Datoria publică

 Reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de autorităţile publice şi rămase de rambursat la un moment

dat. Reprezintă totalitatea împrumuturilor de stat contractate de stat şi nerambursate încă.

Datoria la un momentdat se calculeaza cu gandul la datoria de la inceput de an…

 Gradul de îndatorare a ţării, la un moment dat, se calculează ca pondere a datoriei publice în produsul
intern brut.

 Conform tratatului de la Maastricht, ţările Uniunii Europene trebuie să respecte un plafon maxim al
gradului de îndatorare de 60%.

Clasificarea datoriei publice

 În funcţie de termenul pe care se contractează:

 Datorie publică pe termen scurt sau flotantă

 Datorie publică pe termen mediu şi lung sau consolidată

 În funcţie de calitatea creditorilor

 Datorie publică brută – valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea

 Datorie publică netă – nu cuprinde valoarea împrumuturilor plasate la instituţii ale statului

 În funcţie de beneficiarul direct al sumelor împrumutate

 Datorie publică directă

 Datorie publică gatantată

 În funcţie de rezidenţa creditorului

 datorie publică internă-orice pers fizica juridica sau nu

 Datorie publică externă-alte tari

Obiectivele împrumuturilor de stat interne

 Finanţarea unor investiţii publice

 Acoperirea deficitului bugetar

 Refinanţarea datoriei publice interne

 Acoperirea golurilor de casă în execuţia bugetară

Obiective de acoperire

Obliective ale împrumuturilor de stat externe

 Finanţarea unor investiţii publice

 Finanţarea unor importuri considerate prioritare

 Constituirea rezervei valutare

 Acoperirea deficitului balanţei de plăţi externe

  Refinanţarea datoriei publice în valută

 Acoperirea deficitului bugetului general consolidat

Imprumuturi cand trebuie sa fac plati in moneda straina.

Serviciul datoriei publice

 Definiţie: Se numeşte serviciul datoriei publice totalitatea sumelor plătite într-o perioadă, de regulă un an,
în contul datoriei publice, sume reprezentate de rate scadente la împrumuturile de stat, dobânzi şi
comisioane plătite în contul datoriei publice.

 În funcţie de naţionalitatea creditorilor se pot defini:

 Serviciul datoriei publice interne

 Serviciul datoriei publice externe

Datoria publică internă

 Este contractată de cele mai multe ori în monedă naţională, dar există şi cazuri în care aceasta este
contractată în valută.

 Este contractată de la creditori interni:

 Instituţii bancare

 Populaţie

 Trezoreria publică

 Banca Naţională

Componentele datoriei publice interne

DPI=DPIdirectă+DPIgarantată

DPI=DPIts+DPItml

SDPI=dob+rate la datoria publică internă +comisioane

Datoria publică externă

 Contractată în valute

 Creditori străini:

 Instituţii financiare internaţionale

 Instituţii bancare străine

 Guverne străine

 Persoane fizice şi juridice străine

Componentele datoriei publice externe

DPE=DPEdirectă+DPEgarantată
 DPE=DPEts+DPEtml

SDPE=dob+rate la datoria publică externă +comisioane

Datoria externă (1)

 Are drept componente datoria publică externă şi datoria privată externă

 Noţiunea de datorie externă are mai multe sensuri :

 Datoria externă brută în sens larg – totalitatea sumelor pe care rezidenţii unei ţări le datorează
străinătăţii la un moment dat

 Datoria externă în sens restrâns – cuprinde obligaţiile băneşti faţă de străinătate cu excepţia
creditelor pe termen scurt (sub 1 an), investiţiilor străine directe, ajutoarelor cu caracter
nerambursabil primite, împrumuturilor externe cu perioadă de graţie mai mare de 10 ani,
împrumuturilor acordate de creditori străini filialelor sau sucursalelor în condiţii mai avantajoase
decât cele de pe piaţă, credite contractate de persoane fizice şi juridice şi negarantate de stat.

 Datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale cuprinde:sume datorate unor creditori publici şi privaţi,
în valută, cu perioadă de rambursare de peste un an sau sume datorate de persoane private, dar cu
garanţia unei autorităţi publice.

 Nu cuprinde:datoria privată externă negarantată, datoria din tranzacţiile cu FMI, datoria care poate fi
achitată, la cererea debitorului, în moneda ţării sale, sumele datorate unor creditori rezidenţi în
străinătate pentru care nu au fost stabilite termene de plată.

 Datoria externă netă este diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor unei ţări în strinătate
şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara considerată.

Indicatori de analiză a datoriei publice

 Gradul de îndatorare: DP/PIB

 Datoria publică pe locuitor: DP/loc

 Serviciul datoriei publice ca pondere în PIB: SDP/PIB

 Serviciul datoriei publice ca pondere în cheltuielile publice:SDP/Ch bugetare

 Datoria publică externă ca pondere în exporturi: DPE/Exporturi

 Serviciul datoriei publice ca pondere în exporturi: SDPE/Exporturi

Riscuri în managementul datoriei publice

 Riscul valutar – în cazul datoriei publice contractate în valută

 Riscul de piaţă – greutăţi în refinanţarea datoriei publice (mai pregnant, dacă datoria contractată e pe
termene scurte)

 Risc de refinanţare – formă extremă a riscului de piaţă (datoria publică nu poare fi refinanţată)

 Riscul de rată de dobândă

 Risc de incapacitate de plată

Bugetul de stat (1)

 Document-program care prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor publice

 Act de previziuni care permite analiza veniturilor publice viitoare şi destinaţiilor acestora

 Act de autorizare prin care puterea executivă este împuternicită de cea legislativă să colecteze venituri şi
să efectueze cheltuieli în acord cu prevederile legale

 Act juridic care prevede şi aprobă prin lege cuantumul şi destinaţiile veniturilor şi cheltuielilor publice

 Act anual deoarece se elaborează anual şi are putere de acţiune pe parcursul exerciţiului financiar

 Sistem de fluxuri financiare privind formarea şi utilizarea resurselor financiare publice

 Instrument de politică a statului în domeniul fiscal şi bugetar

Bugetul general consolidat

 Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi
consolidate pentru a surprinde efortul financiar al statului şi finalităţile sale.

 Bugetul general consolidat are:

 Rol alocativ

 Rol redistributiv

 Rol de reglare a vieţii economice

Procesul bugetar

 Procesul bugetar cuprinde totalitatea măsurilor şi proceselor prilejuite de etapele succesive de elaborare,
aprobare, execuţie, control şi raportare ale bugetului, încheindu-se cu aprobarea contului general de
execuţie a acestuia.

Principiile bugetare

 Principiul anualităţii

 Principiul universalităţii
  Principiul unităţii bugetare

 Principiul neafectării veniturilor bugetare

 Principiul specializării bugetare

 Principiul echilibrului bugetar

 Principiul publicităţii

 Principiul unităţii monetare

Etapele execuţiei cheltuielilor bugetare

 Angajarea – decizia prin care se generează obligaţia fermă a unei instituţii publice de a plăti o sumă de
bani

 Lichidarea – constatarea şi recepţionarea bunurilor furnizate sau serviciilor contractare şi stabilirea sumei
datorate

 Ordonanţarea – actul de emitere a unei dispoziţii de plată a sumei respective din alocaţia bugetară

 Plata – achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate.

 Aşezarea impozitului – identificarea şi dimensionarea materiei impozabile aferente unui contribuabil

 Lichidarea impozitului – determinarea cuantumului impozitului şi deschiderea rolului fiscal al

contribuabilului în care se înscrie suma datorată

 Emiterea titlului de percepere a impozitului – înscrierea cuantumului impozitului respectiv într-un

document prin care se autorizează încasarea sa

 Perceperea impozitului – încasarea efectivă a sumei datorate de contribuabil

Drept

Fuziunea și divizarea societăților comerciale

• Fuziunea poate avea loc între societăți cu forme diferite de organizare și chiar între societăți aflate în
lichidare, cu condiția ca acestea să nu fi început distribuirea către asociați a activului.

• Este decisă de AGA în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv.

• Formele fuziunii:

1. Fuziune prin achiziție (caz în care una dintre societăți o va îngloba pe cealaltă);

2. Fuziunea prin contopire (caz în care societățile vor fuziona creând o nouă societate).

Efectele fuziunii

1. Transferul universal al patrimoniului (=întreg patrimoniul cu active și pasive) de la societatea care

încetează să existe către societatea beneficiară;

2. Dizolvarea fără lichidare a societăților care încetează să existe;

3. Asociații/acționarii societății care nu mai există vor primi părți sociale/acțiuni la societatea beneficiară și
eventual, o plată în numerar de maxim 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate.

Divizarea societăților

• Divizarea societăților este operațiunea prin care o societate își transferă o parte sau tot patrimoniul unei
alte societăți; poate avea loc între diferite tipuri societare și chiar și între societăți aflate în lichidare dacă
nu au început distribuirea activului către asociați.

• Formele divizării:

1. Totală – prin transferul tuturor bunurilor către societatea/societățile beneficiare. Societatea care
intră în divizare va înceta să existe în urma transferului patrimonial;

2. Parțială – societatea transferă o parte din patrimoniul său către o altă societate; societatea care
efectuează transferul continuă să existe!

Efectele divizării

1. Transferul întreg patrimoniului sau a unei părți din patrimoniu către societățile beneficiare;

• [! În cazul unui transfer universal al patrimoniului, se vor transfera atât bunurile și drepturile cât
și obligațiile societății, în acelși timp cu bunurile, dacă părțile nu au prevăzut altfel. Astfel, în cazul
unei divizări, societatea beneficiară va răspunde pentru obligațiile societății divizate, în măsura în
care a dobândit bunurile care sunt grevate cu asemenea obligații.]

2. Asociații/acționarii societății care nu mai există vor primi părți sociale/acțiuni la societatea beneficiară și
eventual, o plată în numerar de maxim 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate;

3. Eventual, înființarea uneia sau mai multor societăți;

4. În cazul divizării totale, dizolvarea fără lichidare a societății.

Procedura de fuziune sau divizare

 • Operațiunea de fuziune/divizare este decisă de AGA/AGEA în condițiile necesare pentru modificarea
actului constitutiv. Dacă există mai multe tipuri de acțiuni, trebuie obținut acordul de la fiecare AGA.

• Administratorii vor redacta un proiect de fuziune/divizare care va conține:

a) forma, denumirea, sediul social al tuturor societăților implicate;

b) fundamentarea și condițiile operațiunii;

c) condițiile alocării de acțiuni la societatea absorbantă sau beneficiară;

d) data de la care acţiunile sau părţile sociale prevăzute la lit. c) dau deţinătorilor dreptul de a
participa la beneficii şi orice condiţii speciale care afectează acest drept;

e) rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar;

Procedura de fuziune/divizare

a) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;

b) drepturile conferite de către societatea absorbantă sau beneficiară deţinătorilor de acţiuni care
conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile
propuse în privinţa acestora;

c) drepturile conferite de către societatea absorbantă sau beneficiară deţinătorilor de acţiuni care
conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile
propuse în privinţa acestora;

d) data situațiilor financiare ale societăților participante, care au fositite pentru a se stabili condițiile
operațiunilor;

e) data de la care tranzacțiile societății absorbite sau divizate sunt considerate ca aparținând
societății absorbante sau beneficiare;

f) în cazul divizării:

• descrierea și repartizarea exactă a activelor și pasivelor ce urmează a fi transferate

societăților beneficiare;

• repartizarea și criteriu de repartizare către asociații/acționarii societății divizate de părți

sociale/acțiuni la societățile beneficiare.

• Proiectul va fi depus la registrul comerțului de la sediul societăților participante, iar creditorii vor avea 30
de zile la dispoziție pentru a face opoziție la proiect.

• În maxim 3 luni de la data publicării proiectului, AGA va trebui să decidă asupra fuziunii/divizării.

Procedura de fuziune/divizare (rezumat)

• Fuziunea/divizarea sunt decise de AGA în condițiile modificării actului constitutiv.

• Administratorii întocmesc un proiect de fuziune/divizare în condițiile art. 241 și un raport scris pe care îl
pun la dispoziția asociaților.

• Proiectul de fuziune/divizare se publică la registrul comerțului și în M.O., pentru a permite creditorilor

opoziția.
 • În termen de 3 luni de la publicarea proiectului AGA fiecărei societăți trebuie să decidă asupra
fuziunii/divizării. Operațiunea produce efecte de la data înregistrării noii societăți sau de la data
înregistrării ultimei hotărâri AGA (art. 249).

• Nulitatea operațiunii poate fi declarată în termen de 6 luni de la data la care au produs efecte în condițiile
art. 251.

Dizolvarea societăților

• Dizolvarea societăților = operațiunile efectuate de societate pentru a o pregăti de intrarea în lichidare;

• Societatea își păstrează personalitatea juridică numai pentru a face operațiunile necesare pentru
lichidare, fără a putea să-și desfășoare activitatea economică.

• Dizolvarea poate fi:

• Voluntară;

• Judiciară;

• Legală.

• Există cauze generale și cauze speciale de dizolvare.

Cauze generale de dizolvare (aplicabile tuturor formelor societare)

• trecerea timpului stabilit pentru durata societății, în cazul în care asociații nu sunt consultați pentru
prelungirea duratei societății de către organul de administrare, cu cel puțin 3 luni înainte de data încetării
prevăzută în actul constitutiv;

• imposibilitatea sau realizarea obiectului de activitate, dacă acesta nu este modificat de AGA;

• declararea nulității societății, pentru motivele de la art. 56;

• hotărârea AGA, în condițiile stipulate de lege;

• hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegeri grave
între asociați;

• falimentul societății;

• alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv.

Alte cauze prevăzute de lege pentru dizolvare

• Referitor la alte clauze prevăzute de lege (ultimul punct din slide-ul anterior), tribunalul va pronunța
dizolvarea societății la cererea oricărei persoane interesate sau a ONRC, atunci când:

• societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

• acționarii/asociații au dispărut ori nu mai au domiciliul sau reședința cunoscută;

• nu mai sunt întrunite condițiile referitoare la sediul social;

• a încetat activitatea societății ori nu a fost reluată după o inactivitate temporară, anunțată la
ANAF și registrul comerțului (această perioadă nu poate depăși 3 ani de la înscrierea în registru);

• societatea nu și-a completat capitalul;

 • societatea nu și-a depus situațiile financiare anuale la ANAF;

• societatea nu și-a depus la ANAF declarația că nu a desfășurat activitate de la constituire, în

condițiile legii.

Efectele dizolvării

• în general, dizolvarea este urmată de lichidarea societății, însă există trei cazuri în care lichidarea nu va
avea loc:

• fuziunea societății;

• divizarea societății;

• dizolvarea unui SRL cu asociat unic, caz în care tot patrimoniul societății trece în patrimoniul
unicului asociat;

• din momentul dizolvării, organele administrative nu mai pot întreprinde noi operațiuni comerciale, sub
sancțiunea răspunderii personale și solidare pentru aceste acțiuni;

• societatea își menține personalitatea juridică pe parcursul procedurilor de dizolvare și lichidare, până la
terminarea lichidării.

Lichidarea societăților

• Lichidarea societăților = transformarea activului social în bani pentru a putea plăti creanțele societăților și
a distribui partea rămasă către asociați/acționari.

• Societatea își păstrează personalitatea juridică pe parcursul lichidării, însă numai pentru a face actele
necesare acestei operațiuni. Ca atare, societatea nu poate antama noi operațiuni economice.

• Toate documentele care emană de la societate vor arăta că aceasta este în procedura de lichidare.

• Operațiunea de lichidare trebuie încheiată în termen de maxim un an de la data deciziei de dizolvare.

Instanța poate, pentru motive întemeiate, să prelungească această durată cu maxim 2 ani (de două ori
câte un an).

Numirea lichidatorilor
 • În cazul societăților în nume colectiv, în comandită simplă sau SRL administratorii vor fi înlocuiți cu
lichidatori ce vor fi numiți prin decizia unanimă a asociaților, dacă nu se prevede altfel prin actul
constitutiv. În lipsa unei asemenea decizii, instanța va numi lichidatorii.

• În cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, lichidatorii sunt numiți de AGA care decide
asupra dizolvării cu respectarea prevederilor necesare pentru modificarea actului constitutiv, dacă acesta
din urmă nu prevede altfel. Dacă o asemenea decizie nu poate fi luată, lichidatorii vor fi numiți de
instanță.

• Dacă lichidarea durează mai mult de un an, lichidatorii trebuie să prezinte un bilanț anual. După
terminarea operațiunii, lichidatorii trebuie să propună distribuirea bunurilor între asociați.

Reguli generale referitoare la lichidare

• Până la numirea lichidatorilor administratorii trebuie să-și continue mandatul. Prin actul de numire al
lichidatorilor se vor determina și puterile acestora.

• Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice și vor avea aceeași răspundere ca și administratorii.

• Numirea sau schimbarea lichidatorilor trebuie înregistrată în registrul comerțului și publicată în M.O.

• Toate documentele care emană de la societate trebuie să arate că aceasta se află în procedura lichidării.

• După terminarea procedurii de lichidare, lichidatorii vor cere radierea societății din registrul comerțului.

• Lichidatorii lucrează sub supravegherea cenzorilor sau auditorilor (dacă aceștia există).

• Lichidatorii răspund personal și solidar dacă întreprind operațiuni ce nu sunt necesare lichidării societății.

• Lichidatorii pot fi chemați în judecată în interesul societății nuami pentru actele de lichidare.