅ ⋅ ⋅ i DIF ⋅
z4 z6 zb
Conectarea lanțurilor cinematice auxiliare prin cupla de fugă

z1 k z
Turația pentru mișcarea de lucru n sc = n p ⋅ ⋅ ie ⋅ m ⋅ a
z2 zm zb

z3 z5 za
Turația pentru mișcarea auxiliară n sc = n a ⋅ ⋅ ⋅
z4 z6 zb
Acționarea hidraulică a mașinilor – unelte

Tipuri de lichide hidraulice și proprietățile acestora

Cerințe:
• să aibă bune proprietăți lubrifiante;
• să aibă rezistență mecanică ridicată a peliculei;
• să aibă rezistență chimică și termică ridicată;
• să nu degaje vapori la temperaturi obișnuite;
• să nu fie activ chimic în raport cu elementele sistemului;
• să aibă o variație minimă a vâscozității în raport cu temperatura;
• să aibă punct ridicat de inflamabilitate;
• să nu absoarbă aer și să nu formeze spumă;
• să aibă un conținut minim de impurități.

C3 Principalele proprietăți ale lichidelor hidraulice sunt:

a) Densitatea:
m
ρ=
V
[kg / m 3 ]
b) Greutatea specifică:
G
γ =
V
[ N / m3 ] , γ = ρ ⋅ g
c) Viscozitatea:
• dinamică:
ds
µ =ς⋅ [ Ns / m 2 ] , [1 POISE] = [g / cms]
dv
• cinematică.
µ
ν=
ρ
[ m 2 / s] , [1STOKES] = [ cm 2 / s]

Viscozitatea cinematică se poate exprima și în unități tehnice, grad ENGLER (°E)

pentru Europa; relația dintre cele două unități este:
ν (cSt) ≅ 7,3 ν (°E)

d) Compresibilitatea:
 m2  N 1
[β ] =  N  , Ev =  2 
m 
Ev =
β
 

e) Punctul de aprindere
f) Puritatea agentului de lucru

Acționarea hidraulică

Clasificarea acționărilor hidraulice

1) În funcție de principiul de funcționare:
a) sisteme hidrostatice (volumice) – utilizează energia potențială a lichidului sub formă de
energie hidrostatică, utilizând un hidromotor.
b) sisteme hidrodinamice – se caracterizează prin realizarea unor forțe datorită presiunii
hidrodinamice a mediului lichid.
c) sisteme hidrosonice – se bazează pe transmiterea energiei în mediul lichid sub forma unor
impulsuri.
2) În funcție de caracterul mișcării realizate de hidromotor:
a) cu mișcare de rotație;
b) cu mișcare rectilinie;
c) cu mișcare oscilantă.
3) După funcția îndeplinită:
a) transmisii hidraulice;
b) cuplaje hidraulice;
c) comenzi hidraulice.

Clasificarea instalațiilor hidraulice

1) În funcție de tipul pompei furnizoare de energie:
a) instalații cu pompe cu debit constant;
b) instalații cu pompe cu debit variabil.
2) În funcție de schema circuitului de ulei:
a) instalații cu circuit deschis;
b) instalații cu circuit închis.
Scheme fundamentale ale instalațiilor hidraulice utilizate pe mașini – unelte

Structura unui sistem de acționare hidraulic

H H

D D

Dr Dr

P1

Ss C C
Ss

P P
T T
F F
a) b)

Avantaje:
a) pentru instalații cu circuit deschis:
– uleiul este răcit la recirculare prin rezervor;
– există posibilitatea de filtrare a uleiului.
b) pentru instalații cu circuit închis:
- spațiul închis al circuitului de ulei asigură acestuia protecție împotriva oxidării;
- este necesar un volum redus de ulei.
 Dezavantaje:
a) pentru instalații cu circuit deschis:
- există posibilitate de spumare și de degradare a uleiului prin oxidare în contact cu
atmosfera.
c) pentru instalații cu circuit închis:
- în circuit are loc încălzire internă a uleiului;
- se poate produce impurificarea uleiului datorită particulelor ce se pot desprinde de
pe pereții conductelor sau aparaturii din instalație.
Elemente hidrostatice utilizate în instalațiile hidraulice

Rezervorul

Compartiment refulare

Filtre electrostatice Compartiment admisie

Filtrul
Cursul 4
Pompa
cu debit constant
cu debit variabil.
Pompele cu debit constant
- pompe cu roți dințate;
- pompe cu palete cu dublă acțiune;
- pompe cu șurub.
Pompe cu debit variabil:
- pompe cu pistonașe radiale;
- pompe cu pistonașe axiale;
- pompe cu palete cu simplă acțiune.

Pompe cu roți dințate angrenaj exterior

-
Pompe cu roți dințate cu angrenaj interior
-

Pompe orbitale DANFOSS

Pompe cu șuruburi

-
Pompe cu palete
Pompe cu pistonașe
Pompe cu pistonașe radiale .

Pompe cu pistonașe axiale cu disc fulant.

C5 Pompă cu tambur port-pistoane rotitor și disc înclinat.

 Pompă cu tambur port-pistoane înclinat.

Reprezentarea pompelor în schemele hidraulice

a) b) c) d)
 Elemente de siguranță în instalații hidraulice

Supapele de suprapresiune

a) 5

1 b)

4 T
Spre rezervor

H P
2
3

Spre hidromotor De la pompă

Supapa de sens

Ieşire

4 1

2
b)

a) Intrare

Robinetul (Cuplajul)

a) b)
 Distribuitoare (Elemente hidraulice pentru inversarea sensului)

Distribuitorul rotativ

1 R 1 R

Hs Hd Hs Hd

2 2
P P

Distribuitorul liniar

a) H b) H

a b 1 2 a b

R A R A

c)
 C6 Droselul

C A
A

R
R

a) C b)

A A

R R

c) d) e)

Hidromotoarele
- rotative
- liniare
- oscilante

Hidromotoarele lineare (cilindri hidraulici)

Element mobil Element mobil

D

a) b)

Element mobil Element mobil

d)

c)
Hidromotorul oscilant

1 2 3
X.3 Randamentul instalațiilor hidraulice

Puterea utilă de acționare a pompei

Q⋅p
Pu = [KW]
6120

Puterea utilă

Q⋅p
Pu = [KW]
6120 ⋅ η t

ηt = ηh + ηm + ηv (10.7)

Randamentul hidrostatic, ηh = 0,95 ÷ 0,98.

Randamentul mecanic, ηm = 0,85 ÷ 0,92.
Randamentul volumic, ηv = 0,6 ÷ 0,9.
Randamentul global ηt = 0,45 ÷ 0,75.

Variația debitului cu presiunea și variația randamentului cu presiunea

Q [m3/h]
η QT – debitul teoretic

QR – debitul real

η – Randamentul

p [N/m2]
p lim
Reglarea turației sau vitezei pentru hidromotoare

Viteza
Q
v= [m/s]
s

Posibilități de reglare a vitezei:

- variația regimului de funcționare al pompei, numită metoda volumică și care se referă
la variația debitului, Q;
- variația la presiune constantă a secțiunii s de trecere a fluidului ce constă în utilizarea
unor rezistențe locale, numită metodă rezistivă.
Fiecare din cele două metode poate fi aplicată în două moduri:
- variația parametrilor la intrare în hidromotor;
- variația parametrilor la ieșirea din hidromotor.

Reglarea volumică a turației sau vitezei hidromotoarelor

Debitul Q = ψ ⋅ n ⋅ q

Pi; S1 Pe; S2 Fa

Dr

Ss C

P Sp
T
F
Viteza de deplasare a elementului mobil al hidromotorului (viteza reală a pistonului)
qo
v = v1 −
S1

Ecuația de continuitate a debitului.

qo
Q = ψ ⋅ n ⋅ q = S1 ⋅ ( v1 − )
S1

Ecuație de echilibru
Pi ⋅ S1 – Pe ⋅ S2 = Fa

Ecuația de echilibru a forțelor.

S1 = S2 = S, Fa = (Pi – Pe) ⋅ S

Variația presiunilor, debitului și vitezelor, corespunzător variației forțelor exterioare

intrare prelucrare ieşire

Pi

Pe

∆Q =qo

∆V

V
C7 Reglarea rezistivă a turației sau vitezei hidromotoarelor
Drosel montat pe conducta de admisie
P2 ⋅ S1 – Patm ⋅ S2 = Fa

Pi; S1 Pe; S2
Fa

P2
Dr

P1

Ps C

Ss
P
T Pp
F

Drosel montat pe conducta de refulare

Pi ⋅ S1 – P1 ⋅ S2 = Fa

Pi; S1 Pe; S2 Fa

Ps C
P1 Dr

Ss
P P2
T Pp
F

Pi − P1
QH =
R DR
Drosel montat în derivație

Pi; S1 Pe; S2 Fa

P1 P2
Dr

Ps C

Ss
P
T Pp
F

Stabilizatoare de presiune

Pi; S1 Pe; S2
Fa

DR
P2 P1
SP
A
Ss C
S
P3
P PI
T
F

Fa
P1 ⋅ S = P2 ⋅ S + Fa P1 - P2 =
S
Variatoare hidraulice de turație

F H
S1 S2

(1)

Ss1 Ss2

(2)
Ss3 Ss4

Pa
P
T

Variatoare hidraulice de turație

Mp nM
M [N·m]
P [N/m2]
n [rot/min] Mv nv

PM
Pp

np

MM
Pv
ψp ψM

a) b)