Sunteți pe pagina 1din 2

ECHIPAMENTELE DE LUCRU ALE TRACTORULUI.

DISPOZITIVUL DE
TRACȚIUNE. PRIZA DE PUTERE

Echipamentele de lucru ale tractoarelor cuprind mecanismele, dispozitivele şi instalaţiile care


servesc pentru acţionarea maşinilor agricole şi utilajelor cu care tractoarele lucrează în agregat.
Echipamentele de lucru sunt formate din:
 dispozitivele de remorcare sau de tracţiune;
 transmisia prin priza de putere;
 transmisia prin roata de curea;
 instalaţia hidraulică;
 mecanismul de suspendare.
Dispozitivele de tracţiune sunt plasate în spatele tractorului, asigurând transmiterea forţei de
tracţiune către maşina agricolă sau remorca cu care tractorul formează agregatul.
Dispozitivele de tracţiune sunt alcătuite din:
 bare de tracţiune;
 cuple de tracţiune.
Barele de tracţiune se construiesc ca:
a). bare transversale;
b). bare longitudinale.
Barele de tracţiune transversale (fig. 1) se fixează prin suporţi proprii la carterul punţii din spa-
te a tractorului sau pe tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. Barele transversale sunt prevăzu-
te cu găuri echidistante, pentru a fi posibilă ataşarea maşinii la tractor în diferite poziţii faţă de axa de
simetrie a acestuia.

Fig. 1 – Bara de tracţiune transversală: Fig. 2 – Bară longitudinală de tracţiune:


1 – bară transversală; 2 – furcă; 3 – tiranţi 1 – bară longitudinală; 2 – sector cu
laterali; 4 – tije de ridicare orificii

Barele de tracţiune longitudinale (pendulare, fig. 2) se articulează cu capătul anterior la carte-


rul punţii din spate a tractorului, iar capătul posterior are posibilitatea să oscileze transversal în lungul
unui sector cu orificii, în scopul ataşării maşinilor agricole în diverse poziţii faţă de axa de simetrie a
tractorului.
Cuplele de tracţiune pot fi:
 simple;
 automate.
Cupla simplă se reduce la o furcă ce poate fi fixată pe peretele posterior al tractorului.
Cuplele automate (fig. 3) permit cuplarea ochiului proţapului fără intervenţia conducătorului.
Aceste cuple sunt specifice tractoarelor universale pe roţi. Ele sunt prevăzute cu elemente de amortiza-
re a şocurilor, cu mecanisme de cuplare automată şi cu sisteme de blocare (asigurare).

1
Fig. 3 – Cupla automată de remorcare:
a) decuplatǎ; b) cuplatǎ; 1 – fălci; 2 – pârghie dublă; 3 – pârghie de blocare; 4 – 5 – arcuri de blocare; 6 – bolţ de
cuplare; 7 – suport de fixare; 8 – ochi de cuplare; O1, O2 – puncte de articulare

Cupla pentru remorcile monoax este adaptată prin două cabluri de ridicare la braţele
meca- nismului de suspendare. Cuplarea remorcii monoax se face la bara cu cârlig a acestei cuple,
care se poate ridica sau coborî cu cele două cabluri. Bara de cuplare a remorcii monoax se
montează în locul barei pendulare.
În poziţie ridicată, de transport, bara de cuplare este blocată de un dispozitiv de siguranţă.
Priza de putere serveşte pentru acţionarea prin arbore cardanic a organelor de lucru ale
diferi- telor maşini şi utilaje cu care tractorul lucrează în agregat.
Tipurile de prize de putere sunt:
I. După turaţie:
1). prize de putere cu turaţie constantă (normale), la care arborele final se roteşte cu
turaţie constantă şi în acelaşi sens, indiferent de viteza şi de sensul de deplasare al tractorului.
2). prize de putere cu turaţie variabilă (sincrone), în care caz arborele final se roteşte
proporţi- onal cu turaţia roţilor motoare, turaţia acestor prize fiind sincronizată cu viteza şi
sensul de deplasare al tractorului.
3). prize de putere combinate (mixte), care pot funcţiona atât ca prize normale, cât şi ca
prize sincrone.
II. După modul de comandă:
1). cu comandă independentă, care asigură cuplarea şi decuplarea sub sarcină a arborelui
prizei de putere independent de comenzile ambreiajului şi ale cutiei de viteze a tractorului;
2). cu comandă semiindependentă, care permit cuplarea şi decuplarea arborelui prizei de
pute- re numai cu tractorul oprit, însă schimbarea vitezelor se realizează fără oprirea prizei de
putere;
3). cu comandă dependentă, care nu permit cuplarea şi decuplarea arborelui prizei de
putere decât după oprirea tractorului şi nici schimbarea vitezelor fără decuplarea prizei de putere.
De obicei, prizele de putere independente şi semiindependente se folosesc la tractoarele
pe roţi, iar cele dependente la tractoarele pe şenile. Dintre aceste tipuri, cele mai moderne sunt
prizele in- dependente.
Arborele final al prizei de putere este un arbore canelat situat, de regulă, în partea din
spate a tractorului. Aici se cuplează arborele cardanic al maşinii acţionate.
Pentru a transmite energia de la motor la arborele prizei de putere, precum şi pentru a
asigura raportul de transmitere necesar obţinerii turaţiei dorite, priza de putere este prevăzută cu:
 o transmisie (formată din arbori şi roţi dinţare);
 un mecanism de cuplare-decuplare.
Arborele prizei de putere are diametrul standardizat la:
 35 mm şi este prevăzut cu - 6 caneluri pentru turaţia de 540 rot/min și 21 caneluri pentru
turaţia de 1000 rot/min;
 45 mm şi este prevăzut cu 20 caneluri pentru turaţia de 1000 rot/min.
Schemele de realizare a transmisiei la priza de putere sunt diferite şi depind de felul prizei
atât ca turaţie, cât şi ca posibilităţi de comandă.