PREVENIREA INFECTIEI CU HIV

IN PRACTICA
STOMATOLOGICA
REFERAT ORGANIZAREA CAVITATII IN CABINETUL DE MEDICINA
DENTARA

HIV este prescurtarea data de medici denumirii mai lungi

a virusului imunodeficientei umane (in engleza Human
Immunodeficiency Virus). Asa cum chinezii se deosebesc de
africani sau de europeni, tot asa si felurite virusuri se
deosebesc intre ele. In cazul HIV cercetatorii au aflat ca este
un virus foarte abil, care odata intrat in organism stie sa se ascunda in anumite locuri strategice, cum
ar fi sistemul nervos, organele genitale si alte celule speciale si ca acolo isi stabileste adevarate
cartiere generale (rezervoare si sanctuare de virus). Aceste rezervoare se creeaza inainte sa apara
semne de imbolnavire si de obicei nu pot fi distruse nici de corpul insusi, nici de medicamente.[1]

Infectia cu HIV prezinta o problema prioritara de sanatate publica, atat la nivel global, cat si la nivel
national. Conform datelor UNAIDS, in lume traiesc cu HIV 35,3 milioane de persoane, ceea ce
constituie aproximativ 0,6% din populatia lumii. Incepand cu anul 2001, in 25 de tari, numarul de
cazuri noi de infectie cu HIV au scazut cu 50%, totodata aceste progrese sunt inegale in Orientul
Mijlociu si Africa de Nord, unde numarul de cazuri noi a crescut cu mai mult de 35%. In Europa de Est
si Asia Centrala in ultimii ani a fost inregistrata o crestere a numarului de cazuri noi de infectie cu
HIV.[2]

Exista anumite precautii universale care reprezinta pentru medicul dentist punctul de plecare in
controlul infectiilor in cabinetul dentar. Acestea sunt urmatoarele :

• Se pleaca intotdeauna de la premisa ca toti pacientii sunt purtatori ai unei boli infectioase

• Fiecarui pacient ii este aplicat acelasi protocol de control strict al infectiei

• Orice loc de munca trebuie sa fie sigur si ferit de riscuri atat pentru personal, cat si pentru pacient

• Trebuie intotdeauna folosite imbracaminte si echipament de protective.[3]

In cazul descoperirii unui pacient cu infectie trebuie urmat un protocol de control prestabilit. Este
lipsit de etica refuzarea unui pacient infectat pentru a evita expunerea medicului.Se evita
contaminarea manusilor, a instrumentelor, dispozitivelor simaterialelor in timpul tratamentului
prin atingerea fetei, a mastii, butoanelor,lampii, mouseului, manuirea fiselor dentare, etc.
Instrumentarul mic ( freze,)trebuie sa fie manipulat cu ajutorul unei pense sterile de serviciu. Pensa
trebuie pastrata intr-o zona curata pe masuta asistentei. Se recomanda de asemenea folosirea
aspiratorului chirurgical si a digii pentru a evita imprastierea de saliva sau aerosol.

Toate articolele care pleaca sau vin de la laboratorul de tehnica dentara trebuie decontaminate
pentru a proteja tehnicianul de laborator si, respectiv, pacientul. Amprentele trebuie clatite cu apa si
dezinfectate. Dezinfectarea se poate realiza cu solutii pe baza de glutaraldehida, iodoform, compusi
de clor sau fenoli. Protezele fixe sau mobilizabile de asemenea trebuie dezinfectate. Mesele de lucru
se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare. Articolele contaminate trebuie trimise la laborator cu
eticheta rosie. [4]

Decontaminarea cabinetului se realizeaza prin:

• Spalare – trebuie indepartate toate resturile si microorganismele

• Dezinfectie – distrugerea chimica a microorganismelor

Sterilizarea instrumentarului se realizeaza prin caldura, cu ajutorul unor aparate speciale. Sterilizarea
se poate realiza prin caldura uscata, la 170°C, timp de 60 de minute, aparatul folosit fiind pupinelul,
sau prin caldura umeda, la 121°C, timp de 15 minute, cu ajutorul autoclavului.

Spalatul pe maini este obligatoriu sa se realizeze la inceputul zilei, dupa fiecare pacient si la sfarsitul
zilei. Inainte si dupa fiecare interventie medicul isi va spala mainile cu apa curenta si sapun, prin
doua sapuniri consecutive, timp de minimum 15 secunde. In anumite situatii, spalarea este
completata cu dezinfectia mainilor. Stergerea mainilor se realizeaza cu prosoape de hartie, de unica
folosinta. De asemenea este recomandat ca medicul sa nu poarte bijuterii in cabinet si sa aiba
unghiile taiate si ingrijite.

Echipamentul medical de protectie se poate realiza dintr-o varietate de materiale. In alegerea lor
insa trebuie sa se tina cont de faptul ca trebuie sa reziste la spalare unei temperaturi de peste 60°C,
temperatura la care sunt distruse virusurile din sange, inclusiv HIV. Imbracamintea trebuie spalata la
cabinet si nu acasa impreuna cu restul de haine.

La intrarea in cabinet se schimba in totalitate imbracamintea de strada cu cea de cabinet.

Imbracamintea de protectie nu se poarta in afara cabinetului medical si trebuie schimbata cel putin
o data pe zi. Este recomandat ca imbracamintea de protectie sa nu fie stramta, sa fie lejera si sa
permit exacutarea lejera a miscarilor si sa fie de preferat dintr-un material subtire.

Ochelarii de protectie trebuie purtati de fiecare data cand exista riscul de stropire cu saliva din gura
pacientului in timpul tratamentului, acestia reprezintand bariera fizica pentru ochi. De asemenea,
ochelarii impiedicand frecatul la ochi impiedica riscul contaminarii directe a ochilor. Ochelarii de
protectie sunt obligatorii in cazul unor manopere ca uitlizarea pieselor de mana si a seringii fara
aspiratie, in timpul detartrajelor, in cazul indepartarii unor coroane sau restaurari si in timpul
lustruirilor, finisarilor si periajelor dentare.

In cazul anumitor manopere stomatologice in care exista riscul improscarii accidentale a pacientului,
si acestuia trebuie sa i se ofere ochelari sau dispozitive de protectie pentru ochi. Ochelarii este
recomandat sa fie usori, intotdeauna curati, pe masura medicului si este de preferat sa prezinte
lentile de marire.

Ca si ochelarii de protectie, mastile faciale reprezinta o bariera fizica impotriva raspandirii

microorganismelor pe mucoasele expuse. In plus ele ofera un filtru impotriva microorganismelor
raspandite sub forma de aerosoli de catre piesele de mana, aparatul de detartraj sau aspirator.
Mastile trebuie schimbate dupa fiecare pacient, iar in cazul unor proceduri mai lungi trebuie
schimbate pentru a-si mentine eficienta de filtru, deoarece aceasta este deteriorata de umiditatea
respiratiei.

Manusile protejeaza medicul si personalul auxiliar de infestarea mainilor cu microorganisme prin

existenta unor mici zgarieturi, taieturi sau alte leziuni superficiale la nivelul mainilor. De asemenea
protejeaza si pacientul de microorganismele ce se pot gasi pe mainile personalului medical. Este
recomandata utilizarea manusilor in realizarea oricarei manopere stomatologice.

Toate aceste proceduri au ca si scop evitarea contaminarii pacientului, a medicului si a personalului

auxiliar.[5]

Dezinfectia poate fi clasificata gradat, astfel:

• dezinfectie superioara: distruge formele vegetative ale microorganismelor, dar nu si toate formele
sporulate cand durata de actiune este scurts (30 minute). Daca timpul de contact se prelungeste la 6-
10 ore, activitatea se extinde si asupra sporilor
• dezinfectie intermediara: distruge formele vegetative ale microorganismelor inclusiv
Mycobacterium tuberculosis, toti fungii si majoritatea virusurilor. Majoritatea produselor folosite in
spitale face parte din aceasta categorie

• dezinfectie inferioara: distruge mai toate formele vegetative ale bacteriilor exceptând
Mycobacterium tuberculosis, unii fungi si virusuri. Aceste substante germicide sunt in general
aprobate de catre Consiliul de Administratie al fiecarui spital, la propunerea medicului epidemiolog
de spital.

Preventia infectarii incrucisate se realizeaza prin masuri nespecifice adresate personalului medico-
sanitar (respectarea normelor de igiena, sterilizare si dupa colectare a deseurilor biologice) si
specifice, respectiv vaccinarea personalului impotriva hepatitei B si vaccinarea preepidemica gripala.
In ceea ce priveste potentialul de transmisie a diferitelor infectii de la un pacient la altul, avand ca
vector instrumentarul stomatologic, acesta este unul considerabil si trebuie luat foarte serios in
calcul. Pe langa normele de sterilizare si de manipulare a instrumentarului, turbinele care nu au un
sistem antireflux trebuie evitate. Ele fac practic aspiratia unei cantitati de saliva si/sau de sange,
pastrand aceasta incarcare microbiana pana la urmatoarea actionare, indiferent de cat de bine
decontaminam la exterior.

Pe scurt, putem transmite foarte usor infectii de la un pacient la altul, pentru ca in portiunea
terminala a sistemului de irigare al turbinei vom „aspira” o cantitate de apa/saliva sau sange de la un
pacient si o vom transmite odata cu prima actionare a pedalei la pacientul urmator.[7]

In saliva persoanelor infectate cu HIV s-au izolat uneori inconstant cantitati foarte mici de virus, mult
mai mici decat în sânge. Nu exista nici o proba epidemiologica care sa indice saliva ca mijloc de
transmitere a HIV. Ba mai mult, s-a constatat ca saliva are actiune inhibitorie asupra virusului prin
mai multe mecanisme. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul ca, prin manevre stomatologice,
saliva poate fi imbogatita cu sânge si respectiv cu HIV. De aceea, masurile de prevenire trebuie sa fie
respectate in orice conditii.

Dezinfectarea prin solutii chimice poate fi compromisa de prezenta substantelor organice (ex: sange,
muschi, grasime etc.). Dezinfectantii chimici nu se folosesc pentru ace, seringi, instrumentar taios
decat ca metoda suplimentara, premergatoare spalarii si autoclavarii. Dintre dezinfectantii chimici, s-
au dovedit eficienti in dezactivarea HIV (• Hipocloritul de sodiu 0,1 - 0,5% • Cloramina 2-5 - 10% •
Alcoolul izo-propilic 70% • Iodura de poliridonã 2,5% • Formaldehida 4 - 8% • Glutaraldehida 2 • Apa
oxigenatã.

Concluzii

SIDA si efectele sale privite din punctul de vedere al personalului medical si paramedical reprezinta
un mare motiv de îngrijorare. Datorita implicarii directe in plagi, traume, fracturi, care necesita
manopere instrumentare, personalul medical de toate specialitatile si echipele de lucru trebuie sa
aplice masuri de protectie proprie dar si a pacientilor. In acelasi timp, personalul medical trebuie sa
asigure o ingrijire de inalta calitate pacientilor, inclusiv celor cunoscuti a fi HIV pozitivi.[7]

Bibliografie

[1] https://www.baylor.ro/hiv-pe-intelesul-tuturor/

[2] http://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/06/14502-
Ghidul20Prevenirea20primara20a20inf_cu_HIV.pdf
[3],[4] https://debanat.ro/2012/10/prevenirea-infectiilor-in-cabinetul-stomatologic_41944.html

[5] https://zdocs.ro/doc/prevenirea-transmiterii-infectiei-lp7dwzqjw3p7

[6] https://www.denta-deals.ro/contaminarea-incurcisata-in-cabinetul-stomatologic/

[7] https://www.raa.ro/wp-content/uploads/2018/02/preve.pdf