CAPITOLUL

Amplificatoare opera\ionale

A. Scurt istoric 310

B. Amplificatorul opera\ional ideal 312
C. Abaterile de la idealitate ale amplificatoarelor opera\ionale 318
D. Aplica\ii ale amplificatoarelor opera\ionale 335
Probleme rezolvate 361, probleme propuse 365
Lucrare experimental` 369
 310 Electronic` - Manualul studentului

A. Scurt istoric

Am v`zut c` amplificatorul diferen\ial, datorit` compens`rii termice oferite de [mperecherea

componentelor ]i benzii de trecere care [ncepe de la 0 Hz, poate fi utilizat pentru amplificarea semnalelor
slabe de la senzori cum este termocuplul. Cu toate acestea, amplificarea mare se ob\ine cu pre\ul unei
caracteristici de transfer neliniare iar [n aparatura de m`sur` acest lucru nu poate fi acceptat. Ca [n multe alte
probleme, solu\ia o reprezint` aplicarea unei reac\ii negative. Am remarcat [n Capitolul 14 c`, pentru ca
efectul acesteia s` fie puternic, sacrificiul f`cut [n privin\a amplific`rii (raportul dintre amplificarea f`r`
reac\ie ]i amplificarea cu reac\ie) trebuie s` fie c[t mai mare. Avem nevoie, deci, de un amplificator
diferen\ial care s` func\ioneze ]i la curent continuu, cu amplificare c[t mai mare, ca s` avem ce sacrifica; s`
recitim textul original al lui Harold Blake, inventatorul reac\iei negative [n electronic` (1927): "... an
amplifier whose gain is made deliberately... higher than neccessary and then feeding the output back to the
input in such a way to throw away the excess gain..."1
]i s` ne minun`m [nc` o dat` de simplitatea cu care se pot exprima cei care chiar lucreaz` ]i ]tiu
despre ce vorbesc.. Textele scrise de autorii no]tri abund` [n paragrafe pline de semnifica\ie, de tipul:
"Reac\ia constituie un procedeu prin intermediul c`ruia se influen\eaz` diver]i parametri ai unei scheme
electronice. Acest procedeu se folose]te [n electronic` mai ales pentru a controla performan\ele sau
func\ionarea anumitor montaje. Cele mai cunoscute aplica\ii ale reac\iei sunt cele din cadrul
amplificatoarelor ]i al generatoarelor de semnal (oscilatoarelor)". Deducem imediat de aici c` pentru
autorii respectivi de manuale de Dispozitive ]i Circuite Electronice, cele mai necunoscute aplica\ii ale
reac\iei sunt sistemele de control automat ]i filtrele active.
Tocmai acestei cerin\e r`spunde amplificatorul opera\ional (prescurtat [n limba român` AO iar [n
limba englez` Op Amp) ]i din acest motiv el este blocul de baz` [n circuitele analogice. Ironia istoriei a
f`cut ca acest dispozitiv s` apar` pe lume [n aplica\ii de calcul, problem` ce se rezolv` azi cu circuite
digitale, bazate pe un principiu complet diferit. Era prin 1940 c[nd a fost construit primul amplificator
opera\ional cu tuburi electronice; s-a numit a]a pentru c` putea efectua opera\ii matematice [ntre m`rimi
reprezentate de tensiuni: adunare, sc`dere, [nmul\ire cu constante dar, mai ales, derivarea ]i integrarea lor [n
raport cu variabila timp. Cu mai multe astfel de amplificatoare opera\ionale, conectate astfel [nc[t s` se
formeze bucle de reac\ie, se puteau rezolva analogic ecua\ii diferen\iale. Un asemenea amplificator cu dou`
tuburi electronice, de uz general, poate fi admirat [n Fig. 15.1 a). Carcasa de bachelit` a fost [ndep`rtat`
pentru ca rezistoarele ]i leg`turile tuburilor la soclu (aflat [n partea inferioar`) s` fie vizibile.
Aventura AO s-ar fi oprit aici dac` tehnologia n-ar fi progresat, conduc[nd [n 1947 la apari\ia
tranzistorului iar prin 1960 la circuitele integrate. Primul amplificator opera\ional integrat oferit utilizatorilor
a fost µA702, realizat de Bob Widlar la Fairchild. El con\inea nou` tranzistoare, costa 300 de dolari ]i avea
c[teva neajunsuri printre care tensiunile de alimentare nesimetrice ]i lipsa protec\iei la scurtcircuitarea ie]irii.
{n 1965 Bob Widlar proiecteaz` µA709, cu performan\e mult [mbun`t`\ite. Succesul imens a dus la cre]terea
exploziv` a produc\iei ]i la pr`bu]irea pre\ului. Lansat cu 70 $, a cobor[t sub 10 $ ]i, pu\in mai t[rziu, sub 5 $.
Nemul\umit de recompensa primit`, Widlar pleac` la nou [nfiin\ata companie National Semiconductor unde
va conduce proiectarea amplificatorului opera\ional LM 101 ap`rut [n 1967, cu performan\e mult mai bune
dec[t µA709. Recompensat, [n sf[r]it, corespunz`tor, Widlar se retrage la frumoasa v[rst` de 30 de ani,
continu[nd s` fie doar consultant. {ntre timp, Fairchild revine cu µA741, cu performan\e apropiate lui LM
101 dar cu o mic` deosebire: nu necesita montarea extern` a unui

1 "... un amplificator cu amplificarea [n mod deliberat mai mare dec[t cea necesar` ]i apoi aduc[nd semnalul de ie]ire
[napoi la intrare [n a]a fel [nc[t s` se renun\e la excesul de amplificare"
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 311

condensator. Datorit` acestui am`nunt, µA741 devine cel mai cunoscut ]i se impune ca standard industrial;
schema sa o pute\i vedea [n Fig. 15.1 b); pute\i num`ra 20 de tranzistoare, 10 rezistoare ]i, bine[n\eles,
condensatorul despre care vorbeam mai sus (care ocup` cea mai mare parte din suprafa\a cipului). {l pute\i
cump`ra azi cu mai pu\in de 50 de cen\i. {n 1974 National Semiconductors lanseaz` un nou circuit de succes,
LM324, care con\ine [ntr-o singur` capsul` ]i la un pre\ apropiat de acela al unui singur AO, patru
amplificatoare similare cu 741 .

condensator

Fig. 15.1 a). Amplificator

opera\ional cu dou` tuburi Fig. 15.1 b). µA 741, schema intern`.
electronice

Tot [n 1974 [ncep s` fie produse amplificatoare opera\ionale la care etajul de intrare este realizat cu
tranzistoare cu efect de c[mp. Dintre cele de uz general, cel mai cunoscut este LF 411]i cost` [n jur de 60 de
cen\i. Avantajul esen\ial este curentul de polarizare al intr`rii de numai 0.2 nA. Produc`torii ofer` ast`zi sute
de tipuri de amplificatoare opera\ionale, cu o mare diversitate de performan\e ]i pre\uri. De exemplu, la
acela]i tip, OP 27, (cu BJT, devenit acum standard industrial), varianta 27AZ (militar`) cost` 24 de dolari [n
timp ce varianta industrial` 27GP cost` sub 1.5 $.
Aplica\iile amplificatoarelor opera\ionale au dep`]it cu mult domeniul calculului analogic, devenind
rapid blocurile de baz` [n sistemele de prelucrare analogic` a semnalelor. }i ast`zi, [n condi\iile dezvolt`rii
explozive a tehnicilor digitale, amplificatorul opera\ional []i [ndepline]te con]tiincios func\ia, imediat dup`
fotodiod`, fotomultiplicator, termocuplu, senzor Hall de c[mp magnetic, punte rezistiv` sau oricare senzor ce
ofer` informa\ia sub forma unui semnal analogic slab. Al`turi de performan\ele senzorului, zgomotul ]i
deriva amplificatorului opera\ional stabilesc limita p[n` la care putem pune [n eviden\`, m`sura ]i controla
varia\ia unei m`rimi fizice.
 312 Electronic` - Manualul studentului

alimentare pozitiv`
+VA

Vin + +
intr. Vout
neinversoare
4 intr.
inversoare
3 Vin - -
8 2
-VA
1
alimentare negativ`

reglaj offset 1 5 NC (neconectat)

intrare inversoare 2 - 6 +VA (alimentare)

intrare neinversoare 3 + 7 ie]ire

-VA (alimentare) 4 8 reglaj offset

vedere de sus
(top view)

Fig. 15.2 a) Capsula mini-DIP ]i configura\ia Fig. 15.2 b). Amplificatorul opera\ional: simbol ]i
terminalelor la amplificatorul opera\ional 411. exemplu de alimentare diferen\ial`.

Una din capsulele [n care sunt disponibile amplificatoarele opera\ionale este cea din Fig. 15.2 a),
cunoscut` sub numele de mini-DIP (Dual In line Package). Terminalele (numite ]i pini) sunt numerotate [n
sens trigonometric [n vederea de sus. Numerotarea [ncepe [ntodeauna de la cheia circuitului, o ad[ncitur`
pozi\ionat` la unul din capete sau [n dreptul unui terminal

B. Amplificatorul opera\ional ideal

Pentru etaje de amplificare cu un singur tranzistor a trebuit s` avem dou` capitole (]i am fi avut [nc`
unul dac` am fi abordat ]i configura\ia cu baz` comun`, mai pu\in utilizat`). Privi\i din nou schema lui 741
din Fig. 15.1 b); s-ar p`rea c` [n\elegerea performan\elor ]i folosirea sa este pentru utilizator o sarcin`
formidabil de complicat`. Realitatea este exact pe dos: num`rul mare de tranzistoare con\inut ]i reac\ia
negativ` determin` ca amplificatorul opera\ional s` se apropie foarte mult de un model puternic idealizat. }i,
lucr[nd cu acest model, lucrurile sunt simple, mult mai simple dec[t la banalul etaj cu emitor comun.
Utilizatorul nu trebuie s` cunoasc` de loc structura intern` a amplificatorului opera\ioanal, noi am
prezentat-o [n introducere doar ca s` v` face\i o idee asupra evolu\iei electronicii. Nici dac` aplica\iile la care
lucreaz` sunt mai preten\ioase, utilizatorul nu se [ntoarce la arhitectura intern` a circuitului integrat, el
completeaz` modelul ideal cu elemente care [l fac mai apropiat de realitate ]i g`se]te informa\iile [n foile de
catalog oferite de fabricant. Mai mult, produc`torii de AO se [ntrec [n a furniza Note de aplica\ii [n care este
descris cu lux de am`nunte modul de rezolvare, cu circuitele produse de ei, a unor probleme de proiectare
precise. Dac` [n manuale g`si\i principiile de baz` ]i defini\ia m`rimilor cheie, informa\iile concrete legate de
o anumit` aplica\ie trebuie c`utate [n foile de catalog.
Nici unul din fabrican\ii serio]i de circuite integrate nu scrie foi de catalog sau note de aplica\ii [n
limba român` ]i orice traduc`tor cu autoriza\ie de pe la noi ar face aceste texte complet lipsite de sens.
Solu\ia este una singur`: [nv`\area terminologiei de limb` englez`.
A]a cum spuneam, amplificatorul opera\ional (prescurtat [n continuare AO) este un amplificator
diferen\ial; primul s`u etaj este un etaj diferen\ial, cu tranzistoare bipolare sau cu efect de c[mp, de tipul celor
studiate [n Capitolul 13. Pentru ca s` poat` prelucra semnalele de tensiune cu valori [n jurul lui 0 (poten\ialul
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 313

masei), alimentarea sa este f`cut`, [n general, cu dou` surse, una pozitiv` fa\` de mas`, +V A , ]i una negativ`,
−V A . Noi am desenat aceste borne de alimentare pe simbolul din Fig. 15.2 b) dar [n scheme acestea nu apar,
de obicei, pentru a nu complica imaginea. Proiectantul cablajului nu trebuie s` uite [ns` legarea acestora la
sursele de alimentare.
De]i poate p`rea ciudat, amplificatorul opera\ional nu are un pin care s` trebuiasc` legat la mas`
(dec[t [n situa\ii speciale, [n scopul stabilirii unui ecran).
Fiind un amplificator diferen\ial, amplificatorul opera\ional are dou` intr`ri ]i este sensibil numai la
diferen\a [ntre poten\ialele acestora Vin + − Vin − ]i nu la fiecare poten\ial [n parte. Ie]irea este [ns` una
singur` (single ended), tensiunea de ie]ire Vout fiind definit` fa\` de mas`. Tot fa\` de mas` vom m`sura
]i poten\ialele celor dou` intr`ri, Vin+ ]i Vin− . Datorit` efectului lor asupra ie]irii, intrarea notat` cu + este
numit` intrare neinversoare iar ie]irea notat` cu - este numit` intrarea inversoare.

Observa\ie: Semnele + ]i - de pe intr`ri nu trebuie s` va fac` s` crede\i c` acelea sunt polarit`\ile

poten\ialelor respective, ele ne spun doar c` AO amplific` m`rimea Vin + − Vin − , unde poten\ialul intr`rii
neinversoare se ia cu plus iar al celei inversoare se ia cu minus. De asemenea, nu confunda\i intr`rile cu
bornele de alimentare, mai ales c` acestea din urm` nu se mai deseneaz`, de obicei, pe scheme.

Datorit` performan\elor sale, amplificatorul opera\ional tipic se apropie foarte mult de un model
puternic idealizat, amplificatorul opera\ional ideal. {nainte de a discuta performan\ele acestui model, s`
arunc`m o privire la curen\ii ]i tensiunile implicate [ntr-un circuit cu amplificator opera\ional (Fig. 15.3 a).

+10 mV +9.9 mV
+
+ +1V out
1k + 0.1µ A b)
in
1µ V
- 10µ A -
- 1000µ A
99k
0.1µ A
1k
1pA
1k +
+
c)
-
-
a)

Fig. 15.3. Valori tipice pentru tensiuni ]i curen\i la un circuit cu amplificator opera\ional cu tranzistoare
bipolare.

Cu acestea, putem considera c` regimul de repaus este cu toate poten\ialele la zero. Din acest motiv la
calculul amplific`rilor ]i impedan\elor vom lucra direct cu valorile tensiuilor ]i curen\ilor.
Cum amplificatorul func\ioneaz` ]i la curent continuu, aplic`m un semnal constant de 10 mV la
intrare. Primul lucru pe care [l observ`m este valoarea infim`, de numai 1µV, a tensiunii ap`rute [ntre
intr`rile amplificatorului opera\ional. Aceasta se [nt[mpl` deoarece amplificarea sa pe mod diferen\ial este
imens`, [n jur de 1 milion; [ntr-adev`r, pentru a produce un volt tensiune de ie]ire, amplificatorul nu are
nevoie dec[t de un dezechilibru de 1 V 106 = 1 µV [ntre intr`rile sale.
 314 Electronic` - Manualul studentului

{n func\ionare liniar`, cu reac\ie negativ`, intr`rile amplificatorului opera\ional au [n orice moment

poten\iale practic identice.

Acest lucru nu trebuie s` ne mire, c[nd am studiat reac\ia negativ` am descoperit c` dac` amplificarea
pe bucl` este foarte mare [n raport cu unitatea, semnalele prelucrate de comparatorul buclei (cel de intrare ]i
cel de reac\ie) sunt practic egale [ntre ele. Or, fiind un amplificator diferen\ial, AO tocmai asta face, compar`
cele dou` poten\iale ale intr`rilor sale; [n exemplul din figur`, amplificarea pe bucl` este
1
H OL = ⋅106 = 104 ]i de aceea tensiunea de intrare diferen\ial` Vin + − Vin − este de 104 ori mai mic`
100
dec[t cea de intrare, egal` cu 10 mV.
Nu trebuie s` uit`m, [ns`, c` acest lucru se [nt[mpl` deoarece ie]irea AO "trage" poten\ialul" intr`rii
inversoare prin intermediul circuitului de reac\ie.

Dac` ie]irea AO este [n limitare sau bucla de reac\ie negativ` este [ntrerupt`, poten\ialele intr`rilor nu
mai sunt practic identice.

{n Fig. 15.4 vedem ce se [nt[mpl` c[nd semnalul

de intrare Vin este at[t de mare [nc[t aduce ie]irea AO [n Vout (V)
satura\ie
satura\ie: tensiunea de ie]ire nu mai poate s` creasc` c[t +10
trebuie ]i, [n consecin\`, nici cea de reac\ie (Vin− ) nu
ajunge la valoarea necesar`. Rezultatul este c` [n
t
intervalele de timp c[t ie]irea este [n satura\ie bucla de 0
reac\ie nu mai poate for\a ca poten\ialele celor dou`
intr`ri s` fie practic egale ]i diferen\a Vin + − Vin −
-10
cre]te de la microvol\i la zeci ]i sute de milivol\i.
satura\ie
Un alt lucru demn de re\inut este valoarea foarte
Vin +
mic` a curen\ilor [n intr`rile ampificatorului opera\ional
(aici de 0.1 µA dar cobor[nd la pA pentru cele cu FET +0.1V
la intrare). Fiecare este constituit din dou` componente; Vin -
prima (desenul b) este curentul de polarizare, care curge t
0V
]i [n condi\iile scurtcircuit`rii [ntre ele a intr`rilor ]i este
practic acela]i indiferent de poten\ialul acestora. A doua
component` se datore]te tensiunii existente [ntre inr`ri; -0.1V
cum impedan\a de intrare pe modul diferen\ial este
mare iar tensiunea [ntre intr`ri este foarte mic`, aceast` Fig. 15.4. C[nd ie]irea AO ajunge [n satura\ie,
component` este extrem de mic` [n compara\ie cu poten\ialele intr`rilor nu mai sunt egale [ntre
valoarea curentului de polarizare ([n jur de ele.
1pA = 10-12 A ).

Curen\ii de polarizare ai intr`rilor sunt mici dar pot fi sup`r`tori [n aplica\iile la frecven\a nul`; [n
aceste situa\ii trebuie preferate AO cu FET la intrare.
Peste curen\ii de polarizare (care au acela]i sens la ambele intr`ri) se suprapune o component`
diferen\ial` (care intr` la o intrare ]i iese la cealalt`); de]i valoarea acesteia este mult mai mic`, prezen\a ei
poate conta [n aplica\iile de curent alternativ.
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 315

{n discu\ia poten\ialelor tipice pentru circuitul din Fig. 15.3 a) am neglijat un efect ce se datoreaz`
ne[mperecherii perfecte a componentelor primului etaj diferen\ial: tensiunea de decalaj pe care am
prezentat-o [n Capitolul 13. Rezultatul este c` [ntre intrarile AO g`sim o tensiune suplimentar`, continu`, cu
valori p[n` la c[\iva mV. M`rimea ]i semnul sunt diferite de la exemplar la exemplar. Cum ea este constant`,
nedepinz[nd practic de semnal, am putut-o neglija momentan. Vom reveni asupra ei c[nd vom discuta
abaterile de la idealitate ale AO.
Suntem acum preg`ti\i s` [n\elegem modelul amplificatorului operational ideal. Acesta este
caracterizat prin urm`toarele performan\e:
i) Amplificarea pe mod comun este nul`, tensiunea de ie]ire depinz[nd numai de diferen\a
poten\ialelor intr`rilor

Vout = Aop (Vin + − Vin − ), Aop > 0 ; (15.1)

altfel spus, rejec\ia pe mod comun, a]a cum am definit-o [n Capitolul 13, este infinit`. Varia\ia poten\ialului
intr`rii notat` cu semnul + se reg`se]te cu acela]i semn la ie]ire, intrarea fiind numit` neinversoare. Pe de
alt` parte, varia\ia poten\ialului celeilate intr`ri se reg`se]te la ie]ire cu semn schimbat, de unde ]i semnul - ]i
numele de intrare inversoare.
ii) Amplificarea introdus` de rela\ia anterioar` nu depinde de frecven\` (e constant` de la curent
continuu la frecven\a infinit`) ]i este infinit`. Din acest motiv, poten\ialele celor dou` intr`ri sunt egale

Vin + = Vin − (15.2)

fiind [n "scurtcircuit virtual" (virtual, pentru c` [ntre cele dou` intr`ri nu circul` curent).
iii) Intr`rile nu absorb (]i nu genereaz`) curen\i, nici de polarizare, nici la varia\ii ale poten\ialelor;
impedan\a de intrare este astfel infinit`, AO ideal nu afecteaz` [n nici un fel circuitul al c`rui semnal [l
prelucreaz`.
iv) Tensiunea de ie]ire nu depinde de sarcina conectat`: impedan\a de ie]ire este nul`.
Observ`m c` performan\ele de mai sus reprezint` tot ceea ce putem visa [n leg`tur` cu comportarea
unui amplificator. Trebuie s` spunem, [nc` o dat`, c` amplificatorul opera\ional se apropie de acestea numai
cu reac\ie negativ`, [n regimul s`u liniar de func\ionare. Ajunge doar s` cre]tem diferen\a Vin + − Vin −
astfel [nc[t tensiunea de ie]ire s` ajung` la una din tensiunile de alimentare ]i miracolul dispare. Cum
reu]e]te amplificatorul opera\ional s` asigure egalitatea poten\ialelor intr`rilor f`r` a putea s` absoarb` sau s`
debiteze curent [nspre acestea ? Modific[ndu-]i [n mod corespunz`tor poten\ialul ie]irii care, prin re\eaua de
reac\ie negativ`, aduce la ordine poten\ialul intr`rii inversoare.
Datorit` idealiz`rilor, analiza schemelor con\in[nd amplificatoare opera\ionale ideale, care nu sunt [n
satura\ie, se simplific` extrem de mult ]i se efectueaz` [n felul urm`tor:
-poten\ialele intr`rilor se exprim` aplic[nd teorema Milman, ca ]i c[nd AO nu ar exista, datorit`
curen\ilor de intrare nuli;
-se scrie c` poten\ialele celor dou` intr`ri sunt egale (scurtcircuit virtual) Vin + = Vin − deoarece
amplificarea pe bucl` este infinit`;
-pentru nodul de circuit care este ie]irea AO nu se scrie teorema Milman, pentru c` poten\ialul s`u nu
depinde dec[t de starea AO ]i nu de poten\ialele nodurilor adiacente. Tensiunea de ie]ire apare, totu]i, [n
ecua\iile ob\inute prin aplicarea teoremei Milman celorlalte noduri, ]i poate fi, astfel, determinat`.
 316 Electronic` - Manualul studentului

Observa\ie: Aceast` metod` de analiz` nu este aplicabil` [n absen\a reac\iei negative sau [n condi\ii
[n care AO nu mai respect` ec (15.1) (ie]irea este saturat`).
Utiliz[nd un amplificator opera\ional, se pot realiza dou` configura\ii de baz`, neinversoare ]i
inversoare. Datorit` simplit`\ii schemelor, nu va fi nevoie nici m`car de teorema Milman. Pentru
amplificatorul neinversor (Fig. 15.5 a), cele dou` intr`ri se afl` la acela]i poten\ial, stabilit de semnalul de
intrare. Pe de alt` parte, rezistoarele R 1 ]i R2 formeaz` un divizor rezistiv care, deoarece amplificatorul
opera\ional nu absoarbe curent la intr`ri, este complet "ne[nc`rcat", tensiunile fiind propor\ionale cu
b g
rezisten\ele. Astfel, Vout R 1+ R2 = Vin R 1 ]i amplificarea rezult`

R 1+ R 2 R2
A= = 1+
R1 R1 . (15.3 )

Putem [n\elege R1 R2
Vin - Vout
func\ionarea circuitului Vin + Vout
neinversor prin utilizarea unui
- B
model mecanic (desenul b). Bara R2 R2
Vin M
se poate roti [n jurul articula\iei
R1 Vout
M care, la r[ndul ei, se poate R1
deplasa numai pe vertical`. Vin -
A
{n`l\imile la care se afl` capetele
barei ]i articula\ia M reprezint` a) b)
poten\ialele la care se afl` Vin
nodurile divizorului rezistiv + Vout Vin
format din R1 ]i R2 iar + Vout

lungimile segmentelor de bar` - R2

-
sunt propor\ionale cu
rezisten\ele respective. Din acest R1
motiv, tangentele unghiurilor cu
orizontala reprezint` intensitatea
c) d)
curentului [n rezisten\e.
Deoarece acela]i curent str`bate Fig. 15.5. Circuite neinversoare cu amplificatoare opera\ionale.
ambele rezisten\e, cele dou`
segmente ale barei vor fi
todeauna [n prelungire, adic` bara este rigid`. {n plus, cap`tul rezisten\ei R1 este legat la mas`, ceea ce
[nseamn` c` punctul A va fi mereu la [n`l\ime nul`. S` vedem acum ce ]tie s` fac` reac\ia negativ`: ea va
egaliza [n orice moment [n`l\imea punctului M (poten\ialul Vin− ) cu poten\ialul de intrare al circuitului Vin .
Pentru aceasta, poten\ialul ie]irii trebuie s` ridice sau s` coboare, [n mod corespunz`tor, "cap`tul B al barei".
Cum bara este rigid`, din asem`narea triunghiurilor rezult` imediat c` deplasarea punctului M apare la
cap`tul B amplificat` cu Vout Vin = ( R 1+ R 2 ) R 1 .
Revenim la schema electronic`. {ntruc[t am considerat amplificatorul opera\ional ca fiind ideal,
impedan\a de intrare a circuitului este infinit`. {n practic`, la frecven\e mici, ea este peste 108 Ω dac`
utiliz`m AO cu tranzistoare bipolare ]i de ordinul 1012 Ω la 411, care are FET la intrare. Ideal, impedan\a de
ie]ire este nul` (ie]irea circuitului fiind chiar ie]irea amplificatorului opera\ional). {n realitate ea este sub 1 Ω
. Dac` etajul este destinat numai amplific`rii semnalelor alternative, este indicat` intercalarea la intrare a
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 317

unui condensator de separare care s` "blocheze" componenta continu` (Fig. 15.5 c). {n acest caz este
obligatorie conectarea unui rezistor [ntre intrarea neinversoare ]i mas`, altfel tranzistorul de la intrarea
respectiv` nu ar fi polarizat ]i amplificatorul opera\ional ar intra [n satura\ie.
Tem`: Explica\i pe unde este polarizat tranzistorul de la intrarea inversoare.
Dac` raportul R2 R 1 este pus egal cu zero, cel mai simplu [ndep`rt[nd rezistorul R 1 ]i scurtcircuit[nd
intrarea inversoare la ie]ire ca [n Fig. 15.3 c), ob\inem un repetor neinversor, utilizat frecvent ca adaptor de
impedan\` (etaj de separare, buffer [n lb. englez`).

I1 R2 R1 R2 C2
Vin - Vout
Vin
R2
R1 I1 poten\ial nul
Vin - Vout A Vin R1
poten\ial nul
MV - Vout
Vin in - = 0
+ R1
Vout +
R2
B
a) b) c)
Fig. 15.6. Amplificatorul inversor: schema electronic` (a), un model mecanic al s`u (b) ]i limitarea benzii
de trecere (c).

O a doua configura\ie de baz` este cea inversoare, prezentat` [n Fig. 15.6 a). Din nou, simplitatea
circuitului combinat` cu idealitatea AO face analiza extrem de u]oar`. Cum intrarea neinversoare este legat`
la mas`, ]i intrarea inversoarea va avea poten\ial identic nul (punct de mas` virtual`). Astfel, tensiunea de
intrare va produce prin R 1 curentul I1 = Vin R 1 . Deoarece [n intrarea inversoare a AO curentul este nul,
[ntregul curent I1 va fi "for\at" s` treac` prin rezistorul de reac\ie R2 . Aplicarea legii lui Ohm pe acest
rezistor conduce imediat la valoarea tensiunii de ie]ire ]i, apoi, la expresia amplific`rii

R
A=− 2 . (15.4)
R1

Dac` [n configura\ia inversoare cele dou` rezisten\e au valori egale, ob\inem cazul particular al repetorului
inversor.
}i acum putem [n\elege func\ionarea f`c[nd apel la un model mecanic (desenul b). Tensiunea de
intrarea controleaz` [n`l\imea cap`tului A al barei iar tensiunea de ie]ire deplaseaz` cap`tul din dreapta astfel
[nc[t punctul M s` fie mereu la [n`l\ime nul`. Evident, cele dou` tensiuni trebuie s` fie de semn opus iar
raportul lor Vout Vin = − R2 R 1 .
C[nd dorim ca [ncep[nd de la o anumit` frecven\` amplificarea s` scad`, nu avem dec[t s` mont`m [n
paralel cu R2 o capacitate C2 , ca [n desenul c). Frecven\a de t`iere a filtrului trece-jos realizat astfel este
f c = 1 ( 2 π R2 C2 ) , peste aceast` frecven\` amplificarea cobor[nd cu o decad` pe decad` (este invers
propor\ional` cu frecven\a). Aceast` filtrare este utilizat` atunci c[nd peste semnalul util (de frecven\a mic`)
este suprapus un zgomot al c`rui spectru se [ntinde la frecven\e mari.
Tem`: Explica\i cum face amplificatorul opera\ional ca s` determine curentul I1 s` curg` integral
prin rezistorul de reac\ie.
 318 Electronic` - Manualul studentului

{n configura\ie inversoare, generatorul de semnal nu mai este cuplat doar [n intrarea amplificatorului
opera\ional. Reac\ia negativ`, men\in[nd prin R2 la mas` poten\ialul intr`rii inversoare, face ca impedan\a de
intrare a etajului s` aib` valoarea rezisten\ei R2 , [n general de valoare modest` (1kΩ -10 kΩ) . Dac`
circuitul care func\ioneaz` ca generator de semnal este tot unul cu amplificator opera\ional, aceasta nu
constituie un impediment.

Configura\ia inversoare nu beneficiaz` de impedan\a mare de intrare a AO ]i de m`rirea acesteia

de c`tre reactia negativ`. {n aceast` configura\ie impedan\a de intrare este egal` cu rezisten\a conectat`
spre punctul de mas` virtual`.

R2
R1;1
Vin 1 -
R1;2 - R1;1 Vout
Vout
Vin 2 Vin 1
R1;N Vin 2
R1;2 +
Vin N +
R1;N
Vin N

d) e)

Fig. 15.6. Sumatorul inversor (cu ponderi) (d) ]i sumatorul neinversor (e).

Existen\a punctului de mas` virtual` permite generalizarea configura\iei inversoare, ob\in[ndu-se

sumatorul din Fig. 15.6 d). Curentul produs de fiecare din tensiunile de intrare Vin m este Vin m R1; m ,
complet independent de valoarea celorlalte tensiuni de intrare. Intrarea inversoare este un nod de sumare a
acestor curen\i, care curg apoi [mpreun` prin rezistorul de reac\ie. Astfel, tensiunea de ie]ire este

R2 R R
Vout = −
R1 ;1
Vin 1 − 2 Vin 2 −... = −
R1 ;2 ∑ R1 ;2m Vin m (15.5)
m

circuitul fiind un sumator cu ponderi. Tensiunile de intrare sunt sumate toate cu acela]i semn. Aceea]i
opera\ie se poate efectua ]i cu o re\ea rezistiv` urmat` de un repetor, ca [n desenul e) al figurii dar, [n acest
caz, modificarea oric`reia dintre tensiunile de intrare atrage modificarea poten\ialului nodului de sumare ]i,
[n consecin\`, a curen\ilor tuturor intr`rilor. Avantajul configura\iei din desenul b) este acela c` punctul de
sumare are todeauna poten\ial nul, orice influen\` reciproc` [ntre intr`ri fiind astfel eliminat`.

D. Aplica\ii ale amplificatoarelor opera\ionale

Amplificatorul opera\ional [n sisteme de control automat

C[nd am discutat schema opera\ional` a unui sistem cu reac\ie negativ` (Fig. 15.21 a) am v`zut c`
avem nevoie de un bloc care s` efectueze diferen\a [ntre m`rimea de intrare ]i m`rimea de reac\ie. {n plus,
am ar`tat c` ceea ce trebuie s` fac` blocul de pe calea direct` este s` aib` amplificarea H d c[t mai mare,
pentru a avea de unde sacrifica prin introducerea reac\iei negative. Din aceste considerente, amplificatorul
opera\ional este exact ceea ce c`utam: are intrare diferen\ial` (tensiunea de ie]ire Vout este propor\ional` cu
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 319

diferen\a [ntre poten\ialelor intr`rilor V+ − V− ) ]i are o amplificare extrem de mare. {l vom g`si, deci, [n
majoritatea sistemelor analogice de control automat.

12 -30 V 2N 3055 cu radiator 10 V

nestabilizat 0 - 10 A Vout

X in Xer Yout
+ Hd R1 sarcina
- 4.3 k
R3 +15 V
10 k Vr
Xr -
Hi R2
+ 5.6 k
5.6 V -15 V
VZ

a) b)

Fig. 15.21 a) ]i b). Schema bloc a unui sistem de control automat (a) ]i schema electronic` a unui stabilizator
de tensiune cu amplificator opera\ional (b).

{n configura\iile de baz`, inversoare ]i neinversoare, am [nchis bucla de reac\ie local [n jurul

amplificatorului opera\ional, tensiunea de reac\ie fiind ob\inut` cu un divizor cu dispozitive pasive (rezistoare
]i, eventual, condensatoare) direct de la ie]irea amplificatorului opera\ional. De foarte multe ori ins`, reac\ia
este global`, incluz[nd chiar ]i componente care nu sunt electronice. {n aceste sisteme, amplificatorul
opera\ional efectueaz` diferen\a [ntre m`rimea de intrare ]i m`rimea de reac\ie, asigur[nd, [n acela]i timp, a
amplificare mare pe calea direct`. Cum banda de trecere a AO se [ntinde p[n` la frecven\a zero (curent
continuu), putem realiza sisteme cu reac\ie negativ` care s` controleze valoarea sta\ionar` a unei m`rimi
fizice oarecare (servosisteme).
Un exemplu particular de astfel de sistem este stabilizatorul de tensiune din Fig. 15.21 b). Tensiunea
de reac\ie Vr este produs` de divizorul rezistiv format din R1 ]i R2 ; cum valoarea curentului de intrare [n
R2
AO este neglijabil`, divizorul func\ioneaz` [n gol ]i Vr = Vout . Ie]irea amplificatorului opera\ional
R1 + R2
controleaz` repetorul pe emitor construit cu dubletul de tranzistoare T1 ]i T2. Deoarece amplificarea pe bucl`
este foarte mare, tensiunea de reac\ie este practic egal` cu tensiunea de 5.6 V produs` de dioda stabilizatoare
VZ. Astfel, sistemul men\ine o tensiune de ie]ire

e
Vout = 5.6 V ⋅ 1+ R 1 R 2 . j
{n realitate, ie]irea AO trebuie s` urce la Vout + 1.2 V ≅ 11 V ]i, pentru aceasta, [ntre intr`rile AO
va trebui s` existe o tensiune de eraore [n jur de c[teva zeci de µV; pentru un amplificator opera\ional ca
741, aceasta este [ns` mult mai mic` dec[t imprecizia datorat` decalajului de tensiune (de ordinul
milivol\ilor). Adev`ratul inconvenient este c` potentialul ie]irii AO este prea aproape de tensiunea de
alimentare dar el poate fi eliminat prin modificarea structurii dubletului realizat cu cele dou` tranzistoare.
 320 Electronic` - Manualul studentului

+VREF

Vcom
+ "curent constant"
Vcontr sursa de Ilaser Iph I V Vph
control curent convertor
- K

laser PD
K
"curent constant"
Vph

c)

+VREF 10 k

10 k
- R1
Vcom
- Vcontr
-Vcom
+
R2 = R1
+

Vph
d)
Fig. 15.21 c) ]i d). Schema bloc a unui sistem ce controleaz` intensitatea luminii emise de o diod` laser (a) ]i
o alt` variant` de realizare a circuitului de compararel (b).

În exemplul anterior m`rimea controlat` era una electric` (tensiunea) dar, [n general, ea poate fi ]i de
alt` natur`. Astfel, sistemul din Fig. 15.21 c) controleaz` intensitatea luminii emise de o diod` laser. Aceasta
este alimentat` cu o surs` de curent controlat` de tensiunea Vcontr , intensitatea luminii depinz[nd de curentul
Ilaser . {n aceea]i capsul` cu dioda laser se g`se]te o fotodiod`, PD, care prime]te o mic` parte din lumina
emis` ]i genereaz` un curent I ph propor\ional cu intensitatea acesteia. Informa\ia de curent este convertit`
[ntr-una de tensiune, V ph , care este m`rimea de reac\ie. Amplificatorul opera\ional AO efectueaz`
compara\ia [ntre aceast` m`rime de reac\ie (propor\ional` cu intensitatea luminii emise) ]i o tensiune de
comand` Vcom ; cum amplificarea pe bucla de reac\ie negativ` este foarte mare, sistemul men\ine practic
egalitatea Vcom = V ph , intensitatea luminii emise fiind astfel propor\ional` cu tensiunea de comand`.
Aceasta poate fi men\inut` constant` sau poate fi modificat` dup` o anumit` dependen\a impus`. C[nd nu se
dore]te controlarea intensit`\ii luminii, func\ionarea sistemului poate fi trecut` [n modul "curent constant"
prin schimbarea pozi\iei comutatorului K (cu dou` sec\iuni) astfel [nc[t sursa de curent s` fie controlat` de o
tensiune constant` reglabil`.
Observa\ie: A doua sec\iune a comutatorului K pre[nt[mpin` intrarea [n satura\ie a amplificatorului
opera\ional [n timpul func\ion`rii pe modul "curent constant", prin asigurarea unei reac\ii negative locale.
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 321

Modul [n care func\ioneaz` circuitul de compara\ie din Fig. 15.21 c) este u]or de [n\eles dar pu\in
utilizat, deoarece ambele intr`ri ale AO se g`sesc la poten\iale ridicate (tensiune de mod comun de valoare
mare). Mult mai [nt[lnit` este varianta din desenul d) unde amplificatorul AO2 compar` curen\ii ce curg c`tre
intrarea sa inversoare ]i aranjeaz` lucrurile astfel [nc[t suma lor s` fie nul`. Pe l[ng` faptul c` ambele AO au
tensiunea de mod comun nul`, schema prezint` ]i un alt avantaj: posibilitatea comod` de modificare a
sensibilit`\ii controlului, prin schimbarea uneia dintre valorile R1 sau R2 .
 322 Electronic` - Manualul studentului

Probleme rezolvate
Problema 1. O not` de aplica\ii de la Burr-Brown sugereaz` utilizarea circuitului din Fig. 15.40 a) ca
surs` de curent de precizie. Ea poate absorbi curent de la sarcina legat` cu cealalt` born` la mas` sau la
alimentarea pozitiv` ([n jargon se spune c` este un absorbant de curent, current sink). Circuitul integrat
REF 102 este o referin\` de tensiune care p`streaz` cu mare acurate\e (2.5 ppm pe grad ]i 5 ppm pe 1000 de
ore) o tensiune de 10 V [ntre borna sa de ie]ire (pinul 6 notat cu "Out") ]i borna sa de referin\` (pinul 4, notat
cu "Gnd"), dac` [ntre alimentarea sa de la borna 2 ]i borna 4 tensiunea nu coboar` sub 11.4 V.
+25 V
2
R2 10 k V+
6
Out
+
C1 1 nF - ∆ VREF ∆ V' 1 ∆ Is
REF 102 + A op
10 V
+15 V - R1 + rs
Gnd.
- - 4
OPA111
V'
+ R1 R1
-15 V 5k sarcina R1 + rs
Vs

Is
a) b)
Fig. 15.40.

a) S` se arate c` circuitul este unul cu reac\ie negativ` ]i s` se estimeze amplificarea pe bucla de

reac\ie AOL .
b) S` se deduc` expresia curentului prin sarcin`.
c) S` se determine complian\a de tensiune a sursei de curent (domeniul permis pentru poten\ialul Vs al
ie]irii sale).
Rezolvare
a) Vom investiga comportarea buclei de reac\ie la varia\ia ∆V REF a tensiunii de referin\` dintre
bornele 6 ]i 4 ale circuitului integrat REF 102 , la frecven\e mici acolo unde prezen\a capacit`\ii C1 poate fi
ignorat`. Cum valoarea curentului de polarizare este extrem de mic`, pe rezisten\a R2 c`derea de tensiune
este nul`. Ob\inem c`

∆Vin − = ∆V ' + ∆V REF ,

[ntreaga varia\ie a poten\ialului ie]irii AO ap`r[nd la intrarea inversoare.

Curentul este neglijabil ]i la intrarea neinversoare a AO, astfel [nc[t divizorul format din R1 ]i sarcin`
este ne[nc`rcat (operat [n gol). Not[nd cu rs rezisten\a dinamic` a sarcinii (posibil cu comportare neliniar`),
rezult` varia\ia de poten\ial a intr`rii neinversoare

rs
∆Vin + = ∆V ' .
R1 + rs
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 323

Amplificatorul opera\ional amplific` diferen\a poten\ialelor intr`rilor, astfel [nc[t avem

b g F R1 I ∆V ' − A ∆V
∆V ' = Aop ∆Vin + − ∆Vin − = Aop − GH R1 + rs JK
op REF

Deoarece expresia din parantez` este todeauna negativ`, sistemul este unul cu reac\ie negativ`.
Pentru varia\ii mici, el poate fi considerat liniar ]i are schema func\ional` din Fig. 15.37 b). Amplificarea pe
bucla de reac\ie este AOL = Aop R1 ( R1 + rs ) fiind maxim` dac` sarcina este un scurtcircuit. Dac`
rezisten\a dinamic` a sarcinii cre]te, amplificarea pe bucl` scade; la limit`, dac` sarcina s-ar apropia de
comportarea unei surse de curent, rs → ∞ , amplficarea pe bucl` ar cobor[ la zero (dispari\ia reac\iei
negative). Pentru a vedea ce se [nt[mpl` cu intensitatea curentului prin sarcin` ∆ I s trebuie s` exprim`m [n
func\ie de ∆V REF diferen\a ∆Vin+ − ∆V ' ; ajungem la ∆ I s = ∆V ' ( R1 + rs ), rezultat reprezentat pe
schema opera\ional` din 15.39 b). |in[nd seama de amplificarea [n bucl` [nchis`, ob\inem [n final c`

Aop ∆V REF ∆V REF

∆ Is = − =−
R1 R1 + rs R1 + 1 Aop
1 + Aop
R1 + rs
adic` precizia cu care este controlat curentul prin sarcin` este independent` de comportarea sarcinii.
b) Deoarece tensiunea de ie]ire V ' a amplificatorului opera\ional este cel mult de 10-15 vol\i ]i
amplificarea AO la frecven\` nul` este extrem de mare, intr`rile amplificatorului opera\ional se g`sesc
practic la acela]i poten\ial. Cum pe R1 c`derea de tensiune e nul`, acest poten\ial are valoarea
Vin − = Vin + = V ' +10 V . Rezult` c` pe rezisten\a R1 se men\ine o c`dere de tensiune egal` cu cea furnizat`
de referin\a de tensiune, nodul legat la sarcin` av[nd poten\ial mai ridicat. {n consecin\`, din sarcin` se
absoarbe curentul

I s = 10 V R 1 = 2 mA .

c) Poten\ialul ie]irii AO nu poate cobor[ sub tensinea de alimentare negativ`, de - 15 V. Am v`zut c`

pe R1 c`derea de tensiune este [n orice moment de 10 V; rezult`, de aici, ca poten\ialul Vs nu are voie s`
coboare sub -15 V + 10 V = -5 V . Pe de alt` parte, pentru ca REF 102 s` func\ioneze, pinul 4 nu trebuie s`
se apropie la mai mult de 11.4 V de poten\ialul pinului 2. Astfel, ie]irea AO nu are voie s` urce mai sus de
25 V -11.4 V = 13.6 V . Ar rezulta ca Vs poate urca p[n` la 23.6 V. Dar nu este a]a, deaorece nici intr`rile
AO nu au voie s` ias` din domeniul tensiunilor de alimentare. Din acest motiv, Vs nu poate urca dec[t p[n` la
+15 V. {n concluzie, Vs trebuie s` r`m[n` [n intervalul -5 V ... +15 V.

Problema 2. Circuitul din Fig. 15.41 este excitat cu o tensiun de intrare Vin pozitiv` ]i [ndepline]te o
func\ie interesant` [n anumite aplica\ii.
a) Ar`ta\i c` reac\ia realizata [n jurul lui AO1 prin intermediul tranzistorului T1 este negativ`.
b) Calcula\i caracteristica static` de transfer Vout = f (Vin ) .
c) explica\i rolul diodei D1 ]i al capacit`\ii C1.
 324 Electronic` - Manualul studentului

Rezolvare
C1
a) Tensiunea de intrare fiind pozitiv` iar
D1 +VA intrarea inversoare la poten\ial aproape nul, sensul
curentului prin R1 este [nspre AO1 ]i acest curent
este deviat spre tranzistor ]i diod`. Datorit` modului
T1 IREF
de conectare, dioda este blocat` ]i va fi ignorat`.
Vin R1
-
T2 Astfel, putem scrie legea lui Ohm pe rezistorul R 1
V'
AO 1 + V out
+ AO 2 V − Vin −
- IC1 = in
R1
R3
R2
unde IC1 este curentul de colector al tranzistorului
T1. Pentru a determina tipul reac\iei vom construi
un model pentru varia\ii; din rela\ia anterioar`
Fig. 15.41. rezult`

∆Vin − = ∆Vin − R1 ⋅ ∆ I C1.

R`m[ne s` leg`m varia\ia curentului de colector de varia\ia tensiunii V ' de ie]ire a AO. Pentru un
tranzistor bipolar ]tim c` ∆ I C = g m ⋅ ∆VBE ; [n cazul nostru

∆ I C1 = g m ⋅ ( 0 − ∆V ' ) = − g m ⋅ ∆V '

Combin[nd ultimele dou` rela\ii, ob\inem c`

∆Vin − = ∆Vin + R1 ⋅ g m ⋅ ∆V ' ;

cum produsul R1 g m este pozitiv, o varia\ie a tensiunii de ie]ire determin` o varia\ie [n acela]i sens a
poten\ialului Vin− . Dar aceasta este intrarea inversoare a AO. {n concluzie, reac\ia este negativ`,
amplificarea pe bucl` fiind Aop R1 g m .
b) Pentru calculul caracteristicii statice vom determina mai [nt[i expresia tensiunii de ie]ire a primului
AO. Invers[nd rela\ia tranzistorului I C1 = I s1eVBE 1 VT , ob\inem c`

VBE1 = 0 − V ' = VT ln I C1 I s1 b g
Reac\ia din jurul lui AO1 fiind negativ`, intrarea inversoare este punct de mas` virtual` ]i IC1 = Vin R 1
(amplificatoru opera\ional for\eaz` curentul lui R1 s` curg` [n colectorul tranzistorului). Cu aceasta, avem
tensiunea de ie]ie a primului AO

F Vin I
V ' = −VT ln GH Is1R1 JK
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 325

Trecem acum la analiza circuitului din jurul celui de-al doilea AO; recunoa]tem imediat un
amplificator neinversor, cu amplificarea 1 + R3 R2 . Mai r`m[ne s` calcul`m ce tensiune amplific` el, adic`
b
poten\ialul intr`rii sale neinversoare. Scriem ]i pentru al doilea tranzistor ecua\ia VBE 2 = VT ln I C 2 I s2 .g
De data aceasta, curentul de colector este exact I REF , cel furnizat de sursa de curent, deoarece [n AO2
curentul de intrare e nul. Cum baza este la poten\ialul intr`rii neinversoare iar emitorul la V ' , avem, pentru
AO2,

b g
Vin + = V ' +VT ln I REF I s 2 = −VT ln
FG Is2 Vin IJ .
H Is1 I REF R 1 K
Nu mai r`m[ne dec[t s` [nmul\im cu amplificarea ]i ob\inem

RFG I IJ FG
Vout = −VT 1 + 3 ln s 2
Vin IJ
R2H K H
I s1 I REF R 1
.
K
Tensiunea de ie]ire depinde logaritmic de tensiunea de intrare ]i poate avea at[t valori pozitive c[t ]i
negative.
c) Am v`zut c` [n func\ionare normal` (tensiune de intrare pozitiv`) dioda D1 este invers polarizat`.
Rolul ei nu poate fi dec[t unul de protec\ie, [n eventualitatea unei valori negative a lui Vin . Atunci dioda se
deschide, asigur[nd o cale de reac\ie negativ` (tranzistorul nu mai poate s` fac` acest lucru). {n consecin\`,
ie]iea lui AO1 nu urc` mai sus de + 0.6 V ]i nu poate str`punge invers jonc\iunea baz`-emitor a
tranzistorului (aceast` tensiune de str`pungere este pe la 6 V).
Rolul condensatorului nu poate fi legat dec[t de func\ionarea [n alternativ. El furnizeaz` un drum
suplimentar de reac\ie negativ`, produc[nd la frecven\e mari o c`dere a lui 1 Ai ( ω ) cu o decad` pe decad`.
Acest efect contribuie la [mbun`t`\irea stabilit`\ii (legat` de diferen\ele de pant`, la punctul de intersec\ie,
[ntre Aop ( ω ) ]i 1 Ai ( ω ) ).
 326 Electronic` - Manualul studentului

Probleme propuse
P 15.1. {n circuitul din Fig. 15.42 valoarea amplific`rii poate fi modificat` cu ajutorul
poten\iometrului. {ntre ce valori poate fi reglat` aceast` amplificare ?
P 15.2. {n jurul unui AO ideal este construit, cu impedan\ele Z 1 − Z5 , un circuit cu dou` bucle de
reac\ie (Fig. 15.43). Calcula\i amplificarea sa complex`. Indica\ie: Va trebui s` exprima\i cu teorema Milman
]i poten\ialul nodului M; pentru ca rela\iile s` fie mai simple,, lucra\i cu admitan\ele Yk = 1 Zk .

R 2 10k
Z5
R1
10k Z4
Vin
- V in Z1 Z3
Vout
-
M Vout

Pot.
+ Z2
+

Fig. 15.42. Fig. 15.43.

P 15.3. {n circuitul din Fig. 15.44 amplificatorul opera\ional este ideal. Calcula\i tensiunea de ie]ire.
P 15.4. Datorit` impedan\ei mari de intrare, configura\ia neinversoare este indicat` pentru construirea
unui voltmetru electronic, cum este cel din Fig. 15.45. Instrumentul de m`sur` are o rezisten\` proprie de
10 kΩ ]i necesit` un curent de 0.1 mA pentru devia\ia complet` a acului (cap`tul de scal`). Cunosc[nd c`
tensiunea de m`surat Vin este pozitiv` (fa\` de mas`), determina\i unde trebuie conectat` borna + a
instrumentului. Alege\i valoarea rezisten\ei R astfel [nc[t voltmetrul electronic astfel realizat s` aib`
domeniul de m`sur` de la 0 a 1 V. Pute\i justifica avantajul acestei conect`ri a instrumentului [n compara\ie
cu legarea sa [ntre ie]irea AO ]i mas` ?
22 k instrument de masura
0.1 mA capat de scala
10 k
5.1 k
-
Vout R
+ 3V -
- 2.2 k
+
+
6V
- 1k +
+
Vin
-

Fig. 15. 44. Fig. 15. 45.

P 15.5. Cele patru rezistoare ale circuitului din Fig. 15.46 fac parte dintr-o punte ce m`soar` deform`ri
mecanice. Efectul acestora se manifest` prin modificarea rezisten\ei de reac\ie de la valoarea ini\ial` R la
valoarea R(1 + ε ) . Calcula\i dependen\a tensiunii de ie]ire [n func\ie de abaterea relativ` ε .
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 327

R (1+ε) R1 100 k

R
- - R2 1 k
Vout
Iin Is
R
+ + Rs

+V REF R

Fig. 15.46. Fig.15.47.

P 15.6. {n circuitul din Fig. 15.47 rezisten\a de sarcin` R 2 10k

[ndepline]te condi\ia Rs << R2 . Calcula\i curentul prin sarcin` R1
[n func\ie de curentul de intrare Iin ]i propune\i un nume ]i o Vin 10k
aplica\ie pentru acest circuit. -
P 15.7. Pentru circuitul din Fig. 15.48, deduce\i expresia
curentului I s [n func\ie de tensiunea de intrare ]i valorile + R 4 100 Ω
rezisten\elor ]i ar`ta\i c` dac` R2 R1 = R4 R3 , acesta nu
R3 Is
depinde de valoarea rezisten\ei de sarcin`. rezistenta
100 Ω Rs de sarcina
Observa\ie De]i prezent` [n mai toate textele despre AO,
aceast` surs` de curent este rar utilizat` datorit` condi\ion`rii
performan\elor sale de [mperecherea celor dou` rapoarte de Fig. 15.48.
rezisten\e.
+25 V
P 15.8. R`spunz[nd la [ntrebarea "How do I make
V+ the world"s most accurate current source ?", o not` de
Out aplica\ie de la Burr - Brown (AB - 002C) recomand`
+
REF 102 circuitul din Fig. 15.49. REF 102 este o referin\` de
10 V tensiune de 10 V av[nd coeficientul termic de numai
R1 Gnd.
- - 2.5 ppm pe oC ]i deriva [n timp mai mic` de 5 ppm [n
OPA111 1000 de ore iar OPA 111 este un amplificator opera\ional
Is
+ de precizie cu JFET la intrare a c`rui tensiune de decalaj
variaz` cu mai pu\in de 1µV pe grad. Ar`ta\i mai [nt[i c`
sarcina circuitul este unul cu reac\ie negativ` ]i apoi c` se
comport` ca o surs` de curent. Deduce\i expresia
curentului prin sarcin` ]i calcula\i cu c[te p`r\i pe milion
Fig. 15.49.
(ppm) pe grad Celsius variaz` acesta dac` rezisten\a R1
are coeficientul termic de 10 ppm pe grad (cel mai defavorabil caz). Indica\ie: dac` sensul varia\iei cu
temperatura a rezisten\ei este cunoscut, pentru tensiunea referin\ei ]i decalajul AO sensurile variaz` de la
exemplar la exemplar.
 328 Electronic` - Manualul studentului

P 15.9. Calcula\i impedan\a de intrare [n circuitul din R 3 10k

Fig. 15.50. Este ea rezistiv` ? Ce semn are ? Revede\i cele
discutate la Capitolul 6 ]i propune\i o aplicatie a acestui circuit.
V
Am discutat acolo tipul de reac\ie care conduce la apari\ia acestui in +
(circuitul nu are
efect; identifica\i-o pe circuitul din Fig. 15.50. Z in
- born` de ie]ire)
P 15.10. Impedan\a de intrare [n circuitul din Fig. 15.51
este complex`. Calcula\i-o ]i decide\i ce fel de caracter are
(capacitiv sau inductiv). Ce aplica\ie pute\i sugera pentru acest R1 R 2 10k
10k
circuit ?
P 15.11. Calcula\i impedan\a de intrare [n circuitul din
Fig. 15.52 ]i construi\i un circuit echivalent pentru intrarea Fig. 15.50.
acestuia. Comenta\i comportarea acestui circuit \in[nd seama de
componentele ce intr` [n alc`tuirea schemei din aceast` figur`.
R2 10 Ω 1kΩ
R2

0.1µ F -
- C1 R3
R 1 10k Ω +
+ R1 10k Ω
C1 10M Ω
Zin Z in

Fig. 15.51. Fig. 15.52.

100 k
P 15.12. Calcula\i amplificarea Vout Vin pentru
10 k circuitul din Fig. 15.53; amplificatoarele opera\ionale sunt
- ideale.
+ P 15.13. Calcula\i impedan\a de intrare a circuitului
+ din Fig. 15.54 ]i ar`ta\i c` el poate fi utilizat pentru
Vin + 100 k simularea de inductan\e. Dac` R = R 1= 1kΩ ]i C = 10 nF ,
- Vout
determina\i m`rimea inductan\ei ]i factorul de calitate care s-
ar ob\ine lucr[ndu-se la o frecven\` de rezonan\` de 1 kHz.
- 100 k
- P 15.14. Determina\i amplificarea [n func\ie de
frecven\` a circuitului din Fig. 15.55 ]i propune\i aplica\ii ale
+ circuitului.
P 15.15. Ar`ta\i c` circuitul din Fig. 15.56
Fig. 15.53. func\ioneaz` ca un integrator neinversor.
 Cap. 15. Amplificatoare opera\ionale 329

R1 R1

C R1
Vin
- C
Vout
R
-
Z in +
+ R

Fig. 15.54. Fig. 15.55.

R
-
V out

R
V in +
R

Fig. 15.56.
 330 Electronic` - Manualul studentului

Pagin` distractiv`

C[t de teoretic` este electronica predat` pe la noi (chiar ]i atunci c[nd se autointituleaz` aplicat`) se poate
constata privind la un caiet de lucr`ri de laborator 2. {n capitolul "Circuite cu amplificatoare opera\ionale" se calculeaz`
amplificarea ]i impedan\ele cu reac\ie lu[nd [n considera\ie simultan impedan\a de intrare finit` a AO, impedan\a sa de
ie]ire nenul`, precum ]i amplificarea finit` ]i dependent` de frecven\`. Astfel, calculul impedan\ei de ie]ire a unui
circuit cu AO [n configura\ie neinversoare, arat` spre final a]a:

Rezultatul este at[t de inutil de complicat, [nc[t nu am fi avut niciodat` r`bdarea s`-l transcriem; noroc
c` s-a inventat, [ntre timp, scannerul. Dup` multe pagini pline cu astfel de calcule (pentru c` mai exist` ]i
configura\ia inversoare !) nu ve\i g`si nici cea mai mic` informa\ie m`car despre ordinul de m`rime al
impedan\ei de ie]ire a tipurilor de amplificatoare utilizate frecvent. Dec[t c` e "foarte mic`". Cam firav`
concluzie pentru a]a desf`]urare de for\` algebric`. }i aceasta [ntr-un caiet de laborator de electronic`
aplicat`. Cum o fi ar`t[nd un curs de electronic` "ne-aplicat`" nu mai avem curajul s` ne [ntreb`m.

2 ***, "Electronic` aplicat` - Lucr`ri de Laborator", Universitatea Bucure]ti, 1993.