ADN – Gene – Cromozomi

ADN= Substratul chimic al vietii

• Carcteristici:
– Structura macromoleculara alcatuita din monomeri -
formeaza lanturi moleculare cu rolul de a stoca informative
ereditara
– Elementele component au structura cu capacitate de
matrita/model de sinteza al altor molecule complementare
– Prezinta stabilitate (la agenti chimici, fizici, mecanici) in
vederea conservarii informatiei ereditare – mecanisme de
reparare
– Asigura continuitatea in evolutie – caracter ereditar
– Poate suferi modificari in succesiunea monomerilor
(rearanjari moleculare) – caracter de variabilitate
• Istoria ADN:
– ADN - Acid timonucleic - extras din timus
– ARN - Acid zimonucleic - extras din drojdia de bere
– Acid deoxiribonucleic - pentoza din structura monomerilor -
deoxiriboza
– Acid ribonucleic - pentoza=riboza

– 1953 – James Watson si Francisc Crick – au propus

modelul moleculei ADN:
– alcatuita din 2 catene polinucleotidice (monomeri),
– legate complementar prin bazele azotate,
– infasurate intr-o elice dubla,
– rasucita spre dreapta

1962 – premiul NOBEL pentru

Modelul Watson-Crick al structurii ADN
 ADN – STRUCTURA

STRUCTURA PRIMARA

Macropolimer alcatuit din nucleotide

Unitatea de structura este deoxiribonucleotidul
Cantitate ADN la om – 3,5x1012 daltoni
Deoxiribonucleotid:
1. Deoxiriboza – un glucid cu 5 atomi de carbon
2. Radicalul fosforic
! sunt commune tuturor macromoleculelor din lumea vie
3. Bazele azotate - componentele care confera specificificitatea de
secventa – succesiunea bazelor azotate reprezinta inscrierea
sub forma codificata a informatiei ereditare
 ADN – STRUCTURA

BAZE AZOTATE
Clasificare:
- Purinice: (A) - adenina si (G) - guanina
- Pirimidinice: (T) - timina si (C) - citozina
+
PENTOZA (deoxiriboza)
=Nucleozid

Grupul fosforic
– se leaga de C5 si C3
al deoxiribozei
(leg. fosfodiester)
= NUCLEOTID
 ADN – STRUCTURA

Structura primara
- structura momocatenara rezultata in urma polimerizarii
nucleotidelor
- 2 nucleotide alaturate se leaga prin intermediul radicalului
fosforic in pozitiile C5-C3
- caracteristica structurii primare este data secventa
(ordinea) nucleotidelor din catena polinucleotidica
 ADN – STRUCTURA

STRUCTURA SECUNDARA

-Asocierea celor 2 catene prin

legaturi de hidrogen
- 2 catene antiparalele rasucite in
jurul unui ax comun spre dreapta 
dublu helix
- scheletul exterior este format din
pentoza si radicalul fosforic iar in
interior sunt bazele azotate
-Intre A=T 2 legaturide higrogen
- intre G=C 3 legaturi de hidrogen
 STRUCTURA SECUNDARA
Dublul helix ADN este polianionic:
-repulsii: intre segmentele lantului care se opun compactarii acestuia
-Afinitate electrostatica crescuta pentru cationii minerali si organici Mg2+,
proteine incarcate pozitiv interactioneaza acizii nucleici

Legatura de hidrogen
-Imperecherile dintre bazele azotate dintre cele 2 catene = imperecheri de tip
Watson-Crick
- A=T imperechere de tip Hoogsten, in ADN triplu helix (ADN-H) si in ARNt
 STRUCTURA SECUNDARA
Tipuri de ADN
Tipul A
- la concentratii saline mari, in cazul deshidratarii
- in vivo, in ARN in zonele unde gruparea 2’-OH
impiedica adoptarea formei B
- in duplexurile hibride ADN-ARN
Tipul B
-structura generala a ADN, in regiunile active
metabolic (eucromatina)
-Dublul helix prezinta 2 fose: principala si mica
Tipul Z
- rasucit spre stanga, cu cele mai multe nucleotide
per tura de spira (12)
- prezinta o singura fosa
- in polimerii care au baze azotate alterate
- in vitro apare la concentratii mari de saruri
Tipuri de ADN
Tipul de Directia de Perechi de Rotatia pe Diametrul
ADN rotatie a baze pe pas perechi de moleculei
moleculei elice baze Å
A dreapta 11 +34,7 23
B dreapta 10 34,0 19
Z stanga 12 -30 18
 STRUCTURA TERTIARA
-Rezulta din rasuciri, plieri sau suprarasuciri ale dublului helix  structura 3D

-Topoizomeraze: enzime care determina suprarasuciri in ADN

-Supra-rasuciri negative: favorabile dpdv energetic
-Supra-rasuciri pozitivi: in vitro

Parametrii de topologie:
Densitatea de suprarasucire (superhelical density): σ, numarul de
super ture pentru o tura de elice
Numarul de inlantuiri L (linking number): numarul de ture ale unei
catene in jurul axei dublului helix intr-o molecula circulara dispusa
ipotetic pe o suprafata plana
Moleculele care nu difera decat prin indicele L = topoizomeri
Numarul de rasuciri T (twisting number): numarul total de ture (nr.
total de baze/nr baze pe tura)
Numarul de supra-rasuciri W (writhing number): 0 pentru molecula
relaxata, “n” pentru forma supra-rasucita
L = W+T
 Structura topoizomerazelor
Starea relaxata
-Tensiunea de la nivelul dublului helix este minima,
caracteristica pentru ADN tip B cu 10 perechi de baze pe
tur (10.5pb, Klug, Premiul Nobel 1982)

Starea supra-rasucita
-Supra-rasuciri (supercoiling) pozitive: numarul de
rasuciri creste, tensiunea care apare determina formarea
unei super-helix pozitiv
-Supra-rasuciri negative: scade numarul de rasuciri 
helix negativ, cel mai frecvent in natura, si permit o mai
buna interactie cu proteinele si enzimele implicate in
replicare si transcriptie
- la EK supra-rasuciri negative sunt cele care permit o
buna atasare a histonelor
 Structura topoizomerazelor
2 clase de topoizomeraze:
Tpoizomeraze de tip I: taie si re-sudeaza o singura catena de ADN, relaxand-o
prin suprimarea superturelor negative. Aduc ADN-ul supra-rasucit la conformatia
sa initiala.
Topoizomeraze de tip II (giraze): taie ambele catene de ADN si apoi le resudeaza

Aplicatiii medicale:
-quinolonele (Negram, acid nalidixic, novobiocina) pentru tratamentul infectiilor
urinare produse de colibacili
- etopozid, taxolul anticancerigeni, blocheaza refacerea legaturilor din ADN
dupa taierea de catre topoizomeraze
 Proprietatile fizico-chimice ale ADN

Consecintele naturii fibroase si marimii:

-Sarurile de Na ale ADN sunt solubile in apa si dau solutii cu vascozitate ridicata
caracterizate prin fenomenul de birefringenta de curgere
-Alcoolii (etanolul) sunt folositi pentru precipitarea acizilor nucleicii din solutie
-Densitate mare  pot fi izolati prin ultracentrifugare

Consecintele compozitiei
- Dozarea ADN pentru continutul in deoxiriboza: coloratia Feulgen
- Absorbtia in UV: la 260nm datorita continutului in baze azotate

Proprietatile mecanice
-Spre deosebire de proteine, scheletul acizilor nucleici este flexibil si extensibil,
esential pentru replicare si transcriptie
 Proprietatile fizico-chimice ale ADN
Denaturarea/renaturarea ADN

-Incalzirea ADN duce la ruprea legaturilor de H si a contactelor van der Waals

ADN monocatenar (denaturat)
-Tm (melting temperature) = valoarea la care ½ din cantitatea ADN dc se gaseste
in forma monocatenara
-Daca solutia este racita prea repede, timpul de cautare al catenelor
complementare este scurt ADN denaturat
-Daca solutia este racita treptata  ADN renaturat
!!!!! Tehnica PCR
Agenti denaturanti: ph-ul, tratamentul alcalin, aldehida formica, ureea
 Organizarea ADN-ului la
Eucariote
ADN + ARN, proteine histonice,
nonhistonice, lipide, ioni de Ca2+ si
Mg2+ formeaza fibra de cromatina
Proteinele histonice: H1, H2A,
H2B, H3 H4 ) octamer histonic

Fibra de 11 nm = nucleosomul (200pb, H1

linker, 70 pb)

Fibra de 30 nm = solenoidul (6
nucleosomi pe spira completa)

Fibra de 300nm =Domenii ADN

Fibra de 700 nm

Fibra de 1400 nm = cromozomul metafazic

 Genele – unitatile functionale ale ADN
Genomul uman : 3,2 x109 pb din care ~ 1,5 % sunt secvente codificatoare
-Secvente unice sau in copii putine (gene)
-Secvente intermediar repetitive
-Secvente inalt repetitive

Secvente intermediar repetitive=ADN selfish

-102-105 copii/ genom
- 45% din genom
-de tip transpozoni:
CLASA I
- LTR-Retrotranspozoni (long terminal repeats)
- Retrotranspozoni
• LINE (long interspersed nuclear elements)
• SINE (short interspersed nuclear elements)
CLASA II
- TRANSPOZONI ADN transpozaze

PSEUDOGENE (procesate si neprocesate)

 Secvente inalt repetitive
-106copii /genom
-10% din genom
- secvente scurte repetate pana la 1 milion de ori in genom
- la nivelul cromozomului se gaseste la nivelul centromerului si in
zonele subtelomerice unde poarta numele de ADN satelit
- familii - minisateliti : secvente repetate in tandem cu o lungime de
~40Kb, au o lungime de 10-100 pb, frecvente la nivelul telomerelor
-VNTR (variable number tandem repeat):
variatii in numarul de repetii sau in structura 
markeri ADN
- microsateliti (STR, short tandem repeat): se gasesc si in
interiorul genelor, lungime de 2-4 pb, variaza numarul de repetitii
 Secvente unice = gene
-45% din genom, 1,5% sunt codificatoare, restul sunt introni si ADN de spatiere

Structura genelor la Eucariote

-directia de organizare 5’-3’
- incepe cu o regiune up-stream 5’
- secventa Inr (initiator sequence) = SST ( situs start al transcriptiei)
- secventa 5 UTR (untranslated region) contine secventa leader, codonul initiator ATG.
-promotor (~200pb, contine elemente reglatoare cis): contine secvente de legare a
factorilor de transcriptie (elemente reglatoare trans): GC box, CAAT box, Oct box
- TATA box: locul de initiere a transcriptiei, locul unde se ataseaza ARN-pol II
- inaintea genei sau dupa promotor se poate gasi si:
- ENHANCER-ul (activator) care stimuleaza activitatea transcriptiei
-SILENCER-ul (inhibitor) , care inhhiba activitatea transcriptiei
-LCR (locus control regions )
-INSULATORI
-elemente de raspuns RE: HRE, GRE, CRE
-la eucariote genele cuprind secvente codificatoare (exon, 2-50) si necodificatoare
(introni) sau secvente intercalate
-Ultimul exon contine codonii stop TAA TAG, TGA
- se termina cu o regiune down-stream 3’, care contine o regiune bogata in A =
situs de poliadenilare
 Structura genelor la Procariote

Teoria operonului (F. Jacob si J.L. Monod):

-la procariote se transcriu mai multe gene odata- OPERON (ARNm este
policistronic)
- un operon contine: genele structurale
- locusul promotor
- locusul operator
- situsul atenuator
- gene reglatoare: inaintea fiecarui operon