Analiza socio-economica a judetului Arges

Capitolul 1: Caracteristici generale ale judetului Arges

Situat in partea central-sudica a Romaniei, judetul Arges, cu o suprafata de 682631 ha
(6826,3 kmp), reprezinta 2,9% din teritoriul tarii. Pe teritoriul judetului Arges se intersecteaza
paralela de 45o latitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica.
Punctele extreme sunt localizate in comunele:
- Nucsoara la nord
- Mirosi la sud
- Dragoslavele la est
- Ciomagesti la vest
Judetele invecinate sunt:
- Basov si Sibiu la nord
- Teleorman la sud
- Dambovita la est
- Olt si Valcea la vest
Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala
a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206
Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”).
Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu
aspiratiile europene ale comunitatii romanesti
Structura administrativa a judetului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti - resedinta judetului,
Campulung, Curtea de Arges, 4 orase:Costesti, Mioveni, Topoloveni, Stefanesti, 95 comune si
577 sate.
Pozitia geografica si relieful inconjurator care il protejeaza de influenta vanturilor din
vest si est, asigura judetului o clima temperat-continentala cu ierni blande. In ceea ce priveste
temperaturile extreme inregistrate la Statia de Observare Pitesti amintim: -19,4oC (26 ianuarie
2000) si 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe langa mari variatii de temperatura, exista si mari diferente in
ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp in anul 1996, la 441,4 litri/mp in
anul 2000 inregistrata la Statia de Observare Pitesti.
Diversele forme de relief se imbina intr-o armonie deplina, predominante (55,0% din
suprafata ) fiind cele de inaltime medie - Dealurile Subcarpatilor Getici si Podisul Getic.
Jumatatea cealalta este impartita aproximativ egal intre munti (25,0%) si campii (20,0%).
Regiunea montana din nord apartine culmilor celor mai inalte ale Carpatilor Meridionali
cu Masivul Fagarasului (varful Moldoveanu - cel mai inalt varf din tara noastra, cu o altitudine
de 2544 m si varful Negoiu cu 2535 m) si partii vestice a masivului Bucegi, cu muntii Leaota si
Piatra-Craiului, despartiti de culoarul tectonic Bran-Rucar. Flora acestei zone cuprinde elemente
rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smardarul , iedera alba, ghintura galbena, zambrul , s.a.
Suprafetele intinse, acoperite cu paduri adapostesc in rezervatii variate specii de interes
cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, rasul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de
munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului
Arges putem aminti : Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrasi, Valea
Valsanului, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si
Granitul de la Albesti.
Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzand bazinele hidro ale
Argesului si afluentii sai: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Bratia Argeselul, Oltului cu
afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.
In Subcarpatii Getici , la Nucsoara, exista Lacul Invartita, format pe gips, singurul de
acest fel cunoscut in tara, avand o suprafata de 2,2 ha si adancime maxima de 5 m. In zona
montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai
mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de
aproximativ 470 milioane mc.
Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi , simetrice
ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si
vita de vie.
Treapta sudica de relief apartine campiei si este fragmentata de raurile Arges,
Dambovnic, Cotmeana, Teleorman in lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a
judetului.
Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si
clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar , constituindu - se in acelasi
timp in valoroase resurse naturale Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea
animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica -
favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul
judetului
Intregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe
culmile muntilor in zona deluroasa , uneori chiar pana in campie, adapostind o fauna diversa. Ca
sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului ,
constituie o importanta sursa de energie si in acelasi timp au capacitatea de regularizare
atmosferica si hidrica a biosferei
Nu in ultimul rand , nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet – sursa energetica
a viitorului , de titei si gaze naturale , carbuni , minereuri nemetalifere – materia prima a
industriilor specifice Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltarii nu numai industriale ci
si agricole a judetului.

Capitolul 2: Analiza socio-economica a judetului Arges

1. Populatia pe medii ( urban, rural)

Populatia pe medii (nr. pers)

  2012 2013 2014 2015 2016
Rural 329927 327877 326516 324568 322201
Urban 281097 278912 277637 275733 273593
Total 611024 606789 604153 600301 595794
Populatia pe medii in judetul Arges este in scadere din anul 2012 pana in anul 2016, aceasta
scade cu 2,5%. In mdiu rural se poate observa o descrestere din anul 2012 pana in anul 2016, la
fel si in mediul urban.

2. Numarul nascutilor pe medii

Nr nascutilor vii pe medii
  2011 2012 2013 2015 2016
Rural 2549 2623 2616 2595 2579
Urban 2810 2758 2755 2826 2741
Total 5359 5381 5371 5421 5320

Numarul nascutilor vii in judet cunoaste usoare cresteri in anul 2012 fata de 2011 in mediul
rural, in timp ce in mediul urbal scade. La nivelul totalului acesta scade din 2011 pana 2013, iar
apoi scade din 2014 pana in 2015.

3. Rata mortalitatii pe medii

 
  2011 2012 2013 2015 2016
Rural 5,5 3,8 3,4 1,9 2,3
Urban 5,7 5,4 7,9 6 6,5
Total 5,6 4,6 5,7 4 4,5

Rata mortalitatii cunoaste cresteri cat si descresteri pe toata perioada analizata. Cele mai mari
valori se gasesc in mediul urban in anul 2013 si in anul 2016, in timp ce in mediul rural valorile
cele mai mari sunt in anul 2011 si in anul 2012.

4. Sporul natural al populatiei

 
  2011 2012 2013 2015 2016
Rural 88 246 209 -42 -59
Urban -2239 -2154 -2023 -2046 -2111
Total -2151 -1908 -1814 -2088 -2170

In ceea ce priveste sporul natural al populatiei in mediul rural, acesta este pozitiv din anul 2011
pana in anul 2013, iar din anul 2015 acesta este negative. In mediul urban, sporul natural este
negative in tot intervalul analizat.
 5. Emigranti
 Nr pers

  2012 2013 2014 2015 2016

Total 214 208 175 250 367

Numarul persoanelor emigrante scade din anul 2012 pana in anul 2014 si creste din anul 2015
pana in anul 2016.
6. Imigranti
Nr pers 
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 68 84 80 99 123

Numarul persoanelor imigrante a crescut in toata perioada analizata.

7. Resurse de munca
Mii pers 
  2012 2013 2014 2015 2016
Tota
l 411,5 410,4 378,5 373,8 374,1

Resursele de munca au scazut cu 10% din anul 2012 pana in anul 2016.

8. Populatia ocupata
mii pers
  2004 2005 2006 2007 2008
Total 252 252,7 249,1 259,7 256
Populatia ocupata a judetului Arges a crescut de la 252 mii persoane in anul 2004 la 256 mii
persoane in anul 2008.

9. Numarul de someri
nr pers
  2012 2013 2014 2015 2016
Tota
l 16309 18498 15334 13015 12115

Numarul somerilor in judetul Arges a crescut in anul 2013 fata de 2012 cu 13,42%, iar in anul
2014 acesta scade cu 17,10%, mentinandu-se in scadere pana in anul 2016.

10. Numarul personalului didactic:

nr pers
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 7230 7144 7111 6854 6749

Numarul personalului didactic se afla intr-o descrestere din anul 2012 pana in anul 2016 scazand
cu 6,65%.

11. Suprafata fondului funciar

 
  2010 2011 2012 2013 2014
Agricola 341033 336755 338755 338755 342347
Arabila 172447 169208 171208 171518 173906
Pasuni 99768 98960 98960 99060 97822
Finete 46532 46790 46790 46853 49076
Vii si pepiniere viticole 1234 1036 1036 936 974
Livezi si pepiniere pomicole 21052 20761 20761 20388 20569
Terenuri neagricole total 341598 345876 343876 343876 340284
Paduri si alta vegetatie forestiera 291308 292172 290672 290672 284501
Ocupata cu ape, balti 9252 9432 9432 9432 9414
Ocupata cu constructii 20653 23605 23105 23105 24840
Cai de comunicatii si cai ferate 10025 10025 10025 10025 10539
Terenuri degradate si neproductive 10360 10642 10642 10642 10990
Total 682631 682631 682631 682631 682631

Suprafata agricola a judetului Arges a cunoscut cresteri cat si descresteri in perioada analizata.
Suparfata arabila a crescut de la 172447 in anul 2010 la 173906 in anul 2014. Suparafata ocupata
cu pasuni oscileaza de la un an la altul.

12. Productia medie la ha:

 Kg/ha
  2012 2013 2014 2015 2016
Secara : : 2333 2268 2000
Grau – total 3131 3140 2832 2670 2871
Orz 1938 3360 3012 2500 3097
Porumb boabe 2257 4514 3794 3003 3017
Mazare boabe : 1000 2600 814 979
Fasole boabe 800 1286 1200 1271 628
Floarea soarelui 1283 2015 1805 1572 1384
 Rapita 1472 2034 1852 1469 1874
Cartofi – total 12135 15438 14116 13129 17357
Tomate 8768 12110 10661 10678 10573
Ceapa uscata 11300 14046 13673 12406 10451
Usturoi uscat 6484 7883 7179 6795 7148
Varza alba 16648 20902 22055 20109 17997
Ardei 9259 9321 7227 7362 8294
Pepeni verzi si galbeni 14462 23091 21500 20600 19167
Lucerna (in echivalent masa verde) 17998 18966 19139 20619 19697
Trifoi (in echivalent masa verde) 13878 14406 14513 14727 15940

Productia medie la ha la principalele culturi cunoaste oscilatii la secara, porumb, mazare, rapita.

13. Efective de animale

 
  2012 2013 2014 2015 2016
Bovine 64190 64315 63883 63516 60823
Porcine 194278 194118 191969 190436 180185
Ovine 164290 182068 185432 189189 190326
Caprine 25447 34945 36931 35853 37193
Cabaline 12499 13315 12632 13804 12700
Pasari 2727983 2581055 2575009 2664337 2598644
Familii de
36005 37146 37387 38214 51820
albine
Iepuri 5120 5028 5202 6255 4850

14. Suprafata viilor pe rod

Ha
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 767 983 992 982 864
Suprafata ocupata cu vii a crescut din anul 2012 de la 767 la 992 in anul 2014. In anul 2015
aceasta suparfata scade la 982 iar in anul 2016 scade la valoarea de 864.

15. Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari pentru irigatii

Ha
   2012 2013 2014 2015 2016
Total 35630 35630 35630 35630 35630
Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari pentru irigatii se pastreaza la aceeasi valoare pe toata
perioada analizata.

16. Capacitatea de cazare turistica

Locuri
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 7076 7461 7829 8714 8741
Capacitatea de cazare turistica a crescut pe toata durata analizei.

17. Sosiri si innoptari ale turistilor

Sosiri nr pers
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 160840 149541 160005 195200 209359

Innoptari nr pers
  2012 2013 2014 2015 2016
Total 249575 236807 277696 328027 348446

Sosirile si innoptarile oscileaza de la un an la altul pe toata perioada analizata.

Capitolul 3: Analiza Swot a judetului Arges

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa autostrăzii A1 Bucureştit-Piteşti, care
garantează comunicarea rapidă cu zona cea mai
dezvoltată din România
Densitate bună a drumurilor publice
tranzitabile
Bogăţia şi varietatea resurselor naturale (petrol,
gaze naturale, cărbune, ape minerale, păduri).
Grad ridicat de industrializare al teritoriului.
Densitate redusă a legăturilor feroviarie interne
Grad scăzut de stare tehnică şi siguranţă a
drumurilor publice
Eficienţa scăzută a sistemului de transport
urban şi public
Reţele de alimentare cu apă potabilă şi gaze
 naturale insuficiente
Existenţa unor sectoare industriale tradiţionale Reţele de canalizare insuficiente şi staţii de
şi bine dezvoltate (extracţia şi prelucrarea epurare depăşite
petrolului, fabricarea utilajului petrolier şi
chimic, automobile, echipamente
electrocanice)
Existenţa investiţiilor de firme private cu Accesul limitat la reţelele informaţionale şi de
capital străin. comunicaţie (TIC) moderne
Potenţial pentru creştere economică rapidă, Dezvoltare insuficientă a infrastructurilor de
prin mobilizarea resurselor neutilizate sănătate şi asistenţă socială
Rolul activ al IMM în procesul de dezvoltare Nivel redus al resurselor financiare la
economică. dispoziţia autorităţilor locale, în special în
privinţa serviciilor sociale şi de educaţie
Sistem educaţional dezvoltat, prin două Dezechilibrul economic între diferite zone ale
universităţi judeţului
Existenţa unei activităţi consolidate de Declinul industriei tradiţionale şi ale zonelor
cercetare, legată de centrele industriale de mono-industriale
prelucrarea petroliferă.
Existenţa vastelor suprafeţe cu soluri fertile şi Infrastructuri de sprijin pentru dezvoltare
condiţii favorabilei pentru producţia agricolă. economică insuficiente
Existenţa vechilor tradiţii în anumite sectoare Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului
din agricultură. IMM
Existenţa unui patrimoniu natural şi antropic Insuficientă cooperare între cercetare şi
cu potenţial ridicat pentru dezvoltarea eco- industrie
turismului
Existenţa unei forţe de muncă flexibile şi Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a
calificată în sectoare din petrolchimia, investiţiilor străine
industria mecanică şi prelucrătoare
Existenţa unei ponderi ridicate a forţei de Calitate scăzută a managementului
muncă tânără întreprinderilor
Creşterea gradului de ocupare al forţei de Dominarea producţiei cu valoare adăugată
muncă în sectorul serviciilor. mică
Prezenţa resurselor pentru dezvoltarea formării Existenţa unor zone tradiţional subdezvoltate,
şi reconversiei profesionale dedicate la agricultura de subzistenţă
Presenza unui patrimoniu cultural, Potenţial redus a tehnologiilor moderne în
monumental, istoric şi folcloric deosebit industrie şi agricultură
  Dezvoltare redusă privind marketingul
produselor agricole
  Reţea insuficientă a centrelor de colectare şi
distribuţie a produselor agricole
  Infrastructuri turistice depăşite
  Reducerea populaţiei active şi ocupate şi
progresiva îmbătrânire a populaţiei
  Mobilitate scăzută a forţei de muncă
  Dezechilibrul persistent al pieţei de muncă
  Creşterea ponderii de emigrare, în special a
tinerilor
  Insuficientă armonizare a sistemului
educaţional cu cerinţele pieţei muncii
  Lipsa unor centre judeţene de orientare,
formare şi reconversie profesională
  Condiţii insuficiente pentru dezvoltarea
oportunităţilor egale şi pentru integrarea
grupurilor dezavantajate

OPORTUNITĂŢI
Programe UE de finanţare a
extinderii/reabilitării infrastructurii de transport pentru a susţine şi dezvolta infrastructura
Creşterea gradului de atractivitate a investiţiilor Lipsa capitalului privat local pentru investiţii
prin reabilitarea siturilor industriale şi a zonelor în activităţi productive
urbane aferente
Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a
activităţilor economice datorită Fondurilor
Structurale UE:
Dezvoltarea cooperării naţionale şi
internaţionale.
Dezvoltarea antreprenoriatului.
Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii
sectorului IMM
Creşterea transferului de tehnologie şi de
know-how.
Creşterea investiţiilor străine în judeţ.
Utilizarea potenţialului oferit de domeniul
cercetării şi mediul universitar
Nivel scăzut de salarizare a forţei de muncă,
comparativ cu cel al forţei de muncă din ţările
UE
Diversificarea activităţilor economice, în
special în sectoarele de servicii şi înaltă
tehnologie
Expertiză în domeniul managementului şi
fluxuri monetare din partea emigranţilor
români
Creşterea nivelului de utilizare a nuovelor
tehnologie informaţionale şi de comunicaţie
RISCURI
Incapacitatea financiară a autorităţilor locale
locală.
Risculş de a nu face faţă presiunii competitive
existente în UE
Cadru legislativ instabil şi complex şi
proceduri birocratice complicate pentru
investitori.
Protecţie scăzută a pieţelor indigene în
contextul unei liberalizări competitive.
Lipsa colaborărilor între întreprinderi şi
institutele de cercetări
Fenomenul corupţiei şi funcţionarea economiei
subterane
Creşterea disparităţilor economice între zonele
dezvoltate şi zonele subdezvoltate ale judeţului
Adâncirea dezechilibrului între zonele urbane
şi zonele rurale în curs de spopulare.
Subestimarea rolului IMM în economia locală
Fragmentarea exploataţiilor agricole şi
procesul redus de modernizare şi restructurare
al agriculturii
Migraţia tinerilor către zonele urbane
Lipsa promovării siturilor şi valorilor turistice.
(TIC)
Diversificarea producţiei agricole Creşterea costurilor forţei de muncă
Producţia şi marketingul produselor agro- Slabă mobilitate a forţei de muncă
alimentare cu valoare adăugată ridicată.
Dezvoltarea agriculturii ecologice şi integrate. Subestimarea problemelor sistemului
educaţional
Facilităţi de stimulare pentru asociaţiile Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de
agricole liceu şi de universităţi
Potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului, Migrarea forţei de muncă înalt calificată în
datorită resurselor naturale şi culturale ale ţările UE
judeţului
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice.  
Dezvoltarea agroturismului şi protejarea  
tradiţiilor istorice şi culturale
Susţinerea investiţiilor de protecţie a mediului  
şi al dezvoltării durabile.
Îmbunătăţirea sistemului educaţional.  
Orientarea programelor educaţionale, de  
formare şi instruire spre specializări în
domeniile cerute pe piaţa forţei de muncă
Programe de includere socială şi dezvoltare a  
oportunităţilor egale
Cooperarea naţională şi internaţională în  
domeniul educaţiei şi formării