2.

Instalaţii de balast santină

.2. INSTALAŢIA DE SANTINĂ

Instalaţia de santină are rolul de a drena compartimentele navei, în scopul
evacuării apelor reziduale peste bord, rezultate din diferite cauze.
Drenarea se face cu ajutorul uneia sau mai multor pompe, cuplate la o
magistrală ramificată, la capătul căreia sunt prevăzute sorburi de colectare.
Aceste sorburi sunt dispuse în diferite zone ale navei, pe fundul
compartimentelor etanşe.
Lichidele evacuate peste bord sunt formate din apă, rezultată ca urmare
a: condensărilor şi precipitaţiilor, neetanşeităţii corpului navei, deschiderilor în
punţi, neetanşeităţi ale tubulaturilor sau din avarii ale acestora. Alte lichide
regăsite de obicei în santina compartimentului de maşini sunt uleiurile sau
combustibilii scăpaţi accidental în santină.
Deoarece pompele de santină lucrează pe aspiraţie este necesar ca
acestea să creeze o presiune vacumetrică mare şi să fie autoamorsabile, dacă
sunt de tip centrifugal.

fig. 2.2.1 Instalaţie de santină cu tunel central

Amplasarea pe nava a instalaţiei de santină, se face în funcţie de tipul şi
destinaţia navei. Astfel, navele mici au fiecare compartiment legat la caseta cu
valvule de distribuţie a instalaţiei de santină, pe când navele mari sunt prevăzute
cu un tunel amplasat în dublul fund, prin care trec tubulaturile instalaţiei de
santină (fig. 2.2.1). Valvulele sunt acţionate de la distanţă, electromagnetic sau

59
 2. Instalaţii de balast santină

pneumatic. Sorburile din puţurile de santină trebuie să fie prevăzute cu valvule

de reţinere sau cu clapeţi, pentru a evita inundarea accidentală a
compartimentului drenat. Amenajarea puţurilor colectoare se face în borduri şi
spre pupa compartimentelor etanşe, deoarece nava în general este puţin
apupată şi acest fapt permite colectarea cu uşurinţă a apelor uzate.
Observaţie: Drenarea puţului de lanţ se poate face şi cu un ejector local
apă – apă, ţinând cont că distanţa de la puţul ancorei la compartimentul de
maşini este foarte mare şi evacuarea apei cu pompa din compartimentul de
maşini ar duce la pierderi hidraulice pe aspiraţie foarte mari.
Observaţie: La capătul tubulaturii de aspiraţie, se montează un clapet cu
reţinere, ce are rolul de a menţine plină tot timpul cu apă tubulatura de aspiraţie,
prin aceasta asigurându-se menţinerea amorsării pompei, dar şi sensul unic al
curgerii apei prin instalaţie, din interior către exterior.

fig. 2.2.2 Traseele tubulaturii de santină prin pereţii etanşi

În ceea ce priveşte traseele de tubulaturi, acestea se poziţionează pe
bordaj, la navele cu punte până în bordaj sau prin dublul fund la mineraliere şi
nave frigorifice (fig. 2.2.2).
Ca şi la instalaţia de balast, viteza apei prin tubulatura de santină este
limitată de regulile de proiectare la o valoare minimă de 2 m/s, ceea ce impune
de fapt debitul minim al instalaţiei, în operaţiunea de evacuare a apelor reziduale
curate (fără hidrocarburi) peste bord.

60
 2. Instalaţii de balast santină

3. INSTALAŢIA DE SANTINĂ A COMPARTIMENTULUI DE MAŞINI

Are rolul de a drena compartimentul de maşini, compartiment unde apar

scurgeri de combustibili, lubrifianţi şi ape uzate, rezultate din exploatarea
instalaţiilor din acest compartiment (fig. 2.3.1).
În principiu această instalaţie, reprezintă o instalaţie de salvare
degenerată, pentru că permite evacuarea apei din compartimentul maşini la o
eventuală gaură de apă (prin valvula 10).

1 1

2 8 2
7 6

9 10

12

11
2
13

3
4 5 3
1 1

fig. 2.3.1 Instalaţia de santină a compartimentului de maşini

Elementele instalaţiei de santină, conform notaţiilor din figura (2.3.1), sunt:
1. Puţuri de santină colectoare de ape poluate cu reziduri de hidrocarburi;
2. Casete colectoare din magazii (casete cu reţinere);
3. Filtre grosiere;
4. Caseta colectoare a compartimentului de maşini;
5. Caseta colectoare ce preia scurgerile de la coferdamuri;

61
 2. Instalaţii de balast santină

6. Pompa principală de santină

7. Pompa de balast
8. Separatorul de santină
9. Pompa separatorului de santină

62
 2. Instalaţii de balast santină

10. Racord direct pentru salvare (avarie);

11. Valvula de izolare a tubulaturii prin care circulă apă poluată cu reziduri de
hidrocarburi, faţă de tubulatura curată;
12. Tubulatura curată (prin care circulă numai apă);
13.Tubulatura de transport ape poluate cu produse petroliere (drenează
compartimentul de maşini şi coferdamul, unde apar diverse scurgeri de
combustibil şi ulei).
Instalaţia de santină trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de
registrul naval sub a cărui clasă se construieşte nava. De regulă pompa de
santină trebuie dublată şi această condiţie este respectată prin utilizarea pompei
de balast.
Tubulatura instalaţiei de santină a compartimentului de maşini (13)
transportă apă amestecată cu reziduuri de hidrocarburi şi din această cauză
trebuie să existe posibilitatea de a separa circuitul apelor poluate (valvula 11),
de apele curate. Astfel, există variante la care tubulatura separatorului de
santină, este complet separată de tubulatura curată.
Pentru a se evita poluarea mediului cu hidrocarburi, sunt stabilite de
organizaţiile internaţionale (International Maritim Organization), metode de tratare
a apelor poluate cu hidrocarburi, precum şi norme, care impun concentraţia de
hidrocarburi admisă în apelor ce pot fi deversate în diverse zone de navigaţie.
Observaţie: Valvula 10 face posibilă legătura directă a instalaţiei de
santină cu tubulatura curată, cu sorbul amplasat în compartimentul de maşini.
Aceasta valvă se foloseşte numai în cazul inundării compartimentului de
maşini. Se prevede ca pompa cu debitul cel mai mare din compartimentul de
maşini să aibă un sorb de salvare.
Referindu-ne la calitatea apelor poluate, normele impun o concentraţie a
produselor petroliere în apa deversată în porturi sau în zone apropiate de mal,
mai mică decât 15 P.P.M. (P.P.M. - părţi pe milion). Realizarea acestei
concentraţii foarte reduse, se obţine cu ajutorul separatorului de santină (8), care
reţine produsele petroliere din apa ce urmează a fi deversată.

57
2. Instalaţii de balast santină

58