UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZARE INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Funcții statistice în SQL.
Studiu de caz: analiza datelor privind jocurile olimpice

Coordonator, Student,
Prof.Univ.Dr. Marin Fotache Vasilică Lavinia-
Andreea
Matricol:
310440501RSL181169
Grupa: 34
 IULIE 2021

Cuprins

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I: Importanța SQL în modelarea proceselor de afaceri 6
1.1 Nucleul SQL în SGBD-uri actuale 6
1.2 Analiza SGBD-urilor actuale - comparatii intre cele mai importante SGBD-URI
(SQL SERVER/ORACLE/ACCESS/ FOXPRO) 9
1.3 Tipuri de funcții SQL și utilizarea acestora 12
1.4 Importanța funcțiilor statistice în analiza seturilor de date 14
CAPITOLUL II: Particularitățile jocurilor olimpice 15
2.1 Platforme pentru analiza datelor jocurilor olimpice 15
2.2 COVID-19 și impactul acestuia asupra jocurilor olimpice 18
2.3 Jocurile olimpice – de la sport la industrie? 21
2.4 Principalele probleme generate de COVID-19 asupra desfășurării jocurilor olimpice
23
CAPITOLUL III: Studiu de caz: Analiza datelor legate de jocurile olimpice 25
3.1. Aplicarea funcțiilor statistice asupra datelor analizate25
3.2 Indicatori de perfomanță 29
3.3 Probleme ce pot fi rezolvate cu ajutorul funcțiilor statistice 31
3.4 Tendințe viitoare – jocurile olimpice tot mai informatizate? 32
3.5 Concluzii ale analizei datelor – posibile transformări ale funcțiilor statistice 34
BIBLIOGRAFIE 35

2
 INTRODUCERE

Într-o lume aflată în continuă schimbare, unde majoritatea domeniilor tind să fie din
ce în ce mai informatizate, necesitatea stocării unui număr ridicat de date a generat o
dezvoltare vizibilă în rândul bazelor de date. Indiferent de aria de lucru, totul se învârte în
jurul unui număr mai mic sau mai mare de date care trebuie colectate, prelucrate și
interpretate. Bazele de date ușurează aceste acțiuni, contribuind, de asemenea, și la apariția
unei game diverse de sisteme de gestiune a bazelor de date.

Recunoașterea cu ușurință a instrucțiunilor de utilizare a limbajelor standardizate,

reprezintă principalul obiectiv care a stat la baza dezvoltării sistemelor de gestiune a datelor.
Deși aceste limbaje sunt diverse, SQL (Structured Query Language) este, cu precădere, cel
mai folosit pentru comunicarea cu bazele de date. Acest limbaj, care este tot mai des folosit în
SGBD-urile actuale, oferă posibilitatea creării unei noi baze de date, manipularea datelor și
realizarea operațiilor de interogare a bazei de date.

Pe lângă ușurința interpretării și analizării datelor generate de bazele de date și

SGBD-urile aferente, limbajul SQL pune la dispoziția utilizatorilor o serie de funcții statistice
cu o importanță deosebită. Astfel, cu ajutorul acestora, datele pot fi gestionate mai ușor,
realizându-se situații clare: suma, valori minime/maxime, medii, etc., rapoarte și statistici
prin: varianță, covarianță, deviație standard. În fiecare domeniu este nevoie de aceste
statistice la nivelul întregului set de date, iar funcțiile SQL oferă beneficii utilizatorilor pentru
obținerea într-un timp mai scurt a acestora.

Prin această lucrare îmi propun să analizez particularitățile limbajului SQL în SGBD-
urile actuale, dar și importanța funcțiilor statistice SQL, scopul fiind acela de a înțelege cu
exactitate aceste concepte. De asemenea, funcțiile statistice vor fi aplicate asupra unui set de
date extins, din domeniul jocurilor olimpice, care vor genera grafice, indici de performanță și
statistici clare despre anii în care s-au desfășurat jocurile olimpice, principalii medaliați, țara
de proveniență a fiecărui jucător etc., pe baza cărora vor fi trase concluzii plauzibile și exacte.

Pandemia COVID-19 a avut un impact asupra intregii populații și, în special, asupra
multor domenii, printre care și cel al jocurilor olimpice. Amânate pentru anul 2021, acestea
sunt vizate de o serie de riscuri printre care și cele legate de securitate. Nu de puține ori, în
anii trecuți, infractorii cibernetici au desfășurat campanii extinse de atacuri, cu semnale TV

4
întrerupte, site-uri oficiale ale evenimentului atacate și cu întreruperea vânzării de bilete.
Organizatorii actuali încearcă să-și ia toate măsurile de prevenție împotriva acestor tipuri de
atacuri, mai ales că această pandemie a plasat jocurile olimpice într-o sferă tot mai
informatizată. Pentru a duce la bun sfârșit aceste planuri, bazele de date și SGBD-urile vin în
ajutorul acestora și le generează o serie de raporate și statistice capabile să eficientizeze
procesul decizional.

5
 CAPITOLUL I: IMPORTANȚA SQL ÎN MODELAREA PROCESELOR
DE AFACERI

Limbajul SQL este implementat, în ultima perioadă, pe toate tipurile de SGBD-uri, de

la cele ”micro” la cele dedicate mediilor distribuite/client-server. Astăzi, nu există publicație
în domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date care să nu aibă ca principal mecanism de
lucru acest limbaj. Astfel, utilizând mult îndrăgita limbă de lemn, pentru care dispunem de un
”know-how” greu de egalat, putem afirma că SQL a devenid standarul limbajelor din a IV-a
generație. Din acest motiv, capitolul I se concentrează pe importanța acestui limbaj în sfera
SGBD-urilor, pe particularitățile fiecărui tip de SGBD și, nu în ultimul rând, pe principalele
funcții statistice și importanța acestora.

1.1 Nucleul SQL în SGBD-urile actuale

Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) reprezintă sisteme informatice

specializate în stocarea și prelucrarea unui set de date, implicând un număr relativ mic de
prelucrări. Termenul de bază de date se va referi la datele ce trebuie prelucrate, la modul de
organizare a acestora pe suportul fizic de memorare, în timp ce termenul de gestiune cuprinde
totalitatea operațiilor ce se aplică asupra setului de date din baza de date.1

Obiectivul esențial al unui SGBD este furnizarea unui mediu eficient, adaptat
utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute în bază. Bazele
de date sunt concepute cu scopul de a prelucra un volum mare de informații, iar gestiunea
acestora impune nu doar o structurare riguroasă a datelor, ci și o raționalizare a procedurilor
de acces și prelucrare.2

Funcțiile principale ale unui sistem de gestiune a bazelor de date sunt prezentate în
Tabelul 1.1.

Tabel 1.1:Funcții SGBD

Funcție Descriere
Se face cu ajutorul LDD, realizându-se descrierea
1. Funcția de descriere a datelor atributelor din cadrul structurii BD, legăturile dintre
entitățile BD, criterii de validare.

1
Trandafir R., Nistorescu M.Ș., Bazele Informaticii și Limbaje de Programare, Partea a II-a, 2006, pag. 8,
https://proiectmdb.ucoz.com/bd.pdf (accesat pe 9 martie 2021)
2
Fotache M., Capitolul I.Despre bazele de date, 2018, pag. 14, https://github.com/marinfotache/Baze-de-date-
I (accesat pe 9 martie 2021)

6
 2. Funcția de manipulare Este cea mai complexă și realizează actulizarea și
regăsirea datelor.
3. Funcția de utilizare Asigură mulțimea interfețelor necesare pentru
comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD.
Administratorul este cel care realizează schema
conceptuală a bazei de date, iar în perioada de
4. Funcția de administrare exploatare a BD autorizează accesul la date și reface
baza în caz de incidente.
Cuprinde ansamblul de măsuri necesare pentru
5. Funcția de protecție a bazei de date asigurarea integrității (semantică, acces concurent,
salvare/restaurare) și securității datelor (acces,
utilizare viziuni, criptare).
Sursa: prelucrat din: Trandafir R., Nistorescu M.Ș., Bazele Informaticii și Limbaje de Programare, Partea a
II-a, 2006, pag. 11, https://proiectmdb.ucoz.com/bd.pdf (accesat pe 9 martie 2021)

Majoritatea SGBD-urilor fac parte din categoria celor relaționlae (SGBDR) a căror
concept se bazează pe relații/tabele, folosind limbajul SQL specializat pe comenzi de
manipulare la nivel de tabelă. Edgar F. Codd a fost cel care a dezvoltat pentru prima oară, în
1970, modelul relational al bazelor de date în care prezintă operațiile ce pot fi făcute asupra
acesteia cu scopul obținerii accesului rapid și corect. În continuarea acestei descoperiri, în
1985, Codd a publicat o listă cu 13 reguli care definesc simplu și concis o bază de date
relațională, acestea devenind standardul de evaluare a sistemelor relaționale, fiind și un ghid
de proiectare a tuturor SGBDR-urilor.3

Aceste reguli despre care însuși autorul a specificat că sunt greu de îndeplinit în
totalitate de către un SGBDR sunt prezentate în tabelul 1.2.

Tabel 1.2: Regulile lui Codd

R0. Gestionarea datelor la nivel de relație

R1. Reprezentarea logică a datelor
R2. Garantarea accesului la date
R3. Valorile null
R4. Metadatele
R5. Facilitățile limbajelor utilizate
R6. Actualizarea tabelelor virtuale
R7. Actualizările în baza de date
R8. Independența fizică a datelor
R9. Independența logică a datelor
R10. Restricțiile de integritate
R11. Distribuirea geografică a datelor
R12. Prelucrarea datelor la nivel de bază
Sursa: prelucrat din: Trandafir R., Nistorescu M.Ș., Bazele Informaticii și Limbaje de Programare, Partea a II-a, 2006,
pag. 19-21, https://proiectmdb.ucoz.com/bd.pdf (accesat pe 9 martie 2021)

SQL este în prezent unul din cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea
bazelor de date relaționale. Structured Query Language este un limbaj neprocedural și

3
***, Definirea Sistemului de Gestiune a Bazelor de Date Relationale(SGBDR),
https://www.creeaza.com/referate/informatica/sql/Definirea-Sistemului-de-Gestiu435.php (accesat 9 martie 2021)

7
declarativ, deoarece utilizatorul descrie ce date vrea să obțină, fără a fi nevoit să stabilească
modalitățile de a ajunge la datele respective. Având o orientare axată spre mulțimi, face parte
din categoria limbajelor de aplicații, fiind utilizat în mod frecvent în administrarea bazelor de
date client/server, aplicația client fiind cea generatoare de instrucțiuni SQL.4

Principalele atuuri ale limbajului SQL au fost descrie de către James Groff și Paul
Weinberg în cartea ”The Complete Reference SQL”:5

 Independența de producător – SQL nu este o tehnologie proprietară;

 Portabilitatea între diferite sisteme de operare;
 SQL este un limbaj standardizat;
 Are sprijinul marilor firme producătoare de instrumente pentru gestionare BD
(ex. IBM, ORACLE, Microsoft);
 Se bazează pe modelul relational al bazelor de date;
 Este un limbaj de nivel înalt, având o sintaxă apropiată de limba engleză;
 Permite formularea de răspunsuri la numeroase interogări ad-hoc;
 Este suportul programatic pentru accesul la baza de date;
 Oferă imagini multiple asupra bazelor de date;
 Se caracterizează prin completitudine;
 Permite definirea dinamică a datelor;
 Excelent suport pentru implementarea arhitecturilor client/server și web;

SQL are un impact profund asupra SGBD-urilor și este, pe de o parte, unul dintre
responsabilii apropierii a non-informaticianului de datele sale, pe de altă parte, pentru
profesioniști reprezintă nucleul dezvoltării aplicațiilor ce utilizează bazele de date. Deși este
referit ca un limbaj de interogare , SQL este mai mult decât un instrument de consultare a
bazelor de date, deoarece, permite în egală măsură definirea datelor, consultare BD,
manipularea datelor și menținerea integrității bazei de date.6

Principalele comenzi SQL sunt descrise în Tabelul 1.3:

Tabel 1.3 Principalele Comenzi SQL

4
***, Limbajul SQL, http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/BD/BD_Cap_5.pdf (accesat la 10 martie 2021)
5
Groff J.R., Weinberg P.N. , The Complete Reference SQL, Obsborne/McGraw-Hill, pag. 12-15
6
Fotache M., Capitolul 3.Standarde și dialecte SQL. Tipuri de date. Crearea tabelelor și modificarea
conținutului, 2018, pag. 72, https://github.com/marinfotache/Baze-de-date-I (accesat 10 martie 2021)

8
 Comandă Descriere
Pentru definirea bazei de date
CREATE TABLE Pentru crearea unei noi tabele în BD
ALTER TABLE Pentru modificarea structurii unei tabele
DROP TABLE Pentru ștergerea unei tabele din BD
TRUNCATE TABLE Pentru a șterge toate rândurile din tabel
Pentru manipularea datelor
INSERT Pentru adăugarea de noi linii într-o tabelă
UPDATE Pentru modificarea valorilor unor atribute
DELETE Pentru ștergerea de linii dintr-o tabelă
Pentru controlul accesului la baza de date
GRANT Pentru acordarea de drepturi la obiectele din BD
pentru un cont de utilizatori
REVOKE Pentru revocarea/retragerea unor drepturi
Pentru controlul tranzacțiilor
COMMIT Pentru a marca un sfârșit valid a unei tranzacții
ROLLBACK Pentru abandonarea unei tranzacții aflate în curs
Sursă: Prelucrat din ***, Types of SQL commands, https://www.javatpoint.com/dbms-sql-command
(accesat 10 martie 2021)

SQL este, fără doar și poate, nucleul SGBD-urilor actuale. Această acceptare pe scară
largă nu este altceva decât rezultatul efortului depus pentru dezvoltarea caracteristicilor
limbajului și a standardelor, care au dus la creșterea portabilității codului SQL între diferitele
produse RDBMS. Particularitățile care s-au diversificat de la o versiune la alta, comenzile
care pot fi aplicate asupra celor 5 tipuri de instrucțiuni (DDL, DQL, DML, DCL, TCC) fac
din SQL limbajul în jurul căruia se învârt majoritatea sistemelor de gestiune a bazelor de
date.

1.2 Analiza SGBD-urilor actuale - comparatii intre cele mai importante

SGBD-URI
(Microsoft Acces/Oracle/MySQL/PostgreSQL/Microsoft SQL
Server/IBM Db2)
După cum am subliniat în capitolul anterior, SQL este limbajul standard al SGBD-urilor
actuale. Fie că vorbim de Microsoft Acces, Oracle, PostgreSQL sau Microsoft SQL Server,
toate gravitează în jurul acestui limbaj, fiecare cu propriile particularități.

Caracteristicile fiecărui sistem de gestiune a bazei de date, asemănările și deosebirile

dintre acestea sunt prezentate în Tabelul 1.4.

9
 Tabel 1.4: Particularități ale SGBD-urilor

Caracteristică Microsoft Microsoft MySQL Oracle PostgreSQL IBM Db2

Access SQL Server
Descriere Combină un Microsoft RDBMS RDBMS RDBMS Comun
backend SGBD open-source utilizat pe open-source pentru
RDMS cu relațional utilizat pe scară largă utilizat pe mediile
un frontend emblematic scară largă scară largă gazdă IBM2
GUI pentru
manipularea
datelor
Tip bază de SGBD SGBD SGBD SGBD SGBD SGBD
date primară relațional relațional relațional relațional relațional relațional
Lansare 1902 - SQL Server 8.0.23 – 19c/21c – 13.2 – 12.1,
curentă Martie 2019 2019 – ianuarie februarie februarie octombrie
noiembrie 2021 2019 2021 2016
2019
Limbaje de C++ C++ C/C++ C/C++ C C/C++
implementare
Metode de - Tabelele pot Partiționare Fragmentare, Partiționare Partiționare
partiționare fi distribuite orizontală, partiționare după orizontală a
pe mai multe partajare cu orizontală domeniu, bazelor de
fișiere MySQL listă date
Cluster independente
Concepte de - Drepturi de Drepturi de Drepturi de Drepturi de Drepturi de
utilizator acces cu acces cu acces cu acces cu acces cu
granulație granulație granulație granulație granulație
fină în fină în fină în fină în fină în
conformitate conformitate conformitate conformitate conformitate
cu cu cu cu standardul cu
standardul standardul standardul SQL standardul
SQL SQL SQL SQL
Sursa:prelucrat din: ***, System Proprieties Comparison IBM Db2 vs. Microsoft Access vs. Microsoft
SQL Server vs. My SQL vs. Oracle vs. PostgreSQL, https://db-engines.com (accesat 11 martie 2021)

După cum se poate observa și în Tabelul 1.4, toate SGBD-urile supuse analizei
comparative au la bază același limbaj de standardizare – SQL. De asemenea, tot în rândul
asemănărilor se încadrează baza de date primară care este reprezentată de sistemele de
gestiune a bazelor de date relaționale. Limbajele de implementare a celor 6 SGBD-uri sunt
preponderant C/C++. Microsoft Access este cel care se diferențiază de restul competitorilor
prin faptul că nu prezintă metode de partiționare și nici concept care pot fi aplicate în rândul
utilizatorilor, în timp ce Microsoft SQL Server, MySQL, Oracle, PostgreSQL și IBM Db2
cuprind posibilitatea partiționarii orizontale și drepturi de acces în conformitate cu standardul
SQL.

Versiunile recente ale SGBD-urilor sunt mai îmbunătățite, iar acest lucru va fi
surprins în tabelul 1.5:

10
 Tabel 1.5: Îmbunătățiri ale SGBD-urilor

SGBD Îmbunătățire
Noutățile Access 2019 comparativ cu
Access 2016 sunt diverse și ușor de observant.
Fie că vorbim despre cele 11 modele noi de
diagrame cu care datele pot fi mai ușor
1. Microsoft Access sintetizate, de posibilitatea sortării foilor de
proprietăți, de logica reîncercării conectării la
OBBC, fie de îmbunătățirile în ceea ce privește
accesibilitatea, toate acestea vin în ajutorul
utilizatorului, făcându-i experiența cu acest
SGBD mult mai ușoară.7
SQL Server 2019 se caracterizează prin:
scalabilitate și performanțe avansate pentru
îmbunătățirea stabilității și timpului de răspuns
al bazei de date, BD evaluate ca fiind cel mai
puțin vulnerabile în ultimii nouă ani,
flexibilitatea de a utiliza platforma și limbajul la
alegere datorită suportului open source. 8 Cei de
2. Microsoft SQL Server la Credible Markets, în contextul acestei crize
sanitare și economice, realizează o analiză
profundă asupra pieței globale de transfromare
SQL Server care are ca scop să-i ajute pe
utilizatori cu strategia lor de dezvoltare. Această
analiză se dorește a furniza date care să fie
valabile până în anul 2027, incluzând statistici
ale termenilor-cheie din cadrul nucleului SQL
Server.9
MySql 8.0.23 publicat la începutul anului 2021
aduce suport pentru macOS 11. Printre
particularitățile nou introduse se numără: note
de gestionare a contului și de compilare, note
MySQL Enterprise și Optimizer, note de
3. MySQL securitate, autentificare conectabilă, note de
sintaxă SQL.10 MySQL a fost desemnat SGBD-
ul anului 2019 datorită numărului mare de
utilizatori, a particularităților care au adus o
îmbunătățire a vitezei de furnizare a datelor,
întrecând competitorul principal Oracle.11
4. Oracle

7
***, What’s new in Access 2019, https://support.microsoft.com/en-us/office/what-s-new-in-access-2019
(accesat 11 martie 2021)
8
***, What you’ll love about SQL Server 2019, https://www.microsoft.com/en-us/sql-server/sql-server-2019
(accesat 11 martie 2021)
9
***, SQL Server Transformation Market Analysis, Ket Company Profiles, Types, Applications and Forecast To
2027, Credible Markets, 2021, https://soccernurds.com (accesat 11 martie 2021)
10
***, Change in MySQL 8.0.23, https://dev.mysql.com/doc/relnotes/mysql/8.0/en/news-8-0-23.html (accesat
11 martie 2021)
11
Gelbmann M, Andlinger P., MySQL is the DBMS of year 2019, 2020, https://db-engines.com/en/blog_post/83
(accesat 11 martie 2021)

11
 Sursă: prelucrat din: ***, What’s new in Access 2019, https://support.microsoft.com/en-us/office/what-s-new-in-access-
2019 (accesat 11 martie 2021),
***, SQL Server Transformation Market Analysis, Ket Company Profiles, Types, Applications and Forecast To 2027,
Credible Markets, 2021, https://soccernurds.com (accesat 11 martie 2021),
Gelbmann M, Andlinger P., MySQL is the DBMS of year 2019, 2020, https://db-engines.com/en/blog_post/83 (accesat 11
martie 2021)

Indiferent de SGBD-ul pe care-l alegem, este cert faptul că beneficiile pe care acestea
ni le oferă nouă, ca utilizatori, sunt variate și atractive, iar limbajul standardizat SQL prezent
la fiecare dintre acestea aduce un alt avantaj primordial.

1.3 Tipuri de funcții SQL și utilizarea acestora

SQL oferă diverse funcții și comenzi încorporate pentru a accesa și gestiona bazele de
date în conformitate cu cerințele utilizatorului. Funcțiile sunt folosite pentru diferite scopuri:
calcule matematice, modificări ale datelor individuale, statistici sau convertirea într-un
anumit tip de date.

Cele mai reprezentative funcții din sfera limbajului SQL, precum și utilizarea acestora
este surprinsă în Tabelul 1.6

Tabel 1.6 Funcții SQL

Funcții Descriere
Funcții agregate
AVG() Returnează valoarea medie
COUNT() Returnează numărul de rânduri în funcție sau nu
de o anumită condiție
FIRST() Returnează prima valoare a unei coloane
LAST() Returnează ultima valoare a unei coloane
MAX() Returnează valoarea maximă
MIN() Returnează valoarea minimă
SUM() Returnează suma unui grup de valori
Funcții matematice
ABS() Returnează valoarea absolută a unui număr
indicat
LN() Returnează logaritmul natural al argumentului
primit ca valoare
LOG() Returnează logaritmul zecimal al argumentului
primit ca valoare
Funcții scalare
UCASE() Convertește un câmp în majuscule
LCASE() Convertește un câmp în caractere mici
LEN() Returnează lungimea unui câmp de tip text
ROUND() Rotunjește un câmp de tip numeric la numărul
de zecimale specificat
NOW() Returnează data și ora curentă
12
***, Oracle Database 21c – What’s new?, https://docs.oracle.com/en/database/oracle/oracle-
database/21/whats-new.html (accesat 11 martie 2021)
13
Kerner M.S., Oracle Database 21c looks for adoption of blockchain tables, 2021,
https://searchdatamanagement.techtarget.com (accesat 11 martie 2021)

12
 Sursă: prelucrat după: ***, SQL Functions, http://www-
db.deis.unibo.it/courses/TW/DOCS/w3schools/sql/sql_functions.asp.html (accesat 13 martie 2021)

După cum se poate desprinde și din tabelul anterior, SQL pune la dispoziția
utilizatorului o gamă variată de funcții care pot fi aplicabile pe diferite seturi de date, fie că
este vorba de cele strict numerice sau de șiruri de caractere. O importanță deosebită o au
funcțiile agregate prin intermediul cărora pot fi construite statistici clare asupra datelor
supuse analizei, funcții care vor fi abordate în studiul de caz la acestei lucrări.

Funcțiile agregate efectuează calcule pe un set de valori și returnează o unică valoare.

Altfel spus, aceste funcții ignoră valorile de tip NULL, cu excepția COUNT(*) care include
atât NULL, cât și date duplicate. Adesea, acestea sunt folosite împreună cu clauza GROUP
BY din instrucțiunea SELECT. Funcțiile agregate sunt deterministe, adică întorc aceeași
valoare de fiecare dată când când sunt apelate, dacă această apelare se face cu un set specific
de date de intrare.14

Sintaxa instrucțiunii specifică funcțiilor agregate cuprinde clauza GROUP BY unde

sunt precizate câmpul/câmpurile după care se face gruparea înregistrărilor, clauza HAVING
care conține criteriul care va fi aplicat argumentului funcției și clauza ORDER BY unde este
specificată ordinea de returnare a valorilor, descrescător sau crescător. De subliniat în acest
context este faptul că spre deosebire de WHERE, care acționează înainte de gruparea
înregistrărilor, HAVING acționează după definirea acesteia.15

1.4 Importanța funcțiilor statistice în analiza setului de date

Indiferent de domeniu, fie că vorbim despre medicină, mecanică, informatică sau sisteme
de gestiune, o bună evidență a datelor este primordială pentru bunul mers al lucrurilor.
Statisticile și rapoartele care rezultă din aplicarea unui număr însemnat de funcții statistice (în
cazul de față ne referim strict la cele puse la dispoziție de limbajul standardizat SQL) sunt
esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor și pentru gestionarea corectă și rapidă a unui număr
care de seturi de date.

În lucrarea de față, funcțiile statistice sunt analizate la nivelul sistemelor de gestiune a

bazelor de date, urmând a fi aplicate în cel de-al treilea capitol asupra unor date ample din
cadrul jocurilor olimpice. Importanța acestora poate fi desprinsă înca din numele pe care-l
14
***, Agregate Functions (Transact-SQL), 2018, https://docs.microsoft.com/en-us/sql/t-
sql/functions/aggregate-functions-transact-sql?view=sql-server-ver15 (accesat 14 martie 2021)
15
***, Limbajul SQL, http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/BD/BD_Cap_5.pdf (accesat 14 martie 2021)

13
poartă, ducându-ne, fără doar și poate, la termenul general și la ceea ce înseamnă cu exact
statistica.

Seturile de date complexe sunt greu de gestionat de către utilizatori prin modalități
manuale, de aceea majoritatea apelează la SGBD-uri a căror nucleu este SQL-ul, care are
implementate funcții statistice. Astfel, cu ajutorul lor, datele pot fi mai convingătoare, mai
exacte, grupate în funcție de criteriile utilizatorului. În aceeași ordine de idei, se pot realiza
comparații între valorile rezultate în urma statisticilor pe diverse ramuri sau departamente.
Comparațiile, la rândul lor, produc posibilitatea unor prognoze viitoare, generând elaborarea
politicilor pe termen lung care vor ajuta la atingerea idealurilor fiecărei afaceri.

Incertitudinea este un termen tot mai întâlnit în zilele noastre, mai ales la nivelul unei
game complete și variate de date. Funcțiile statistice ajută în luarea de decizii corecte, prin
prevenirea apariției anumitor evenimente care au un efect negativ asupra așteptărilor. Tot prin
intermediul acestora, datele pot fi grupate, iar indicii de performanță pot indica minusurile și
plusurile pentru fiecare segment în parte.

14