UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI PROGRAMUL DE STUDII: MASTER - SISTEME DE
CONTROL ȘI EVALUARE A CALITĂȚII MEDIULUI

METODE BIOLOGIE DE EVALUARE A

STĂRII MEDIULUI

Titular de disciplină: Student: Prof. Univ. dr. ing. Laur Manea

Student: Papuc Dan

2021
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

1
LINDANUL ÎN APELE DE SUPRAFAȚĂ

2
Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................1

DESCRIEREA SUBSTANȚEI..................................................................................................2

HEXACLORCICLOHEXAN..........................................................................................................2
Expunere...........................................................................................................................................2
Riscul de cancer................................................................................................................................3
LINDANUL...............................................................................................................................3

Lindanul în apele de suprafață........................................................................................................3

Caracterisitici generale....................................................................................................................4
Lindanul în solurile și sedimentele din Delta Dunării.........................................................................4
TEHNICI SPECIFICE DE EXTRACȚIE A LINDANULUI DIN ECOSTITEMELE
DELTAICE.................................................................................................................................5

Analiză și detecție..............................................................................................................................5
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................7

I. Cărţi şi monografii tehnice:.........................................................................................................7

II. Legături şi site-uri web................................................................................................................7

3
 INTRODUCERE

Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POPs), semnată în

2001, a interzis sau au fost restricționați 12 compuși sau clase organice clorurate datorită
toxicității și capacității lor de a se acumula în mediul înconjurător și de a se amplifica prin
intermediul rețelei trofice globale. Printre ele sunt unsprezece pesticide, respectiv Aldrin,
Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorobenzen, Kepone, Lindane, Mirex,
Toxaphen. Aceste pesticide au jucat un rol istoric în atenuarea impactului asupra sănătății
agenților patogeni umani proveniți de la paraziți, cum ar fi paraziții malariei și în protejarea
culturilor alimentare, pentru a permite hrănirea mai bună a unei populații din ce în ce mai
mari, în special în zonele subtropicale și tropicale. Acești compuși au fost desemnați în
jargonul jurnalistic drept "Dirty Dozen" și au fost incluși în Anexele A, B și C (Anexa A -
Chimicalele produse în mod intenționat care trebuie eliminate, Anexa B - Produse chimice
produse cu intenție cu restricții, Anexa C - Produse chimice produse neintenționat).

Părțile la Convenția de la Stockholm au convenit să revizuiască periodic lista pentru

a adăuga mai mulți compuși sau clase, dacă îndeplinesc anumite criterii pentru persistență și
amenințare transfrontalieră. Al doilea set de nouă substanțe chimice noi care urmează să fie
adăugate la Convenție a fost convenit la o conferință de la Geneva din 8 mai 2009. Dintre
acestea, patru sunt pesticide, trei izomeri ai Hexaclorciclohexanului (printre care este
Lindanul) și Clordecona (Kepone). Altele sunt substanțe ignifuge bromurate și acizi organici
perfluorurați, ambele fără nici o legătură cu pesticidele. În luna mai 2011, în listă s-au adăugat
endosulfan tehnic și izomerii săi înrudiți.

Preocuparea pentru sănătatea umană și a mediului se datorează, în principal, efectelor

pe termen lung ale anumitor substanțe, în special prin întreruperea endocrină, interferența cu
reproducerea, carcinogenitatea, deși dimensiunea efectivă a efectelor expunerii din viața reală
este încă un subiect activ și dezbătut. Evaluarea riscurilor și analiza risc-beneficiu a unor
pesticide-cheie, cum ar fi DDT, au nevoie de o înțelegere aprofundată a mecanismelor de
toxicitate și a relevanței acestora pentru om în diferitele stadii de viață.

1
 Ca urmare a interdicției Stockholm, stocurile mari de pesticide inutilizabile se
acumulează în unele țări și reprezintă astfel o amenințare considerabilă pentru mediu și pentru
sănătatea umană, de asemenea datorită degradării inevitabile a substanțelor active formulate
în materiale puțin tractabile.

DESCRIEREA SUBSTANȚEI

HEXACLORCICLOHEXAN

(Anexa A) A fost utilizat ca medicament pentru sănătatea umană pentru controlul

păduchilor și scabiei ca tratament de linia a doua. Acest produs este, de asemenea, incorect
menționat ca hexaclorură de benzen, dar nu trebuie confundat cu hexaclorbenzenul, de
asemenea un pesticid enumerat în anexa A la Convenția de la Stockholm.
Hexaclorciclohexanul are în cel puțin nouă stereoizomeri, dintre care trei auproprietăți de
insecticid și sunt: izomerii α-, β- și γ, ultimul, cel mai activ, fiind de asemenea cunoscut ca
Lindan. Amestecul brut de produse obținute prin clorurarea fotochimică a benzenului este
constituit din 10-18% din izomerul y, 55-70% din izomerul racemic, 5-14% din izomerul β, 6-
8% din izomerul D, 3-4% din izomerul E și o urmă a izomerului N, împreună cu urme de
hepta- și octa-clorciclohexan, care contribuie la mirosul neplăcut al Lindan-ului tehnic.

CAS: 319-84-6, 319-85-7, 58-89-9

Expunere.

EPA și OMS clasifică Lindan ca "moderat" toxic toxic. Majoritatea efectelor negative
asupra sănătății oamenilor raportate pentru Lindane au fost legate de utilizările agricole și de
expunerea profesională cronică la lucrătorii care se ocupă de tratarea semințelor. Expunerea la
cantități mari de Lindane poate dăuna sistemului nervos, producând o serie de simptome ca

2
dureri de cap și amețeli, convulsii, și, mai rar, moarte. Lindan nu s-a dovedit a afecta sistemul
imunitar la om și nu este considerat genotoxic. Expunerea prenatală la Lindan și la
subprodusul de producție a fost asociată cu niveluri ale hormonului tiroidian modificat și ar
putea afecta dezvoltarea creierului.

Riscul de cancer.

Majoritatea evaluărilor efectuate pe Lindan, au concluzionat că ar putea provoca

cancer. În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat
Lindan ca un cancerigen uman cunoscut, fapt confirmat în 2001 de către EPA. Lindan și
izomerii săi au fost, de asemenea, pe mai multe liste de carcinogeni cunoscuți din 1989.

LINDANUL

Lindanul în apele de suprafață

Lindanul este cel mai solubil pesticid organoclorurat și deci are tendința foarte mare
de a rămâne în apă. Contaminarea apelor de suprafață poate avea lo ca rezultat al scurgerilor
de suprafață ( compus chimic absorbit pe particule) și ca urmare a depunerilor atmosferice.

Cele trei căi de transport ale lidanului din atmosferă pe suprafața de apă sunt:
 Depunerile umede;
 Depunerile uscate;
 Schimbul gazos la interfața apă-aer.

Timpul de înjumătățire al lindanului în apele curgătoare este 3-30 de zile, în lacuri de

30-300 de zile și peste 300 zile în apele subterane.

3
 Caracterisitici generale

Este insecticidal organoclorurat folosit în controlul recoltelor, în măsurile pentru

sănătate public de a contola bolile provocate de insect și împreună cu fugicidele ca au agent
de tratare a germenilor.
Hexaclorciclohexan, cunoscut și sub numele de hexaclorbenzen, este un insecticide
organoclorurat care are două forme:
HCH ethnic și lidan.
Lidanul este izomerul g(peste 99% puritate) al HCH-ului.
Propritețile de insecticide ala HCH au fost descoperite în Europa între anii 1941-1942
și mai mult în anul 1944, s-a demonstrate că izomerul g este responsabil pentru aceste
proprietăți.
Lidanul este extras din HCH folosind solvenți selective, în special methanol și apoi
acid azotic pentru înlăturarea mirosurilor.
Lidanul este cunoscut sub o gama variată de denumiri.

Lindanul în solurile și sedimentele din Delta Dunării

În sol și sediment, lidanul mai întâi se degradează prin biotransformare, deci cel mai
important mecanis de înlăturare a lidanului din sol este volatizarea.
Temperaturile ridicate și inundațiile sunt considerate a fi elemente cheie ale creșterii
vitezei de volatizare a lidanului de pe suprafața solului.
Temperaturile ridicate micșorează timpul de înjumătățire al lidanului de suprafața
solului.
Timpul de înjumătățire al lindanului pentru sol este la 10C și 20C de 2,3 – 24 de zile
respective 0,29-0,73 zile.
Timpul de înjumătățire al lidanului în sediment a fost estimate la 90 de zile.

4
 TEHNICI SPECIFICE DE EXTRACȚIE A LINDANULUI DIN
ECOSTITEMELE DELTAICE

Pregătirea probei este una din problemele importante într-un process de analiză.
Unele din principiile de bază care se aplică sunt: micșorarea pierderii din probă,
prelevarea probelor cu cele mai stabile proprietăți fizice și chimice în corelație cu metoda de
analiză, eliminarea interferențelor în analiză, elegerea domeniului optim de
diluare/concentrare, micșorarea pe cât posibil a efectelor factorilor externi.
Metodele folosite pentru probele lichide – ape de suprafață din canale, lacuri, brațe
sunt: extracții lichid – lichid, extracție solid – lichid (SPE), distilarea.
Motedele folosite pentru probele solide ( sedimente, sol, pește, plante) sunt:
sonificarea, soxhlett, extracție în microunde, extracție la presiune înaltă, extracție rapidă sau
solvent (ASE) tehnică headspace pentru compuși volatile precum și distilarea.

Analiză și detecție

După alegerea unei metode adecvate de extracție, urmează o nouă etapă și anume
identificarea calitativă și cantitativă a micropoluanților organic.
Un sistem foarte bun este gazcromatograful cu spectometru de masă (GC/MS).
Gaz cromatografia este o tehnică de separare pentru compușii organic care pot fi
volatizați fără descompunere sau rearanjare chimică. Este un proces de trecere a unei faze
mobile peste o fază staționară. Constituienții unui amestec sunt separați datorită partiției
diferite între faza mobilă și staționară, și mai ales, pe baza timpului de retenție.
Spectometrul de masă preia materialul injectat, îl ironizează la vid foarte înalt, și
focalizează acești ioni și fragmentele produse direct în analizatorul magnetic de masă, după
care colectează și măsoară fiecare ion selectat cu un detector.
Combinația celor două (GC/MS) într-un singur sistem este ideal pentru separarea unor
amestecuri în compuși individuali, identificare și cuantificare.
Evaluarea efectelor toxice ale pesticidelor ( lindanului ) asupra ecosistemelor este
dificilă, deoarece interacționează foarte multe specii și procese. În momentul în care apar
modificări importante ale unor parametri ecologici după o perioadă mare de timp, ele sunt
practice imposibil de determinat în experimente pe scurt timp.

5
 Variația naturală a parametrilor ecologici necesită măsurători foarte sensibile și un
număr foarte mare de probe. De asemenea, observațiile făcute într-un singur punct de
prelevare nu trebuie extins, datorită vegetației ecosistemelor.

6
 BIBLIOGRAFIE
I. Cărţi şi monografii tehnice:

1. Chemicals as Intentional and Accidental Global Environmental Threats, 2006, Lubomir

Simeonov and Elisabeta Chirila (eds), NATO Science for Peace and Security, Series C:
Environmental Security, Springer Science+Business Media, Dordrecht, ISBN 1-4020-5096-8.

2. Soil Chemical Pollution, Risk Assessment, Remediation and Security, 2008, Lubomir
Simeonov and Vardan Sargsyan (eds), NATO Science for Peace and Security, Series C:
Environmental Security, Springer Science+Business Media, Dordrecht, ISBN 978-1-4020-
8255-9.

3. Exposure and Risk Assessment of Chemical Pollution - Contemporary Methodology, 2009,

Lubomir I. Simeonov and Mahmoud A. Hassanien (eds), NATO Science for Peace and
Security, Series C: Environmental Security, Springer Science+Business Media, Dordrecht,
ISBN 978-90-481-2333-9.

4. Environmental Heavy Metal Pollution and Effects on Child Mental Development, 2011,
Lubomir I. Simeonov, Mihail V. Kochubovsky, Biana G. Simeonova (eds), NATO Science for
Peace and Security, Series C: Environmental Security, Springer Science+Business Media,
Dordrecht, ISBN 978-94-007-0252-3.

5. Environmental Security Assessment and Management of Obsolete Pesticides in Southeast

Europe, 2013, L.I.Simeonov, F.Z.Makaev, B.G.Simeonova (eds), NATO Science for Peace
and Security, Series C: Environmental Security, Springer Science+Business Media,
Dordrecht,  ISBN 978-94-007-6460.Agricultural

II. Legături şi site-uri web

1. http://www.indd.tim.ro/chemistry/