ROADA DUHULUI SFÂNT

Ai răbdare – nu sunt încă perfectă

JUANITA PURCELL

REGULAR BAPTIST PRESS

1300 North Meacham Road
Schaumburg, Illinois 60173-4888
 2

CUPRINS
Prefaţă

Partea 1

DESŢELENIREA SOLULUI UNDE VA CREŞTE ROADA

LECŢIA 1 De ce continuu să păcătuiesc?

LECŢIA 2 Ce spune Biblia despre demnitate?

LECŢIA 3 Vreau să fiu spirituală acum?

Partea 2

RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 4 Dragostea – Nu este un sentiment ci o alegere

LECŢIA 5 Bucuria – Neinfluenţată de oameni sau împrejurări

LECŢIA 6 Pacea – Viaţa fără îngrijorare sau teamă

LECŢIA 7 Îndelunga răbdare – Să continui să mergi înainte cu un cuţit în inima ta

LECŢIA 8 Bunătatea – Să fii bună, tandră şi iertătoare

LECŢIA 9 Facerea de bine – Îţi place ideea de a fi o slujitoare?

LECŢIA 10 Credincioşia – Poţi conta pe mine!

LECŢIA 11 Blândeţea – Smerenia care mă lasă să mă supun

LECŢIA 12 Înfrânarea poftelor – Să înveţi când să spui “nu”

 3

MULŢUMIRI SPECIALE

Valeriei Wilson, editor la RBP Women’s Studies, care a

crezut în mine şi în scrierile mele îndeajuns cât să pot începe. Când am
avut nevoie de sfat sau ajutor, întodeauna a fost gata pentru mine şi
continuă să fie o sursă de încurajare.
 4

PREFAŢĂ
Ai simţit vreodată că faci doi paşi înainte şi trei paşi înapoi în umblarea ta cu Hristos? Ai
biruinţă asupra unui păcat, şi acum trebuie să te lupţi cu altul? Nu te descuraja! Şi eu simt la
fel! Lupta cu vechea natură păcătoasă este una zilnică. Dar, slavă Domnului, încă ne luptăm!
Poate că ne clătinăm şi iar ne clătinăm, dar, cel puţin, încă mergem.
Da, fi recunoscătoare că încă te lupţi cu duşmanul sufletului tău, Satan. El are un singur
scop pentru viaţa ta: să te înfrângă. Îţi va şopti mereu la ureche, “Renunţă; nu merită să lupţi,”
sau, “Dacă Dumnezeu te-ar iubi cu adevărat, nu ţi-ar face viaţa aşa de grea”. Multe femei
creştine au ascultat de Satan şi au căzut pe de-a lături. Acum, duşmanul le controlează vieţile,
şi ele împlinesc poftele firii pământeşti enumerate în Galateni 5:19-21. Vieţile lor sunt pline de
mânie, ură, amărăciune, lăcomie, gelozie, adulter – şi lista poate continua. Ce schimbare
groaznică au făcut aceste persoane! Dacă ar fi continuat să urce, ar fi putut învăţa să umble în
Duhul. Ceea ce curge dintr-o viaţă plină de Duhul este dragoste, bucurie, pace, îndelungă
răbdare, bunătate, facerea de bine, credincioşie, blândeţe şi înfrânarea poftelor.
În timp ce scriam aceste lecţii, am dat de o cărticică veche în biblioteca soţului meu.
Gândurile următoare fac parte din această cărticică şi m-au ajutat să merg mai departe când
obosesc sau când mă întreb dacă, “Se merită să lupt?”

“Cât de sus, spre înălţimile supunerii Lui perfecte, vei urca? El se va întâlni
cu tine acolo unde tu Îl vei întâlni. Singura limită pe care o are El în faţa
plinătăţii Lui este aceea pe care tu o impui în supunerea ta. Cu cât mai mult,
irevocabil, absolut, I te supui tu, cu timpul, talentele, cu ceea ce ai, planurile,
speranţele, aspiraţiile, scopurile tale Domnului Isus Hristos, sprijinind
legătura ta cu El, plină de dragoste voia Lui, cu atât mai mult vei cunoaşte
plinătatea binecuvântată a Duhului Său. Poţi avea toată plinătatea pentru
care faci loc. Într-un sens profund, ea se odihneşte cu tine. Ce gând minunat!
Să treci prin anii lungi ai vieţii cu privilegiul, pacea şi puterea unei vieţi
binecuvântate la care poţi ajunge oricând şi, totuşi, să treci pe lângă ea!”

Dacă nu eşti încă perfectă – dar doreşti să fii mai asemănătoare Celui Perfect, Isus
Hristos – această carte îţi poate fi de mare ajutor. Rugăciunea mea este ca ea să fie folosită
de Dumnezeu pentru a-ţi schimba viaţa astfel încât, zilnic, să vezi roada Duhului înflorind în
viaţa ta.
 5
PARTEA 1

DESŢELENIREA SOLULUI ACOLO UNDE VA

CREŞTE ROADA

Cele nouă lecţii din acest studiu biblic se ocupă de roada Duhului
Sfânt aşa cum este prezentată în Galateni 5:22 şi 23. Totuşi, înainte de a ne
uita la aceste calităţi pe rând, trebuie să aşternem o temelie sau să
pregătim solul în care se va dezvolta roada. Înainte de a putea creşte o
recoltă bună, un fermier trebuie să pregătească solul prin desţelenire sau
prin spargerea bulgărilor tari de pământ. Solul despre care vorbim este
inima noastră. Roada Duhului Sfânt creşte cel mai bine şi înfloreşte mai
uşor într-o inimă pregătită. Lecţiile 1 pâna la 3, din acest studiu, ne vor
ajuta să “desţelenim” solul inimilor noastre.
 6
PARTEA 1
DESŢELENIREA SOLULUI ACOLO UNDE VA CREŞTE ROADA

LECŢIA 1

De ce continuu să păcătuiesc?
“Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru
Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.”
(Romani 6:11)

Ce ţi-ai dori mai mult în viaţă: păcate urâte sau o frumoasă roadă spirituală? Alegerea este a
ta! În această lecţie, vom învăţa că suntem morţi faţă de păcat. Acest lucru înseamnă că nu mai
trebuie să păcătuim. Acum noi păcătuim pentru că alegem să păcătuim. Aminteşte-ţi, ALEGEREA
ESTE A TA! Ce să fie: păcate urâte sau o frumoasă roadă spirituală?
Ziarul New York Times, odată, a relatat că un om se întorsese la casa lui din Ţara Galilor
după ce trăise în New York City timp de treizeci şi patru de ani. El venise în Statele Unite să-şi
găsească ceva de lucru, şi, în cele din urmă, a încetat să mai scrie familiei sale din Ţara Galilor.
După şapte ani o judecătorie galeză l-a declarat mort, aşa că soţia lui s-a putut recăsători în mod
legal. Când omul s-a reîntors în Ţara Galilor, a aflat că are treisprezece nepoţi şi unsprezece
strănepoţi. Aşadar, un om reîntors acasă – mort, din punct de vedere legal, dar “foarte” viu!
Este o mare diferenţă între a fi mort şi a fi mort, din punct de vedere legal. Viaţa creştină
triumfătoare începe cu înţelegerea faptului că fiecare creştin este, în faţa lui Dumnezeu, mort, din
punct de vedere legal!

1. Biblia oferă o imagine clară din care facem parte noi înainte de a fi născuţi din
nou şi de a avea viaţă pentru Dumnezeu. După Efeseni 2:1 ce ne prezintă
această imagine?

2. Ce înseamnă “morţi în greşelile şi în păcatele”?

3. În ce constă contrastul dintre Efeseni 2:1 şi Romani 6:2?

Efeseni 2:1 – Înainte de mântuire:

Romani 6:2 – După mântuire:

“Aşa cum, la început, ai crezut că El te-a izbăvit de vina păcatului

pentru că aşa a spus El, tot să crezi acum că El te elibereză de puterea
păcatului pentru că aşa spune El….Aşa cum a venit să te izbăvească de
pedeapsa viitoare, tot aşa a venit să te izbăvească de robia prezentă”
 7
Pentru a înţelege imaginea morţii faţă de păcat, trebuie să vedem acest lucru din două părţi:
o parte poziţională şi o parte practică.

PARTEA POZIŢIONALĂ PARTEA PRACTICĂ

Legal: Suntem morţi în faţa lui Dumnezeu.
Galateni 2:20 – Suntem răstigniţi cu Hristos.
Romani 6:3, 4 – Suntem botezaţi sau plasaţi
în moartea Lui.
Romani 6:6 – Omul nostru cel vechi (firea cea
veche) este răstignită cu El.
Poziţional: Suntem eliberaţi de puterea
păcatului.
Experimental vorbind: Suntem vii în faţa
oamenilor.
1 Ioan 1:8 – Dacă spunem că nu avem păcat,
ne înşelăm pe noi singuri.
Romani 7:15-25 – Pavel se lupta în mod
constant cu vechea fire păcătoasă.
Galateni 5:17 – Noi, ca şi Pavel, ne luptăm
zilnic cu vechea natură păcătoasă.
Practic vorbind: Încă ne mai luptăm cu
păcatul.

Odată, Satan era autoritatea care conducea vieţile noastre; el era stăpânul nostru. Noi
păcătuiam pentru că, din punct de vedere spiritual, eram morţi şi ne lipsea puterea de a nu păcătui.
Dar lucrul acesta nu mai este adevărat. Când suntem născuţi din nou (Ioan 3:3-7), devenim noi creaţii
în Hristos (1 Corinteni 5:17). Trebuie să umblăm în înnoirea vieţii (Romani 6:4). Din punct de vedere
legal, suntem morţi faţă de păcat.

4. Moartea înseamnă separare. Din moment ce suntem morţi în Hristos, din punct de vedere
legal, de ce suntem noi despărţiţi? Citeşte Romani 6:7.

5. Deşi o credincioasă este eliberată de puterea păcatului, de ce continuă ea să se lupte cu

păcatul? Citeşte Coloseni 3:9 şi 10 şi Efeseni 4:22-24.

“Creştinule, ce ai tu a face cu păcatul? Nu te-a costat

destul până acum? Copilule ars, te vei mai juca cu focul?
… Nu ţi-a fost de ajuns vechiul şarpe? … Ţi-a adus păcatul
plăcere cu adevărat? Chiar ai găsit împlinire în el? Dacă
da, întoarce-te la vechea ta robie, şi poartă lanţul din nou,
dacă îţi face plăcere.”

Cum putem să luăm controlul asupra naturii noastre păcătoase care nu mai are nici un drept să ne
conducă, şi, totuşi, continuă să încerce? Pavel explică cum putem să luăm controlul acesta în Romani
6:1-13. Studiind aceste versete, simţim că el ne provoacă intelectul, emoţiile, şi voinţa.

Intelectul: “Nu ştiţi… ?” (versetul 3)

6. După ce ai citit Romani 6:1-13, descrie cum implică versetul 3 intelectul nostru.
 8
“Sunt în Hristos şi identificat cu El. Aşadar, orice s-a întâmplat lui Hristos, mi s-a
întâmplat şi mie. Când El a murit, am murit şi eu. Când El a înviat, am înviat şi eu în
El. Acum şedem împreună în locurile cereşti! (vezi Efes. 2:1-10; Col. 3:1-3) Din
pricina acestei uniri vii cu Hristos, credinciosul are o relaţie, cu totul, nouă faţă de
păcat.”

Emoţiile: “… socotiţi-vă” (verset 11)

7. Cuvântul grecesc pentru “socotiţi-vă” (igizomai) înseamnă să socoteşti sau să iei în
considerare. Cum sunt implicate emoţiile tale când iei în considerare ceea ce are Biblia de
spus în legătură cu faptul că suntem morţi faţă de păcat sau eliberaţi de sub puterea
păcatului?

Voinţa: “Daţi-vă pe voi înşivă” (versetul 13)

8. Cum este implicată voinţa atunci când te dai pe tine însăţi lui Dumnezeu, când te predat Lui?

9. Dacă nu trebuie să mai păcătuim, atunci de ce păcătuim? Citeşte Iacov 1:13-15.

10. Când suntem răstigniţi cu Hristos, din punct de vedere legal, devenim morţi faţă de păcat. Ce
altă schimbare dramatică a mai luat loc în vieţile noastre? Citeşte Galateni 2:20.

11. Următoarele pasaje descoperă faptul că Hristos locuieşte în noi: 1 Corinteni 6:19;
Romani 8:9, 20. Cum locuieşte Hristos în noi?

12. Romani 8:2 Îl numeşte pe Duhul Sfânt “Duhul vieţii în Hristos Isus.” Ce adevăr minunat şi
semnificativ ne învaţă acest adevăr?

13. Te-ai gândit vreodată la faptul că lupta cu păcatul, de cele mai multe ori, este mai grea după
mântuire decât înainte? De ce? Citeşte Romani 7:15-25.

“Credinciosul are o natură veche care vrea să-l ţină în robie; ‘Voi scăpa de aceste păcate
vechi!’ îşi spune creştinul. ‘Eu hotărăsc aici şi acum că nu voi mai face lucrul acesta.’ Ce se
întâmplă? El îşi afirmă toată voinţa şi energia, şi reuşeşte pentru un timp; dar apoi când se
aşteaptă mai puţin, cade din nou. De ce? … Dacă depindem de energia firii pământeşti, nu
putem să-I slujim lui Dumnezeu, să-L mulţumim, sau să facem ceva bun. Dar dacă ne supunem
Duhul Sfânt, atunci avem puterea de care avem nevoie să ascultăm voia Lui. Firea nu va sluji
niciodată Legii lui Dumezeu pentru că firea e în război cu Dumnezeu. Dar Duhul nu poate decât
să asculte de Legea lui Dumnezeu.
 9
Acestă listă prezintă faptele firii pământeşti aşa cum apar ele în Galateni 5:19-21. Acestea
sunt păcate pe care o creştină le poate săvârşi atunci când ea alege să se se supună ispitelor naturii
păcătoase.

Preacurvia: Sex nelegitim între persoane căsătorite

Curvia: Sex nelegitim între persoane necăsătorite
Necurăţia: Mizerie a inimii şi a minţii
Desfrânarea: Comportament indecent, necontrolat şi fără ruşine.
Închinarea la idoli: Orice este pus înaintea lui Dumnezeu în viaţa cuiva.
Vrăjitoria: Implicarea în practicile oculte.
Vrăjbile: Amărăciune şi mânie împotriva altora.
Certurile: Cauzează despărţiri şi neînţelegeri.
Zavistiile: Rivalităţi; încercând să faci pe cineva să pară rău în ochii altcuiva.
Mânia: Furie necontrolată.
Neînţelegerile: Dezbateri polemice cu duşmanul; despărţiri.
Certurile de partide: Tensiune cauzată de învăţăturile false.
Erezii: Opinii personale contrare Scripturii.
Pizmele: O dorinţă rea de a avea ceea ce aparţine altcuiva.
Uciderile: Să distrugi o altă persoană; să iei viaţa altcuiva prin faptă sau gând.
Beţiile: Să fii sub controlul băuturilor intoxicante sau a drogurilor.
Îmbuibările: Revolte necontrolate şi provocări de plăcere; beţii
Şi alte lucruri asemănătoare: Lista continuă…

14. Faptele firii pământeşti pot fi clasate în patru categorii. Cum se clasifică următoarele
grupuri?

(a) Imoralitate, necurăţie, senzualitate: _____________________

(b) Închinarea la idoli, vrăjitoria: _________________________

(c) Certuri, gelozie, mânie, pizme: ________________________

(d) Beţii, îmbuibări: _________________________.

15. Cum putem să ne predăm controlului Duhului Sfânt mai degrabă decât controlului firii
pământeşti? Citeşte Galateni 5:24

16. Cum putem noi să răstignim firea pământească? Citeşte Romani 6:17 şi 18.

17. Citeşte Romani 12:1. Ce înseamnă să “aducem trupurile noastre ca o jertfă vie”?

18. Te-ai adus vreodată pe tine însăţi înaintea lui Dumnezeu şi ai renunţat la drepturile, planurile,
şi dorinţele tale schimbând voia ta cu voia Lui? Dacă răspunsul este da, descrie experienţa.
 10

Dacă răspunsul este nu, vrei să faci lucrul acesta chiar acum şi să te rogi următoarea
rugăciune?
“Iată-mă, Doamne, mă predau Ţie. Am încercat în toate modurile să mă descurc singură, şi să
devin prin mine ceea ce ştiu că trebuie să fiu, dar, întotdeauna am eşuat. Acum mă supun Ţie. Ia Tu
întreg controlul asupra mea. Lucrează în mine aşa cum voieşti. Modelează-mă într-un vas care este bun
pentru Tine. Mă las în mâinele Tale, şi cred că Tu vrei, după cum promiţi, să mă faci un vas spre
cinstirea Ta, ‘sfinţit, şi pus deoparte pentru folosul stăpânului pentru orice faptă bună.’”

19. Cum putem şti dacă este firea pământească cea care ne controlează vieţile sau dacă este
Duhul Sfânt? Citeşte Galateni 5:16, 22 şi 23

Trebuie să ne lepădăm de noi însăne înainte de a putea fi umplute cu Duhul! Acesta este un
proces zilnic de golire şi umplere – sfinţire – dacă dorim să trăim viaţa de creştin.

Din inima mea
Odată, am citit că majoritatea creştinilor au îndeajuns de multă religie care să-I enerveze mai
mult decât să îi binecuvânteze. Cât de adevărat! Pentru mulţi oameni, viaţa creştină este un cerc vicios
de păcat şi mărturisire a păcatului lor, păcat şi, din nou, mărturisire. Din ce cauză se întâmplă toate
acestea? Hristos a murit nu doar ca să ne elibereze de pedeapsa viitoare a păcatului (Iadul), ci, de
asemenea, să ne elibereze de puterea păcatului acum (robia lui Satan).
Eu nu mai trebuie să păcătuiesc; acum, păcătuiesc pentru că aleg să păcătuiesc. De asemenea, nu
trebuie să mă supun lui Dumnezeu; şi aceasta este o altă alegere pe care o fac.
De ce am ales să mă predau lui Dumnezeu? Prin experienţă, am învăţat că dacă aleg să
păcătuiesc beneficiile lipsesc.
Când mă predau lui Dumnezeu, am un Căpitan care luptă bătăliile mele pentru mine. Am un
purtător de povară care să uşureze greutăţile, de-a lungul vieţii. Am o Cetate care să mă ascundă de
duşman. Am un Scut care să mă protejeze, o Călăuză care să mă conducă, un Mângâietor care să mă
consoleze şi un Păstor care să-mi poarte de grijă.
Cum este cu tine? Faci tu alegeri bune?

Din inima ta
Ai trăit într-un păcat care domină în viaţa ta? Te-a înşelat Satan să crezi că nu vei fi niciodată
eliberată de el? Care este acest păcat? Ce paşi vei face pentru a te bucura de libertatea aceasta care este
pentru tine?
 PARTEA 1
DESŢELENIREA SOLULUI ACOLO UNDE VA CREŞTE ROADA

LECŢIA 2

Ce spune Biblia despre demnitate?

“În smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuşi”
(Filipeni2:3)

Dacă din punct de vedere legal suntem morţi faţă de păcat şi nu trebuie să mai păcătuim, de ce
continuăm să alegem să păcătuim? Continuăm să păcătuim pentru că suntem egocentrişti. Egocentrismul
se află la rădăcina tuturor acelor păcate urâte, enumerate în Galateni 5:19-21. Când ne desprindem ochii
de persoana noastră, atunci putem începe să trăim o viaţă îndreptată spre alţii. Apoi, toată roada
frumoasă din Galateni 5:22 şi 23 va începe să înflorească în vieţile noastre.
În încheierea lecţiei 1 am folosit următoarea afirmaţie: “Trebuie să ne lepădăm de noi însăne înainte
de a putea fi umplute cu Duhul.” Putem noi să fim pline de dragoste de sine şi să ne lepădăm de noi
însăne, în acelaşi timp? Lumea spune, “Dragoste de sine”; Dumnezeu spune, “Te leapădă de sine”. Cine
influenţează gândirea noastră: filosofia acestei lumi sau Cuvântul lui Dumnezeu?
Lumea spune, “Trebuie să înveţi să te iubeşti pe tine însuţi; să te accepţi; meriţi mai mult; ai grijă ca
nevoile tale să fie împlinite pentru a avea demnitate.”
Dumnezeu spune, “Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte… însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul
Meu.”(Luca 16:26); “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să
Mă urmeze.” (Matei 16:24; de asemenea, Marcu 8:34 şi Luca 9:23).
Cum se împacă dragostea de sine cu lepădarea de sine? Se împacă sau nu? După mult studiu, am
ajuns la concluzia că ele nu se împacă. Trebuie să o accepţi pe una sau pe alta. Trebuie să accepţi fie ce
învaţă lumea fie ce învaţă Dumnezeu.

1. Căută în dicţionar cuvintele “dragoste de sine” şi “demnitate”. Scrie definiţiile.

Dragoste de sine

Demnitate

2. Folosindu-te de o concordanţă biblică, fă o listă cu versete care se referă la dragostea de sine şi

la demnitate.

3. Biblia nu ne spune niciodată să ne iubim pe noi înşine sau să avem o stimă prea mare de sine.
Ce ne spune? Citeşte Filipeni 2:3 şi 4 şi Luca 14:26.
 12
4. Adepţii dragostei de sine spun că trebuie să învăţăm să ne iubim pe noi înşine pentru că nu
putem să-L iubim pe Dumnezeu şi pe alţii decât atunci când învăţăm să ne iubim pe noi înşine.
Ce spune Dumnezeu? Spune El că trebuie să învăţăm să ne iubim pe noi înşine, sau ne spune că
noi deja ne iubim pe noi înşine? Citeşte Efeseni 5:28; 29; Filipeni 2:21; 2 Timotei 3:2.

PREOCUPAT DE MINE, EU ŞI CU MINE

Mă iubesc. Iubesc să te aud cum vorbeşti despre mine. Contează
mult ceea ce spui despre mine. Mă aştept să fiu apreciat. Sunt sensibil
când e vorba de nimicuri. Nu iert niciodată o critică. Nu am încredere
în nimeni decât în mine. Cer să fii de acord cu mine în toate lucrurile.
Unul din pachetele cele mai puţin atragătoare ale lumii este
cineva preocupat doar de propria persoană.

5. Lumea spune că o persoană cu imagine proastă despre sine are nevoie să înveţe să se iubească,
când adevărul este că deja ne iubim prea mult. Păcatul din vieţile noastre este mândria,
egocentrismul. Cum sunt manifestate mândria sau egocentrismul în viaţa unei persoane cu o
imagine proastă despre sine?

“Păcatul originar, mândria, stă în spatele ‘imaginii proaste pe care

o am despre mine’, pentru că am simţit că merit mai mult decât am,
exact cum a simţit şi Eva! Deci a fost mândrie, nu imagine proastă depre
sine. Dacă sunt aşa de frumoasă şi drăguţă, ce făcea Domnul Isus, acolo
sus, străpuns de cuie şi încoronat cu spini? De ce toată această
suferinţă groaznică pentru Fiul Curat al lui Dumnezeu? Iată de ce: nu
era o altă cale de izbăvire de iadul mândriei noastre, nici o altă cale de
izbăvire de robia autocompătimirii şi a laudei de sine.”

6. Descrie cum devenim sclavii noştri înşine.

7. Care sunt câţiva factori care determină o auto-evaluare inferioară?

 13

8. Adeptul fundamental al auto-evaluări, al stimei de sine este: o persoană poate îşi dă seama de
împlinirea şi satisfacţia din viaţa ei doar atunci când nevoile ei de importanţă şi siguranţă sunt
împlinite. Cunoşti pe cineva pe acest pământ care poate să-ţi împlinească toate nevoile de a te
simţi importantă şi în siguranţă? Cine este singurul care să poată face acest lucru? Citeşte
Filipeni 4:19 şi Efeseni 3:20.

9. Cum ne împlineşte nouă Domnul Isus Hristos nevoia de siguranţă?

Ieremia 31:3

1 Ioan 1:9

Psalm 139:1-4

10. Cum ne împlineşte nouă Domnul Isus Hristos nevoia de importanţă?

Matei 25:21

Evrei 13:5

Matei 25:35-40

Este nevoie de un proiect omenesc pentru a face o oglindă în care să ne uităm la noi înşine.
Proiectul lui Dumnezeu pentru om a fost să se uite în sus şi în afară – nu la sine.
11. Descrie contrastul dintre dragostea lui Dumnezeu, dragostea agape, şi dragostea de sine? Citeşte
1 Corinteni 13:4-8.
 14

“Terapeuşti bine intenţionaţi discutaseră problemele mele (instabilitate emoţională şi

depresie nervoasă) cu mine, de multe ori, dar rădăcina nevoii mele nu fusese expusă niciodată şi
nu ne ocupaserăm de ea niciodată. Dumnezeu a început să-mi arate rădăcina răzvrătită a
“eului” din viaţa mea, cu toate feţele ei – autocompătimire, introspecţie, auto-condamnare,
egocentrism, auto-apărare, şi tot aşa. Eu, eu, eu – asta era la rădăcina condiţiei mele mentale şi
emoţionale.
În loc să mă smeresc înaintea lui Dumnezeu şi să îmbrăţişez ocazia de a striga după harul
Lui (dorinţa şi puterea de a răspunde aşa cum vrea Dumnezeu), răspunsesem la furtunile vieţii
agăţându-mă de mine – de rănile mele, de dezamăgirile mele, de drepturile mele, de nevoile
mele.
Ce eliberare a fost când am cunoscut că nu împrejurările trecutului meu mă făcuseră ceea
ce eram; ele doar descopereau rădăcina adâncă a eului care trebuia dusă la cruce, ca să pot
schimba eul amârât, neiertător, cu Viaţa Domnului Isus Hristos care este iubitoare, jertfitoare,
iertătoare.

12. Poate o persoană ale cărei nevoi de dragoste de sine nu au fost împlinite sau o
persoană care a avut o viaţă groaznică în copilărie să înveţe vreodată să exprime
dragostea agape descrisă în 1 Corinteni 13:4-8? Dacă da, cum? Citeşte 2 Corinteni
5:17 şi 2 Petru 1:3.

13. Apostolul Pavel a fost privat de multe lucruri după ce Îl cunoscuse pe Hristos ca
Mântuitor al său. Oamenii nu au început să-I spună cât de valoros era, cât de iubit şi
acceptat era. Ce I-au făcut oamenii lui Pavel? Citeşte 2 Corinteni 6:4-10; 11:23-28.

14. Cum putea o astfel de “persoană privată” să-L iubească pe Dumnezeu şi pe alţii, şi
să simtă că era un slujitor benefic al lui Dumnezeu? Citeşte Filipeni 4:11-13.

“Cel mai slab sfânt poate experimenta puterea Dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu dacă
vrea să “se lase”. Orice urmă de energie care ne aparţine poate înceţoşa viaţa lui Isus.
Trebuie să continuăm să “ne lăsăm”, să renunţăm, şi încet şi sigur viaţa măreaţă a lui
Dumnezeu ne va invada în întregime, iar oamenii vor lua la cunoştinţă că am fost cu Isus.”
15. Nu vedem niciun duh de mândrie în Pavel, niciun duh morbid de auto-dispreţ. Pavel şi-a dat
seama că, atunci când Duhul Sfânt a împărţit darurile Sale, el nu fusese exclus (Romani 12:3, 6-
8). Pavel ştia care erau darurile lui, dar niciodată nu le-a considerat ca aparţinând lui, niciodată nu
le-a acordat credit personal. Care sunt darurile valoroase pe care le-a recunoscut Pavel în viaţa
lui?
1 Corinteni 3:10

1 Corinteni 4:1

1 Corinteni 4:15, 16

1 Corinteni 15:10

16. Dacă un copil al lui Dumnezeu cere să se ţină de trecutul ei şi să-l folosească drept scuză pentru
neputinţa de a iubi şi de a ierta, ce face ea, de fapt? Citeşte Galateni 5:17-23.

17. Cum poate o astfel de persoană, roabă a trecutului ei, să fie eliberată?
Psalm 51:1, 2, 12

2 Petru 1:2-4

Galateni 5:16, 22, 23

18. “Viaţa” şi “eul” sunt folosite în Marcu 8:34-38, Luca 9:23-25, Ioan 12:25 şi
Matei 16:25. Ce înseamnă “lepădare de sine” sau “pierderea vieţii tale”?

“Doamne, izbăveşte-mă de dorinţa lipsită de credinţă de a fi comodă când

ascultarea faţă de Tine cere lepădare de sine.
19. Ce îţi spune următoarea afirmaţie: “Trebuie să mă tratez, cu toate practicile mele
păcătoase, ca pe un infractor”?

20. Ce înseamnă lepădarea zilnică de sine? Citeşte Romani 12:1 şi 2.

Această lecţie a început cu o întrebare, Cum se împacă dragostea de sine cu lepădarea de sine?
Putem fi plini de dragoste de sine (aşa cum spune lumea că trebuie) şi să ne lepădăm de eul
nostru (cum spune Dumnezeu că trebuie) în acelaşi timp? Este evident că nu putem! Trebuie să
alegem o învăţătură sau alta.
Lumea spune, “Ai grijă de tine; ai grijă ca nevoile tale să fie împlinite; nu-I poţi iubi pe alţii
pentru că nici tu nu ai fost iubit”.
O persoană care crede această filosofie este blocată cu ce s-a întâmplat în trecutul ei. Auto-
evaluarea slabă ia vina de pe cineva şi pune vina pentru păcatul ei sau pentru necazurile ei pe
altcineva sau pe împrejurări. Persoana aceasta este lipsită de ajutor până când împrejurările se
schimbă.
Problema nu constă în ceea ce ni s-a întâmplat, indiferent cât de dureros ar fi. Problema
constă în hotărârea noastră de a evita să fim răniţi din nou, ceea ce conduce spre o viaţă de auto-
protecţie şi egocentrism.
Dumnezeu spune, “Trăieşte pentru Mine şi nu te mai gândi la eul tău” (2 Corinteni 5:15;
Romani 14:7, 8). Singura scăpare de dragostea de sine este lepădarea de sine, capitularea de sine.
Ne-am blocat noi din cauza a ceea ce s-a întâmplat în trecutul nostru? Nu! Nu putem să dăm
vina pentru necazurile noastre pe auto-evaluarea slabă, dacă suntem ai lui Hristos. “Căci, dacă
este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut
noi.” (2 Corinteni 5:17). Metodele noastre păcătoase de a reacţiona la comportamentul păcătos al
altora pot fi înlocuite cu dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine,
credinţă, blândeţe şi înfrânarea poftelor (Galateni 5:22, 23). Când începem să ne vedem aşa cum
ne vede Dumnezeu, vom fi uimiţi de evaluarea pe care o face El importanţei noastre.

“O imagine de sine sănătoasă este să ‘te vezi aşa cum te

vede Dumnezeu – nimic mai mult şi nimic mai puţin.’”

21. Cum ne vede Dumnezeu pe noi?

Ioan 1:12

1 Corinteni 3:16

Romani 5:10

Romani 5:1
 17
2 Corinteni 5:20

2 Corinteni 5:21

Ieremia 31:3

Ce imagine ai tu despre tine în ochii lui Dumnezeu?

“Isus… Ajută-mă să găsesc aventură în unicitatea mea, şi să nu

vreau să fiu ceea ce este altcineva. Doamne, dacă uit de bucuria
de a fi eu însămi, atunci visurile Tale în legătură cu ceea ce pot fi
eu în lume vor muri. Ajută-mă mereu să-mi amintesc că acesta
este felul Tău de a fi creativ.”

Din inima mea
Când am scris primul meu studiu Biblic, Încercări – Nu le respinge ca pe nişte străini, mi-am dat
seama că a trebuit să scriu un profil personal. Să fiu sinceră, nu ştiam ce să spun. Aşa că m-am uitat
la profilele de pe spatele altor cărţi şi am citit ce se scrisese despre autori. Primul meu gând a fost,
“Vai, nu am niciun grad pe care să-l alătur de numele meu.” Apoi, m-am gândit, “A, ba da, am: S. P
– Soţia Pastorului. Oricine poate merge la şcoală să capete un grad, dar numai Dumnezeu îţi poate da
acest grad.”
L-am auzit pe Zig Ziglar spunând ceva care m-a făcut să-mi dau seama cât de neimpresionat
poate să fie Dumnezeu de toate gradele noastre. Mulţi oameni deştepţi sunt nişte eşecuri totale în
viaţă. Înţelepciunea este răspunsul – înţelepciunea care vine de la Dumnezeu. Când Îl cunoaştem pe
Hristos ca Mântuitor al nostru, avem tot ceea ce ne trebuie în viaţă.
Când luăm cunoştinţa noastră, oricât de limitată ar fi ea, şi o punem alături de cunoştinţa
spirituală pe care Dumnezeu vrea să o dea tuturor copiilor Lui şi să multiplice înţelepciunea Lui (pe
care Dumnezeu o promite fiecărui copil al Său care o cere [Iacov 1:5]) – VAI! Acum îmi dau seama
că sunt o persoană specială şi valoroasă.
Chiar dacă nu aş fi adăugat S. P alături de numele meu, tot aş fi o persoană de mare valoare. Ştii
de ce? Din acealaşi motiv pentru care şi tu eşti dacă Îi aparţii lui Isus. Sentimentul meu de valoare
personală nu vine prin cei pe care îi cunosc nici prin cei cu care mă asociez, nici din statutul meu în
viaţă. Valoarea mea personală vine din faptul că ştiu CINE SUNT şi CUI ÎI APARŢIN. Ştiu că sunt o
biată păcătoasă neajutorată, mântuită prin dragostea şi mila minunate ale lui Dumnezeu manifestate
pentru mine la Calvar. Cine sunt eu? Sunt un copil al Regelui! Cui îi aparţin? Aparţin Regelui; Sunt
copilul Lui; sunt o prinţesă!
Deja, pot să aud pe câteva dintre voi zicând, “E uşor să spui ceea ce spui pentru tine, pentru că
nu ai fost niciodată molestată în copilărie, divorţată, abandonată de copiii tăi, sau respinsă de familia
ta.” Răspunsul meu către tine este, “Da, ai dreptate!” Totuşi, în mai mult de douăzeci şi cinci de ani,
ca soţie de pastor, am văzut aproape orice formă de molestare şi suferinţă. Cunosc multe doamne care
au suferit abuzuri groaznice şi dureri, dar cine ar putea scrie aceleaşi lucruri pe care tocmai le-am
 18
scris. Am întrebat pe două din prietenele mele dacă să vă scriu din inima lor despre ceea ce Hristos a
făcut pentru ele.

Din inima unei doamne care a trecut prin divorţ

Tătăl meu ne-a părăsit când eu eram încă un copil. Aveam doi taţi vitregi alcoolici şi un frate
retardat. Am fost dată de la mama, la două mătuşi şi, periodic, la tata. Am fost mântuită când eram
adolescentă, şi tot ceea ce-mi doream era un cămin creştin. Am mers la un colegiu Biblic şi m-am
căsătorit cu un alt student. Am absolvit şi am început să-L slujim pe Dumnezeu. Soţul meu, treptat, a
permis păcatului să intre în viaţa lui. După douăzeci şi şapte de ani de căsnicie şi două legături
amoroase, a părăsit căminul nostru şi şi-a continuat legatura.
Nu mai avem nici un pic de demnitate (nu una slabă ci nici un pic de demnitate). Am simţit că
eşuasem în faţa lui Dumnezeu, în faţa soţului meu şi a copiilor. Am simţit că trebuie să fi fost o
persoană groaznică şi nevaloroasă. Mintea mea era plină de versete din Biblie, dar nu mă mângâiau.
Mă foloseam de ele încercând să-L manipulez pe Dumnezeu.
Dumnezeu şi Cuvântul Lui este credincios. Stând în Cuvântul Lui, zilnic, şi ascultând un
program creştin la radio, am început să aplic, treptat, Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa mea. Aceste
versete au fost de ajutor într-un mod special pentru mine: Ieremia 29:11; 31:3; Psalm 32:8; 56:3; Ioan
14:18. Am început să trăiesc viaţa “deschide-ţi palmele” pe care Juanita mă învăţase. [vezi lecţia 6,
Încercări – Nu le respinge ca pe nişte străini] Dumnezeu a folosit acest adevăr, alături de mesajele
evlavioase ale pastorului meu, de consiliere înţeleaptă, de familia mea de la biserică, pentru a începe,
cu răbdare, să-mi restaureze demnitatea.
După opt ani de despărţire, soţul meu a divorţat de mine şi s-a căsătorit în două zile. Acum, cu
smerenie, Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru ce a făcut şi face în viaţa mea. El mă iubeşte, şi ştiu că
valorez mai mult decât argint, aur şi rubin pentru că El a murit pentru mine. Eu vreau ca el să mă
modeleze, să îndepărteze gunoiul şi să mă folosească în timp ce continuu să învăţ să trăiesc viaţa
“deschide-ţi palmele”. Demnitatea mea vine acum din faptul că îmi dau seama de ceea ce a făcut şi
face Dumnezeu în viaţa mea.

Din inima unei doamne care a suferit abuz sexual

“Tatăl tău nu te iubeşte; nici măcar nu te-a dorit niciodată.” Bunica mi-a spus aceste lucruri. Ca
rezultat al acestei respingeri aparente, eram o pradă uşoară pentru abuz sexual. Am fost abuzată
sexual mult timp de cel care mă învăţa să iubesc şi să respect. Chiar şi prietenii lui s-au bucurat să
abuzeze de mine. Ce devastată eram când eram mai în vârstă şi când mi-am dat seama ce se întâmpla
cu mine, de fapt. Ani de-a rândul, nu mă simţeam valoroasă pentru nimeni şi mă consideram urâtă,
murdară, neiubită şi, deloc, vrednică de dragoste.
Dumnezeu a distrus acest tipar de gândire vicioasă când am înţeles că Hristos mă iubeşte şi că a
murit pentru păcatul meu. Am fost copleşită când am aflat despre dragostea şi iertarea lui Dumnezeu.
După ce Hristos m-a mântuit, a fost nevoie de multe schimbări în viaţa mea pentru a depăşi anii
de viaţă şi gândire egoistă. Eu, ca mulţi alţi oameni care au fost abuzaţi, am încercat să găsesc
demnitate, valoare, acceptare de sine lucrând din greu să primesc aprobarea altora. Nici asta nu a
mers, şi, deseori, eram respinsă şi lăsată singură.
Învăţând mai mult din Cuvântul lui Dumnezeu despre harul lui Dumnezeu şi depre eul păcătos şi
motivele păcătoase, Dumnezeu m-a schimbat. Acum cunosc minunata libertate de a fi iubită
necondiţionat de Dumnezeu şi adevărata bucurie de a iubi şi de a sluji altora.
 Draga mea prietenă, dacă păcatul a devastat viaţa ta, te rog, întoarce-te la Cuvântul lui
Dumnezeu şi învaţă despre grija Lui. Lasă-L să-ţi schimbe viaţa ta egocentristă, rănită într-o
viaţă plină de bucurie, care are în centrul ei pe Hristos. Îndepărtează-ţi ochii de la eul tău şi
întoarce-I spre Dumnezeul care înţelege durerea păcatului dar care doreşte să-ţi umple viaţa
cu Duhul Său. El a făcut asta pentru mine, şi El o va face pentru tine!

Din inima ta
Te-a afectat în vreun fel filosofia lumii despre dragostea de sine? Ai nevoi să-ţi
corectezi gândirea în legătură cu dragostea de sine şi lepădarea de sine? Ai o imagine de sine
sănătoasă?
 PARTEA 1
DESŢELENIREA SOLULUI ACOLO UNDE VA CREŞTE ROADA

LECŢIA 3

Vreau să fiu spirituală acum

“Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini
de Duh.” (Efeseni 5:18)

Dacă ai aplicat în viaţa ta lecţiile 1 şi 2, solul inimii tale ar trebui să fie desţelenit îndeajuns
pentru ca procesul de plantare şi creştere să înceapă. Dar nu uita: este vorba despre un proces!
Roada Duhului Sfânt nu se va forma în inima şi în viaţa ta, pur şi simplu, peste noapte. Totuşi, va
începe să crească în timp ce îţi “uzi” şi “îmbogăţeşti” sufletul cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Nu putem deveni femei mature, evlavioase într-o singură zi. Nu există evlavie instantanee.
Totuşi, putem începe călătoria spirituală spre evlavie acum. Da, putem începe astăzi! Această
călătorie spirituală începe învăţând să trăieşti o viaţă plină de Duhul Sfânt.
În această lecţie vom descoperi cum putem să trăim viaţa din belşug, plină de Duhul, pe
care Dumnezeu o are în plan pentru fiecare copil al Său. Galateni 5:16 ne spune “umblaţi
cârmuiţi de Duhul”. În cât timp putem învăţa să umblăm în Duhul? În cât timp învaţă un copil să
meargă? Unii copii învaţă în opt luni, alţi copii învaţă în zece luni, unii într-un an şi alţii au
nevoie chiar de mai mult timp. Nu vei învăţa să umblii în Duhul într-o singură lecţie; este un
proces zilnic. Începe când faci primul pas. Aşa cum încrederea unui copil creşte după ce se
împiedică prima dată, cade şi se ridică, aşa creştem şi noi în încrederea noastră în Dumnezeu că
ne va ajuta să învăţăm să umblăm în Duhul.

Cine poate fi umplut de Duhul Sfânt?

1. După ce ai citit Ioan 14:16 şi 17, completează următoarea propoziţie:
Astăzi Duhul Sfânt locuieşte în _________________________.

2. Când începe Duhul Sfânt să locuiască în viaţa unui credincios? Citeşte Efeseni
1:13 şi 14 şi 2 Corinteni 5:17.

3. Pentru cine este umplerea cu Duhul Sfânt? Citeşte Ioan 3:3-6; 7:37 şi 38.

Ce înseamnă umplut cu Duhul sau cârmuit de Duhul?

Înseamnă să primim din ce în ce mai mult din Duhul Sfânt, aşa cum se
întâmplă cu o cană plină cu apă până când dă peste? Nu; Duhul Sfânt nu vine în
părţi. El este o Persoană, şi, în momentul în care suntem mântuiţi avem parte de tot
Duhul Sfânt. Umplerea sau controlului Duhului Sfânt reprezintă influenţa Duhului
exercitată asupra noastră când ne predăm cu totul controlului Său.

4. Ce li se porunceşte credincioşilor din Efeseni 5:18?

Duhul Sfânt locuieşte în viaţa fiecărui credincios; totuşi, El nu vrea doar să

locuiască ci să ÎMPĂRĂŢEASCĂ. El vrea să ne controleze!
 21
Citeşte Efeseni 5:18-21. Oamenii recunosc o persoană care este controlată de
vin prin faptele acestei persoane. Oamenii vor recunoaşte o persoană care este
controlată de Duhul Sfânt prin faptele acestei persoane.

O persoană care este controlată de vin: O persoană are este plină de Duhul:
- merge diferit - merge diferit
- vorbeşte diferit - vorbeşte diferit
- se poartă diferit - se poartă diferit
- gândeşte diferit - gândeşte diferit
- simte diferit - simte diferit
Controlul alcoolului dă naştere unei Controlul Duhului dă naştere unei
judecăţi imparţiale judecăţi îmbunătăţite

Cum putem fi controlaţi de Duhul Sfânt?

Vieţile noastre trebuie să se concentreze asupra patru lucruri în fiecare zi:
(1) Concentrează-ţi viaţa asupra lui Hristos.
(2) Stai în Cuvântul lui Dumnezeu.
(3) Menţine un duh smerit, predat.
(4) Continuă să spui “nu” păcatului şi “da” neprihănirii (facerii de bine”

Concentrează-ţi viaţa asupra lui Hristos

5. Citeşte Filipeni 3:10-14 şi Romani 8:29. Descrie viaţa concentrată asupra lui
Hristos.

“Ca să fiu schimbată în chipul lui Hristos, trebuie să învăţ caracterul Său; să
iubesc ascultarea lui faţă de voia Tatălui; şi să încep, pas cu pas, să umblu pe
aceeaşi cale. Calea ascultării, pentru Hristos, a început prin lepădarea de Sine. Şi
eu trebuie să încep în acealaşi loc.”

Stai în Cuvântul lui Dumnezeu

6. Poate că ştim Cuvântul lui Dumnezeu şi Îl auzim în mod regulat, dar de ce este
aşa de important să privim la “legea desăvârşită a slobozeniei” (Cuvântul lui
Dumnezeu”) în fiecare zi? Citeşte Iacov 1:22-25.

Menţine un duh smerit, supus.

7. Citeşte Romani 12:1; apoi, fă descrierea unui duh smerit.
 22
“Cât de sus, spre înălţimile supunerii Lui perfecte, vei urca? El se va întâlni cu
tine acolo unde tu Îl vei întâlni. Singura limită pe care o are El în faţa plinătăţii Lui
este aceea pe care tu o impui în supunerea ta. Cu cât mai mult, irevocabil, absolut, I
te supui tu, cu timpul, talentele, cu ceea ce ai, planurile, speranţele, aspiraţiile,
scopurile tale, Domnului Isus Hristos, sprijinind legătura ta cu El, plină de dragoste
voia Lui, cu atât mai mult vei cunoaşte plinătatea binecuvântată a Duhului Său. Poţi
avea toată plinătatea pentru care faci loc. Într-un sens profund, ea se odihneşte cu
tine. Ce gând minunat! Să treci prin anii lungi ai vieţii cu privilegiul, pacea şi
puterea unei vieţi binecuvântate la care poţi ajunge oricând şi, totuşi, să treci pe
lângă ea!”

În Efeseni 5:18 afirmaţia “fiţi plini” se află la modul imperativ, ceea ce înseamnă că
este vorba despre o poruncă.
(a) Trebuie să ascultăm de această poruncă?________________________.
(b) De ce am vrea să o ascultăm?

9. “Fiţi plini”, de asemenea, se află la timpul prezent progresiv, ceea ce înseamnă

că poate fi tradus “continuaţi să fiţi plini”. Ce sugerează acest fapt despre
umplerea cu Duhul Sfânt?

Continuă să spui “nu” păcatului şi “da” neprihănirii (facerii de bine).

10. Cum putem să ne “dezbrăcăm de firea pământească” şi să respingem păcatul din
vieţile noastre?
Citeşte Efeseni 4:22-24 şi Romani 6:1 şi 2.

“Dacă un bărbat sau o femeie doreşte, cu sinceritate, să fie un urmaş, ocazia va

apărea. Hristos va spune, “Iată şansa. Acum, în această situaţie, trebuie să alegi.
Ce va fi? Tu însuţi? Sau Mă vei alege pe Mine?”
Un misionar în vârstă I-a spus ceva lui Amy Carmichael când era o misionară
mai tânără, ceva ce I-a rămas în minte toată viaţa. I-a spus ceva ce nu I-a făcut
plăcere. Iată ce I-a spus: ‘Să vezi în această ocazie, şansa de a muri’”

De unde ştiu că sunt umplută de Duhul Sfânt?

Efeseni 5:18-21 dă dovezile unei vieţi pline de Duhul Sfânt:
(1) Voi avea bucurie şi dorinţa de a avea părtăşie.
(2) Inima mea va fi plină de laudă.
(3) Voi avea un duh recunoscător.
(4) Duhul meu faţă de ceilalţi va fi unul de respect şi supunere.
 23

Voi avea bucurie şi dorinţa de a avea părtăşie:

11. Cum este exprimat acest gând în Efeseni 5:19?

Inima mea va fi plină de laudă.

12. (a) Efeseni 5:19 vrea să spună că o persoană cântă întotdeauna?_____________
(b)Ce vrea să spună?

Voi avea un duh recunoscător.

13. Efeseni 5:20 şi 1 Tesaloniceni 5:18 ne îndeamnă să aducem mulţumiri
întotdeaună pentru toate lucrurile. Cum putem face aceste lucruri când toate par
că se destramă?

Duhul meu faţă de ceilalţi va fi unul de respect şi supunere.

14. Potrivit versetului Efeseni 5:21, de ce trebuie ca respectul faţă de Hristos să fie
sursa unui duh supus?

Alte dovezi ale unei vieţi pline de Duhul: roada spirituală

15. Galateni 5:22 şi 23 scot în evidenţă cele nouă calităţi morale, numite “roada Duhului
Sfânt”, care caracterizează o persoană plină de Duhul. În lecţiile următoare vom
studia despre fiecare calitate pe care o produce Duhul Sfânt într-un copil supus al lui
Dumnezeu. Ce ştii despre roada Duhului Sfânt? Cu cuvintele tale, fă o scurtă
descriere a fiecărei calităţi.

Dragoste

Bucurie

Pace

Îndelungă răbdare

Bunătate

Facerea de bine

Credincioşie
 24

Blândeţe

Înfrânare (temperare)

“Contrastul dintre fapte şi roadă este foarte important. O machină la uzină

lucrează, şi face un produs, dar nu ar putea face niciodată o roadă. Roada
trebuie să crească din viaţă, şi, în cazul credinciosului, este viaţa Duhului
Sfânt (Galateni 5:25)… Firea pământească produce ‘fapte moarte’ (Evrei
9:14), dar Duhul Sfânt produce roadă vie. … Vechea fire pământească nu
poate produce roadă; ci doar ce nouă poate face acest lucru.”

Din inima mea
Dacă cineva te-ar întreba, “Este viaţa ta plină de Duhul sau de tine?” cum ai răspunde la
această întrebare? Cum ar trebui să răspunzi la această întrebare?
În timp ce scriam această lecţie, mi-am adus aminte din nou că să fii plin de Duhul Sfânt nu
este o opţiune ci este o poruncă. De asemenea, mi-am adus aminte de faptul că este un proces
continuu. Zilnic, trebuie să mă lepăd de mine însămi şi să fiu plină de Duhul.
Hristos vrea să am o viaţă din belşug, plină de bucurie. Voi învăţa lucrul acesta pe măsură ce
Îl cunosc pe Mântuitorul meu mai bine, pe măsură ce benefiez de toate bogăţiile pe care vrea să mi
le dea El mie. Poezia de mai jos, scrisă de Nancy Spiegelberg descrie călătoria mea spirituală către
evlavie. Descrie şi experienţa ta?

Doamne,
Prin pustietate
M-am târât spre Tine
Cu paharul meu gol,

Nesigur,
Dar cerând
O picătură de răcoare,
Oricât de mică.

Dacă Te-aş fi cunoscut

Mai bine
Aş fi alergat la Tine,
Cu o găleată.

Din inima ta
 25
Ai experimentat vreodată viaţa plină de Duhul Sfânt? Nu ai vrea să-ţi începi călătoria
spirituală către evlavie chiar acum? Care sunt cele patru lucruri pe care trebuie să le faci
pentru a începe?
 PARTEA A II-A
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE
Să înveţi să umbli cârmuită de Duhul Sfânt, nu este un vis de neîmplinit, atins
doar de sfinţii mai în vârstă, de învăţătorii Bibliei şi de predicatori. Dorinţa şi
planul lui Dumnezeu este ca fiecare copil al Său să umble cârmuit de Duhul Sfânt.
Înainte de mântuire, vieţile noastre erau pline de toate păcatele urâte şi fireşti,
enumerate în Galateni 5:19-21. Acum că suntem noi creaţii în Hristos (2 Corinteni
5:17), Dumnezeu vrea ca vieţile noastre să fie pline de toată roada frumoasă a
Duhului enumerată în Galateni 5:22 şi 23. Va începe această roadă să crească
automat în vieţile noastre? Nu! Noi trebuie să învăţăm să umblăm cârmuiţi de
Duhul Sfânt. Facând aşa, roada Duhului Sfânt va deveni parte din vieţile noastre,
zilnic. Aceste lecţii ne vor ajuta să recunoaştem roada în timp ce se dezvoltă în
inimile noastre şi în timp ce se descoperă în relaţiile noastre cu cei din jur.
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 4

Dragostea – Nu este un Sentiment

ci o Alegere
“Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea
dragoste unii pentru alţii.” (Ioan 13:35)

În fiecare zi sunt confruntată cu alegeri şi provocări. Zilnic, trebuie să aleg să nu păcătuiesc.

Zilnic, trebuie să aleg să mă lepăd de mine însămi şi să fiu plină de Duhul Sfânt. Tot aşa, zilnic,
trebuie să aleg să iubesc pe alţii, că simt lucrul acesta sau nu!
Cineva zicea odată, “Dacă noi toţi am asculta de legea împărătească (Iacov 2:8 – ‘Să-ţi
iubeşti aproapele ca pe tine însuţi’) nu ar mai fi nevoie de alte legi.” Cât de adevărat!
Când vom începe să studiem fiecare aspect al roadei Duhului Sfânt, vom învăţa că dragostea
este factorul esenţial în dezvoltarea celorlalte haruri. Bucuria, pacea, îndelunga răbdare,
bunătatea, facerea de bine, blândeţea, credincioşia şi înfrânarea, toate izvorăsc din dragoste.
Ni se porunceşte să-I iubim pe ceilalţi indiferent că simţim lucrul acesta sau nu (1 Ioan 4:20,
21). Dar, de fapt, nu contează prea mult pentru că, indiferent de ceea ce simţim noi, dragostea
lui Dumnezeu nu este un sentiment ci o acţiune – O ALEGERE! Ni se porunceşte să îi tratăm pe
alţii aşa cum ne treatează Hristos pe noi (Ioan 15:12). Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum
mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea necondiţionată.

1. Majoritatea din noi nu suntem o mărturie a dragostei lui Dumnezeu. În ce fel este
dragostea lui Dumnezeu diferită de a noastră? Citeşte Ieremia 31:3.

Dragostea lui Dumnezeu este necondiţionată. Dumnezeu ne iubeşte oricum. Dumnezeu

nu are condiţii pentru dragostea Lui.

2. (a) Cunoşti pe cineva care aplică dragostea necondiţionată în viaţa lui?

(b) Aplici tu dragostea necondiţionată în viaţa ta? _______________.
(c) Dacă da, descrie un incident din viaţa ta când ai demonstrat acest tip de dragoste.

“Dragostea, pentru a fi ceea ce s-a dorit să fie, este necondiţiontă fără discuţie. O dăm
altora chiar şi atunci când ne costă ceva, indiferent de ceea ce primim înapoi. Darul
dragostei necondiţionate al lui Dumnezeu prin Hristos este exemplul cel mai mare.”

3. Deseori, dragostea noastră este egoistă. Ce a împlicat întotdeauna dragostea lui Hristos?
Citeşte Galateni 2:20.
 28

4. Potrivit versetului Ioan 15:12, descrie cum trebuie să ne iubim unii pe alţii.

5. (a) Când Dumnezeu ne spune să demonstrăm dragoste necondiţionată faţă de alţii,

aşteaptă El ceva imposibil de la noi? ______________. (b) Ce implică acest fel de
dragoste potrivit versetului Filipeni 2:3-7.

Întâi Corinteni 13:4-8 face o frumoasă descriere a dragostei lui Dumnezeu, dragostea agape.
Dumnezeu vrea ca noi să avem acest fel de dragoste unii pentru alţii. Dragostea agape
întotdeauna are drept rezultat o acţiune din partea noastră. Fiecare aspect al dragostei agape este
descris în următoarele pasaje.
Citeşte 1 Corinteni 13:4-8.

Dragostea este îndelung răbdătoare (v. 4)

“DRAGOSTEA ESTE RĂBDĂTOARE, chiar şi atunci când simţi că trebuie să te exprimi în

mod forţat. Dragostea suportă durere sau încercări fără a se plânge, demonstrează răbdare atunci
când este provocată sau când se află sub presiune, şi este stabilă în ciuda opoziţiei pe care o
întâlneşte, în ciuda greutăţilor sau adversităţilor.”

6. De unde luăm răbdarea de care avem nevoie, pentru a suferi îndelung cu oamenii? Citeşte
Isaia 40:31 şi Psalm 91:1, 2, 14, 15.

Dragostea este plină de bunătate (v. 4)

“DRAGOSTEA ESTE BUNĂ, chiar şi atunci când vrei să te răzbuni sau să distrugi pe
altcineva prin cuvintele tale. Dragostea este plină de compasiune, respectuoasă, plăcută şi
blândă.

7. Unii oameni sunt foarte critici şi neplăcuţi. De ce trebuie să fim plăcuţi cu oameni de
genul acesta? Citeşte Ioan 13:34 şi 35.

“Frustrarea, singurătatea, mila de sine, indiferenţa, pustietatea,

opoziţia, ura, resentimentul, gelozia… toate cresc precum
buruienile sălbatice care umplu golurile făcute în inimile noastre
când pare că nimănui nu-I pasă.”

Dragostea nu pizmuieşte (v. 4)

“DRAGOSTEA NU ESTE GELOASĂ, mai ales, când îţi dai seama că alţii sunt mai bine
văzuţi decât tine. Dragostea nu participă în rivalităţi, nu este ostilă cuiva care se bucură de
un avantaj, şi nu este suspicioasă. Dragostea lucrează spre binele altuia.
 29

8. Citeşte Filipeni 2:3-7 şi gândeşte-te la cum ne pot ajuta aceste versete în legătură cu invidia.
Care este ideea principală a acestor versete?

Dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie (v. 4)

“DRAGOSTEA NU SE LAUDĂ, chiar şi atunci când vrei să spui lumii despre realizările
tale. Dragostea nu se ocupă cu lauda de sine. Ci, dimpotrivă, dragostea îi zideşte pe alţii.
DRAGOSTEA NU ESTE AROGANTĂ, chiar şi atunci când crezi că tu ai dreptate şi alţii nu
au. Dragostea nu… devine imperioasă (obraznică) când este vorba despre alţii.”

9. Mândria poate să ne facă să arătăm neînţelepţi. Cum ne poate ajuta Ioan 3:30?

Dragostea nu se poartă necuviincios (v. 5)

“DRAGOSTEA NU SE POARTĂ NEPOTRIVIT, chiar şi atunci când alţii se poartă
nepoliticos, sau într-un mod arogant. Dragostea se conformează binelui, în mod potrivit, într-o
situaţie, pentru a aduce onoare Domnului”

10. Cu cine suntem noi cei mai nepoliticoşi sau nerespectuoşi?

Să poţi suferi fără să te plângi

Să fii neînţeles fără să explici

Să poţi da fără să primeşti,

Să fii ignorat fără să suferi;

Să poţi să ceri fără să porunceşti,

Să iubeşti în ciuda neînţelegerilor;

Să poţi să te întorci la Domnul pentru pază;

Să poţi să aştepţi răsplata Lui.

Dragostea nu caută folosul său (v. 5)

“DRAGOSTEA NU CAUTĂ FOLOSUL SĂU, chiar şi atunci când simţi sau ai ocazia să faci
aşa. Dragostea nu încearcă să-şi împlinească dorinţele ei, nu cere ceea ce vrea ea, şi nu încearcă
să capete câştig pentru sine. Dragostea, ca şi voinţă, caută să slujească nu să fie slujită.”

11. Galateni 6:2 ne învaţă să ne purtăm poverile unii altora. De ce nu avem mulţi purtători de
povară astăzi?

Doamne, iubeşte lumea asta prin mine

Lumea asta de oameni suferinzi,
Tu ai iubit prin moarte, Doamne
 30
O, Doamne, iubeşte prin mine din nou!
Doamne, sunt suflete în suferinţă.
Fă-mă să cunosc şi să îmi pese;
Când văd ei viaţa mea,
Fie ca ei să Te vadă pe Tine,
Iubeşte lumea asta prin mine
.

Dragostea nu se mânie (v. 5).

“DRAGOSTEA NU SE MÂNIE, chiar şi atunci când alţii te provoacă sau când eşti
ispitită să loveşti ceva sau pe cineva. Dragostea nu este provocată sau incitată spre a izbucni
în furie, supărare. Dragostea continuă, cu credincioşie şi blândeţe, în pregătirea altora în a
face bine, chiar şi atunci când ei dau greş.”

12. (a) Când nu ne temperăm comportamentul, care este scuza noastră cea mai des folosită?

(b) Pe cine trebuie să punem vina?

Dragostea nu se gândeşte la rău (v. 5)

“DRAGOSTEA NU ŢINE SOCOTEALĂ DE O NEDREPTATE, chiar şi atunci când pare că
toată lumea este împotriva ta sau când oamenii te atacă în mod deschis. Dragostea nu poartă
pică împotriva cuiva. Dragostea iartă, alege să nu-şi aducă aminte de nedreptăţi din trecut în
acuzaţii sau răzbunări, nu întoarce rău pentru rău, şi nu se complace în mila de sine. Dragostea
acoperă o mulţime de păcate.”

13. (a) Când ţi-e greu să ierţi şi să uiţi ce trebuie să faci cu mintea ta? Citeşte Isaia 26:3.
(b) La ce poţi să te gândeşti?

“Pentru că dragostea este o emoţie reglată de cel care iubeşte, şi nu de

cel ce este iubit, atunci este posibil ca cineva să iubească pe toată lumea, chiar
şi pe duşmani. De fapt, este mai mult decât o posibilitate; este o poruncă
definitivă dată de Isus: ‘Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri,
binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă
pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc.’ Matei 5:44”

Dragostea nu se bucură de nelegiuire (v. 6)

“DRAGOSTEA NU SE BUCURĂ DE NELEGIUIRE, chiar şi atunci când o persoană trece
printr-o nenorocire pe care o merită. Dragostea este îndurerată din cauza păcatului, efectelor lui,
şi durerea provocată de o lume căzută. Dragostea caută să împece pe alţii cu Dumnezeu.”

14. Cum vom putea noi vreodată să ne iubim duşmanii? Citeşte Matei 5:44-48 şi Iacov 4:17?
 31

Dragostea se bucură de adevăr (v. 6)

“DRAGOSTEA SE BUCURĂ DE ADEVĂR, chiar dacă este mai uşor şi mai profitabil să
minţi. Dragostea se bucură când adevărul este cunoscut, chiar dacă acesta conduce la împrejurări
adverse, răzbunare, sau persecuţie.”

15. De ce nu ne este întotdeauna uşor să spunem adevărul sau să facem ceea ce este drept?
Citeşte Matei 10:34-38.

Dragostea acoperă pe totul

“DRAGOSTEA ACOPERĂ TOTUL, chiar şi atunci când dezamăgirile ne copleşesc.
Dragostea tolerează, are răbdare cu ceilalţi care nu pot fi înţeleşi uşor, şi are o perspectivă
veşnică când este vorba de greutăţi. Dragostea îşi aminteşte că Dumnezeu este cel care dezvoltă
maturitatea spirituală în împrejurările grele.

16. Când vin încercări grele în viaţa noastră, ce ne dă curajul de a le suporta, de a le răbda, şi de a
nu fugi de ele? Citeşte Iacov 1:2-4.

Dragostea crede totul (v. 7).

“DRAGOSTEA CREDE TOTUL, chiar şi când acţiunile altora par confuze şi simţi că nu
poţi să ai încredere în nimeni. Dragostea acceptă cu încredere, nu judecă motivele oamenilor, şi
îi crede pe alţii până la proba contrarie. Chiar şi la proba contrarie, dragostea caută să ajute pe
această persoană să fie demnă de încredere.”

17. Cum poţi să continui să crezi pe cineva care te-a minţit şi continuă să te mintă?

Dragostea nădăjduieşte totul (v. 7).

“DRAGOSTEA SPERĂ TOTUL, chiar şi atunci când nimic nu pare să meargă bine.
Dragostea aşteaptă ca planul lui Dumnezeu să fie împlinit şi anticipează lucrul cel mai bun
pentru cineva. Cu încredere, dragostea îi încredinţează pe alţii Domnului, pentru a face voia Lui
perfectă şi suverană în vieţile lor.

18. Când o persoană trăieşte în păcat şi situaţia pare fără speranţă, cum poate să ne încurajeze
Psalmul 32, cu versetul 1?

“El promite să fie mai mare decât orice imposibilitate

pentru că El este dragoste…
şi dragostea găseşte o scăpare în timp.
Dragostea nu se sperie.
 32
Zideşte poduri şi nu ziduri.
Nu renunţă niciodată.
Întotdeauna continuă.
Aşteaptă cu speranţă încăpăţânată şi puternică,
Chiar şi ani la rând.

Dragostea suferă totul (v. 7).

“DRAGOSTEA ÎNDURĂ TOATE LUCRURILE, mai ales atunci când crezi că nu mai
poţi, nici când este vorba de oameni, nici când este vorba de împrejurări. Dragostea rămâne
tare în ciuda suferinţelor sau greutăţilor, şi întoarce binecuvântări în timpul acestor încercări.
19. Ce putem învăţa de la Hristos despre cum să suferim, suportăm un
tratatement nedrept? Citeşte
1 Petru 2:23.

Dragostea nu va pieri niciodată (v. 8).

“DRAGOSTEA NU VA PIERI NICIODATĂ, chiar şi atunci când simţi că îţi este de ajuns, şi
că situaţia pare fără speranţă. Dragostea nu se va prăbuşi în ciuda presiunilor sau a greutăţilor.
Dragostea rămâne credincioasă până la moarte.”

20. Aminteşte-ţi Ieremia 31:3? Ce fel de dragoste arătăm noi atunci când dragostea lui
Dumnezeu ne conduce vieţile?

Dumnezeu ne porunceşte să îi iubim pe alţii, iar acest lucru îi include şi pe duşmanii noştri şi
pe cei care sunt greu de iubit. Este acest lucru o imposibilitate? Chiar şi cu ajutorul şi puterea lui
Dumnezeu, vom putea noi vreodată să iubim pe toată lumea? Dragostea lui Dumnezeu nu este un
sentiment, ci o acţiune. Este o alegere. Ni se porunceşte să îi tratăm pe alţii aşa cum ne tratează
Hristos pe noi (Ioan 15:12). Dragostea creştină este o acţiune, un act al voinţei. Vrem să îi tratăm
pe alţii aşa cum ne tratează Hristos pe noi.

“Poţi învăţa să iubeşti, chiar şi atunci când începi cu puţin sau fără
nici un impuls emoţional. Cu alte cuvinte, poţi alege să iubeşti. Şi Dumnezeu
îţi dă harul să faci acest lucru.
Dragostea nu este o emoţie; şi nici iertarea. Biblia ne porunceşte să
scăpăm de amărăciune; trebuie să iertăm pe alţii, că ne cer iertare sau nu.
Totuşi mulţi creştini cred că ei nu pot ierta decât dacă simt acest lucru! Ei
cred că dacă iartă atunci când nu simt acest lucru, atunci ei sunt ipocriţi.
Totuşi, dacă iertarea ar fi o emoţie, Dumnezeu ne-ar porunci să
facem ceea ce este imposibil. Tu ştii că nu poţi să-ţi controlezi emoţiile. Nu-ţi
poţi forma emoţiile drepte de unul singur. Dar Dumnezeu nu-Şi bate joc de
tine când îţi spune să ierţi; tu poţi alege să faci acest lucru, că simţi sau nu.
Niciodată să nu încerci să te eschivezi din faţa poruncii lui Dumnezeu
folosindu-te de scuza că nu simţi că trebuie să Îl asculţi.”
 33

Din inima mea
Acelea care mă cunoaşteţi, ştiţi că iubesc tenisul, sau mai bine zis îmi place să joc tenis. În timp ce
scriam această lecţie, mi-am dat seama că în tenis este ca şi în viaţă. În tenis, dragostea nu înseamnă
nimic; cu alte cuvinte, nu am nici un punct. În viaţă, dragostea nu înseamnă nimic pentru mulţi
oameni; ei nu au nici o idee despre ce înseamnă dragostea adevărată. În tenis, când serveşti bine,
deseori, pierzi jocul. În viaţă, când îi slujeşti pe alţii bine, deseori, tu eşti cel care ai pierdut.
Eu învăţ că, pentru a experimenta şi a arăta dragostea lui Dumnezeu în viaţa mea, trebuie să uit de
mine însămi şi să îi slujesc pe alţii.
CUM ARATĂ DRAGOSTEA? DRAGOSTEA ARATĂ CA ISUS!

Din inima ta
Îţi dai seama că dragostea este o alegere şi nu o emoţie? Îţi dai seama că trebuie să iubeşti, că
simţi acest lucru sau nu? Ce paşi vei face pentru a permite ca acţiunile tale să fie controlate de
Cuvântul lui Dumnezeu şi nu de emoţiile tale? Poţi să te angajezi să citeşti 1 Corinteni 13:4-8, zilnic,
timp de treizeci de zile şi să-I ceri lui Dumnezeu să facă acest pasaj parte reală în viaţa ta?
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 5

Bucuria – Neinfluenţată de oameni sau

împrejurări
“… înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse, şi desfătări vecinice în dreapta
Ta.” (Psalm 16:11).

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată va aduce o bucurie supranaturală în inima
mea. Această bucurie nu se vede, neapărat, pe faţa mea. Această bucurie este un zâmbet al
sufletului, care nu este influenţat de oameni sau de împrejurări.

Dragostea este esenţa ramurii din care va creşte toată roada. De asemenea, vom descoperi că
fiecare aspect al roadei Duhului Sfânt depinde de roada de dinainte. Bucuria creşte din dragoste.
Când dragostea lui Dumnezeu curge în vieţile noastre, bucuria copleşitoare a lui Hristos va fi
evidentă în vieţile noastre.
Isus a spus, “Eu amvenit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10:10). Hristos a venit
să ne dea nu doar viaţă veşnică în Cer ci şi viaţă din belşug aici pe pământ, o viaţă plină de bucurie.

1. Nu putem aştepta ca totul să meargă bine, pentru a ne bucura; lucrul acesta s-ar putea să nu se
întâmple niciodată. Care este porunca lui Dumnezeu cu privire la bucurie? Citeşte 1 Tesaloniceni
5:16 şi Filipeni 6:6.

2. Ce ar trebui să facă un creştin pentru a fi bucuros mereu? Citeşte Ioan 15:4, 5 şi 11 şi Psalm
16:11.

Una cu Hristos, ce bucurie divină!

Sunt al Lui şi El al meu.
Ce minune, Harul Său!
El este refugiul Meu.
Una cu Hristos până când viaţa-I gata,
Una cu Hristos pentru totdeauna.

3. Următoarele versete conţin adevăruri măreţe despre Dumnezeu. Cum ne pot ajuta aceste
adevăruri să fim plini de bucurie?
Psalm 34:8
 35

Psalm 145:17

Ieremia 31:3

Evrei 13:5 şi 6

4. Mulţi oameni îşi fac griji pentru fericirea lor.

(a) Care este diferenţa dintre bucurie şi fericire?

(b) Care este diferenţa dintre bucurie şi pace?

“Fericirea este provocată de lucruri care se întâmplă în jurul meu, şi

împrejurările o vor înăbuşi, dar bucuria curge chiar şi prin încercare;
bucuria curge în întuneric; bucuria curge noaptea cât şi ziua; bucuria
curge în mijlocul prigonirilor şi opoziţiei; este un izvor care nu încetează să
izvorască în inimă; este un izvor secret pe care lumea nu-l poate vedea şi
despre care nu ştie nimic. Domnul dă copiilor Lui bucurie, neîncetat, când
umblă în ascultare de El.”

5. Dumnezeu promite o bucurie cerească, o desfătare sacră; dar această bucurie nu este
ieftină. Ce te va costa? Citeşte Romani 12:1.

6. Această viaţă supusă mai poate fi numită o viaţă a “palmelor deschise”. Ce crezi că
înseamnă acest termen.

“Oricare… are fi sacrificiul pe care îl cere Dumnezeu de la

tine, … te vei ridica şi vei zice în inima ta, ‘Da, Doamne, primesc;
mă supun, , îmi dedic viaţa în umblarea pe această cale, şi să urmez
această Voce, şi să mă încred în Tine în ceea ce priveşte
consecinţele’? Dar tu spui, ‘Nu ştiu ce va vrea El. ‘ Nu, niciunul
dintre noi nu ştim acest lucru, dar ştim că, în mâinile Lui, vom fi în
siguranţă.”
7. Viaţa, deseori, este plină de stres, conflicte şi nelinişti. De ce ne fură aceste lucruri bucuria pe care
o avem? Citeşte Psalm 16:11.

8. Îi putem lăsa pe alţi oameni să ne fure bucuria, dar, adesea, noi ne-o furăm? Citeşte Psalm 51:1 şi
2.

“Dacă nu ai bucurie în religia, e posibil să fie o lipsă undeva

în creştinătatea ta.”

9. David nu şi-a pierdut mântuirea când a păcătuit, dar şi-a pierdut bucuria mântuirii (Psalm 51:12).
Ce înseamnă să-ţi pierzi bucuria mântuirii?

10. Păcatul ne fură bucuria. Cum poate fi bucuria noastră restaurată? Citeşte Psalm 51:3 şi 4 şi 1 Ioan
1:9.

11. Ce împrejurare sau persoană în viaţa ta îţi creează dificultăţi în a experimenta bucuria Domnului?

12. Citeşte versetele de mai jos. Cum poţi avea parte de bucurie dacă împrejurarea sau persoana nu se
schimbă?
Neemia 8:10

2 Corinteni 12:9 şi 10

“Arta vieţii constă în a primi fiecare eveniment care

are loc în viaţa noastră, cu o minte recunoscătoare,
încrezătoare în bine. Lucrul acesta ne va face să întinerim
în timp ce îmbătrânim, pentru că tinereţea şi bucuria vin
din suflet pentru trup mai mult decât din trup către suflet.
Cu această metodă şi artă şi temperament al vieţii, trăim,
chiar dacă suntem pe patul de moarte. Ne bucurăm
mereu, deşi suntem în mijlocul durerii; şi avem totul, deşi
suntem lăsaţi fără nimic.
 37
13. Fă o listă cu câţiva “hoţi de bucurie” cu care avem de-a face.

14. Pe de altă parte, fă o listă cu “dătători de bucurie” de care mulţi oameni au parte?

Am învăţat că, chiar de trec printr-o vale întunecată sau am parte de zile deprimante, pot avea
bucurie în mijlocul încercărilor mele. Următoarele trei puncte mă ajută să păstrez bucuria Domnului în
viaţa mea, în timpul momentelor dificile:

• Nu te mai uita la împrejurare, ci uită-te doar la Domnul.

• Trăieşte o zi pe rând.
• Numără-ţi binecuvântările.

15. Cum ne pot ajuta Isaia 26:3 şi Psalm 1:2 să nu ne mai uităm la oameni şi la împrejurări, şi să ne
uităm doar la Domnul?

16. Ce ne învaţă următoarele versete despre cum să trăim o zi pe rând – doar azi?
Filipeni 3:13 şi 14

Filipeni 4:6 şi 7

“Prea mulţi dintre noi ne fixăm ochii pe problemele

noastre – obstacolele – şi începem să măsurăm înălţimea
următoarei sărituri. Facând astfel, ne uităm din când în când la
Domnul doar pentru a ne asigura că El este conştient de
greutaţile pe care ni le provoacă aceste obstacole.”

17. Când ar trebui să ne numărăm binecuvântările? Citeşte 1 Tesaloniceni 5:18.

18. Putem fi creştini plini de bucurie sau creştini fără bucurie; alegerea este a noastră.
Descrie cum crezi tu că arată bucuria Domnului.
 38
19. Cineva zicea odată, “Bucuria este zâmbetul sufletului, iar pacea este seninătatea sufletului.”
Cunoşti pe cineva care are “zâmbetul sufletului” în viaţa lui sau ei, cineva care este plin de
bucuria Domnului? Descrie această persoană.

20. Gândeşte-te la cel mai nefericit creştin pe care îl cunoşti. Completează următoarele coloane,
având pe această persoană în mintea ta.

Fă o listă cu trăsăturile de caracter care fac din această Fă o listă cu trăsăturile de caracter pe care le-ar putea
persoană, o persoană dificilă. afişa dacă ar avea bucuria Domnului în inima ei(lui).

“Creştinismul nostru tinde să fie unul ‘la datorie’. Vrem să ne

facem datoria, mergem la biserică şi luăm parte la ceremoniile ce se
ţin. Dar inimile noastre sunt pline de greutăţi, de încercări, de
obstacolele pe care le prezintă situaţia, şi mergem pe drumul nostru
trişti, descurajaţi şi deprimaţi. Trebuie să învăţăm că adevăratul
creştinism nu poate fi separat de bucuria profundă; şi secretul acestei
bucurii stă în a ne uita în mod continuu la Dumnezeu, la dragostea
Lui, la scopul Lui, la voia Lui. Aşa cum ne uităm la El, ne vom şi
bucura, şi aşa cum ne vom bucura în voia Domnului, religia noastră
va avea un ton şi putere şi va atrage.”
 Din inima mea
Bucuria Domnului ar trebui să conteze în viaţa mea. Dacă Hristos nu
contează în viaţa mea, de ar dori cineva să aibă parte de Mântuitorul meu? Oamenii
mă privesc. Ce văd ei?
Am auzit ceva despre un decan al unei şcoli din Londra, Anglia, care trebuie
să fi fost un om neobişnuit de evlavios. El avea o expresie a feţei foarte bucuroasă.
Un copil credea că decanul mergea în fiecare seară în Rai ca să facă rost de această
expresie. Într-o zi cineva l-a întrebat pe decan despre motivul pentru care el era aşa
de bucuros. El a răspuns cu o afirmaţie uimitoare: “Bucuria este steagul care flutură
din castelul inimii tale când Regele este acasă.” Toţi cei ce locuiesc în Londra ştiu
că, atunci când Regina Elisabeta este acasă, un steag flutură deasupra Palatului
Buckingham.
Bucuria pe care o avea decanul vine din faptul că Hristos era acasă, în inima
lui. Ce ziceţi, doamnelor? Este Hristos acasă, în inima ta? Menţii tu o relaţie
apropiată cu El? Adu-ţi aminte: Fericirea depinde de împrejurări; bucuria depinde
de relaţia noastră cu Isus Hristos.
Alegerea este a noastră. Putem avea bucurie dacă o vrem.

Din inima ta
Ai învăţat că poţi avea bucurie în viaţa ta chiar dacă oamenii sau
împrejurările nu se schimbă? Ce trebuie să faci? Vrei să faci ceea ce ştii că
trebuie să faci? Care va fi rezultatul dacă nu vei face acest lucru (Iacov 4:17)
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 6

Pacea – Viaţa fără îngrijorare sau teamă

“Celui cu inima tare, Tu îi chezăsluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în
Tine.” (Isaia 26:3).

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg
dragostea necondiţionată. Această dragoste necondiţionată va aduce o pace de
neexplicat în sufletul meu, o seninătate care ma lasă să trăiesc fără îngrijorare sau
teamă. Viaţa care este plină de dragoste şi bucurie va avea parte şi de “pacea lui
Dumnezeu, care întrece orice înţelegere” (Filipeni 4:7)

Această pace este ceva de care fiecare creştin poate avea parte pentru că este o roadă a Duhului
Sfânt. Totuşi, nu este uşor de menţinut această pace pentru că ne luptăm în mod constant cu îngrijorarea,
teama, dezamăgirea şi alte presiuni. Domnul ne-a spus că drumul nostru pe pământ va fi plin de
încercări şi prigoniri, aşa că ne-a dat 366 de versete în care se spune “nu te teme”, care să ne ajute să
avem pace. Gândeşte-te la lucrul acesta: 366 de versete în care se spune “nu te teme”, câte un verset
pentru fiecare zi a anului, chiar şi pentru anul bisect!
Cineva zicea odata, “Pacea înseamnă să fim proprietari conştienţi ai unor resurse bune.” Noi avem
toate resursele de care avem nevoie în Cuvântul lui Dumnezeu pentru a avea pace cu Dumnezeu, pacea
Domnului (pace personală) şi pace cu ceilalţi. Să vedem cum este posibil să avem această pace.

Pace cu Dumnezeu
Primim pace cu Dumnezeu în momentul în care suntem mântuiţi.

1. Cum ni-l descrie Biblia pe păcătos înainte ca acesta să fie mântuit?

Citeşte Isaia 57:20 şi 21 şi Romani 3:17.

2. Descrie calea prin care un om poate avea pace cu Dumnezeu? Citeşte Efeseni 2:13 si 14 si Romani
5:1.

3. Eşti o persoană fără odihnă, tulburată, fără pace? Ai dori să ai pace cu Dumnezeu? Dacă răspunsul
tău este da, te poţi ruga cam aşa: “Doamne, Isuse, ştiu că sunt un păcătos şi am nevoie de iertarea
Ta. Cred că ai murit pentru păcatele mele. Chiar acum deschid uşa vieţii mele şi Te primesc ca
Mântuitor şi Domn. Ia controlul vieţii mele; ia neliniştea mea şi înlocuieşte-o cu bucuria şi pacea
Ta. Fă să fiu ceea ce vrei Tu să fiu.” Spune cuiva ceea ce ai făcut, ca această persoană să te poată
ajuta să creşti în credinţa ta în Hristos.
 41

“Nu este o sete a sufletului mai mistuitoare decât dorinţa de a fi iertat… Să te

poţi uita la faţa lui Dumnezeu, şi să ştii prin cunoştinţa credinţei că nu nimic nu
stă între El şi sufletul tău, înseamnă să ai parte de pacea deplină pe care o poate
cunoaşte sufletul. Mai presus de orice, iertarea este primirea în părtăşie deplină
cu Dumnezeu.”

Pacea Domnului
Pacea Domnului este pacea pe care o dă Dumnezeu în viaţa de creştin.

4. O dată ce suntem copiii lui Dumnezeu şi avem pace cu El, El ne spune că putem avea pacea
Domnului. Cine dă această pace? Citeşte Filipeni 4:7.

5. Cum defineşti tu pacea Domnului?

6. Putem noi să avem această pace tot timpul, sau este păstrate pentru momente de nelinişte şi de
criză? Citeşte Isaia 26:3 şi explică răspunsul tău.

Când pare că fiecare suport al vieţii cade,

Şi viaţa e o mare zbucimată,
Atunci eşti tu o minune păstrată de Dumnezeu,
Împlinită, liniştită şi slobodă.?

7. Ai găsit cheia păcii pentru inima ta? Care este planul tău?

8. Ce înveţi din Coloseni 3:15 despre a avea parte de pacea lui Dumnezeu?

9. Când este cel mai posibil să pierzi pacea lui Dumnezeu din viaţa ta?

10. Care este un motiv pentru care, în momentul acesta, nu ai pace ci eşti neliniştită?

11. Multe lucruri ne pot priva de pace, dar eu cred că îngrijorarea şi teama sunt cele mai cunoscute din
ele.
(a) Din ce motive te îngrijorezi tu?
 42
(b) Din ce motive de temi?

“Este Piratul sufletului. Nu îţi vrea banii. Nu îţi vrea diamantele. Nu îţi
vrea maşina. Vrea ceva mult mai preţios. Îţi vrea pacea minţii tale – bucuria ta.
Numele ei?
Teama
… Nu vrea să faci călătoria până la munte.
Se gândeşte că dacă te poate tulbura puţin, nu te vei mai uita spre vârf şi
că te vei mulţumi cu o existenţă monotonă pe terenurile plate.”

12. Cineva a calculat că doar 8 la sută din lucrurile pentru care ne facem griji, se întâmplă. Ce îi
spunem noi lui Dumnezeu când ne îngrijorăm? Citeşte Matei 6:25-30.

“Să ai pace perfectă în mijlocul valurilor vieţii zilnice este

un secret care se merită cunoscut. Care este folosul
îngrijorării? Nu a întărit niciodată pe nimeni; nu a ajutat pe
nimeni niciodată să facă voia lui Dumnezeu; nu a găsit
niciodată o scăpare din perplexitate. Îngrijorarea strică vieţilor
care, altfel, ar fi folositoare şi frumoase. Neliniştea, anxietatea,
şi grijile sunt interzise în mod absolut de Domnul nostru care a
spus: “Nu vă îngrijoraţi dar (adică, nu fiţi neliniştiţi deloc),
zicând: ‘Ce vom bea?’ Sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’”

13. Câteodată simţim că Dumnezeu ne-a uitat şi că nu mai este nimeni care să ne ajute. Cum ne
dovedeşte Matei 10:29-31 că acest sentiment nu este adevărat?

14. Dacă Hristos ştie şi este preocupat chiar şi de cele mai mici detalii din vieţile noastre – inclusiv de
numărul firelor de păr – atunci de ce ne îngrijorăm? (Max Factor de la Hollywood a angajat pe
cineva care să numere firele de păr din cap ale unei doamne. Numărul a fost de 135 168.)

15. Ce spun Filipeni 4:6 şi 7 că trebuie să facem pentru ca pacea lui Dumnezeu să domnească în
inimile noastre?
(a) Nu trebuie să ___________________________________________________________

(b) Trebuie să ___________________________________________________________

(c) Trebuie să____________________________________________________________

 43
(d) Atunci vom avea ______________________________________________________

Pace cu alţii
Nu avem nevoie să mai definim pacea cu ceilalţi; ştim ce înseamnă. Ceea ce avem nevoie să ştim
este cum să o aplicăm. Dacă nu ai pace cu Dumnezeu, pacea lui Dumnezeu în inima ta, este îndoielnic
că vei avea parte de pace în relaţiile tale cu ceilalţi.

16. (a) Pacea cu ceilalţi este facultativă sau o poruncă?

_____________________.

(c) De ce contează cum ne înţelegem cu ceilalţi oameni? Citeşte Marcu 9:50; Romani 12:18; 1
Tesaloniceni 5:13.

“ Pacea este ceva spre care ţintim dinadins. Nu are loc la întâmplare.
Aşadar, este înţelepciune, în porunca: ‘… caută pacea, şi aleargă după ea!’
(Psalm 34:14)”

17. (a) Este cineva în viaţa ta cu care nu eşti în relaţii bune? _____________
(b) Ce poţi face pentru a te împăca cu această persoană? Citeşte Matei 5:22 şi 23.

“Biblia ne învaţă că pacea lui Dumnezeu nu trebuie să întreacă doar orice

înţelegere. Oamenii care mârâie şi latră unul la altul merită să trăiască o viaţă
de câine.

18. Eşti de acord cu afirmaţia următoare: “Cred că lucrul care strică în relaţiile personale mai mult
decât orice altceva este egoismul”? De ce sau de ce nu? Citeşte Filipeni 2:3 şi 4.

Bunul simţ ne spune că un duh smerit este mai sensibil decât o încăpăţânare de neclintit.

“Povestea este despre două capre de munte care se apropie una de alta pe o margine îngustă.
Dându-şi seama că nu este loc de trecut, au dat înapoi, apoi s-au confruntat, dar niciuna din ele nu s-
a lăsat. Din nou, au dat înapoi, s-au pregătit şi şi-au lovit coarnele, dar fiecare stătea pe terenul ei.
Din nou, au plecat şi s-au pregătit; şi apoi ca Stânca Gibraltar au rămas neclintite. În cele din urmă,
cea sensibilă a îngenunchiat, şi a lăsat-o pe cealaltă să treacă urcându-se peste ea. Apoi, fiecare şi-au
urmat drumul lor cu veselie. Câteodată, şi noi trebuie să-I lăsăm pe oameni să calce peste noi.”
 44

Din inima mea
Toată lumea vrea pace, dar aşa de puţini oameni ştiu unde să o găsească. Chiar şi creştinii caută
pace cu disperare. Când intri într-o librărie creştină şi te uiţi peste o revistă creştină, observi că cele
mai bune cărţi, best-seller, vorbesc despre cum să te ocupi de stres, nelinişte, anxietate, şi restul
presiunilor vieţii. Creştinii cheltuiesc mii de lei pe cărţi care le spun cum să găsească pace. Şi, totuşi,
neglijează Cartea care promite pacea perfectă – Biblia.
Sunt aşa de bucuroasă, că acum mulţi ani, am învăţat cum să am pace în mijlocul furtunii. Am
învăţat că pot avea pace perfectă dacă mă gândesc la Hristos şi la promisiunile Lui preţioase, dacă mă
încred în El să facă pentru mine ceea ce eu nu pot să fac. Să vă reamintesc, din nou, de promisiunea
din Isaia 26:3: “Tu-I chezăşluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.” Cheia acestui verset este
încrederea. Nu mă va ajuta prea mult să mă gândesc la Hristos şi la Cuvântul Lui dacă nu cred, cu
adevărat, că El poate face imposibilul.
“Doamne, cred; ajuntă necredinţei mele.”

Din inima ta
Ai pace cu Dumnezeu, pacea lui Dumnezeu şi pace cu alţii?
Unde, în viaţa ta, nu ai parte de pace? Ce paşi ai nevoie să faci pentru a avea pacea perfectă a lui
Dumnezeu în viaţa ta?
 45
PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 7

Îndelunga răbdare – Să continui să mergi

înainte cu un cuţit în inima ta
“… să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o, cu
toată smerenia şi blândeţa, cu îndelungă răbdare, îngăduiţi-vă unii pe alţii în
dragoste.” (Efeseni 4:1, 2).

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată mă va ajuta să tolerez oamenii şi împrejurările pe
care înainte nu puteam să le îngăduiesc. Voi înţelege cu adevărat ce este îndelunga răbdare.

Îndelunga răbdare este un cuvânt pe care îl folosim des, şi, din nefericire, este o experienţă la care
creştinii nu sunt pricepuţi. Cuvântul folosit cel mai des astăzi este răbdare. Cineva zicea, “Răbdarea
înseamnă să nu critici sau să enervezi atunci când eşti criticat şi enervat; înseamnă să îi tolerezi pe
oamenii enervanţi, supărători; înseamnă să stai liniştit şi să-ţi aştepţi rândul; înseamnă tăria de a merge
mai departe când vrei să renunţi.”
În lecţia aceasta vom învăţa cum să beneficiem din faptul de a fi îndelung răbdători cu alţii şi, de
asemenea, cu Dumnezeu.

1. Ce imagini îţi vin în minte când vezi cuvântul “îndelungă răbdare” sau “rabdare”?

2. (a) Când ai citit în lecţia 4 despre îndelungă răbdare, la ce nivel te aflai în domeniul acesta?

(b) În ultimele două săptămâni te-ai îmbunătăţit în domeniul acesta?

3. Dacă dragostea, bucuria şi pacea umplu vieţile noastre, cum va afecta această roadă răbdarea
noastră cu alţii?

4. Răbdarea este o roadă a Duhului Sfânt, dar ce o va face să crească mai puternică în vieţile
noastre? Citeşte Iacov 1:2 şi 3.
 46

“Răbdarea înseamnă mai mult decât îndurare. Viaţa unui sfânt se află în mâinile lui Dumnezeu
aşa cum sunt arcul şi săgeata în mâinile unui arcaş. Ţinta lui Dumnezeu este una pe care sfântul
nu o poate vedea, şi El întinde şi întinde, şi din când în când sfântul spune: -- “Nu mai suport.”
Dumnezeu continuă să întindă până când scopul Lui este în faţa Lui, apoi dă drumul.
Încredinţează-te în mâna lui Dumnezeu. Pentru ce ai nevoie de răbdare acum? Menţine relaţia ta
cu Isus Hristos prin răbdarea credinţei. “Deşi mă va distruge, totuşi Îl voi aştepta.”

Răbdare cu Dumnezeu
5. (a) Care este numele omului din Biblie care a îndurat mai multe încercări decât oricine
altcineva?

_____________

(b) Pentru ce este el cunoscut? Citeşte Iacov 5:11

6. De ce ne este aşa de greu să avem răbdare cu Dumnezeu când trecem prin încercări?

7. Dumnezeu I-a luat totul lui Iov, tot ce avea el, dar Iov a avut răbdare cu Dumnezeu. Care a fost
atitudinea lui Iov?
Iov 1:21

8. Descrie schimbarea atitudinii lui Iov începând cu Iov 2:10 până la Iov 3:1-3, 11.

“Când a învăţat Iov ce este răbdarea? Când era cu turmele lui sau
cu cămilele lui sau cu copiii lui, când sărbătoreau? Nu, a învăţat acest
lucru stând în cenuşă, şi scărpinându-se cu ciob, şi având inima mâhnită
deoarece copiii lui muriseră. Răbdarea este o perlă care se găseşte în
mările adânci ale greutăţilor, şi doar harul o poate găsi acolo, aduce la
suprafaţă, şi pune la gâtul credinţei.

9. Când nu primim răspunsuri la rugăciunile noastre, încrederea noastră poate să slăbească şi

putem începe să cerem răspunsuri de la Dumnezeu. Ce I-a cerut Iov lui Dumnezeu? Citeşte Iov
10:1 şi 2.

10. Dumnezeu este tăcut de-a lungul cărţii Iov până în capitolul 38. Când Dumnezeu ne cere să
suferim îndelung, şi, de asemenea, El este tăcut o perioadă de timp, ce suntem ispitiţi să
credem?
 47

11. Majoritatea dintre noi, probabil, am avut parte de momente mai întunecate în vieţile noastre,
când nu am putut vedea mâna lui Dumnezeu, când părea că El ne-a părăsit. Dacă ai trecut prin
asta, poţi să exprimi, cu cuvintele tale, ce ai simţit?

“Nu este răbdare mai grea decât aceea care îndură, ‘văzându-L pe El
care este invizibil’; este aşteptarea speranţei.”

12. (a) I-a explicat vreodată Dumnezeu lui Iov motivul pentru care a trecut prin
încercarea prin care a trecut?
Citeşte Iov 38 – 41

(b) Cum l-a mustrat Dumnezeu pe Iov în capitolul 40, versetele 1 şi 2?

13. Ce a învăţat Iov din îndelunga lui răbdare? Citeşte Iov 42:1-6.

“Încercările extraordinare nu sunt întotdeauna o pedeapsă pentru

păcate extraordinare, ci, câteodată, sunt încercări ale unor haruri
extraordinare. Dumnezeu are multe instrumente ascuţite, şi pile dure
cu care îşi slefuieşte bijuteriile Sale; iar cu aceia pe care îi iubeşte în
mod deosebit, şi pe care-I vrea să strălucească, îşi foloseşte
instrumentele cel mai des.”

14. Cum te evaluezi când este vorba de răbdarea ta cu Dumnezeu?

Răbdarea cu alţii
15. În ce fel de situaţii ai trecut tu sau prietenii tăi, în care a trebuit să ai mare răbdare?

16. Când crezi că ai prea multe încercări, ce te poate ajuta să-ţi schimbi perspectiva?

17. Cum afectează răbdarea noastră pe aceia care ne rănesc în mod intenţionat? Citeşte Romani
12:20.
 48

18. Ce ne învaţă experienţa lui Iosif despre cum să lăsăm împrejurările noastre în mâna lui
Dumnezeu şi, apoi, cu răbdare să aşteptăm ce face Dumnezeu? Citeşte Geneza 50:20.

Dacă Iosif nu ar fi fost prizonier în Egipt, el nu ar fi ajuns niciodată la

conducere în Egipt. Lanţul de fier de la picioarele lui, l-a condus spre lanţul de
aur de la gâtul său.

19. Efeseni 4:2 şi 3 ne spun să avem răbdare unii faţă de alţii. Cum poţi să ai continui să ai răbdare
cu o persoană care nu-şi ţine cuvântul în mod repetat? Citeşte 1 Petru 4:8.

Dacă ai învăţat să umblii

Puţin mai bine decât mine,
Ai răbdare când mă împiedic şi
Să ştii că doar atunci când fac tot ceea ce pot şi încerc
Pot să ating ţelul
Spre care amândoi ne luptăm.

Dacă prin experienţă, sufletul tău

A câştigat înălţimi pe care eu
De-abia le pot zări,
Ridică-ţi mâna şi arată drumul,
Ca să nu mă îndepărtez de la el,
Şi mergi un kilometru cu mine.

20. În loc să fim enervaţi de acţiunile altora, cum ar trebui să ne uităm la situaţie? Citeşte Coloseni
3:13.

21. Când obosim aşteptând ca Dumnezeu să schimbe o persoană sau o situaţie, ce suntem tentaţi –
ca Avraam şi Sara- -- să facem? Citeşte Geneza 16:1 şi 2.

22. (a) Cine este persoana cea mai dificilă din viaţa ta, persoana cu care trebuie să ai rabdarea cea
mai mare? Scrie iniţialele acestei persoane în spaţiul liber.____________
(b) Ce aştepţi de la această persoană?

(c) A spus Dumnezeu că poţi să aşteptări de la această persoană?

 49
“Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea” (Psalm 62:5).

Din inima mea
Citeam odată că răbdarea înseamnă să accepţi o dificultate fără să să-I dai lui Dumnezeu un termen
limită pentru a o îndepărta. Vreau răbdare; am nevoie de răbdare. Totuşi, nu-mi place procesul prin care
aceasta se dezvoltă în viaţa mea. De obicei, este un process lent, şi eu o vreau acum. Pot să mă gândesc
la un abţibild care spune, “Doamne, dă-mi răbdare, -- şi dă-mi-o acum!” Este greu să ai răbdare şi să
înveţi să aştepţi într-o societate grăbită, hai-hai.
Cu ceva timp în urmă Dumnezeu mi-a trimis ceva în viaţă, ceva ce mi-a fost greu să accept. Am
început să am parte de o oboseală constantă şi a trebuit să renunţ la activităţile de care mă bucuram într-
adevăr. La început, nu am mai jucat tenis; apoi, a trebuit să renunţ la lecţia Biblică cu doamnele. Îmi tot
spuneam, “Doamne, de ce îmi faci asta?” În Cuvântul Lui am găsit următoarele răspunsuri: “Mai încet;
vreau să vezi şi să cunoşti nişte lucruri!”

Stai liniştită, şi vezi – Exodul 14:13

Fii liniştită, şi cunoaşte – Psalm 46:10

Acum văd că Dumnezeu nu trebuie să-mi dea mie răspunsuri; El doar vrea ca eu să cunosc că, în
timp ce aştept, pot avea încredere în El.

În fiecare viaţă
Este o pauză care este mai bună decât graba,
Mai bună decât cea mai măreaţă lucrare;
Această pauză este liniştea în faţa voii Suverane.
Este o tăcere care este mai bună decât un discurs fierbinte,
Mai bună decât un oftat sau un strigăt pustiu;
Înseamnă să fii liniştit în faţa voii Suverane.

Pauza şi tăcerea cântă un cântec dublu

La unison jos şi mult.
O, suflete de om, planul lucrător al lui Dumnezeu merge
Mai departe, şi nici nu are nevoie de ajutorul omului!
Stai liniştit, şi vezi!
Fii liniştit, şi cunoşte!

Din inima ta
Ai ajuns vreodată într-o stare aşa de jos încât ai renunţat la Dumnezeu şi ai hotărât că El nu te va
ajuta? Ce lucru ai învăţat din lecţia aceasta care poate să-ţi reînnoiască credinţa şi încrederea în
Dumnezeu? Scrie iniţialele a trei persoane cu care trebuie să ai mai multă răbdare.
 50
PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 8

Bunătatea – Să fii bună, tandră şi

iertătoare
“Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, iertaţi-vă unul pe altul, cum
v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:1, 2).

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată mă va schimba. Nu numai că voi putea să-I tolerez pe
oamenii pe care nu-I puteam tolera înainte, dar mă voi afla în situaţia în care voi fi bună şi blândă cu
ei.

În Versiunea King James cuvântul “blândeţe” este adesea tradus “bunătate” în alte versiuni.
Blândeţea este bună, şi bunătatea este blândă. În această lecţie vom folosi ambele cuvinte.

1. Scrie definiţia ta despre blândeţe sau bunătate.

“ … ‘Rămâi dur şi tandru’ – dur cu tine însuţi şi tandru cu ceilalţi. Acesta este duhul blândeţei.”

2 Când te gândeşti la cuvintele “bunătate” şi “blândeţe”, ce prieten, figură naţională sau personaj Biblic
îţi vine în minte?

3 Care sunt asemănările între bunătate şi milă?

4 Ce legătură are Luca 6:31 cu faptul de arăta bunătate faţă de alţii?

“Blândeţea este ilustrată prin felul în care ne ocupăm de o cutie cu pahare

de cristal foarte delicate; înseamnă să recunoşti că personalitatea umană este de
valoare dar fragilă, şi trebuie să o abordezi cu grijă.”

5. Ce altceva mai implică bunătatea? Citeşte Efeseni 4:32

“Fii bun. Aminteşte-ţi că fiecare persoană pe care o întâlneşti trece printr-o luptă grea.”
 51

6. CiteşteMatei 5:43-48. Cum este posibil ca un credincios să fie asemănător cu un necredincios după
versetele 46 şi 47?

7. Când trăim o viaţă controlată de Duhul Sfânt, cum vom arăta noi bunătate într-un mod supranatural?
Citeşte Matei 5:43 şi 44 şi 1 Petru 2:20.

“… Bunătatea trebuie să fie în aşa fel încât să putem iubi chiar şi pe duşmanii
noştri, să îi binecuvântăm pe cei ce ne blesteamă, să facem bine celor ce ne urăsc, să
ne rugăm pentru cei ce ne dispreţuiesc şi ne persecută. … Ca să trăieşti aşa, trebuie
să ai curaj. Lucrul acesta înseamnă că unii din cei cărora le vom arăta bunătate, ne
vor întoarce spatele sau ne vor lovi pe la spate. Lucrul acesta înseamnă că
întotdeauna vom fi neglijaţi sau ignoraţi, şi că cele mai bune intenţii ale noastre vor fi
înţelese greşit.”

8. Conform versetului Matei 18:21 şi 22, de câte ori ar trebui să iertăm pe cineva?

9. Henry Ward Beecher a spus, “Deşi lumea are nevoie de mustrare şi… corectare, are mai multă
nevoie de bunătate.” Ce fel de duh trebuie să dezvoltăm pentru a continua să arătăm bunătate când
ştim că unii oameni nu vor fi recunoscători? 2 Timotei 2:24

10. Când ne iubim duşmanii, poate că ei nu ne vor răsplăti cu dragostea lor. Când suntem buni cu
prietenii noştri, poate că ne vor lovi pe la spate. Cum ne încurajează versetul din Galateni 6:7 să
continuăm să semănăm dragoste şi bunătate?

“Dumnezeu are o metodă secretă prin care îşi răsplăteşte sfinţii: El are
grijă ca ei să devină primii beneficiarii ai binefacerilor lor.”

11. Cum vede Domnul Isus Hristos bunătatea noastră faţă de alţii? Citeşte Matei 25:35-40.

12. Bunătatea spune ceva despre pace, ridică poveri, inspiră pe cei descurajaţi. Deseori, este secretă şi
văzută doar de Dumnezeu. Majoritatea oamenilor sunt prea ocupaţi să fie buni. Care ar fi câteva
modalităţi prin care am putea să arătăm bunătate celorlalţi, dacă ne-am folosi timpul pentru acest
lucru?
 52

13. Citeşte Matei 11:28 şi 29. Cum Îl descriu aceste versete pe Domnul Isus Hristos?

Sintagma “blând şi smerit” din aceste versete ar putea fi tradusă “Bun şi smerit”. Iată o altă înţelepciune
a acestei sintagme:
“… Noul Testament Sirian traduce cuvântul “blând” drept ‘liniştitor’; iar expresia lui Isus este, ‘Veniţi
la Mine… şi vă voi da odihnă … căci Eu sunt liniştitor… şi veţi găsi odihnă pentru voi înşivă.’ Întreaga
atitudine a lui Hristos era de aşa natură încât oamenii, adesea, aveau pace în prezenţa Lui.

14. Dacă suntem blânzi, buni şi asemănători lui Hristos în atitudini, cum va afecta lucrul acesta pe cei
din jurul nostru?

15. Când oamenii sunt împreajma ta se simt ei liberi? Evaluează-ţi atitudinile şi acţiunile. De ce crezi că
oamenii se simt sau nu liberi când sunt împreajma ta?

16. Crezi că eşti blândă şi bună cu ceilalţi? Dacă răspunsul tău este “nu”, iată două lucruri care te pot
ajuta să îţi dezvolţi un duh blând.
- Hotărăşte-te dacă vrei să fii blândă şi bună când ai de a face cu ceilalţi sau dacă vrei să continui cu
atitudinea ta de “Asta sunt, şi gata; spun ceea ce simt.”
- Pune aceste întrebări unei persoane care este cinstită cu tine: Vorbesc cumva pe şleau şi sunt dură cu
oamenii? Sunt cumva dogmatică şi intimidez?

Aceasta este calea admirabilă şi măreaţă: ‘Şi robul Domnului nu trebuie să se

certe; ci să fie blând cu toţi, … plin de îngăduinţă răbdătoare. – II Timotei
2:24’.”

17. “Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii.”
(1 Tesaloniceni 2:7). Cum se îngrijeşte o mamă iubitoare de copiii ei?

18. Dă un exemplu care să aibă legătură cu blândeţea unei mame atunci când are de-a face cu ceilalţi?

Cineva zicea o dată, “Blândeţea înseamnă să te apleci pentru a încuraja pe cel de lângă tine.” Cred
că următoarea întâmplare, spusă de Jerry Jenkins, reprezintă o imagine frumoasă a blândeţii – o inimă
care se-ngrijeşte.
“Acum vreo doi ani, eram la o convenţie aşteptând să discut cu Roosevclt Grier, fostul jucător de
fotbal, un jucător solid, care a devenit un pastor. Cu puţin înainte să ajung la el, o femeie şi-a adus fiul
său, un adolescent, care avea sindromul Down. Venise să dea mâna cu pastorul şi să ia un autograf.
 53
Omul acesta faimos ar fi putut să zâmbească, să dea mâna cu el, şi să-şi dea autograful. Dar el a
făcut mai mult. A îngenunchiat întâlnind ochii băiatului. Rosey, bărbatul, şi-a pus braţul în jurul lui, l-a
tras aproape de el, şi I-a vorbit încet. Nu m-am putut abţine. M-am apropiat şi mai mult.
“Eşti Creştin?” A întrebat Rosey
“Da, domnule.”
“Slavă Domnului. Pot să mă rog cu tine?”
Băiatul era copleşit. Nu a putut decât să dea din cap în semn de aprobare. În timp ce se rugau, mama
lui suspina. Când a încercat să-I mulţumească lui Rosey, acesta I-a făcut cu ochiul. Apoi, către băiat,
acesta a spus, ‘Acum ai grijă de mama ta, auzi?’
‘Da, domnule.’
Ce bine ar fi să fim prinşi fiind mai buni decât bun.

Din inima mea
În timp ce scriam lecţia aceasta umătorul cântec nu-mi dădea pace:
Arată un pic de dragoste şi bunătate,
Nu te ţine de mână cu orbirea urii
Ia un pic de timp să ai bucurie,
Şi zâmbeşte;
Cântă puţin când te simţi singur,
Dă un ajutor unui prieten împovărat –
Aşa poţi să aduci fericire în lume!
Nu ar fi minunat dacă noi toţi am arăta puţin mai multă dragoste şi bunătate în fiecare zi?
Dumnezeu ne-a dat daruri şi talente, dar un dar pe care toţi îl putem avea este bunătatea. Totuşi, am aflat
că acest dar este valoros doar atunci când îl dăruiesc. Nu-I voi fi niciodată prea în vârstă pentru a putea
fi bună; iar tristeţea, oboseala şi slăbiciunea nu pot fi o scuză pentru mine ca să nu arăt bunătate.
Aminteşte-ţi că Isus a spus, “… oridecâteori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte
neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.” (Matei 25:60).
“Doamne, ajută-mă să arăt puţin mai multă dragoste şi bunătate în fiecare zi!”

Din inima ta
Ai aceeaşi imagine despre blândeţe şi bunătate pe care ai avut-o la începutul acestei lecţii? Ce
credeai înainte de a studia această lecţie? Ce crezi acum?
 54
PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 9

Facerea de bine – Îţi place ideea de a fi

slujitoare?
“Îi veţi cunoaşte după roadele lor… Tot aşa, orice pom bun face roade bune,
dar pomul rău face roade rele” (Matei 7:16, 17)

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată mă va schimba. Nu numai că voi putea să-I tolerez pe
oamenii pe care nu-I puteam tolera înainte, dar mă voi afla în situaţia în care le voi face bine.

Un pom fructifer sănătos va face roade bune. Un credincios controlat de Duhul Sfânt va aduce
roadă bună. “Roada Duhului Sfânt este dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătatea, facerea de
bine…” (Galateni 5:22). Unul din testele cele mai clare, care scot la iveală cât de bună este o persoană,
este roada pe care o aduce.

1. Bunătatea şi facerea de bine sunt foarte apropiate; câteodată este greu să faci diferenţa între ele.
(a) Ce definiţie ai dat bunătăţii în lecţia 8?

(b) Ce definiţie ai da facerii de bine?

2. Ce spune versetul din Faptele Apostolilor 10:38 despre faptele Domnului Isus?

3. Când am fost “creaţi în Hristos Isus” (mântuiţi), care era scopul lui Dumnezeu pentru vieţile
noastre? Citeşte Efeseni 2:8-10.

“Dumnezeu dă talentul,
Dar nu fără mâna omului; El nu a creat viorile lui
Antonio Stradivari fără Antonio.”

4. Citeşte Efeseni 2:10 din nou. Ce spune sintagma “să umblăm în ele” despre facerea de fapte
bune?

“Merg în direcţia în care mergi şi tu, deci hai să ne ţinem de mână. Tu mă

ajuţi pe mine şi eu te ajut pe tine. Nu vom fi aici prea mult, căci, în curând, moartea,
sora cea bâtrână şi bună, se va întoarce şi ne va legăna să adormim. Să ajutăm unii
pe alţii cât putem.”
 55
5. În Timotei 5:10 Pavel spunea că văduvele trebuie să fie “cunoscute pentru faptele … bune”.
Care sunt lucrurile pe care le-a enumerat Pavel şi care făceau parte din traiul zilnic al unei
văduve?

6. Ce legătură are această lecţie cu femeile casnice care simt că le-ar plăcea un mediu mai plăcut în
care să-şi facă faptele bune?

7. Femeile casnice, câteodată, se simt puţin invidioase pe femeile necăsătorite şi pe cele cu carieră,
gândindu-se că vieţile acestora sunt mai palpitante. Dacă eşti o femeie casnică şi o mamă, vezi
în această poziţie, o ocazie să faci faptele bune pe care “le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca
să umblăm în ele”? De ce simţi aşa?

M-am gândit că următoarea anectodă va face plăcere câtorva dintre tinerele mame.:
“Nişte cetăţeni au primit o scrisoare de la nişte prieteni care locuiau în alt oraş. În această
scrisoare, un cuplu fericit au anunţat venirea pe lume a celui de-al patrulea copil. Oamenii care au
primit vestea au trimis părinţilor drept cadou un pătuţ. La două săptămâni, mama a răspuns cu
următoarele rânduri: “Mulţumiri, multe mulţumiri, şi din nou mulţumesc pentru pătuţ. Este de
foarte mare ajutor. Stau în el în fiecare după-masă şi citesc şi mă gândesc. Copiii nu se pot apropia
de mine, când stau în el’.”

8. Dacă te-ai gândit că “meseria” de casnică nu este una valoroasă, ce schimbări ar trebui să aibă
loc pentru ca tu să începi să gândeşti în felul acesta?

9. Galateni 6:10 ne spune că trebuie să ne gândim mai ales la fraţii noştrii credincioşi când facem
bine. Unele femei sunt aşa preocupate de ajutorarea altora că uită de prima lor responsabilitate.
De cine trebuie să ne îngrijim noi mai întâi? Citeşte 1 Timotei 5:8.

10. De cine altcineva trebuie să ne mai îngrijim? La cine se referă “toţi oamenii” din Galateni 6:10?

“Una este să faci bine câteodată; şi alta este să înfrunţi cu veselie prospectul de a
face o anumită faptă bună in fiecare zi, pe o perioadă nelimitată de timp, mai ales,
dacă aceste fapte sunt acceptate de oameni. Dar adevărata facere de bine nu se uită
la om, şi nici chiar la rezultatul faptei, şi anume, răsplata. Se uită doar la Dumnezeu,
şi, aflând zâmbetul Lui de aprobare, capătă puterea necesară de a merge mai
departe.”
 56

11. Dacă ţi-ar zice cineva că eşti o Dorca, ce ar spune lucrul acesta despre tine? Citeşte
Faptele Apostolilor 9:36.

12. Câteodată ne costă să facem bine. În loc să te numească Dorca, cum e posibil să iţi zică lumea?

13. Bunătatea ridică poveri şi îi ajută pe cei neajutoraţi. De cele mai multe ori, este făcută în secret
şi văzută doar de Dumnezeu. Mulţi oameni sunt prea ocupaţi ca să îi ajute pe alţii.
Recapitulează lucrurile cu care ai făcut o listă ăn capitolul 8, întrebarea 12. Ce alte fapte bune
mai poţi adăuga la această listă?

“Primeşte preţul faptelor bune în timp, gând, şi effort. Dar aminteşte-ţi

că atunci când ai ocazia să faci bine, Dumnezeu nu întrerupe planul Lui pentru
noi, ci, dimpotrivă, aceste fapte bune fac parte din acest plan. Întotdeauna
există timp pentru a face ceea ce vrea Dumnezeu să facem.”

14. Copilul lui Dumnezeu nu are nici o scuză să nu facă fapte bune. Conform cu 2 Corinteni 9:8,
avem parte de un ajutor. Care este acela?

Prin această lume tullburată!

Trec o dată şi numai o dată;
Dacă arăt o bunătate,
Dacă fac o faptă bună
Cuiva care suferă,
Să o fac acum cât pot.
Fără-ntârziere, căci, sigur,
Prin asta nu voi mai trece.

15. Cum putem noi să fim ochi, urechi, mâini, picioare şi un spate puternic pentru o
lume nevoiaşă?

Ochi

Urechi

Mâini

Picioare
 57

Spate puternic

Doamne, fă din mine o unealtă a păcii Tale!

Unde este ură, să semăn dragoste;
Unde este rană, iertare;
Unde-I îndoială, credinţă;
Unde-I disperare, speranţă;
Unde-I întuneric, lumină;
Unde-I tristeţe, bucurie.
O, Stăpâne Divin, ajută-mă să nu caut atât de mult
Să fiu mângâiat, ci să mângâi eu însumi;
Să fiu înţeles, ci să înteleg;
Să fiu iubit, ci să iubesc.
Căci dând, noi primim;
Iertând, suntem iertaţi;
Murind suntem născuţi pentru viaţa veşnică.

16. (a) Conform cu versetul 3, capitolul 2, din cartea Filipeni, te-ai include în categoria celor egoişti
s-au a celor care dau?
(b) Ce spune versetul acesta în legătură cu părerea noastră despre noi înşine atunci când şi ceilalţi
sunt implicaţi?

“Deşi … ucenicii trebuie văzuţi făcând lucrări bune, ei nu trebuie

să facă lucrări bune pentru a fi văzuţi.”

17. Citeşte Ioan 13:14-17. De ce a spălat Hristos picioarele ucenicilor Lui?

18. Îţi place ideea de a fi numit un slujitor?

19. Când cineva slujeşte zi după zi cu un duh jertfitor şi nu primeşte nici o mulţumire sau nici o
răsplată pentru ceea ce face, de unde ştim că această slujire este văzută de Domnul? Citeşte
Matei 25:21.

Bunătatea este o investiţie de care poţi fi sigur că nu va da greş!

 58

Din inima mea
În timp ce scriam această lecţie, mi-am amintit despre trei domnişoare care vorbeau despre căsnicie.
Una din ele spunea, “Când mă fac mare, vreau să mă căsătoresc cu un doctor, aşa ca să nu mă
îmbolnăvesc de nimic.” Cealaltă spunea, “Când mă fac mare, vreau să mă căsătoresc cu un avocat, aşa
ca să nu fiu rea la nimic.” În cele din urmă, a treia domnişoară a spus, “Când mă fac mare, vreau să mă
căsătoresc cu un predicator, aşa ca să nu fiu bună la nimic.”
Ai simţit vreodată că ai făcut bine şi că nu a contat deloc? Poate că trăieşti cu un soţ neiubitor care
niciodată nu observă binele pe care îl faci, sau care nu îţi vorbeşte frumos. Poate că ai crescut copii care
au primit bunătatea ta dar nu ai primit nici o răsplată de la ei, nici măcar un “mulţumesc” pentru tot
sacrificiul pe care l-ai făcut pentru ei.
Doamnelor, vă felicit. Faptele voastre bune sunt observate de Hristos. Într-o zi, Îl veţi auzi spunând,
“Bine, rob bun şi credincios” (Matei 25:21). Presupun că acest verset vă ajută să mergeţi mai departe
când majoritatea dintre voi vreţi să renunţaţi.
“Doamne, ajută-mă şi pe mine să îmi amintesc acest adevăr când simt că vreau să stau deoparte în
loc să rămân în cursă.”

Din inima ta
Nu suntem mântuiţi prin faptele noastre bune, dar suntem mântuiţi spre a face fapte bune. Cum eşti
tu implicată în facerea de bine aşa încât să demonstrezi oamenilor că eşti un copil al lui Dumnezeu?
Există vreo atitudine sau acţiune în tine, care trebuie să fie schimbată, în urma acestui studiu? Dacă da,
care?
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 10

Credincioşia – Poţi conta pe mine!

“Încolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios
în lucrul încredinţat lui.” (1 Corinteni 4:2)

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată va dezvolta în mine o credincioşie care îmi va da
putere să fac lucrurile pe care, odată, spuneam că nu pot să le fac.

“Credincioşia” este o traducere clară cuvântului grecesc pentru “credinţă” în Galateni 5:22.
Dacă nu ai mai studiat despre roada Duhului Sfânt până acum, poate ai presupus (ca şi mine) că
acest cuvânt, “credinţă” înseamnă să te încrezi sau să crezi. Totuşi, în acest context, traducerea
corectă este “credincioşie”. Această credincioşie se referă la fidelitate, un devotament credincios
faţă de obligaţiile noastre, datorii sau angajamente, mai ales, când este vorba de ceilalţi oameni.
Sinonime pentru cuvântul credincios pot fi şi cuvintele “de bază”, “de încredere”, “demn de
încredere” şi “loial”.
În lecţia 9, am învăţat că facerea de bine era îndreptată către ceilalţi şi îi pasă de ceilalţi, chiar şi
de acei care nu merită. Această facere de bine nu este o acţiune instabilă, pe care o fac când am
chef. Este una stabilă şi continuă; este credincioasă. Ne vom uita la trei aspecte ale credincioşiei:
Credincioşia Tatălui, Credincioşia Fiului şi Credincioşia noastră.

Credincioşia Tatălui
1. Pentru a vedea mărimea credincioşiei care este aşteptată din partea noastră, nu ne putem
uita la exemplele bărbaţilor sau femeilor. Care este singura persoană care reprezintă un
exemplu constant de credincioşie? Citeşte Psalm 36:5-9.

2. Noi trăim într-o lume nesigură şi instabilă. Cum ne asigură versetul 90, din Psalmul 119 de
credincioşia lui Dumnezeu? În ce fel îţi oferă un sentiment de siguranţă?

3. De asemenea, trăim într-o generaţie de călcători de armistiţiu. Oamenii fac jurăminte, îşi iau
angajamente, fac promisiuni şi apoi le încalcă fără să se simtă cât de cât vinovaţi. Ce
promisiune a făcut Dumnezeu copiilor Lui? Citeşte Deuteronom 7:9.

“Domnul va duce la îndeplinire angajamentele Sale. El va realiza

totul; aşadar, milă din trecut este garantată pentru viitor şi reprezintă
motive admirabile pentru noi, astfel încât noi să continuăm să strigăm la
El.”
 60

4. Potrivit Psalmului 143:1, care este un domeniu în care Dumnezeu este credincios?

Credincioşia Fiului
Dumnezeu Tatăl a trimis pe Fiul Său, Isus Hristos, pe acest pământ pentru ca Acesta să fie un
slujitor şi să moară pentru păcatele tuturor oamenilor (Matei 20:28). Hai să ne uităm la credincioşia
lui Hristos faţă de noi; El şi-a dus la îndeplinire slujba pe care a venit să o facă.

5. De ce a fost necesar ca Domnul Isus să fie un slujitor, precum şi Mântuitorul nostru?

Citeşte Matei 20:26-28.

6. (a) Gândeşte-te la umătoarea întrebare: A fost vreodată credincioşia lui Hristos încercată?
_________.
(b) Cum? Citeşte Isaia 50:6 şi 7 şi Matei 26:51-56.

7. Cum ne demonstrează ultimele cuvinte ale lui Hristos din Ioan 19:30 credincioşia Lui faţă
de misiunea pe care o primise de la Dumnezeul Lui?

Credincioşia noastră
8. Cum ar trebui să ne provoace exemplul lui Hristos, cu privire la credincioşie?

9. Întotdeauna termini ce începi? De ce sau de ce nu?

“Când eram în clasa a şasea, unul din exerciţiile noastre era

vesetul următor, verset care mi-a rămas în minte, de atunci:

Dacă o sarcină ai început

Nu o lăsa până când ai terminat-o.
Fii un lucrător mic sau mare,
Fă-o sau nu.

Vom duce la îndeplinire ceea ce avem, cu bucurie, dacă rămânem

credincioşi. Vom putea spune, ca şi Isus, “Am terminat lucrarea pe care
mi-ai dat-o”

10. Dă câteva antonime (cuvinte opuse) ale cuvântului “credincioşie”?

11. Dacă ţi s-ar cere să te descrii, care dintre aceste descrieri ţi s-ar potrivi?
Încercuieşte una.
 61

Credincios şi de încredere – sunt întodeauna acolo; termin ce încep;

încerc să-mi fac partea mea; îmi ţin cuvântul.

Necredincios şi de neîncredere – sunt acolo când am chef; îmi pierd

interesul şi renunţ; deseori, uit ce am spus că voi face; nu fac întodeauna ce
am spus că voi face.

12 Când te gândeşti la cinveva credincios, cine îţi vine în minte?

13. Biblia are promisiuni speciale pentru cel credincios. Care sunt două dintre acestea, potrivit
următoarelor versete?
Proverbe 28:20

Matei 25:21

14. Cui trebuie să fim noi credincioşi şi loiali?

“O dată ce am promis, Domnul meu, ajută-mă să ‘livrez bunurile’. O promisiune

încălcată este foarte greu de îndreptat şi este la fel cu inimile frânte… În plus, familia mea
are nevoie să ştie că există cineva în lumea asta întreagă, pe care să se poată baza.
Mulţumesc, Doamne, că întotdeauna eşti de încredere, chiar dacă eu nu sunt.”

15. Cum îşi demonstrează o credincioasă credincioşia ei faţă de Hristos?

Evrei 10:25

Psalm 100:2

Psalm 119:16

Hristos nu are decât mâinile noastre

În lucrarea Lui de azi;
Nu are decât picioarele noastre
Ca să-I conducă pe oameni pe Calea Lui;
Nu are decât gura noastră
Să spună oamenilor cum a murit;
Nu are decât ajutorul nostru
Să-I aducă aproape de El.
 62

16. (a) Fă o descriere a unui prieten credincios şi loyal.

(b) Cum ne descrie versetul 17, din Proverbe 17, acest prieten?

17: Un prieten credincios va rămâne aproape de tine. Ce altceva va mai face, potrivit versetului
6, din Proverbe 27?

“Cel ce încetează să-ţi fie prieten, nu ţi-a fost niciodată un prieten bun.”

18. Poţi risca într-o prietenie, “spunând adevărul cu dragoste” aşa cum ni se spune în Efeseni
4:15. Ce întrebări ţi-ai pune ţie însăţi, înainte de a-ţi confrunta prietena?

19. Cum este posibil ca cei doi dintr-un cuplu căsătorit, pot uita aşa de repede angajamentul
pe care l-au luat unul faţă de altul, “până când moartea ne va despărţi”?

“Devotat!
Nu-i cale înapoi.
N-ai cum să scapi.
Însuşi gândul acesta zbârleşte pielea acelora a căror viaţă prosperă prin lipsă de
devotament. În căsnicie, când este vorba de ipotecă, sau o schimbare de domiciliu, aceştia
se tem de închisoarea finală a neîntoarcerii înapoi…
Teama de devotament este contagioasaă în lumea din Vest. Studenţii aşteaptă din ce
în ce mai mult să-şi aleagă o specializare. Cuplurile intră în căsnicie cu o clauză de
scăpare uşoară. Bărbaţi şi femei acceptă un loc de muncă, rezervaţi, făcându-I să caute
ceva mai bun…
Care este rădăcina?
Egoismul”

20. Când luăm atitudinea, “Merit să fiu fericit; nu trebuie să trec prin asta”, ce am uitat? Citeşte
Matei 5:10-12 şi Ioan 15:20.

21. Citeşte 1 Petru 1:15 şi 16. Hristos nu ne-a chemat să fim fericiţi şi să fim _____________.
 63
Dumnezeu vrea ca noi să fim sfinţi, să fim oameni diferiţi. El vrea ca noi să Îl oglindim pe
Hristos în această lume întuncată şi păcătoasă. Credincioşia noastră faţă de Hristos şi faţă de
alţii ne va face să strălucim ca nişte lumini strălucitoare în lumea aceasta întunecată.

Din inima mea
În viaţa mea, am luat două angajamente orale, unul faţă de Domnul şi unul faţă de soţul
meu. Am învăţat că primul meu angajament trebuie să fie faţă de Dumnezeu. Şi am luat
acest angajament acum 35 de ani când am îngenuncheat lângă un scaun în sufrageria mea şi
când I-am spus Domnului că poate să intre în viaţa mea. Nici nu mă gândeam că Dumnezeu
va face din mine soţia unui pastor. Dar I-am spus că voi sta aproape de soţul meu cu
credincioşie şi voi îmi voi da totul.
Am ajuns să îmi dau seama că, de-a lungul anilor, cu cât ştiu să Îl iubesc mai mult pe
Domnul şi îi sunt credincioasă, cu atât mai mult ştiu să îmi iubesc soţul şi să rămân aproape
de el la bine şi la greu. Nu am uitat nici până acum umătoarea poezie, pe care am citit-o cu
mulţi ani în urmă:

Sufletul meu, niciodată, niciodată nu va fi doar al tău;…

Este o dragoste ce se-nchină doar lui Dumnezeu, ca Rege!
Am o dragoste pe care doar Lui I-o aduc;
Dacă-I refuzi ce este-al Lui de drept
Cum aş putea să te iubesc?
Dar să trăiesc pentru El mă lasă, şi apoi
Să ştii că pentru tine voi muri!
Dacă Îl iubesc pe El, mai mult te voi iubi pe tine;
Buzele mele nu-ţi vor dori decât binele,
Dar sufletul meu niciodată, niciodată, nu va fi doar al tău.

Dragostea şi credincioşia faţă de soţul tău sunt o moştenire mare pe care să o oferi copiilor
tăi. Am trei fii căsătoriţi, şi am cusut pentru fiecare din ei, ceva pe etamină:”Cel mai mare dar
pe care un tată îl poate da copiilor lui este acela de a-şi iubi mama.”
Aminteşte-ţi, nu este nici o abilitate aşa cum este încrederea. Pentru Dumnezeu credincioşia
este un lucru măreţ. El nu ne spune multe lucruri despre ce ne va spune când vom fi faţă în faţă
cu El. Dar ne spune că unii din copiii Lui vor auzi, “Bine, rob bun şi credincios.”
Eu vreau să aud această declaraţie; tu vrei?

Din inima ta
Te sperie cuvântul “angajament”? De ce sau de ce nu? Te-ai angajat vreodată faţă de cineva
sau ceva şi ai promis cuiva că vei fi credincioasă. Cui sau la ce? Din când în când îţi
revizuieşti angajamentele făcute, să vezi dacă eşti credincios.
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 11

Blândeţea – Smerenia care mă

lasă să mă supun
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând
şi smerit cu inima...” (Matei 11:29)

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată va fi demonstrată printr-un duh smerit şi supus.
Acest duh supus este mai interesat de a sluji decât de a fi slujit.

Dacă ai întreba pe cineva pe stradă ce înseamnă blândeţea, probabil ţi-ar răspunde: “Slăbiciune,
timiditate sau miorlăială.” Dar blândeţea nu înseamnă slăbiciune; ci dimpotrivă, înseamnă putere
controlată.
“Smerenia” poate fi un cuvânt înlocuitor pentru “blândeţe”, dar aceasta este o smerenie activă,
comunicată prin fapte. Cum este smerenia exprimată? Este bună, blândă, nu se supără uşor, nu este
maliţioasă, nu este vană şi întotdeauna se gândeşte la ceilalţi mai mult decât la sine. Hristos Însuşi
este exemplul perfect. El a spus, “… învăţaţi de la Mine; căci eu sunt blând şi smerit cu inima …”
(Matei 11:29).
În această lecţie, vom vedea cum să fim blânde, sau smerite în relaţia noastră cu Dumnezeu, cu
noi şi cu ceilalţi.

1. În ce fel ai ilustra blândeţea?

2. De ce nu înseamnă blândeţea, slăbiciune?

Smerenie în relaţia noastră cu Dumnezeu

3. O persoană blândă, este o persoană cu un duh smerit şi supus faţă de Dumnezeu. Cum ne
ajută exemplul lui Hristos în această privinţă? Citeşte Luca 22:42

4. Când împrejurările prin care trecem sunt dificile şi oamenii profită de noi, cum putem
primi această dificultate cu smereni, ca venind de la Tatăl nostru Ceresc, iubitor şi bun?
Citeşte Psalm 18:30.
 65

“Cei blânzi sunt aceia care se supun în linişte înaintea lui Dumnezeu, faţă
de Cuvântul Lui, de toiagul Lui, şi care urmează îndrumările Lui şi planurile Lui, şi
care sunt blânzi cu toţi oamenii.”

5. În lecţia 5, am menţionat despre viaţa “palmelor deschise”. Ce este viaţa “palmelor

deschise”?

Trăirea vieţii “palmelor deschise”

Deschide-ţi palmele înaintea lui Dumnezeu.

Lasă-L să ia ceea ce vrea de acolo.
Dă-I libertate lui Dumnezeu să-ţi dea ceea ce doreşte El.
Imaginează-ţi mental, că dai drumul la tot.
Supune-I lui Dumnezeu, “Dă ceea ce doreşti, şi ia ceea ce doreşti.”
Până când nu vei învăţa să te încrezi în Dumnezeu în întregime, vei fi îngrijorat, şi vei trăi
cu pumnii strânşi.
Viaţa “palmelor deschise” este o viaţă relaxată – care eliberează, deschide şi se încrede în
Dumnezeu în totalitate.

Tot ce preţuiam mai mult,

Uşor, uşor El a luat de la mine,
Până când a mea mână goală a fost
Şi tot ce am avut a fost pierdut.

Şi umblam plângând
În cârpele mele şi în sărăcie,
Când am auzit vocea Lui zicându-mi
“Ridică-ţi mâinile goale la Mine!

Mi-am ridicat mâinile către Cer,

Şi le-a umplut din bogăţiile Lui,
Până când nu mai aveam unde să le ţin.

Şi până la urmă am înţeles

Cum mintea mea neînţeleaptă,
Că Dumnezeu nu putea să-mi umple mâinile cu bogăţiile Lui
Când aveam mâinile pline.

Smerenie în relaţia cu noi însăne

6. Când o persoană este, cu adevărat, smerită înaintea lui Dumnezeu, cum se va comporta
ea cu privire la darurile pe care le are, studiile şi talentele pe care le are? Citeşte 1
Corinteni 4:7.
 66

“Nu-i minunat şi încurajator că oamenii blânzi care nu încearcă primeasc mai multă
recunoştinţă şi aplauze decât cei aroganţi care încearcă din greu să fie cunoscuţi în
lume? Deci, dacă vrei stimă şi bunăvoinţă, fii mai degrabă blând decât mândru, şi fii
mai degrabă blând decât dur.”

7. Iacov 1:21 spune că avem nevoie să primim Cuvântul lui Dumnezeu cu blândeţe. De ce
avem nevoie de smerenie când luăm în considerare Cuvântul lui Dumnezeu şi modul de
aplicare al Acestuia în vieţile noastre?

8. De ce este greu pentru o persoană mândră să se supună voinţei unei alte persoane?

9. Uitându-ne la exemplul lui Hristos din Filipeni 2:5-7, ce fel de duh/spirit arată o
persoană smerită?

10. Citeşte Matei 20:26-28. Ce implică faptul de a avea un duh smerit, de rob?

“… O doamnă se răzvrătise ani de-a rândul împotriva actului de

slujire despre care ştia că este bine să-l facă, dar pe care îl ura. Am văzut-o,
din adâncurile disperării, şi fără simţire, cum şi-a predat voinţa în acel
domeniu în mâinile Domnului, şi cum a început să-I spună, “Voia Ta facă-se;
Voia Ta facă-se!” Şi în mai puţin de o oră chiar acel lucru a devenit unul
dulce şi preţios pentru ea.”

Smerenia în relaţia noastră cu alţii

11. De ce avem nevoie de smerenie când confruntăm pe cineva care are nevoie de
îndreptare? Citeşte Galateni 6:1.

12. Pasajul din 2 Timotei 2:24-26 spune că avem nevoie de smerenie când ne ocupăm de cei
care ni se opun. De ce?

13. Cum avem nevoie să îi vedem pe oameni înainte de arăta un duh smerit şi supus? Citeşte
Filipeni 2:3.
 67

“ În viaţă învăţăm fie ce este umilinţa fie ce este

umilirea. Dacă lăsăm ca mândria să ne controleze vieţile, Domnul ne
va umili. Aceasta este umilirea. Dacă Îl lăsăm pe Hristos la
conducerea întregii noastre vieţi, El va primi gloria. Aceasta este
umilinţa. Alegerea este a noatră.”

14. Cui îţi este cel mai greu să te supui?

15. Citeşte Efeseni 5:18-22. Din ce cauză, majoritatea femeilor au o problemă cu versetul
22?

“Cât de repede s-ar desfiinţa şedinţele de consiliere dacă

soţii şi soţiile are concura în lepadarea de sine!”

16. Supunerea nu înseamnă că o femeie este proprietatea soţului ei. Ce înseamnă? Citeşte
Efeseni 5:22-24.

17. Care este rolul şi scopul unei soţii?

“Unu plus unu este egal unu. Poate că în matematică nu

este un concept corect, dar este o descriere corectă în ceea ce priveşte
intenţia lui Dumnezeu pentru relaţia de căsnicie.”

18. Să te supui nu înseamnă să fii inferior. Tatăl este Capul lui Hristos; soţul este capul
soţiei. Sunt egali şi sunt una, dar unul singur conduce.
(a) Citeşte Ioan 10:30. Cu cine era egal Hristos? ___________________.
(b) Citeşte Luca 22:42. Cui I s-a supus Hristos? ___________________.
(c) Citeşte Efeseni 5:31. Cu cine este egală soţia? __________________
(d) Citeşte Efeseni 5:22. Cui trebuie să se supună soţia? _____________.

Hristos era egal cu Tatăl, şi totuşi supus Tatălui. În acelaş fel, soţia este egală cu soţul, şi
totuşi supusă soţului.
 68

“Dacă nu îţi dai seama de faptul că Dumnezeu te-a făcut în aşa fel încât
tu şi soţul tău să vă complementaţi unul pe altul, e posibil să încerci să-ţi forţezi
soţul să se poarte şi să răspundă vieţii aşa cum o faci tu. În caz că reuşeşti acest
lucru, ar trebui ca el să ia la rolul femeii, rolul de a fi cel care răspunde,
abandonându-şi responsabilităţile de bărbat. Totuşi, dacă îţi dai seama că prin
natură rolurile voastre sunt diferite, îţi poţi dezvolta trăsăturile tale feminine şi
să devii o femeie, cu adevărat, feminină.”

19. Domnul Isus Hristos s-a supus Tatălui complet şi a renunţat la orice drept pe care îl avea,
dar nu Şi-a pierdut identitatea. De unde ştim acest lucru? Citeşte Ioan 17:1-4.

20. (a) S-a gândit Hristos că Tatăl Lui nu a fost drept când L-a ales să fie rob? _________
(b) Care a fost atitudinea lui Hristos potrivit versetului Filipeni 2:8?

21. Cum ne afectează pe noi exemplul lui Hristos când este vorba despre acest domeniu al
supunerii faţă de Dumnezeu, faţă de soţii noştri şi faţă de alţii?

Din inima mea
Să-ţi reamintesc din nou că blândeţea nu este o slăbiciune. Blândeţea reprezintă putere
controlată., puterea de a te supune şi de a te smeri când totul în tine vrea să se opună. O persoană
blândă învaţă să se supună voii Domnului şi Stăpânului ei , Isus Hristos, şi altora.
Te gândeşti la supunere cu bucurie sau ca la un blestem? Mă bucur că, în sfârşit, pot să mă
gândesc la supunere cu bucurie. Lucrul acesta nu s-a întâmplat peste noapte, dar, încetul cu încetul,
am început să văd supunerea ca pe o binecuvântare şi nu ca pe un blestem. În cele din urmă, când
am vrut să fac Voia lui Dumnezeu aşa de mult cum voiam să o fac pe a mea, am început să înţeleg
de ce a spus Isus, “Ferice de cei blânzi; căci ei vor moşteni Împărăţia Cerurilor” (Matei 5:5). Cei
blânzi nu se luptă cu Dumnezeu ci primesc orice alege El pentru vieţile lor aici pe pământ. Aşadar,
ei sunt mulţumiţi şi ămpliniţi cu planurile şi scopurile lui Dumnezeu pentru ei.
În trecut, prin 1800 Hannah Whitall Smith a scris următoarele cuvinte care încă se aplică şi azi:

“Minunile pe care le face Dumnezeu în vieţile care îi sunt predate Lui sunt
minunate. El transformă lucrurile grele în uşoare, lucrurile amare în dulci. Şi nu
pune lucruri uşoare în locul celor grele, ci, de fapt, schimbă lucrul greu într-unul
uşor, şi ne face să ne bucurăm să împlinim lucrul pe care înainte îl uram. În timp ce
ne răzvrătim împotriva jugului, şi încercând să-l evităm, ne este greu. Dar când
‘luăm jugul asupra noastră’, cu bunăvoinţă, ne este uşor şi comod.”

“Doamne, vreau, într-adevăr, să cunosc mai multe despre Tine, ca să învăţ să fiu “blândă şi
smerită în inimă” aşa cum ai fost Tu.”
 69

Din inima ta
Dacă ar fi să scrii într-o singură propoziţie ce ai învăţat din lecţia aceasta, ce ai scrie? Ce
schimbări ai nevoie să faci în viaţa ta cu privire la supunere? Vrei să te schimbi? Care este
primul lucru pe care intenţionezi să-l faci?
 PARTEA 2
RECUNOAŞTEREA ROADEI ÎN TIMP CE CREŞTE

LECŢIA 12

Înfrânarea poftelor – Să înveţi când să

spui “nu”
“Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce
este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de
primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.”
(Filipeni 4:8)

Când încep să îi iubesc pe alţii aşa cum mă iubeşte Hristos, voi începe să înţeleg dragostea
necondiţionată. Această dragoste necondiţionată mă va lăsa să îmi controlez emoţiile şi voinţa.
Trebuie să fiu controlată de Duhul Sfânt dar trebuie să mă şi autocontrolez dacă vreau să văd
frumoasa roadă a Duhului înflorind în viaţa mea.

Este interesant că roada Duhului Sfânt începe cu dragostea şi se termină cu înfrânarea poftelor
(autocontrolul). Dragostea şi înfrânarea par să fie ca două coperţi de carte, ţinând la un loc toate
virtuţile celelalte. Fără dragoste necondiţionată, nu poţi avea parte de bucurie, pace, îndelungă
răbdare, bunătate, facerea de bine, credincioşie şi blândeţe în viaţă. De la capătul celălalt, fără
înfrânare nu vei umbla în Duhul Sfânt îndeajuns de mult încât să vezi roada dezvoltându-se în viaţa
ta. Eu văd lucrurile aşa:

DRAGOSTE, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facerea de bine, credincioşie,

blândeţe, ÎNFRÂNAREA POFTELOR.
Cuvântul “temperare” poate, de asemenea, să fie tradus drept “înfrânare(autocontrol)”. Din
punct de vedere literal, înseamnă “putere interioară”. Este puterea voitoare de a nu acţiona impulsiv
sau de a nu te complace în ceva când ştii că nu ar trebui să te complaci. Înfrânarea este o roadă a
Duhului Sfânt, dar trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru ca El să săvârşească acest lucru în
vieţile noastre.

1. Care este definiţia pe care o dai tu înfrânării?

2. Ce legătură are 1 Corinteni 6:12 cu înfrânarea?

3. Ce spune versetul 28, din Proverbe, capitolul 25 despre o persoană care nu poate să-şi
înfrâneze duhul?

“Cel care domneşte peste sine, care-şi domină pasiunile,

dorinţele, şi temerile este mai mult decât un rege”
 71

4. Care sunt câteva ispite fizice la care trebuie să învăţăm să spunem “nu”?

5. În contrast cu exemplul lui Hristos din Marcu 1:35, care este un domeniu important în
vieţile noastre în care avem tendinţa să fim leneşi?

6. Adevăratul motiv pentru lene în rugăciune şi studiu Biblic personal este lipsa de auto-
disciplină. Dar care sunt scuzele pe care le folosim noi, de obicei?

“Întotdeauna este destul timp pentru a face voia lui Dumnezeu.

Din cauza aceasta, niciodată nu putem spune ‘Nu am timp’. Când
devenim agitaţi şi frustraţi, îngrijoraţi, hărţuiţi şi ‘deranjaţi’, este un
semn că alergăm după propriul nostru program, şi nu după al lui
Dumnezeu… ‘Povara mea este uşoară’ a spus Isus. Ceea ce ne apasă
sunt poverile pe care ni le facem noi şi pe care Dumnezeu nu le-a
intenţionat niciodată pentru noi.”

7. (a) Care sunt lucrurile pe care le au în casele lor majoritatea creştinilor, lucrurile care ar
putea să cauzeze ca ei să aibă dorinţe sexuale necurate? _____________.
(b) Care este soluţia la această ispită?

8. Ai fost vreodată dependentă de telenovele sau de vreun ziar. Cum afectează aceste lucruri
mintea ta?

9. Cum poate avea victorie o femeie în acest domeniu?

Trebuie să trăiesc cu mine însămi, şi deci,

Vreau să pot să mă cunosc;
Vreau să pot, pe măsură ce zilele trec,
Să mă uit în ochii mei…
Nu pot să mă ascund de mine, niciodată
Eu văd ce alţii nu vor vedea niciodată;
Eu ştiu ce alţii nu vor ştii niciodată;
Nu mă pot păcăli pe mine însămi şi deci
Orice s-ar întâmpla, eu vreau să fiu
 72
Cu respect de sine, şi cu o conştiinţă liberă.

10. Cineva zicea odată, “Minţile noastre sunt nişte sere mentale”. Ce înseamnă pentru tine
această afirmaţie?

11. Cum ne poate ajuta Filipeni 4:8 să ne controlăm viaţa gâdurilor noastre?

12. În pasajul din 1 Corinteni 9:24-27, Pavel a comparat viaţa creştină cu o cursă de alergare. În
Evrei 12:1, 2 avem aceeaşi imagine. Potrivit acestor versete, ce avem nevoie să facem
pentru a alerga o cursă bună?

Umblarea în Duhul nu este pentru femei cu voinţă slabă, şi care se plâng, controlat de
nemulţumirile lor, ci pentru slujitoare care se luptă, pline de Duhul Sfânt, care sunt controlate de
Duhul Sfânt.

13. Ia-ţi timp să te evaluezi. Sunt poveri sau păcate în viaţa ta care împiedică umblarea ta cu
Hristos şi controlul Duhului Sfânt? Care sunt acestea?

14. Ce avem nevoie să facem pentru a îndepărta aceste poveri şi păcate care ne controlează?

15. Potrivit versetelor din Romani 6:16-18 şi 2 Petru 2:19, noi devenim robii lucrurilor care ne
controlează. Ce te controlează pe tine?

“Orice libertate are şi o robie corespondentă, şi orice robie are o

libertate corespondentă. Poţi fi eliberată de o periuţă de dinţi dar o roabă
cariilor, sau poţi fi o roabă pentru pentru periuţa de dinţi dar liberă de
carii.
Nu poţi fi liberă de periuţa de dinţi şi de carii, în acelaşi timp. O
astfel de libertate nu există. Prin natura noastră, asta ne dorim. Libertate
absolută. Dar nu o putem avea… Libertatea absolută nu există.
Întotdeauna, există o robie, şi o libertate. Tu alegi.”

16. Există vreun domeniu în viaţa ta care a scăpat de sub control? Dacă răspunsul tău la
următoarele întrebări, este da, ceva te controlează pe tine, în loc să controlezi tu acel ceva.
Controlezi sau eşti controlat?
 73

- Încerci să ascunzi ceva ce faci?

- Întemeiezi scuze pentru ceea ce faci, aruncând vina pe alţii sau pe împrejurări pentru
că tu nu controlezi acest domeniu în viaţa ta?
- Continui să faci lucrul acesta, deşi, în mod repetat, ai încercat să îl opreşti?
- Acoperi acest domeniu din viaţa ta, minţind în legătură cu el?
- Continui să ai un obicei care ştii că nu-I face pe plac lui Dumnezeu?

“Nici un cal nu ajunge departe până când nu este înhămat.

Nici un abur sau ulei nu face ceva să meargă până când nu este
reprimat.
Nici o viaţă nu creşte frumos până când nu este
Concentrată,
Dedicată,
Disciplinată.”

17. Nu putem practica autocontrolul (înfrânarea poftelor) şi să împlinim dorinţele noastre

egoiste în acelaşi timp. Ce ne învaţă următoarele pasaje din Biblie cu privire la victoria
noastră asupra acestor dorinţe din vieţile noastre? Citeşte Galateni 5:16-18 şi Romani 7:18-
22.

“Bunul simţ îţi spune când să spui “nu” unui desert care adăugă la
colesterolul tău. Bunul simţ îţi spune că dacă cheltuielile tale financiare
depăşesc venitul tău, vei deveni falimentar.
Dar înfrânarea, autocontrolul este mai mult decât atât. Este o roadă a
Duhului Sfânt… produsul unei vieţi împuternicite şi conduse de impulsul
Duhului Sfânt.
Cu ajutorul Lui, poţi fi condus dincolo de dorinţele momentului până
la dorinţele măreţe de a fi pe placul lui Dumnezeu tot timpul. Întrebare:
Iubeşti tu mai mult plăcerea decât pe Dumnezeu? (2 Timotei 3:4)”

18. O descriere a zilelor celor din urmă este că oamenii vor fi “iubitori de plăceri mai mult
decât de Dumnezeu” (2 Timotei 3:4). Ce înseamnă acest lucru pentru tine?

19. Cum afectează lipsa de control pe soţul, copii sau rudele cuiva?

20. În ce domeniu din viaţa ta ai nevoie să pui în aplicare autocontrolul?

 74

“Angajementul fără disciplină este ca şi o maşină de lux fără benzină: arată bine,
dar nu merge nicăieri. Angajamentele sincere şi fierbinţi sunt nefolositoare fără
disciplina de a le duce la bun sfârşit.
Disciplina este abilitatea de a spune ‘nu’ faţă de ceea ce este un păcat, de a
spune ‘da’ faţă de ceea ce este drept, şi de a spune ‘voiesc’ faţă de ceea ce
trebuie făcut.”

Din inima mea
Câţi oameni cunoşti care duc lipsă de enkrateia? Se pare că au parte de ceva serios în vieţile lor,
nu? Şi aşa este! Se numeşte lene. Enkrateia este cuvântul grecesc pentru autocontrol.
Autocontrolul sau autodisciplina este un cuvânt aproape uitat în căminele creştine de azi. Câte
femei care se disciplinează cu credincioşie, cunoşti tu, şi care petrec chiar şi un sfert de oră în
Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi? Totuşi, un sondaj scoate la iveală faptul că femeia normală
petrece 30 de ore pe săptămână privind la televizor. Lucrul acesta înseamnă mai mult de patru ore
pe zi. Dacă ne vom umple mintea cu lucruri de la televizor nu vom ajunge prea departe în evlavie.
Doamnelor, vorbesc din experienţă. Odată, eram dependentă de telenovele. Copiii mei erau
mici, şi părea că sunt ocupată tot timpul. Nu aveam timp să citesc Biblia niciodată, dar, întotdeauna,
aveam o oră la dispoziţie să mă uit la programul meu favorit. Am început să mă simt vinovată
pentru că aveam timp de televizor dar nu şi de Biblie. Ca să-mi curăţesc conştiinţa, cu grabă îmi
citeam Biblia în timpul reclamelor. Totuşi, cu cât citeam mai mult din Biblie, cu atât mai puţin
avem nevoie de telenovela mea. Cuvântul lui Dumnezeu mi-a schimbat pofta şi mintea.
Ca şi femei care au dorinţa de a trăi pentru Dumnezeu, trebuie să învăţăm să ne disciplinăm
minţile. Faptele noastre reprezintă produsul gândurilor noastre (Proverbe 23:7).
Terminâng studiul nostru, vrei să te rogi următoarea rugăciune cu mine?
“Doamne, ajută-mă să-mi controlez mintea şi imaginaţia mea. Fără niciun avertisment, ele pot
deveni, dintr-o dată, tulburătoare şi necontrolate. Ţi le dau ţie. Ia-le sub controlul Tău. Atacă fiecare
parte a minţii mele. Ocupă-te de ea; Condu-o Tu. Gândeşte gândurile Tale prin mine. Ajută-mă ca
întotdeauna să-mi amintesc, ‘poate nu voi fi ceea ce cred că sunt, dar sunt ceea ce gândesc.’ Amin.”

Din inima ta
Întoarce-te la răspunsul tău de la întrebarea 20. Care sunt paşii pe care ai nevoie să-I faci pentru
a începe să câştigi controlul în acest domeniu. Vrei să începi chiar acum?

Aminteşte-ţi: Dragostea nu este un sentiment ci o alegere. Bucuria nu este afectată de oameni

sau de împrejurări. Pacea reprezintă un trai fără îngrijorare sau teamă. Îndelunga răbdare înseamnă
să mergi înainte cu un cuţit în inimă. Bunătatea înseamnă să fii tandru şi iertător. Facerea de bine
înseamnă să ai o inimă de slujitor. Credincioşia înseamnă încredere şi loyalitate. Blândeţea este
smerenia care te lasă să te supui. Înfrânarea poftelor înseamnă să înveţi când să spui “nu”.
Dumnezeu să te binecuvânteze – şi nu renunţa la luptă. Poţi învăţa să umbli în Duhul şi să te
bucuri de toate beneficiile unei vieţi controlate de Duhul Sfânt.
Juanita.