UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Filosofia educatiei
Curentul „ Educatia noua”- M. Montessori

Student:

Tomuleasa Diana-Andreea

An: 1

Specializarea: Psihopedagogie Specială

CONSTANȚA

2021
 Conceptul de „ noua educatie”

Ideea unui tip de educatie care sa aiba ca nucleu nevoile copilului si particularitatile
de varsta a stat la baza formarii curentului numit „ Educatia noua”.

Principiile fundamentale ale acestui curent fac referire la : sursa cea mai importanta de
cunoastere pentru copil fiind activiatea practica; dirijarea actului educational in conformitate
cu nevoile de cunoastere ale copilului; realizarea actului educativ intr-un cadru care sa
stimuleze interesele pentru cunoastere ale copilului.

Interesul sporit pentru cunoasterea copilului si a vietii acestuia, a avut ca rezultat

punerea in valoare a noi perspective pedagogice, punand in umbra pedagogia traditionala.

Pedagogia traditionala pune accentul pe actul educational in sine si pe continuturi,

neglijand in mare parte nevoile copilului, dar si nevoile sociale, astfel ca noul curent
„ educatia noua’ avea sa restudieze generalitatile in care copilul era scufundat (date stiintifice,
scheme, rezultate,reguli si definitii).

Educatia noua aduce cu ea si beneficii sociale intrucat se concentreaza pe dezvoltarea

simtului social si pe cooperare.

Principiile noii educatii s-au extins rapid la inceputul secolului XX. Schimbarea
atitudinii fata de copil si atentia sporita la nevoile sale, oferea o perspecrtiva noua a
sistemului educational, astfel ca a atras atentia multor persoane importante.

Reprezentatii de seama ai acestui curent fiind:

 John Dewey ( avand un impact puternic asupra pedagogiei din SUA)

 Friedrich Froebel
 Ellen Key
 Maria Montessori
 Perspectiva Mariei Montessori privind educatia moderna

Maria Montessori , nascuta in anul 1870, fiind prima femeie cu titlul de doctor in
medicina, si- a concentrat atentia asupra problematicii educarii copiilor.

Pentru Maria Montessori, ideea fundamentala spre care a pornit are legaturra cu
modul organizat in care elevul se desfasoara liber, in conformitate cu dorintele si interesele
lui naturale.

Una dintre ideile principale din spatele sistemului Montessori este educația care
dezvolta potențialul pozitiv al copiilor ar trebui dezvoltat pe deplin pentru a-i forma ca fiind
aduti fericiti si membri activi ai societatii. Pentru a atinge acest obiectiv, Maria pune in prim
plan nevoile educationale ale copiilor, facand cercetari in scoli.

In conceptia ei, finalitatea educatiei este dezvoltareea copilului sa devina liber si sigur
pe dorintele si asteptarile sale, care nu s- ar supune conducerii dictatoriale. M. Montessori
afirma:

„Copilul este prima parte a vieții adultului; într-adevăr, este constructorul adultului. Binele
sau răul din omul crescut este strâns legat de viața copilului din care a evoluat. Copilul este
întreaga umanitate viitoare ... Problema socială a copilului duce în mod natural la dorința de a
încerca să aflăm legile formării omului, ajutându-ne astfel să creăm o nouă conștiință și să
dăm o nouă direcție vieții noastre sociale” ( F. Lubienski, Montessori for the New
Millennium, 19)

Aceste problematici privind educarea le gasim si in lucrarea, „Some Thoughts

Regarding Education” publicata in 1693, dar cu toate astea, Montessori a demonstrat cum se
efectueaza un experiment educational,bazat pe o observatie stiintifica, incurajand viitoarele
experimente de acest gen.

Materialele numite acum „ materiale Montessori” si tehnicile educationale au fost

dezvoltate de la ideile initiatorilor, care urmareau dezvoltarea tehnicilor folosite pentru
educarea copiilor cu handicap mintal.
Urmand metoda Montessori, observam ca se pune mare accent pe materialele didactice, fara
ele metoda nefiind eficieta. Materialele didactice pun accent pe fiecare simt in parte, indicand
forme, culori, dimensiuni, materiale aspre sau netede, dar si materiale capabile sa stimuleze
scrisul-cititu sau socotitul. Exemple de materiale didactice conform Montessori:

- trei serii de cilindri ce se fixeaza in orificii adecvate

- trei serii de corpuri geometrice de diferite dimensiuni si culori
- diverse corpuri geometrice din lemn
- o colectie de esantiane de tesaturi
- doua cutii cu esantioane din lana de culori diferite
- forme geometrice plane care se imbina unele cu altele
- o serie de cutii pentru educarea simtului greutatii si a celui auditiv
- clopotei muzicali

De asemenea avem o serie de jocuri sau exercitii care educa comportamentul copilului
( incheiatul si descheiatul nasturilor papusilor; exerctiul pentru pastrarea linistii;selectarea si
gruparea obiectelor folositoare intr-o anumita activitaate etc). ( apud C. Cucos,Istoria
pedagogiei,p. 218-219)

Montessori a pus in practica si a supravegheat primul experiment pe copii normali, in

Roma, in cadrul institutiei Casa de Bambini ( Casa de Copii), devenind inspiratie pentru
unitatile scolare similare si s-a raspandit in lumea intreaga.

Dupa experientele acumulate in institutii de invatamant, metoda Montessori se extinde

pe doua ramuri:

 se aplica celor mai mici in varsta, inca din primele zile de viata
 se aplica in mod crescator pentru copii aflati la varsta scolaritatii.

Maria Montessori nu a reusit sa creeze un program scolar complet si bine structurat si testat
pentru scolarii cu varste intre 6 si 9 ani, evidentiindu-se totusi doar cu experimentele
educationale. La baza scolilor Montessori ramanand metodele introduse de Itard si Seguin,
cum ar fi aparatul senzorial, literele alfabetului mobil sau margelele pentru aritmetica.
 In ceea ce priveste mediul educational,M Montessori afirma ca:

„este pregătit pentru copil, conceput pentru a stimula activitatea spontană (în timp ce, de
regulă, dorim să stimulăm doar activitățile pe care dorim să le învețe copiii); ca urmare, am
descoperit unele caracteristici ale copiilor pe care nu ne așteptam să le găsim la un copil, cum
ar fi concentrarea, autodisciplina și dragostea pentru muncă „

In ceea ce priveste metodele in sine, in cazul scrisului si cititului, idealul ar fi ca toti

elevii care vin la scoala primara Montessori sa fie invatati anterior sa scrie si sa citeasca, insa
acest lucru nu se intampla in mod real din mai multe motive: lipsa echipamentului Montessori
sau copiii cu varste iintre 3 si 4 ani nu raspund pozitiv a abordarea Montessori, care este
conceputa pentru ei. Mergand pe ideea ca orice metoda este buna daca functioneaza, am
remarcat metoda „ ortografiei organice” descrisa de Ashton-Warner in lucrarea „ Teacher”:

Copiii au fost rugati sa spuna o serie de cuvinte, orice le vine prima data in minte. Mai
apoi fiecare cuvant a fost scris pe un cartonas si au fost amestecate intre ele, urmand ca cei
mici, pe rand sa gaseasca cartonasul care contine cuvantul la care s-au gandit. Urmatoarea zi,
exercitiul s-a repetat, ridicand gradul de dificultate prin adaugarea de cuvinte noi. Astfel,
copilul recunoaste ortografia cuvantului rapid intrucat, sensul real al acelui cuvant vine din
subconstientul sau.
 Concluzii

In concluzie, „ Montessori” s-a raspandit in intreaga lume ca metoda, nu ca sistem

educational sau scoala propriu zisa.

Metoda Montessori este folosita si astazi in unele gradinite, scoli, in centre incluzive,chiar si
de catre parinti in vederea homeschooling-ului.

Ca opinie personala, as vrea sa afirm faptul ca pedagogia moderna, respectiv perspectiva

montessorianiana pune accentul pe dezvoltarea fireasca a copilului, cuprinzand trasaturi
comportamentale, sociale, dar si educationale, ceea ce eu consider o educare complexa, in
timp ce pedagogia traditionala, unde accentul se pune pe informatie mai mult decat pe copil,
constituie in mare parte o educare dupa tipare, o educare prestabilita.

Aceasta metoda urmareste dezvoltarea individuala a copilului, stimuland interesul fata de

invatatura si finalitatea fiind omul fericit, cu principii personale si cu o personalitate bine
definita.
Bibliografie:

Albulescu,I. Doctrine pedagogice

Cucoş, C. (2017). Istoria pedagogiei: Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. Iaşi: Polirom.

Constantin, Cucoș. Pedagogie. Elefant Online, 2016.

Standing, E. M. (1962). Maria Montessori: Her life and work.

Wentworth, R., Wentworth, F. Montessori for the new millennium.

https://www.scribd.com/document/97206420/Educatia-Noua

https://www.youtube.com/watch?v=UzmvtVAuuyI