ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ÎN PERIOADA

INTERBELICĂ

Contextul general:
- politica europeană a fost marcată de revizionismul statelor nemulţumite de hotărârile
Congresului de pace de la Paris, state care doreau să revizuiască aceste hotărâri (Germania,
Ungaria, Italia etc), aici instaurându-se şi regimuri totalitare
- România şi alte state pacifiste (Cehoslovacia, Polonia etc) doreau să păstreze status-quo-ul
teritorial (starea existentă a graniţelor), aşa cum s-a stabilit la Paris. De aceea, aceste state dar
şi Franţa şi Anglia, susţineau o politică a securităţii colective. Securitatea colectivă = se
credea că dacă mai multe state vor semna hotărâri prin care se va renunţa la conflicte militare
şi se vor recunoaşte graniţele statelor vecine, atunci se va asigura un climat de pace. În acest
sens, în 1919 a fost creată Liga Naţiunilor, cu scop de a menţine pacea.

a) Tratatele regionale
-pt a se apăra de vecinii revizionişti România a fost iniţiatoarea unor tratate regionale:
 -1921 Mica Inţelegere: România+Cehoslovacia+Iugoslavia: se vor ajuta reciproc în
cazul unui atac neprovocat din partea Ungariei
 -1934: Înţelegerea Balcanică: prevede colaborare permanentă între România,
Iugoslavia, Grecia, Turcia, pt ase apăra de politica agresivă a Bulgariei. Nici unul din aceste
tratate nu a fost eficient în păstrarea graniţelor.
b) Tratatele europene:
- 1926 – Tratatul de prietenie cu Franţa: - lipsit de importanţă politico-militară
- 1928 - România semnează Pactul Briand Kellog (alături de alte peste 60 state din toată
lumea, inclusiv URSS). Prin acest pact războiul era considerat de neabordat in relațiile
internaționale, astfel că statele semnatare își luau angajamentul să nu recurgă la forță în cazul
unor tensiuni politico-teritorale cu alte state.
- cu Anglia – nu avem un tratat, decât după 1938, când regele Carol II caută disperat aliaţi în
Europa, ca garanţie în faţa vecinilor revizionişti
- 1939 – Franţa şi Anglia garantează independenţa României.
- URSS – refuza să încheie tratate cu România, până nu se va organiza un referendum în
Basarbia, din care sperau sovieticii să reiasă că basarabenii vor să se unească cu URSS
- Nicolae Titulescu (Ministrul român de externe) a reuşit ca în 1934 să deschidă relaţiile
diplomatice între România şi URSS, însă semnarea unui tratat de prietenie cu URSS nu a fost
posibil.
- Germania:- s-a manifestat consecvent ca un stat revizionist , după 1933 chiar agresiv.
- conciliatorismul dus de Franţa şi Anglia faţă de politica germană, au dus la anexiunea
Austriei de către Germania (martie 1938), şi a Cehoslovaciei (sept 1938-martie1939)
- în acest context, România se simţea tot mai nesigură alături de vecinii unguri şi sovietici, cu
atât mai mult cu cât aliaţii tradiţionali Franţa şi Anglia au tolerat acţiunile germane.→vizita
lui Carol II în primăvara 1939 în Occident:
- Anglia doar promite garanţii teritoriale României.
- Germania acceptă un tratat economic cu Români (în exploatarea petrolului şi produselor
agricole: se spera că Germania va fi un garant al teritoriilor
- vara 1939, România renunţă la garanţiile engleze şi este instaurat un guvern progerman
condus de Ion Gigurtu, sperându-se la prietenia Germaniei

ANUL 1940-PIERDERI TERITORIALE:

context extern:- 23 aug 1939 Germania şi URSS semnează Pactul Ribentrop-Molotov: Europa
este împărţită în sfere de influenţă: - zona de Vest se află în infuenţa Germaniei
- zona de Est infl. URSS (Basarabia, ţările Baltice, Finlanda de S)
- cele două state semnează şi un pact de neagresiune, astfel, fiecare din cele două state pot să
domine asupra celor aflaţi în zona lor de influenţă, fără ca cele două să se atace.
- pierderile teritoriale din 1940:
• Basarbia şi N Bucovinei : la 26 iunie 1940 URSS transmite Ro un ultimatum prin care
cere să i se cedeze Basarabia și Bucovinei de N. Anexarea Bucovinei de N a fost justificată de
sovietici ca despăgubire pt că „am folosit” Basarabia din 1918
- 27 iunie 1940 Consiliul de coroană convocat de Carol II: din 26 membri, doar 6 au
votat să luptăm cu URSS, restul au decis cedarea teritoriilor cerute (Ro nu se mai putea baza
pe sprijinul Franței și Angliei atacate de Hitler)
→ 28 iunie 1940 URSS anexează Basarbia şi N Bucovinei ;
• 30 aug 1940 Dictatul de la Viena: Germania şi Italia impun României să cedeze N-V
Transilvaniei către Ungaria
• 7 sept 1940 Bulgaria anexează Cadrilaterul
Concluzie: fără a fi implicată în război şi fără a trage un foc de armă, în vara 1940 România
a pierdut 99.738 km2 (33,8% din suprafata totala) si 6.821.000 locuitori (33,3% din populația
sa);

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1939-1945)

Context istoric:
In urma Pactului secret Ribetropp-Molotov din 23 aug 1939, al Doilea R Mondial a izbucnit
la 1 sept 1939 când Germania a atacat Polonia; URSS atacat Polonia la 17 sept 1939 . Statele
occidentale vor fi atacate de asemenea de Germania, iar Finlanda de URSS. Astfel, Germania
și URRSS au declanșat războiul în Europa, acesta se va extinde apoi global.

ROMÂNIA ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1941-1945)

 NEUTRALITATEA: → 6 sept 1939 Consiliul de coroană (de la Cotroceni) = Ro își

declară neutralitatea față de război (necunoscând prevederile Pactului Ribentropp-Molotov)
- după pierderile din 1940 Carol II abdică în favoarea fiului său Mihai I.
Şeful guvernului este gen Ion Antonescu, un progerman care se spera că va reface graniţele.
Mihai I avea doar puteri simbolice, adevăratul conducător a fost Ion Antonescu, numit Şef al
Statului.
- 23 nov 1940 România aderă la Pactul Tripartit (Axa Tokio-Roma –Berlin), în vederea unei
agresiuni asupra URSS alături de Axă, pt refacerea graniţelor
 BELIGERANȚA ROMÂNIEI:a avut ca scop refacerea teritorială a României.
a. Campania din Est - alături de Axa, împotriva URSS: 22 iunie 1941 -23 aug 1944:”
Ostaşi, vă ordon , treceţi Prutul! Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri
cotropiţi!” este celebrul ordin prin care gen Ion Antonescu a pornit războiul împotriva URSS,
alături de Germania nazistă.

Efectivele de luptă în operațiunea Barbarossa:

Germania: 3350 de tancuri, 7200 de piese de artilerie, 2770 de avioane (o mare parte
aparţinând Luftwaffe), 600 000 de vehicule motorizate şi 700 000 de cai.
Finalnda: 14 divizii pentru invazie,
România:13 divizii şi 8 brigade. În scurt timp, se vor adăuga și trupele ungare.
→ Întreagă forţă invadatoare totaliza 3, 8 milioane de unităţi militare amplasate dinspre
Oceanul Arctic până la Marea Neagră, aflate sub controlul Înaltului Comandant Suprem
OKH, organizate în Armata Norvegiei ce opera în nordul Scandinaviei şi la frontiera cu
URSS. Operaţiunea nu era doar de invadare şi ocupare a Rusiei, ci şi de “purificare etnică” a
acesteia de slavi
-Basarabia şi Bucovina de N au fost eliberate până la sfârşitul lunii iulie 1941
-22 aug 1941 gen Antonescu se autopromovează în grad de mareşal al României
- totuși, armatele României continuă războiul în Est, peste Nistru→mareş I. Antonescu nu mai
are sprijinul politicienilor, care considerau o greşeală continuarea războiului alături de Hitler
împotriva URSS
-Iuliu Maniu (preşed. PNŢ) considera că acesta nu mai este războiul românilor, atenţia noastră
ar trebui îndreptată spre recuperarea Ardealului
-Ion Antonescu considera că ar fi sub onoarea sa de soldat să întoarcă acum spatele aliatului
său, Hitler şi că războiul trebuie dus până în Moscova – inima boşevismului.
→armatele româneşti participă alături de germani împotriva URSS- sud: Odessa, Crimeea,
cotul Donului, Caucaz, Stalingrad. După 1942 începe contraofensiva sovietică şi înfrângerile
noastre pe front.
- 1943-1944: zona Ploieşti (rafinării importante pt maşinile de război germane) Bucureștiul și
Ploieștiul bombardate de americani → peste 7000 civili uciși, aprox 30.000 clădiri distruse
sau avariate
- după 1943 înfrângerea Germaniei naziste şi a aliaţilor săi era tot mai vizibilă
→ politicienii români căutau metode de a scoate România din alianţa cu Germania şi a trece
de parte Aliaţilor (SUA, Anglia, URSS) Antonescu intenţionează încheierea unui armistiţiu cu
aliaţii în care însă să se garanteze apartenenţa Basarabiei în cadrul României,
- reprezentanţii partidelor politice (mai ales PCR) şi regele Mihai conspira la înlăturarea lui
Antonescu→ 23 aug 1944 mareşalul Antonescu este destituit şi arestat la ordinul regelui
Mihai I (1 iunie 1946 Antonescu + 3 colaboratori ai să vor fi executaţi de guvernul condus de
comunistul P Groza )

 CAMPANIA DIN VEST, alături de URSS (Națiunile Unite) împotriva Germ.

naziste:
- 12 sept 1944 noul guvern (C. Sănătescu) a trimis la Moscova o delegație , condusă de
comunistul Lucrețiu Pătrășcanu, pt a semna cu URSS un armistiţiu, prin care ne obligam să
sprijinim militar înfrângerea Germaniei.
- Prevederile armistițiului:
→ România va participa militar cu 12 divizii de infanterie alături de URSS pt înfrîngerea
trupelor naziste
→ României i se recunoaşte drepturile asupra Transilvaniei de N-V, fiind anulat Dictatul de la
Viena (din 30 aug 1940)
→ granița de Est a României este cea stabilită în iunie 1940 (asta însemnând că Basarabaia și
Bucovina de N au rămas în componența URSS)
→ România va plăti 300 mil $ către URSS ca despăgubire de război (în produse: petrol,
cereale, lemn etc)
Operații militare în Campania din Vest:
→ 17 sept -6 oct 1944: bătălia de la Oarba de Mureș: cea mai grea bătălie din Transilvania:
- comadamentul sovietic a impus românilor atacul frontal asupra dealului Sângeorgiu ocupat
de germani (deși ar fi fost posibil atacul din flancuri, mai eficient); armata română nu a
beneficiat de logistică militară (tancuri, poduri, bărci: au trecut Mureșul prin apă ) → peste 11
mii soldați români au fost uciși de trupele germane care erau în inferioritate numerică dar
aveau superioritate tehnică. Istoricii de azi consideră că sovieticii au dorit să trimită la moarte
cea mai mare parte a ostașilkor români prin această bătălie, afirmând că este un Katyn
românesc (în pădurea de la Katyn sovieticii au ucis aprox 20 mii soldați , elita armatei
Poloniei)
→ Oradea eliberată la 12 oct, Carei-ultimul oraş eliberat la 25 oct 1944,
→ a urmat eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei românii ajungând până în zona munţilor Tatra
(Cehoslovacia) = cele mai grele lupte (iarna 1944-45)
-pierderi umane ale României în al Doilea Război Mondial- aprox 800.000 morţi, dispăruţi
(soldaţi şi civili)

- 1946-1947 Conferinţa de pace de la Paris

1947 Tratatele de pace de la Paris – României nu i s-a recunoscut statutul de cobeligerant,
fiind tratată ca ţară inamică, aliată cu Axa, contribuţia ei după 23 aug 1944 regăsindu-se doar
prin revenirea Transilvaniei în graniţele româneşti
- recunoscută graniţa actuală între România şi URSS, aşadar Basarabia şi Bucovina de
N rămân la URSS
- Cadrilaterul rămas în graniţele Bulgariei
- România va plăti URSS daune în valoare de 300 mil.$