Rezumat

Progresul tehnologic și odată cu acesta industrializarea în ritm susținut pe plan mondial a

tot mai multor activități (procese industriale, agricultura, alimentarea orașelor și centrelor urbane
cu gaze, apa, termoficare etc.) au condus în ultimele decenii la o pronunțată diversificare a
sortimentului de armături ce se montează pe aparatele de proces și pe conducte.
În prezenta lucrare s-a expus clasificarea precum și caracterizarea armăturilor metalice,
acestea fiind în număr foarte mare și într-o gamă variată în funcție de domeniul de utilizare.
Lucrarea se împarte în 5 capitole, primul fiind destinat unei introduceri în care se
vorbește despre varietatea armăturilor metalice și necesitatea lor regăsindu-le în toate ramurile
industriale. Capitolul 2 cuprinde clasificarea armăturilor, fiind în funcție de: criteriile
constructive, rolul funcțional și domeniul de utilizare care la rândul lor se clasifică în mai multe
categorii. În capitolul 3 se vorbește despre materialele din care se execută armăturile metalice,
adică peste 96%, se execută din oțel și fontă, restul materialelor reprezintă cazuri izolate de
utilizare, în general specifice laboratoarelor, fără a prezenta o importanţă deosebită. De aceea,
acest capitol se va ocupa de armăturile ale căror corpuri (capace) se execută din oțel și fontă.
Materialul pe care am pus accentul este Zamak ul, nici un alt aliaj nu oferă combinația de putere,
tenacitate, rigiditate, performantă și economic capacităţii de turnare.
Capitolul 4 cuprinde fenomenul de coroziune, manifestat prin tendința metalelor de a
reveni la starea de echilibru termodinamic are efecte economice importante (distrugerea a peste
un sfert din producția anuală de oțel, sau a 5 tone de oțel în fiecare secundă). Pierderile produse
ca urmare a coroziunii sunt sporite de cheltuielile impuse, de oprirea utilajelor pentru reparații,
de pagubele produse ca urmare a accidentelor generate de fenomenul de coroziune sau de
pierderile eneregetice pe care coroziunea le provoacă.
În funcție de natura mediului inconjurător, coroziunea poate fi:
- coroziune uscată;
- coroziune umedă.
Ultimul capitol cuprinde studiul de caz, care este analizat pe probe din două materiale
diferite, adică bronz respectiv zamak preluate din diferite armături. Se poate observa în acest
capitol cum bateria de chiuvetă a fost deja atacată de coroziune pe sub stratul de protecție care a
fost depus pe armătura.
 Sumary

Technological progress and, with it, the industrialization of a growing number of

activities in the world (industrial processes, agriculture, urban gas supply, water supply, district
heating, etc.) have led in the past decades to a marked diversification of reinforcement bars that
are mounted on process equipment and pipelines.
Present work presents a classification and characterization of these rebars which are in
large numbers and in a wide range depending on the application.
The paper is divided in five chapters, the first consisting in an introduction that portrays
the variety of metallic reinforcement bars and their importance, as they can be found in all
industrial activities. Chapter 2 covers the classification of reinforcement bars according to the
following criteria: constructive, design purpose and area of use, each of them being subdivided
into more categories. Chapter 3 mentions the materials from which the steel rebars are made, ie
over 96%, made of steel and cast iron, the rest of the materials being used in isolated cases,
generally specific to laboratories, without being of particular importance. Therefore, this chapter
deals with those rebars whose rods (casing) are made of steel and cast iron. The material that we
have chosen for this study is Zamak, no other alloy offering such combination of strength,
toughness, rigidity and performance and is otherwise economical in casting.
Chapter 4 focuses on the corrosion phenomenon manifested by the tendency of metals to
return to the state of thermodynamic equilibrium and has significant economic effects
(distruction of a quarter of the annual production of steel, or five tons of steel per second).
Losses due to corrosion products are increased by the expenses incurred by the shutdown of
machinery for repair of damage, as a result of accidents generated by the corrosion phenomenon
or by energetic losses due to corrosion.
Depending on the nature of the environment, corrosion can be classified as:
- dry corrosion;
- wet corrosion.
The last chapter includes a case study, which comapares samples of two different types
of materials: bronze and zamak, respectively, taken from different bars. It can be observed in this
chapter how the battery sink has already been attacked by corrosion under the coating that has
been deposited on the rebars.