DEPARTAMENTUL DE TERMOTEHNICĂ, Student ..........................................

MOTOARE, ECHIPAMENTE TERMICE Facultatea.......................................

ȘI FRIGORIFICE An...................Grupa......................

LUCRAREA NR....

BILANTUL TERMIC AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA

1.Scopul lucrării.
Lucrarea are ca scop determinarea pe cale experimentală a termenilor bilanţului
energetic al unui motor cu ardere internă de tipul D 110. Acesta este un MAC în patru timpi,
cu injecţie directă, cu patru cilindri, care la turaţia de 1800 rot/min dezvoltă 47,8 kW (65 CP).

2.Principiul lucrării.
Motorul, din punct de vedere termodinamic, este un sistem deschis neizolat, care are
două intrări (aer şi combustibil) şi o singură ieşire (gazele evacuate). In conformitate cu
primul principiu al termodinamicii se poate scrie următoarea ecuaţie de bilanţ energetic:
̇ ( ̇ ̇ ) ∑ ̇ [ ]
(1)
în care: m g sunt debitul şi entalpia gazelor evacuate;
, hg sunt debitul şi entalpia aerului aspirat;
m a
, ha
m c , sunt debitul şi entalpia combustibilului consumat;
hc
 Q ext reprezintă suma schimburilor de căldură efectuate cu exteriorul;
P este puterea mecanică produsă.
Motorul primeşte căldură din exterior sub forma căldurii dezvoltate prin arderea
combustibilului ( Q ard ) şi cedează căldură către exterior prin sistemul de răcire ( Q r ) şi
prin corpul său ( Q )1, rezultând:
cor

∑ ̇ ̇ ̇ ̇ (2)
Diferenţa fluxurilor de entalpie din membrul stâng al ec.(1) reprezintă fluxul de
căldură purtat către exterior de către gazele evacuate și se notează ( Q g ). In baza acestor
considerente, ec.(1) capătă forma:
Q ard  P  Q  Q  [ kW ] (3)
g r

Q corp

care se numeşte ecuaţia de bilanţ termic a motorului.

3.Determinarea experimentală a termenilor ecuaţiei de bilanţ.

3.1. Căldura dezvoltată prin ardere.
Căldura dezvoltată prin arderea combustibilului se exprimă:
Q ard  m c  [kW] (4)
Hi
în care, pentru motorină, puterea calorifică inferioară este Hi=41 855 kJ/kg
Debitul de combustibil se determină prin cronometrarea timpului c [s] în care se
consumă un volum Vc=255 cm3 de motorină, conţinut în interiorul unui balon de sticlă
(Vb=510 cm3) .
Schema instalaţiei de măsurare este prezentată în fig.1. Formula de calcul este:
 S-au notat cu Q ard , Q r și Q corp valoarea absolută (fără semn) a fluxurilor de căldură.
1
 V 106  
m c  c

c [kg/s] (5)
c

în care densitatea motorinei este c=880 kg/m3.

pa
pa 1

Fig.1 Schema instalaţiei de măsurare

a consumului de combustibil
V
1-rezervor de combustibil
2 2-balon de sticlă cotat
3-robinet cu trei căi
spre motor

3
3.2. Puterea dezvoltată de motor
Motorul este încărcat cu o sarcină artificială prin intermediul unui dispozitiv care se
numeşte frână hidraulică. Schema acestui dispozitiv este prezentată în fig.2. Deplasarea f a
acului indicator pe cadranul gradat este proporţională cu momentul la arbore. Măsurându-se
turaţia motorului nr [rot/min], care este proporțională cu viteza unghiulară a acestuia, puterea
se exprimă:

f n
P  1360r [kW] (6)

Fig.2 Măsurarea puterii cu ajutorul frânei hidraulice

3.3. Căldura cedată prin gazele evacuate.

Fluxul de căldură transportat către exterior de gazele evacuate din motor se exprimă
prin relaţia:
Q g  m g  hg  m a  ha  m c  hc  [kW]
(7)
în care, debitul de gaze este:
m g  m a  [ kg/s] (8)
m c
Debitul de aer se măsoară cu ajutorul unei diafragme montate pe conducta de aspiraţie
a motorului. Schema instalaţiei de măsurare este prezentată în fig.3. Debitul de aer se citeşte
din diagrama prezentată în fig.4, în funcţie de diferenţa de presiune p măsurată la
manometrul cu apă conectat la diafragmă. Deoarece parametrii de stare ai aerului atmosferic
diferă de parametrii pentru care a fost calculată curba din fig.4, debitul citit din diagramă
trebuie corectat, formula de corecţie fiind:
m 0pa  T0
m a  [kg/s] (9)
3600p0 Ta
în care p0=760 mm Hg şi T0=273 K.
Entalpia aerului, respectiv combustibilului se calculează cu relaţiile:
ha  cpa  ta
[kJ/kg] (10)
hc  cc  tc
în care căldura specifică pentru aer este cpa=1 kJ/kgK iar pentru combustibil cc=2,93 kJ/kgK.
Gazele de ardere sunt un amestec format din mai multe gaze, compoziţia medie a
acestora fiind:
CO2   10,5%; CO  1%; H 2O  10,2%; N 2   74,8%; O2  
3,5%
Cu ajutorul tabelelor de călduri specifice molare reale la presiune constantă, se
determină valorile căldurilor specifice pentru fiecare component, la temperatura gazelor tg,
rezultând valoarea căldurii specifice molare la presiune constantă pentru gazele de ardere:
C Mpg   C Mpi  ri 


1

100
C
 CO    CO   2O  N   O2
(11)
MpCO2 MpC MpH2O MpN2 MpO2
C C H C C 
2 O 2

Masa molară a gazelor de ardere se calculează cu relaţia:

M g   M i  ri 


1
M (12)
100 CO  CO   M  CO H   2O M N   MO  O2
2 2 CO M 2O H 2
N 2  2

rezultând valoarea entalpiei gazelor de ardere:

CMpg  t g
hg
Mg [kJ/kg] (13)

260

240

220

200

180

160
m0 [kg/h]

140
Aer
120 D = 52,5 mm
d = 39,5mm
100 p0 =760 mm Hg
t0 = 0 oC
80

60

40

20

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240

Δp [mm H2O]
Fig.3 Măsurarea debitului de aer Fig.4 Debitul de aer funcţie de p
 3.4. Căldura cedată prin sistemul de răcire.
Căldura cedată către exterior prin radiatorul motorului se determină cu formula:
Q  m  c  t  t 
r ar ar e i [kW]
în care: (14)
te, ti sunt temperaturile de ieşire, respectiv intrare ale apei;
car = 4,185 kJ/kgK este căldura specifică a apei.
m ar este debitul de apă de răcire
Debitul de apă de răcire se determină prin cronometrarea timpului c [s] în care prin
sistemul de răcire trece un volum de apă Var [m3] măsurat cu ajutorul unui apometru. Relaţia
de calcul este:
m ar Var  ar
  [ kg/s] (15)
ar

în care densitatea apei este ar=1000 kg/m3.

3.5. Căldura cedată prin corpul motorului.

Căldura cedată către exterior prin contactul dintre aerul înconjurător şi corpul cald al
motorului nu poate fi exprimată analitic si rezultă ca termen de închidere al bilanţului:
Q corp  ar  P  g 
[kW]  (16)
Q d Q 
Q r


4. Înregistrarea datelor experimentale
Datele necesare se măsoară şi se înregistrează în tabelul 1.

Tabelul 1. Datele experimentale

nr   Var te ti p m0 tc tg ta pa
f
[rot/mi c ar [m3 [o [o [mmH2 [kg/ [o [o [o [mmH
n] [ [s ] C C O] h] C C C g]
s ] ] ] ] ] ]
]

5. Prelucrarea datelor experimentale.

Pe baza datelor înregistrate în tabelul 1 şi a relaţiilor prezentate la pct.3, se va calcula
mărimea termenilor bilanţului. Rezultatele se centralizează în tabelul 2.

Tabelul 2 Termenii bilanţului

Termen Q ard P Q corp
Q
 Q r
ul
g
kW
% 100

Pe baza datelor din acest tabel se întocmeşte la scară, pe hârtie milimetrică diagrama
de bilanţ (diagrama Sankey), prezentată în figura 5.
Pentru determinarea eficienţei cu care este utilizată căldura degajată prin arderea
combustibilului se calculează randamentul termic efectiv:
P
  100 [%] (13)
e 
Q ard
 Alţi indicatori caracteristici, cărora li se calculează valoarea, sunt:
- consumul orar de combustibil:
Ch  3600  m c [kg/h] (14)
- consumul specific de combustibil:
Ch
c
[kg/kWh] (15)
P
La motoarele cu aprindere prin comprimare, valorile randamentului efectiv trebuie să
se încadreze în limitele 0,29…0,40 iar cele ale consumului specific în limitele 0,217…0,285
kg/kWh.

Fig.5. Diagrama Sankey