3.

0 Tratarea infecţiei
Antibiotice şi medicamente

Obiectivele lecţiei
Toţi elevii vor şti că:
 Majoritatea infecţiilor obişnuite se vindecă de la sine, în timp, cu
Cuvinte cheie odihnă, consum de lichide şi un stil de viaţă sănătos;
 Dacă urmează un tratament cu antibiotice, trebuie să îl finalizeze;
antibiotic  Nu trebuie să folosească antibioticele prescrise altcuiva sau antibiotice
spectru larg rămase de la tratamente neterminate.
boală Elevii cu capacităţi deosebite:
afecţiune  Vor învăţa că utilizarea în exces a antibioticelor poate afecta bacteriile
sistem imunitar noastre normale/benefice;
infecţie  Vor şti că bacteriile devin rezistente la antibiotice din cauza utilizării în
medicament exces.
spectru îngust
selecţie naturală
simptom Informaţii generale
Organismul nostru are multe căi de apărare naturale pentru a lupta
împotriva microbilor dăunători care pot provoca infecţii – pielea împiedică
Materiale necesare intrarea microbilor în organism, nasul are o membrană lipicioasă care
capturează microbii inhalaţi, lacrimile conţin o substanţă care ucide
Pentru fiecare elev bacteriile, iar stomacul produce un acid care poate ucide mulţi dintre
 Un exemplar din SH1 microbii ingeraţi. În general, dacă avem un stil de viaţă sănătos, (mâncăm
 Un exemplar din SW1 alimentele potrivite, bem multă apă şi ne odihnim îndeajuns) aceste
 Un exemplar din SW2 bariere naturale funcţionează, zi de zi, pentru a ne menţine sănătoşi.
Totuşi, în unele cazuri, microbii pot depăşi aceste bariere şi pot intra în
Pentru clasă corpul nostru.
 Ceva despre Sistemul imunitar distruge microbii atunci când aceştia depăşesc
medicamentele barierele naturale ale organismului. Principalele celule ale sistemului
enumerate imunitar sunt celulele albe din sânge (leucocitele). Există diferite tipuri de
 Hrană – miere, leucocite, iar ele au două funcţii principale: să înghită microbii şi să-i
portocale ucidă, dar şi să producă anticorpi care se lipesc de microbi. Anticorpii se
 Antibiotice lipesc de antigenele de pe suprafaţa microbilor. Deoarece fiecare microb
 e-Bug - Prezentare are un antigen diferit pe suprafaţa sa, doar leucocitele cu anticorpul
Antibiotice corespunzător se pot lipi de ei. Acest lucru cauzează microbilor,
deoarece, atunci când anticorpii se leagă de antigene, microbul poate fi
distrus.
De cele mai multe ori, sistemul imunitar învinge microbii dăunători care
ajung în corp. Totuşi, în unele cazuri, sistemul imunitar are nevoie de
ajutor. Antibioticele sunt medicamente speciale folosite de către medici
pentru a ucide bacteriile. Unele antibiotice opresc înmulţirea bacteriilor,
iar altele le ucid. Antibioticele tratează boli infecţioase provocate de
bacterii, precum meningita, tuberculoza şi pneumonia. Acestea nu
afectează virusurile, astfel încât antibioticele nu pot trata boli precum
răceala şi gripa, care sunt cauzate de virusuri. Exemple de antibiotice sunt
penicilina, eritromicina şi tetraciclina.

Înainte de descoperirea antibioticelor, bacteriile dăunătoare puteau cauza

boli mortale. În zilele noastre însă, multe infecţii bacteriene sunt uşor de
tratat cu antibiotice – însă bacteriile încep să devină rezistente! Printr-o
expunere ridicată la antibiotice, bacteriile devin rezistente la acestea.
Acest lucru înseamnă că infecţiile bacteriene ne pot pune, din nou, viaţa
în pericol. Putem ajuta la prevenirea acestei situaţii printr-o serie de
metode:
- folosind doar antibiotice prescrise de medic, pentru noi
- ducând întotdeauna până la capăt tratamentul odată prescris;
- neutilizând antibiotice pentru o simplă tuse sau răceală.
Infecţiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice pot reprezenta un
mare risc pentru sănătate. Pacienţii sunt într-un pericol tot mai mare pe
măsură ce devin imunodeprimaţi şi infecţia este mai greu de controlat cu
ajutorul antibioticelor. Bacteriile rezistente pot să-şi transfere rezistenţa,
mai departe, altor bacterii.
 3.0 Antibiotice şi Medicamente

Pregătire prealabilă
1. Adunaţi o serie de produse care pot fi considerate medicamente. Printre acestea se pot număra analgezice, aspirină, remedii
pentru tuse şi răceală, miere, antibiotice, creme antiseptice, ceai de mentă, vitamine, suc de portocale, ghimbir, băuturi
probiotice etc.
2. Descărcaţi Antibiotice e-Bug: Prezentarea Antibiotice şi Medicamente de pe site-ul www.e-bug.eu.

Introducere

1. Expuneţi alimentele şi medicamentele pe masă. Întrebaţi elevii ce cred ei că reprezintă un medicament. Explicaţi-le
că termenul medicament a fost definit ca o substanţă sau un preparat care influenţează starea de bine, folosit pentru
menţinerea sănătăţii, prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
2. Rugaţi elevii să împartă produsele în 2 grupuri, unul care să conţină ceea ce ei consideră a fi medicamente, iar
celălalt ceea ce nu reprezintă un medicament. Probabil, clasa va împărţi elementele în medicamente din comerţ şi
alimente. Explicaţi-le că multe alimente pot avea şi proprietăţi medicinale (mierea poate fi folosită ca agent
antibacterian – mulţi oameni cred că mierea ajută la vindecarea durerilor în gât. Ceaiul de mentă ajută la digestie,
ghimbirul şi usturoiul au, de asemenea, proprietăţi antibacteriene, sucul de portocale conţine cantităţi ridicate de
vitamina C) şi că multe medicamente din comerţ au la bază aceste alimente.
3. Subliniaţi faptul că o alimentaţie sănătoasă ne poate ajuta să prevenim îmbolnăvirile şi să evităm să mai mergem la
medic. De exemplu, consumul regulat de fructe şi legume care conţin vitamina C poate reduce riscul de apariţie a
răcelilor.
4. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că medicamentele trebuie folosite doar pentru afecţiunile pentru care au fost
create. Întrebaţi elevii în ce scop cred ei că ar trebui folosite antibioticele. Subliniaţi că antibioticele sunt folosite DOAR
pentru a trata infecţiile bacteriene şi că ele nu funcţionează în cazul unor infecţii virale sau cu ciuperci.

5. Aveţi la dispoziţie o prezentare, pe site-ul www.e-bug.eu, având ca subiect descoperirea şi rezistenţa la antibiotice.

Activitate principală

1. Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri mici, de câte 3 - 5 elevi.

2. Oferiţi elevilor câte un exemplar din fişele SH 1, SW 1 şi SW 2.
3. Conţinutul fişei SH 1 poate fi citit elevilor (prezentat pe o tablă albă, folosind un proiector) sau elevii din fiecare
grupă pot citi acest conţinut.
4. Elevii trebuie să completeze fişele SW 1 şi SW 2.

SW 1 Răspunsuri

1. De ce Dr. Lazăr consideră necesar să se efectueze aceste teste control? Ele sunt importante în orice test ştiinţific.
Observând modul cum cresc bacteriile în condiţii normale şi cum cresc în prezenţa antibioticelor, Dr. Lazăr va
putea recunoaşte tiparul de creştere atunci când testează alte antibiotice.
2. Ce se întâmplă cu bacteriile din fiecare grafic?
a. Bacteriile cresc şi se înmulţesc.
b. Antibioticele au distrus toate bacteriile imediat.
c. Antibioticele par să fi distrus toate bacteriile sensibile în primele 6 ore, dar bacteriile rezistente continuă
să se înmulţească.
3. Ce se întâmplă cu bacteriile din Figura 3? Ca la punctul “c” de mai sus.
4. Poţi explica de ce se întâmplă acest lucru? Antibioticul a distrus toate bacteriile sensibile din cultură. Dar
bacteriile rezistente continuă să se înmulţească şi după 6 ore numărul lor a crescut.
 3.0 Antibiotice şi Medicamente

Activitate principală
SW 2 Răspunsuri

1. Descrie ce se întâmplă cu populaţiile de bacterii în fiecare din graficele de mai sus?

a. Antibioticul pare să fi oprit înmulţirea bacteriilor, astfel încât creşterea este statică în primele 12 ore. Se
observă o scădere treptată, continuă, a numărului de bacterii. Nu toate bacteriile sunt distruse după 24
de ore. Antibioticul este descris ca fiind bacteriostatic.
b. După administrarea antibioticului are loc o scădere rapidă a numărului de bacterii.
c. Bacteriile prezintă o scădere rapidă în primele 11 ore de la administrarea antibioticului. Cu toate
acestea bacteriile, după această perioadă, încep să crească şi să se multiplice normal.
2. Crezi că bacteriile care l-au îmbolnăvit pe Horea sunt rezistente la antibiotice? Motivează-ţi răspunsul!
Da, deşi antibioticele 1 şi 2 par să distrugă bacteriile, antibioticul din figura 3 nu o face. El pare să aibă un efect
de distrugere asupra bacteriilor timp de 11 ore, dar apoi bacteriile încep să se multiplice din nou. Acest lucru
sugerează faptul că bacteriile sunt rezistente la antibioticul 3.
3. Care dintre antibiotice ar trebui să-l prescrie medicul lui Horea pentru a elimina infecţia şi de ce?
Medicul ar trebui să-i prescrie lui Horea antibioticul 2. Horea este foarte bolnav şi are nevoie să elimine infecţia
cât mai curând posibil, astfel încât este de preferat un antibiotic cu acţiune rapidă.
4. Ce ar fi putut face Horea pentru a preveni infecţia?
a. Ar fi trebuit să termine de luat tratamentul prescris de medic.
b. Ar putea să cureţe şi să panseze rana în mod regulat.
c. Alternativ, el poate să fi contactat microbul rezistent în spital, dar nu din vina sa.

Recapitulare

1. Discutaţi cu elevii opinia lor cu privire la antibiotice, atingând următoarele puncte:

a. Când ar trebui luate antibioticele?
b. Ar trebui să luăm antibioticele prescrise altor persoane?
c. Cât de responsabili suntem pentru rezistenţa la antibiotice?
d. Ce putem face pentru a preveni ca bacteriile dăunătoare să devină rezistente la antibiotice?

Activitate complementară

1. Împărţiţi clasa în mai multe grupe. Cereţi fiecărei grupe să facă un poster pentru unul dintre subiectele
următoare:
a. Datorită atenţiei mass-media, MRSA (stafilococul auriu rezistent la meticilină) este una dintre cele mai
cunoscute bacterii rezistente la antibiotice. Ce se face în spitale pentru a rezolva această problemă?
b. Clostridium difficle a fost descris ca un nou ‘super-microb’. Ce este C. difficle şi cum se tratează?
c. Cum au fost folosite antibioticele, altfel decât pentru sănătatea umană?
Horea a trebuit să meargă la spital pentru a i se scoate apendicele. După operaţie, totul părea să meargă bine,
Horea părea să se recupereze şi a fost trimis acasă. Doctorul Lazăr, i-a prescris o singură doză de antibiotic, în
scop profilactic (pentru a preveni orice infecţie care ar fi putut să apară).

O săptămână mai târziu, Horea a început să se simtă rău. Se simţea

obosit, avea greţuri şi îl durea în jurul rănii chirurgicale. Mama sa l-
a dus la medicul de familie, Dr Ionescu, care, după ce l-a examinat
pe Horea, s-a gândit că rana ar putea fi infectată şi i-a prescris a
doua cură de antibiotice, avertizâdu-l că trebuie să urmeze tot
tratamentul.

Trei zile mai târziu, Horea nu se simţea deloc mai bine. Avea febră
şi rana chirurgicală chiar îl durea. De data aceasta, Dr Ionescu l-a
trimis pe Horea la spital pentru o examinare mai amănunţită. După
recoltarea unor teste de sânge, doctorul Lazăr a descoperit ca
Horea avea o infecţie bacteriană severă, dar nu ştia ce bacterie
cauzase infecţia, deşi părea a fi un Stafilococ auriu (Staphylococcus
aureus). El a văzut că lui Horea i se administraseră nişte antibiotice,
care se pare că nu avuseseră efect şi se temea că Horea se
contaminase cu un organism rezistent la antibiotice, un ‘super-
microb’.

Dr Lazăr a hotărât că, administrandu-i mai multe antibiotice lui Horea, ar putea face mai mult rău decât bine. El s-a
gândit că era nevoie să testeze mai multe antibiotice pe organismul rezistent, înainte de a-i administra vreunul
dintre ele lui Horea. Dr Lazăr a hotărât să încerce două teste diferite.
Test 1
Dr Lazăr a crescut în laborator, în 3 eprubete diferite, Stafilococi similari cu cei care l-au îmbolnăvit
pe Horea. Acestea sunt cunoscute sub numele de teste control.

 Eprubeta 1 – Bacterii cu creştere medie

 Eprubeta 2 – Bacterii cu antibiotice despre care se ştie că inhibă dezvoltarea acestor
bacterii
 Eprubeta 3 – Bacterii cunoscute ca fiind rezistente la antibioticele recomandate

Rezultate
Număr de Bacterii

Număr de Bacterii

Număr de Bacterii

Ore Ore Ore

Figura 1. Fără antibiotic. Figura 2. Bacterii sensibile Figura 3. Bacterii sensibile şi
la antibiotice. rezistente la antibiotice.

Creşterea bacteriilor dacă NU Creşterea bacteriilor când se Creşterea bacteriilor rezistente în

sunt utilizate antibiotice. are foloseşte antibiotic activ. prezenţa antibioticelor.
used.

Concluzii
1. De ce Dr Lazăr consideră necesar să se efectueze aceste teste control?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Ce se întâmplă cu bacteriile din fiecare grafic?
a. ___________________________________________________________
b. ___________________________________________________________
c. ___________________________________________________________
3. Ce se întâmplă cu bacteriile din Figura 3?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4. Poţi explica de ce se întâmplă acest lucru?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Test 2
Dr. Popescu a crescut câteva dintre bacteriile care i-au cauzat infecţia lui Horea, în 3 eprubete
diferite şi a adăugat câte un antibiotic, diferit, fiecărei eprubete. El a lăsat culturile să crească timp
de 24 de ore, numărând bacteriile la fiecare 6 ore. Rezultatele sunt prezentate mai jos.

Rezultate
Număr de Bacterii

Număr de Bacterii

Număr de Bacterii

Ore Ore Ore

Figura a. Antibiotic 1 Figura b. Antibiotic 2 Figura c. Antibiotic 3

1. Descrie ce se întâmplă cu populaţiile de bacterii în fiecare din graficele de mai sus

a. ___________________________________________________________
b. ___________________________________________________________
c. ___________________________________________________________

Concluzii

1. Bacteriile pot fi rezistente la unul sau mai multe antibiotice diferite. Crezi că bacteriile care l-
au îmbolnăvit pe Horea sunt rezistente la antibiotice? Motivează-ţi răspunsul!
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Care dintre antibiotice ar trebui să-l prescrie medicul lui Horea pentru a elimina infecţia şi de ce?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Ce ar fi putut face Horea pentru a preveni infecţia?

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____