Aparatul excretor e consituit din rinichi si caile urinare.

Caile urinare: calice mici, calice mari, bazinet, ureter, vezica urinara si uretra
Rinichi= organ preche, paravertebral, corespunde T12-L2 (ultimelor 2 vert toracale si
primelor 2 vert lombare). Au asezare usor oblica infero-lat, fiind mai apropiat la polul
superior, distansta dintre ei fiind de 4 cm si mai departati la polul inf, unde distanta = 6 cm.
Dezvoltarea maxima se atinge la 25 de ani, avand o lung de 12 cm, latime de 6 cm, o grosime
de 3 cm. Cantitatea de sange de la niv lor = 50 ml.
La nastere au aspect boselat care dispare in jururl varstei de 1 an.
Prezinta o mobilitate fiziologica coborand pana la 3 cm in inspir si revenind la poz normala in
expir. Cu toata aceasta modalitate, prezinta o serie de mijloace de mentinere in pozitie a lor,
precum :
- capsula fibroasa a rinichiului ce prezinta 2 foite: una ant mai subtire aderenta la peritoneul
parietal post (rinichii in rap cu peritoneul sunt og retroperitoneale) si una post numita fascia
retrorenala care e mai groasa decat anterioara.
Aceste 2 foite la niv marginii mediale a rinichiului sunt unite intre ele prin tracturi conjuctive
ceea ce impiedica difuzarea unui infectii de la un rinichi la celalalt. Superior,cele 2 foite
acopera gl suprarenala si se unesc pentru a se insera pe fata inf a diafragmului.
In partea inferioara, cele 2 foite coboara neuite formand un canal in care se poate angaja
rinichiul si ureterul in caz de ptoza renala (cand o persoana slabeste mul si deodata, rinichii
coboara f mult).
Intre fetele rinichiului, polul sau inf si capsula fibroasa, se afla grasimea perirenala care in
partea inf este intr-o cant mai mare, formand pernita adipoasa a rinichiului (o pernita pe care
rinichiul se sprijina). Intre fata post a capsulei fibroase si peretele abd se afla grasimea
pararenala a lui Gerota.
Alte mijl de fixare si mentinere in poz a rinichiului sunt repr de formatiunile subperitoneale:
lig hepato-renal, duodeno-renal, colo-renal. Dunumirea lor le spune si locul unde se prinde de
organul din jururl rinichiului.
Un alt elem il repr si vasele renale care au o lung scurta, ancoreaza rinichii la aorta abd si la
vena cava inf.
Un alt elem il repr presa abd.
Config externa a rinichiilor:
Datorita proeminentei col vert si a m psoas, se observa ca cele 2 fete ale rinichiului prezinta 2
fete: una anterolat si alta posteromediala, datorita acelei oblicitati pe care o preinta; 2 marg:
mediala si laterala; 2 extremitati/poli: sup si inf.
Raporturile acestora sunt dif la cei 2 rinichi
Rap fetei ant a rinichiilor:
R. drept vine in raport cu unghiul hepatic al colonului, cu fata viscerala a ficatului pe care lasa
amprenta renala; cu a doua portiune a duodenului, port descendenta care se num port prerenla.
R. stang vine in rap in aprtea ant cu partea stg a col transvers, cu ansele intestinale si cu arcul
vascular a lui Treitz reprez de vena mezenterica inf si artera colica stanga sup. Aceasta vena
mezenterica in traiectul sau catre colul pancreasului unde participa la formarea venei porte
intersecteaza artera colica stanga.
In etajul supramezocolic, aceasta fata vine in rap cu corpul pancreasului, splina si fata post a
stomacului.
Fata post are aceleasi rap la dreapta si la stg. Ea incruciseaza coasta a 12-a si in rap cu coasta
11, careia rinichiul drept ii atinge marg inf, iar cel stang ii atinge marg cu arcurile medial si
lateral ale diafragmului. Prin intermediul diafragmlui vine in raport cu baza plamanilor si cu
pleura coresp.
Raporturile abd sunt cu m patrat al lomberlor si cu o parte din ram colat ale plexului lombar: n
iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural. Aceste rap sunt stabilite prin intermediul
grasimii pararenale
Marg lat vine in rap la rinichiul dr cu fata viscerala a ficatului si colonul ascendent, iar la
rinichiul stang cu splina si cu colonul descendent.
Marg mediala prezinta hilul renal prin care se patrunde in sinusul renal, de aceea raporturile
acestei margini sunt suprahilare cu gl suprarenala, la dr cu v cava inf si la stg cu aorta abd, la
distanta toate.
Infrahilar: de la niv ambilor rinichi pornesc lig interrenosuprarenale ce leaga rinichiul de
portiunea incipienta a ureterului.
Polul sup vine in rap cu gl suprarenala, iar polul inf vine in rap prin intermediul grasimii
pararenale cu m psoas.
Ca si structura rinichiul este constit din 2 portiuni: zona corticala situata la periferie si zona
medulara situata in interior. Acest parenchim renal este acoperit la suprafata de capsula
proprie a rinichiului care este o foita subtire, transparenta care se dezlipeste usor de
parenchimul renal si care la niv hilului patrunde in sinus si se continua cu adventicea
bazinetului si a calicelor mari.
Corticala este constituita din 2 zone: o zona radiata, formata din piramidele lui Ferray de
forma piramidala cu baza ctre medulara si vf catre exterior si o port convoluta repr de subst
corticala dinte pir Ferray. Aceste 2 portiuni contin corpusculii renali si portiunile sinuase ale
tubilor renali: t contort proxim, t contort distal.
O piramida Ferray impreuna cu subst corticala adicenta formeaza un lobul renal.
Medulara este contit de la 7-14/16 piramide Malphigy. Are o culoare rosiatica datorita
vascularizatiei bogate. O piramida e orientata cu baza spre corticala si vf spre sinusul renal.
Impreuna cu subst medulara din imprejur fomreaza un lob renal. Unui lob renal ii corespund
aprox 500 de lobuli renali din corticala.
Unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul. Fiecare rinichi are aprox 500.000 de
nefroni. Acesta e constit din corpuscul renal care e format din capsul Bowman si glomerul
renal.
Capsula Bowman are forma unei cupe cu 2 foite: una externa parietala si una interna ce vine
in raport cu glomerulul. Acest glomerul e reperz de un ghem de capilare sang rezultate prin
capilarizarea arteriolei aferente. Glomerulul se continua cu arteriola eferenta.
Capsula Bowman prezinta un pol vascular unde cele 2 foite se continua una cu cealalta si un
pol urinar la nivelul caruia foita parietala se cont cu epiteliul tubului urinifer. Intre cele 2 foite
se delim cavitatea capsulara, nivel la care intre foita interna a capsulei si peretele capilarelor
glomerulare se formeaza mb filtranta glomerulara.
Tubul urinifier are o lung de 5-6 cm, incepe la polul urinar al corpuscului renal printr-o
portiune incolacita, contorta, reprezentand tubul contort proximal situat in corticala. El se
continua cu o port descendta subtire, urmand o componeneta ascendenta, aceste formand
anasa Henle. Bratul descendent al ansei coboara in medulara, iar cel ascendent revine in
corticala.
Tubul contort distal care este to incolacit situat in corticala. Vine in contact cu corpusulul, mai
precis cu arteriola aferenta formand ap juxtaglomerular ce secreta renina.
Tubul colector poate fi de ordinul 1 si 2. Cei de ordinul 2 se deschid la niv papilelor renale.
Vascularizatia rinichiului e reprezentata de artera si vena reala.
Artera renala are origine in aorta abd, cea dreapta fiind mai lunga decat cea stanga cu un
traseu prevertebral. In drumul sau catre hilul rinichiului da ram colaterale reprez de artera
suprarenala inf, ramuri ureterale sup, ramul nodulilor limfatici lomboaortici si un ram pt
capsula adipoasa a rinichiului.
Ajunsa la niv hilului renal se imparte in 2 ramuri: unul ant= artera prepielica si unul post=
arera retropielica. Uneori da o artera polara sup care merge la vasc polului sup al rinichiului.
Aceste artere se cont cu arterele segmentare care patrund in parenchimul renal si se cont cu
arterele interlobare ce merg printre pir Malphigy.
Arterele inerlobare alcatuiesc prin anastomoza arterele arcuate sau suprapiramidale din care se
desprind ramuri descendente pt piramidele Malphigy si ramuri ascendente reprez de arterele
interlobulare ce merg printre piramidele Ferray, adica in corticala si dau nasteere arteiolelor
aferente ce for forma corpusculul renal.
Glomerulul se cont cu art eferenta ce se va capilariza in jururl tubului urinifer si se va
continua cu capilarele venoase din jurul tubului urinifer, nivel la care incep venele cu traiect
invers arterelor. Colecteaza in final in vena renala ce va iesi prin hil si se va deschide in vena
cava inferioara
Limfaticele rinichiului conflueaza in 2 retele: una superficiala ce se indrepata catre nodulii
lomboaortici si una prof care la drepta va drena in nodulii din jurul venei cave inf, iar pe
stanga catre nodulii din jurul aortei abd
Inervatia este vegetativa provenita din plexul celiac sau plexul solar.
Caile urinare: intra si extra renale. Intrarenale: calicele mici si mari, iar cele extrarenale de
vezica urinara si uretra. Intre calicele mici si mari se afla bazinetul cu o prot intrarenala is una
extrarenala.
Calicele mici se afla in sinusul renal, se insera cu o extremitate la niv papilelor renale, iar prin
cealata extremitate confuleaza formand calicele mari ele. Ele sunt in nr egal cu piramidele
Malphigy
Calicele mari sunt in numar de 2-3 si prin confluare formeaza portiunea intrarenala a
bazinetului.
Ureterul este un conduct situat inte pelvisul renal si vezica urinara deschizandu-se pe peretele
sau posterosup. Prezinta 3 ingustari si 2 portiuni mai dilatate intre acestea.
Ingustari: una initiala=colul ureterului situata la niv continuarii bazinetului, una
mijlocie=stramtoarea iliaca aflata la niv incrucisarii vaselor iliace, si una terminala=vezicala
la niv peretelui vezicii urinare.
Portiuni dilatate: 2: una sup sau abd si una inf sau pelvina.
Ureterului i se descriu 3 segm: lombar, iliac si pelvin.
Ureterul iliac e ridicat de catre vasele iliace pe care le incruciseaza descriind o curba cu
convexitatea ant care il apropie de perele abd anterior, nivel la care poate fi palpat.
Incruciarea cu vasele iliace pe cele 2 parti ale organismului respecta legea lui Lusca conform
careia ureterul drept incruciseaza vasele iliace cam la 1-1,5 cm sub bifurcarea celor comune,
iar cel stang incruciseaza vasele iliace comune la 1 cm deasupra bifurcarii acestora.
Strctural prezinta la ext: testul conj cu adventice sub care se afla musculara cu fibre
longitudinale ce prezinta o peristaltica proprie sub care se afla mucoasa. Ca si raporturi, in
afara de acest rap intim cu vasele iliace, un raport important il reprezinta cu vasele genitale
dispuse initial medial fata de ureter dupa care il incruciseaza si se dispun lateral de la niv
ureterului iliac
Vasc ureterului e data de ramuri ureterale sup cu origine in artera renala, ureterale mij ce pot
avea origine dif fie in iliaca comuna fie in cea interna, fie in aorta. Si ramuri ureterale inf cu
origine in artera vezicogeniatala.
Inervatia este data de plexul lomboaortic, de plexul hipogastric sau de cel spermatic.