SUPORT DE CURS

FUNCTIA PUBLICA SI FUNCTIONARUL PUBLIC IN LUMINA

NOILOR PREVEDERI ALE CODULUI ADMINISTRATIV ROMAN
MAI 2020

Notiunea de functie publica este strans legata de notiunea de putere publica ,

de autoritate1.
Cu toate că definirea noţiunii de funcţie publică este aparent uşoară oprindu-ne asupra
noţiunilor utilizate în diferite sisteme de drept, se poate observa că este dificil de identificat
expresii prin care să traducem cu exactitate această noţiune. Spre exemplu, noţiunea de
fonction publique (funcţia publică) în Franţa este explicată prin noţiunea de civil service
(serviciu civil, în traducere literară) în Marea Britanie şi prin cea de offentlicher Dienst
(serviciu public, în traducere literară) în Germania. Cu toate că aceste expresii nu corespund
perfect de la o ţară la alta, în aceste trei ţări, termenii amintiţi sunt utilizaţi pentru a ne referi
la funcţionarii publici, devenind sinonime cu administraţia în limbajul curent2
Funcţionarea oricărei autorităţi sau instituţii publice presupune, după cum deja s-a
precizat, trei elemente: competenţă, mijloace materiale şi financiare şi personal,
structurat pe compartimente, linii ierarhice şi funcţii, dintre care doar unele sunt funcţii
publice. În toate ţările există tradiţii privind reglementarea funcţiei publice, ce nu trebuie însă
confundate cu apariţia unui statut general.
In Romania statutul functiei publice a fost reglementat foarte tarziu – abia in 1999
prin legea nr. 188/1999 care, pana in 2019, la aparitia OUG nr. 57/2019-Codul
administrativ a constituit statutul fucntinarilor publici din Romania. Actualmente,
acesta este prezentat in ultima parte a Codului administrativ –mai precis in partea a
VI-a a acestui act normativ.
In Romania, personalul administratiei publice cuprinde trei mari catregorii :
1. persone care indeplinesc demnitati publice- de ex ministri, consilieri locali etc
2. functionari publici- definiti si reglementati de textul NCA
3. personal contractual- caruia i se aplica legislatia muncii ( Codul muncii )3

1 Ion Corbeanu , Drept administrativ, Centrul ASE, 2001, PP 209, apud. Elena Emilia Stefan, Drept
administrativ, 2019, pp 219.
2 J. Ziller, Administrations comparees. Les systemes politico-administratifs de l’Europe des Douze, Paris:

Editions Montchtrestien,1993, pp 349 , apud, AE Ranta, ASPECTE DE DREPT COMPARAT

REFERITOARE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI, in RTSA, nr 2 (26)/2010, pp.
125-134
3 Al Negoita Drept administrativ si stiinta administratiei, Atlas Lex, Bucuresti, 1993, pp. 57, apud. Elena

Emilia Stefan, op cit, pp 222.

1
 Astfel, conform art. 5 lit. k din N.C.A. funcţia publică este definita ca fiind “
ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării
prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice.”
In afara de functionarii publici asa cum sunt prezentati si definiti ( reglementati
ca institutie) de NCA, vechea lege nr. 188 /1999 mai amintea si de alte cateva
categorii de functionari care benefiziaza de un statut special, ca de exemplu
functionarii care isi desfasoara activitatea in:
- structurile de specialitate ale Parlamentului
- servicii diplomatice si consulare
- autoritatea vamala
- politie.
Regimul juridic de functionare al tuturor acestor functionari cu statut special este
surprins de alte acte normative – de ex. legea nr. 360/2002, cu modificari privind Statutul
politistului sau legea nr. 269/2003, cu modificari- privind Statutul personalului dimplomatic
si consular din Romania.
De retinut ca, desi se face de multe ori aceasta confuzie, exista segmente de personal care
isi desfasoara activitatea strans legat de serviciul public si de interesele cetatenesti, insa nu
sunt functionari publici, avand, la randul lor, statute sau legislatie specifica care li se
aplica. Se afla in asemenea situatie : militarii, profesorii, magistratii, activitatea acestora
fiind reglementata de ex de legea nr. 1/2011, cu modificari si completari ( profesorii) sau
legile nr. 303 si 304/2004, cu modif. si completari- statutul magistratilor).
Conf art 382 NCA: Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile
privind funcţionarii publici:
a)personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice,
care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-
reparaţii şi de deservire, pază, precum şi alte categorii de personal care nu exercită
prerogative de putere publică; b) personalul salariat încadrat la cabinetul demnitarului; c)
magistraţii, personalul asimilat acestora şi, după caz, categorii de personal auxiliar din cadrul
instanţelor; d) cadrele didactice şi alte categorii de personal din unităţile şi instituţiile de
învăţământ; e) persoanele numite sau alese în funcţii de demnitate publică; f) personalul din
unităţile sanitare; g) personalul regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale,
precum şi al societăţilor din sectorul public; h) personalul militar; i) membrii Corpului
diplomatic şi consular al României şi personalul contractual încadrat pe funcţii specifice
ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor externe
Indiferent de natura lor, funcţiile publice se stabilesc prin lege4.

Principiile aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici şi

personalului contractual din administraţia publică:

4
Art 370 alin 5.

2
 Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a
personalului contractual din administraţia publică sunt:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă
diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice,
principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de
a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de
funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă,
eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul
decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii
de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru
alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în
vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă
diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea
ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de
funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în
exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării
cetăţenilor;
j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de
serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător5.

Funcţionarul public

Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie

publică.
În funcţie de categoria din care fac parte, funcţionarii publici iau decizii şi/sau
desfăşoară activităţi cu caracter tehnic, pentru a asigura continuitatea funcţionării în interes
public general a autorităţilor şi instituţiilor publice.

5
Art 368 NCA.

3
 Prin întreaga lor activitate, funcţionarii publici acţionează în condiţii de obiectivitate,
profesionalism, legalitate şi imparţialitate pentru îndeplinirea de către autorităţile şi instituţiile
publice a atribuţiilor prevăzute de lege.6
Asadar, prin lege se infiinteaza difeite functii publice care sunt incredintate unor
persoane fizice- acestea, din momentul in care li se incredinteaza functian publica dobandesc
calitatea de functionar public7.
Conform actualei prevederi legale poate ocupa o functie publica persoana care
indeplineste urmatoarele conditii:-
- are minim 18 ani, implinitin inclusiv in ziua concursului
- cunoaste foarte bine limba romana scris si vorbit
- are capacitate deplina de exercitiu
- -indeplineste conditiile specifice, conform fisei postului
- este apta din punct de vedere medial si psihologic sa exercite o functie publica: atestarea
starii de sanatate se face pe baza de examen medical
- nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii , constra
statului sau autoritatii, de fals sau fapte de coruptie
- nu a fost destituita din functie publica sau nu i-a incetat contractul de munca in ultimii 3
ani
- nu a fost lucrator al securitatii sau colaborator al acesteia
- nu i-a fost interzis dreptul de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori
activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta prin hotarare judecatoreasca definitiva,
conform legii .
- In ceea ce ii priveste pe inaltii functionari publici Codul administrativ prevede si
urmatoarele conditii suplimentare :
- Studii superioare, de lunga durata, absolvite cu studii de diploma, sau echivalent
- - cel putin 5 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice
- a absolvit programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice
corespunzatoare inaltilor functionari publici , ori a exercitat un mandat complet de
parlamentar
- a promovat concursul national pentru intrarea in categoria inaltilor functionari publici.

Conform art. 373 din NCA principiile care stau la baza exercitării funcţiei sunt:
a) principiul legalităţii;
b) principiul competenţei;
c) principiul performanţei;
d) principiul eficienţei şi eficacităţii;
e) principiul imparţialităţii şi obiectivităţii;
f) principiul transparenţei;

6
Art 371 NCA.
7
I Corbeanu, op cit, 2001, pp 209.

4
g) principiul responsabilităţii, în conformitate cu prevederile legale;
h) principiul orientării către cetăţean;
i) principiul stabilităţii în exercitarea funcţiei publice;
j) principiul bunei-credinţe, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor
reciproce;
k) principiul subordonării ierarhice.
Revenind si sintetizand definirea functionarului public, “ functionarul public
reprezinta persoana legal investita prin numire intr-o functie publica din structura unui
serviciu public administrativ, in scopul indeplinirii competentei acestuia8”
Este astfel important de retinut faptul ca daca salariatul isi desfasoara activitatea in baza unui
raport de munca, nascut in baza unui contract negociat de cele doua parti , dreptul muncii
tinzand sa devina din ce in ce mai mult un drept negociat, de natura conventionala9 ,
activitatea functionarului public se desfaosoara in temeiul unui raport de functie publica sau
de serviciu. Acest raprt este stabilit pe cale unilaterala, prin vointa unitatii /autoritatii care
investeste si care exclude o negociere sau o punere de acord a viitorului functionar cu
autoriatea publica10.
Ca atare, in cazul functinarului public vorbim despre un raport special, denumit
raport de serviciu pe car doctrina il defineste ca fiind acel complex de relatii sociale
legal determinate, stabilite intre persoana fizica, titulara a functiei publice,
autoriatatea publica, din structura careia face parte functia publica respectiva si
subiectele de drept in legatura cu care se realizeaza competenta acestei autoritati
publice11.
Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire,
emis în condiţiile legii. Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă
nedeterminată sau determinată în condiţiile prevederilor din prezentul cod12.
Raportul de serviciu se exercită cu durată normală a timpului de muncă, stabilită de
Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţiile
prevăzute de prezentul cod. Prin excepţie de la prevederile art. 377, raportul de serviciu
poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, caz în care este
denumit raport de serviciu cu timp parţial.13

Clasificarea funcţiilor publice. Categorii de funcţionari publici

Funcţiile publice se clasifică după cum urmează:

a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;

8
A se vedea , in acest sens si V Vedinas, Drept administrativ, ed 12 , Universul juridic, 2020, pp 309.
9
S Ghimpu, Al Ticlea, Dreptul muncii .. 1978, pp 118 apud, V Vedinas, op cit 2020, pp 309
10
V Vedinas, op cit , pp 309.
11
Idem.
12
Art 374 NCA.
13
Art 377-378 NCA

5
 b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a
IIIa;
c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale.
Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu
caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării
competenţelor lor generale.
Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu
caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor
specifice, sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice14.
Stabilirea funcţiilor publice specifice şi echivalarea acestora cu funcţiile publice
generale se fac prin lege. În înţelesul prezentului cod, echivalarea funcţiilor publice specifice
cu funcţiile publice generale se referă la echivalarea în mod cumulativ a următoarelor
condiţii: a) nivelul funcţiei publice; b) nivelul studiilor necesare pentru exercitarea funcţiei
publice; c) vechimea în specialitate necesară pentru exercitarea funcţiei publice15.
Clasificarea funcţiilor publice se realizeaza
1. în funcţie de nivelul studiilor necesare ocuupării funcţiei publice, după cum
urmează: a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare
de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; b) clasa a II-a cuprinde funcţiile
publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă,
în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna; c) clasa a III-a cuprinde funcţiile
publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu
diplomă de bacalaureat16
2. în funcţie de nivelul atribuţiilor titularilor acestora- a) funcţii publice
corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici; b) funcţii publice corespunzătoare
categoriei funcţionarilor publici de conducere; c) funcţii publice corespunzătoare categoriei
funcţionarilor publici de execuţie. Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a
II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie. În categoria funcţiilor publice de
conducere, funcţiile publice se clasifică prin raportare la nivelul de complexitate al
atribuţiilor, în funcţiile prevăzute la art. 390. În categoria funcţiilor publice de execuţie,
funcţiile publice se clasifică prin raportare la nivelul de complexitate al atribuţiilor potrivit
gradelor profesionale17.

● Funcţionari publici debutanţi şi definitivi : Sunt numiţi funcţionari publici

debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice de
grad profesional debutant, precum şi persoanele numite în condiţiile prevăzute la art. 612
alin. (1) şi care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate necesare exercitării unei
funcţii publice de execuţie definitive. (3) Sunt numiţi funcţionari publici definitivi: a)
14
Art 383 NCA
15
Art 384 NCA
16
Art 386 alin 1 NCA
17
Art 387 alin 1,2, 3 si 4 NCA.

6
funcţionarii publici debutanţi care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au
obţinut rezultat corespunzător la evaluare; b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor
publici prin modalităţile prevăzute de prezenta parte şi care au vechimea în specialitatea
studiilor necesare ocupării funcţiei publice de minimum un an.
● Categoria înalţilor funcţionari publici : cuprinde persoanele care sunt numite în
una dintre următoarele funcţii publice: a) secretar general şi secretar general adjunct din
cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a); b) prefect; c) subprefect;
d) inspector guvernamental.
●Funcţionarii publici de conducere: (1) Categoria funcţionarilor publici de
conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii publice:
a) director general din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385,
precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora, cu excepţia celor din categoria
înalţilor funcţionari publici parlamentari;
b) director general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la
art. 385, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
c) director din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1),
precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
d) director adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385
alin. (1), precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
e) director executiv din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385
alin. (2) şi (3), precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;
f) director executiv adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la
art. 385 alin. (2) şi (3), precum şi în funcţiile publice speci fice echivalente acestora;
g) şef serviciu din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385,
precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acesteia;
h) şef birou din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385, precum
şi în funcţiile publice specifice echivalente acesteia. Funcţia publică de secretar general al
unităţii administrativ-teritoriale, respectiv cea de secretar general al subdiviziunii
administrativ-teritoriale sunt funcţii publice de conducere specifice18.
IMPORTANT! Numărul total al funcţiilor publice de conducere din cadrul fiecărei
autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi a funcţiilor publice de conducere a
căror ocupare se face prin detaşare cu personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, conform statelor de organizare aprobate, în condiţiile
legii, este de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate19
● Funcţionarii publici de execuţie20 : Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa
I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic,
18
Art 388, 389 si 390 NCA.
19 Art 391 NCA.
20 Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale. Gradele profesionale sunt următoarele:

debutant; b) asistent; c) principal; d) superior, ca nivel maxim

7
auditor, expert, inspector, consilier achiziţii publice, precum şi în funcţiile publice specifice
asimilate acestora. (2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a persoanele numite
în funcţia publică generală de referent de specialitate, precum şi în funcţiile publice specifice
asimilate acesteia. (3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a persoanele numite
în funcţia publică generală de referent, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate
acesteia21.
●Categoria înalţilor funcţionari publici :
Înalţii funcţionari publici realizează managementul de nivel superior în autorităţile şi
instituţiile publice. Ocuparea funcţiilor publice din categoria înalţilor funcţionari publici, cu
excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari, se face prin:
a) concursul organizat în condiţiile prevăzute la art. 467; b) concursul de promovare
organizat în condiţiile prevăzute la art. 483;
c) mobilitate, în condiţiile prevăzute la art. 503;
d) exercitare cu caracter temporar, în condiţiile prevăzute la art. 509;
e) redistribuire din corpul de rezervă al funcţionarilor publici. (3) Decizia privind
alegerea uneia dintre modalităţile de ocupare a funcţiei publice din categoria înalţilor
funcţionari publici prevăzute la alin. (2) al art 394 NCA aparţine persoanei care are
competenţa de numire în funcţia publică, la propunerea conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice în cadrul căreia se află funcţia publică vacantă.
Pentru a ocupa, în condiţiile alin. (2) lit. a) şi b), o funcţie publică corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici, persoana trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
a) condiţiile generale de ocupare a unei functii publice prevăzute la art. 465 ( are
cetatenie romana, cunoaste foarte bine limba romana scris- vorbit, are minim 18 ani
impliniti, capacitate deplina de exercitiu ect) ;
b) să aibă studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
c) să fie absolvent cu diplomă al studiilor universitare de master în domeniul
administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei
publice;
d) să fi absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii
publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, organizate de Institutul
Naţional de Administraţie ori să fi exercitat un mandat complet de parlamentar;
e) să aibă cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei
publice;
f) să promoveze concursul organizat în condiţiile prevăzute la art. 467 sau art. 483.

21 Art 392 NCA.

8
 Sunt inalti functionari publici: prefectul, subprefectul, secretar general al
Guvernului, secretar general adjunct al Guvernului, secretar general din ministere şi
alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, inspectorul guvernamental22
Inaltul funcţionar public este apolitic şi beneficiază de stabilitate în funcţia publică tocmai
pentru a asigura stabilitatea autorităţii sau instituţiei publice. Cu toate acestea, după cum am mai
subliniat și cu alte ocazii, categoria înalţilor funcţionari publici este categoria cea mai expusă
influenţelor politice, iar primii funcţionari înlocuiţi din funcţie atunci când se schimbă
puterea politică sunt tocmai înalţii funcţionari publici.23

22Irina Alexe, Categoria inaltilor functiomari publici. Tendinte actuale, apud www.juridice.ro, consultat la 20 05
2020, ora 15, 00.
23
Idem.