ANEXA 3

MODEL DE LECŢII DE TIP ATELIER UTILIZATE ÎN

EDUCAŢIA INTEGRATĂ DIN GERMANIA ŞI ELVEŢIA

1. Descriere

Lecţiile de tip atelier sunt o formă de lecţie deschisă care

oferă elevilor sarcini şi materiale de lucru liber alese pentru o
prelucrare individuală, în sensul unei învăţări depline.
Lecţiile de tip atelier se constituie dintr-un aranjament de
situaţii didactice şi materiale realizat de profesor, elevul având
posibilitatea participării la decizia privitoare la formele de lucru şi
conţinuturi, astfel încât interesul, necesităţile şi iniţiative elevilor să
devină moment codecizional al procesului didactic.
Câteva caracteristici ale lecţiilor tip atelier sunt: oferta
didactică largă, învăţare deplină, învăţare individuală şi promovarea
educaţiei în grup. Cadrele didactice sunt consilieri, observatori,
asistenţi.
Legat de o anumită temă se oferă o gamă largă de sarcini de
lucru. Se iau în considerare diferitele canale didactice. Sarcinile de
lucru cuprind activităţi cât mai diferenţiate, de exemplu joc,
vorbire, scriere, ordonare, activitate practică. Ele presupun
utilizarea celor mai diverse mijloace (CD player, casetofon, cărţi,
cărţi de joc, jocuri, imagini, computerul, maşina de scris ş.a.).
Aceste sarcini sunt formulate în aşa fel încât să înlesnescă învăţarea
deplină. Activitatea de acest tip necesită timp şi confruntare cu
materia. Sunt indicate temele active, edificatoare, cu rezolvări de
probleme şi jocuri.
Problemele din fişele de lucru permit activitatea
independentă a elevilor. Materialul necesar rezolvării sarcinilor de
lucru este pus la dispoziţia elevilor. Lucrările sunt verificate de cei
care le efectuează. Elevii rezolvă fişele la alegere, într-o ordine
liber aleasă de ei. Ei lucrează în locuri diferite, cu diverşi parteneri.
Astfel devine posibil studiul individual, dar şi lucrul cu partener şi
în grup ajutorul reciproc stimulează formarea comunităţii.
Se deosebesc două tipuri de lecţii atelier: în ateliere de
cunoştere şi ateliere de exersare. Ateliere de cunoştere servesc la
341
introducerea de noi conţinuturi, iar cele de exersare sunt utile
aprofundării şi fixării cunoştinţelor şi deprinderilor.
Conform cu "funcţia didactică" atribuită atelierului acesta
poate fi introdus la începutul, în mijlocul sau la sfârşitul unei faze
mai lungi de învăţare.
Durata unui atelier poate fi de la câteva ore într-o zi până la
o săptămână. O sarcină de lucru trebuie astfel concepută încât să
poată fi rezolvată în 20-30 minute.

2. Obiectivele şi motivaţiile unor lecţii tip atelier

Prin acest tip de activităţi se dezvoltă la elevi:

Independenţă - Cine este independent se descurcă în viaţă.
Prin lucru indepedent din cadrul atelierului cel ce învaţă învinge
singur barierele procesului de învăţare sau cere ajutor în acest sens.
Greşelile devin procese didactice fertile.
Capacitate de decizie - cei ce învaţă trebuie să aleagă din
oferta de studiu şi să ia multe alte decizii.
Simţul responsabilităţii - Cei ce învaţă sunt coresponsabili
de ceea ce învaţă (îşi verifică singuri rezultatele, participă la
decizii).
Încrederea în sine - Fiecare dintre elevi are alte sarcini de
executat, el nu mai trebuie să-şi măsoare forţele cu alţii. Se poate
autocompara; sarcinile îndeplinite şi progresele făcute sporesc
încrederea în forţele proprii.
Individualizare - Cei ce învaţă au premise diferite de studiu
(cunoştinţe anterioare, ritm de învăţare, încredere în forţele proprii,
tehnică de lucru etc.). Lecţiile tip atelier iau în considerare aceste
diferenţieri.

Competenţa socială
Formarea comunităţii - Lecţiile tip atelier stimulează
ajutorul reciproc. Prin activitatea cu un partener sau în grup se
dezvoltă competenţa socială.
Capacitate de rezolvare a conflictelor - datorită colaborării
apar probleme, dificultăţi şi diferenţe de opinie. Acestea pot fi
abordate şi clarificate în cadrul lecţiilor tip atelier (prezenţa
profesorului şi existenţa timpului disponibil permit acest lucru).
342
 Toleranţa - În cadrul lecţiilor atelier apar multe ocazii în
care se cere toleranţă: în colaborare, în cedarea materialului, în
momentele în care elevul se simte deranjat.

Competenţa profesională
Lărgirea cunoştinţelor - Şi la acest tip de lecţii se
acumulează cunoştinţe - Aceasta se realizează diferenţiat.
Pregătirea pentru autoeducaţie - Omul de astăzi trebuie să
înveţe zilnic lucruri noi. Aceasta necesită stăpânirea unor tehnici de
studiu şi de lucru. Ele se exersează în cadrul lecţiilor atelier.
Cititul - scrisul – acestea sunt cele mai importante izvoare
de cunoaştere şi sunt exersate în cadrul atelierului. Se asigură
citirea conştientă.
Experienţa reală - Condiţiile de viaţă s-au schimbat datorită
tehnicizării în asemenea măsură încât experienţa reală a oamenilor
este diminuată. Acest deficit este compensat prin confruntarea cu
multiplele obiecte şi instrumente de lucru pe care le presupune o
activitate de acest tip.
Cea mai importantă valenţă a lecţiilor de tip atelier:
activităţi desfăşurate în ritm propriu.

3. Realizarea unui atelier

Condiţii, premise
Înaintea realizării atelierului trebuie să ne punem următoarele
întrebări:
- se regăseşte materia care va fi tratată în cadrul
atelierului în planul de învăţământ?
- ce fel de spaţii, materiale, surse de finanţare ne stau la
dispoziţie?
- trebuie să respectăm legi, regulamente?
- există material pentru tema respectivă?
- pot fi incluşi cei ce învaţă în această planificare?
- ce cunoştinţe anterioare pot fi legate de tema care va fi
tratată?
- ce tehnici de studiu şi de lucru cunosc elevii?
- ce temeri sau dificultăţi pot apare?
- au experienţa lecţiilor tip atelier?
343
Alegerea tematicii
În alegerea tematicii este bine să se plece de la necesităţile celor ce
învaţă sau să se permită participarea lor la decizii.
Următoarele criterii ajută la determinarea utilităţii unei tematici de
atelier. O temă este potrivită dacă:
- se relizează un contact real cu materialul didactic.
- activitatea celor ce învaţă este îmbunătăţită sau stimulată.
- materialul este folosit eficient.
- diferitele probleme pot fi rezolvate independent.

Alegerea subiectelor
Culegerea subiectelor, ideilor şi a materialului poate fi realizată
foarte nesistematic. Fiecare idee va fi notată pe un bilet. Acestea
vor fi adunate şi depozitate. Munca cea mai dificilă este alegerea
subiectelor. Pe lângă timpul pus la dispoziţie, determinantă este şi
importanţa prezentă, viitoare şi de exemplu a subiectului.
Se impun răspunsuri la următoarele întrebări:
- ce rol au subiectele alese în continuarea procesului
instructiv?
- va avea cel care învaţă nevoie mai târziu în viaţă de
aceste subiecte?
- care sunt conexiunile generale, relaţiile, legimităţile,
structurile, contradicţiile realizabile?
- care sunt lucrările realizate în colectiv?
- care este esenţa temei?
- subiectele centrale constituie teme obligatorii?

Formularea obiectivelor
Obiectivele constituie un sprijin pentru învăţare. O formulare
exactă a obiectivelor permite o verificare după executarea
atelierului. Este util să ne punem următoarele întrebări:
- ce vrem să realizăm cu tema aleasă?
- ce vrem să comunicăm?
- ce trebuie să înveţe elevii?
Obiectivele trebuie comunicate celor care învaţă.

Realizarea şi verificarea proiectului atelierului

344
Un proiect de atelier conţine subiecte alese, propuneri de lucru,
materiale şi indicaţii privind forma de organizare. Ele sunt ordonate
pe subteme. Lucrările colective sunt notate în mod special. La
verificarea proiectului grosier sunt utile următoarele întrebări:
- sunt utilizate activităţi şi materiale diversificate?
- permit lucrările un studiu cognitiv, euristic?
- sunt utilizate corect şi proporţional diferitele forme de
organizare a unei activităţi didactice (activitate
individuală, cu un partener sau în grup)?
Problemele trebuie să fie concise, inteligibile şi clar structurate.
Forma de organizare şi materialul sunt notate pe fişa de lucru.

4. Evaluarea activităţii din cadrul lecţiilor tip atelier

Evaluarea activităţii elevilor se face atât pe parcursul

atelierului, dar şi la încheierea sa. Modalităţile de verificare şi
evaluarea sunt diverse.
Experienţe - O importantă parte a "produsului" final sunt
feluritele experienţe dobândite care pot fi evaluate prin verificarea
fişelor de lucru.
Lucrări scrise - Rezultate obţinute se notează într-un
registru de înregistrare a progresului.
Expuneri - Elevii prezintă sarcinile de lucru rezolvate.
Prezentarea este discutată cu întreaga clasă.
Discuţii - La începutul unei faze ale atelierului pot fi
discutate tehnicile de lucru deficitare sau probleme existente. La
încheierea fazei de individualizare se vor schimba impresii, se vor
expune produsele şi se vor rezolva conflictele ivite.
Expoziţii - Lucrările terminate vor fi expuse. Astfel ele vor
da impulsuri. După încheierea lecţiilor atelier se poate organiza o
expoziţie cu produsele obţinute care are rolul de a stimula
autoevaluarea prin compararea cu alţii.
Verificare scrisă după terminarea lecţiilor de acest tip - se
pot concepe fişe de evaluare cu subiectele care au fost obligatorii în
cadrul atelierului.
Există deci posibilitatea controlului individual oral sau scris
în cadrul diferitelor sarcini de lucru.

345
5. Atelier "APA"

Atelierul cu tema "Apa" este conceput pentru o clasă de

elevi eterogenă.
El poate fi folosit în cadrul orelor de recapitulare. Durata
atelierului este de o săptămână.
Principalele obiective urmărite de autorii atelierului au fost
că după aplicarea acestuia elevii să cunoască proprietăţile apei, să
recunoască importanţa apei pentru viaţă şi să cunoască modalităţi
de prevenire a poluării apei.
Fişele de lucru din cadrul atelierului au fost grupate în patru
subgrupe:
"Dunăre, Dunăre..." - cuprinde şase fişe de lucru cu teme
care pot fi folosite în cadrul orelor de lectură, gramatică şi
compunere.
"Apa vieţii" - cuprinde tot şase fişe de lucru cu teme care
pot fi folosite în cadrul orelor de cunoştiinţe despre natură, zoologie
şi geografie.
"Apa ajută la ..." - cuprinde patru fişe de lucru cu teme care
pot fi folosite în cadrul orelor de geografie, desen cunoştiinţe
despre natură.
"Întâmplări cu apă" - cuprinde şaşe fişe de lucru cu teme
care pot fi folosite în cadrul orelor de matematică, desen.

346