Sunteți pe pagina 1din 15

Regim colon iritabil

Alimente recomandate

Simptomele sindromului de colon iritabil fiind variate, fiecare persoana reactioneaza


in mod diferit la ingerarea anumitor alimente. Introducerea de fibre alimentare in
dieta, de exemplu, este in general recomandata pentru reglarea tranzitului intestinal.
Taratele de grau sunt totusi slab tolerate si pot amplifica simptomele la unele
persoane, in loc sa le reduca. Atunci cand introducem fibre in alimentatie, este
preferabil ca acest lucru sa se realizeze treptat, in functie de toleranta organismului.

Cerealele, painea si pastele facute din faina integrala pot fi consumate fara a avea
efecte neplacute. Zaharul rafinat poate fi inlocuit prin consumul de fructe, iar
lactatele trebuie alese fara grasimi. Fructele bogate in fibre (mere si pere cu coaja,
capsune, zmeura si fructe uscate) precum si unele legume (sfecla, morcov, spanac,
cartofi) sunt consumate in functie de toleranta.

Consumul de apa (1-2 litri pe zi) este o conditie esentiala pentru a asigura
hidratarea zilnica de care are nevoie organismul, in special in conditiile unei cresteri
a aportului de fibre.

Consumul de seminte de psyllium este in mod special indicat pentru reducerea


simptomelor colonului iritabil. Acestea provin de la o planta (din genul plantago) si
intra in compozitia mai multor produse. Semintele de psyllium sunt bogate in fibre
solubile si contribuie la absorbtia excesului de lichide din fecale. De aceea, ele sunt
eficiente atat in cazurile de diaree cat si de constipatie. Semintele trebuie adaugate
treptat in alimentatie, desi provoaca rareori reactii alergice. Chiar daca sunt eliberate
fara prescriptie medicala, produsele pe baza de psyllium nu sunt recomandate copiilor
sub 2 ani si femeilor insarcinate. Bolnavii de ulcer sau de colita ulceroasa trebuie sa
consulte medicul inainte de lua aceste suplimente de fibre
Recomandari generale

Sindromul colonului iritabil este responsabil pentru o degradare mai mult sau mai
putin importanta a calitatii vietii. Totusi, majoritatea bolnavilor pot reduce simptomele
prin masuri relativ simple. Introducerea fibrelor alimentare in dieta, in functie de
toleranta fiecaruia, si unele tehnici de relaxare pot ajuta persoanele afectate de acest
sindrom.

Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance incet (sa
acorde cel putin 20 minute pentru luarea mesei), mestecand bine alimentele. De
asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci. Se pare ca
fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune la unele
persoane. Dupa masa de seara, pacientii trebuie sa astepte cel putin doua ore
inainte de culcare. In sfarsit, ei trebuie sa gaseasca timp pentru a face sport (cel putin
de 3 ori pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante pentru a
reduce stresul.

Lactoza (din laptele de vaca), sorbitolul – un inlocuitor de zahar utilizat in alimentele


“dietetice” si glutenul sunt uneori responsabile pentru intolerante alimentare, ale
caror simptome pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil. Aceste
probleme sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit
Alimente nerecomandate
Reactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in special la
persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil. Daca observati o sensibilitate
crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul, care sa
aiba aceeasi valoare nutritiva. Totusi unele alimente contribuie mai mult decat
celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale.

» bauturi – cafea, ceai, cola, bauturile carbogazoase in general, alcoolul, sucul de


fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii
» mezelurile, carnea afumata, prajelile
» mancarea foarte condimentata
» leguminoasele – fasole uscata, linte, mazare verde
» legume – varza, conopida, brocoli, varza de Bruxelles
» boabele de porumb
» grasimile si zaharurile rafinate - stimuleaza contractiile colonului si trebuie sa fie
consumate cu moderatie. Zaharurile rafinate, care au efectul de a creste activitatea
bacteriana din intestin, pot de asemenea sa intensifice simptomele colonului iritabil.

Regim in balonare

Numeroase persoane sufera de balonare dupa mese. Acest discomfort poate avea
urmatoarele cauze: mancarea in exces, consumul alimentelor care produc gaze
intestinale, consumul excesiv de alcool, fumatul si stresul. Daca suferi de balonare, iar
simptomele sunt severe sau persista pe o perioada lunga de timp, trebuie sa consulti
medicul. Dar, daca simptomele sunt usoare, unele modificari ale stilului de viata si ale
comportamentului alimentar sunt suficiente pentru reducerea discomfortului.

- inlocuieste cele 3 mese principale ale zilei cu mese reduse cantitativ, dar mai
frecvente (una la fiecare 2, 3 ore)

- mananca incet, mestecand bine. Lasa furculita jos dupa fiecare inghititura si
mesteca de cel putin 10 ori. De asemenea, nu folosi paiul in timp ce bei. Aceste
obiceiuri vor reduce cantitatea de aer ingerata in timpul mesei.

- nu fuma imediat dupa masa. Aerul pe care il inghiti in timp ce fumezi contribuie la
balonare si la acumularea de gaze intestinale.

- alege alimentele usor de digerat (budinca, iaurt) si evita-le pe cele care pot produce
gaze intestinale: sparanghel, fasole boabe, broccoli, varza, conopida, porumb, ceapa
si ardei gras. De asemenea, evita laptele si toate bauturile carbogazoase.

- daca suferi de constipatie (o posibila cauza a acumularii de gaze intestinale),


incearca sa cresti aportul alimentar de fibre, care se gasesc in cerealele integrale si in
fructele proaspete. Ai grija de cresti si consumul de apa in acelasi timp -la cel putin 8
pahare pe zi.
Nota: Desi fasolea si unele legume (sparanghel, broccoli, varza si ceapa) sunt si surse
de fibre, ele produc si gaze intestinale. Deci, utilizeaza fructele si cerealele drept
surse de fibre alimentare.

- bea apa la o ora dupa masa si nu in timpul meselor

- nu purta imbracaminte stramta in jurul taliei

Dieta in hipertensiunea arteriala


Recomandari dietetice
Deseori hipertensiunea arteriala (HA) nu se manifesta, astfel incat prezenta sa este
descoperita cu ocazia unui examen de rutina. Astfel, singura metoda de a verifica
prezenta sa este masurarea frecventa a presiunii sangvine - cel putin o data pe an, in
special dupa varsta de 30 ani.

Tinand cont ca la majoritatea persoanelor HA este de natura idiopatica, sau primara


(fara a avea o cauza specifica), indicarea unor masuri preventive este dificila. Cu
toate acestea, se pot face unele recomandari generale:

» reducerea consumului de alcool si cafeina


» scaderea in greutate la persoanele supraponderale (IMC > 25)
» diminuarea aportului de sodiu la mai putin de 2,4 g pe zi, adica 5 ml (1 lingura)
de sare si evitarea alimentelor care contin 480 mg de sodiu pe portie
» cresterea aportului de potasiu
» cresterea aportului de acizi grasi omega 3
» respectarea unui program de activitate fizica

Un studiu recent arata ca obiceiurile alimentare corecte (consumul de fructe si


legume, de cereale integrale, produse lactate degresate si carne slaba) sunt la fel de
eficiente ca si medicamentele antihipertensive.
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala

Dieta vegetariana
Mai multe studii au incercat sa identifice componentele alimentare ale dietei
vegetariene, responsabile pentru scaderea tensiunii. Se pare ca absenta carnii si a
proteinelor din lapte este raspunsul. Beneficiile oferite de vegetarianism se pot datora
si aportului crescut de fibre alimentare, grasimi polinesaturate, proteine vegetale,
potasiu si/sau magneziu.

Alcoolul
Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare de zi) creste tensiunea arteriala.
Se recomanda deci limitarea consumului la doua pahare pe zi pentru barbati si la un
pahar pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa, renuntarea completa
la alcool este pe deplin justificata.

Excesul ponderal
Un obez, al carui indice de masa corporala (IMC) este de 40 va avea cu siguranta o
tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in conditiile
in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare, se recomanda atingerea si
mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate abdominala.

Fumatul
Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea
sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului.

Sodiul
Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este continuta in
mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de departe
reprezentata de produsele gata preparate din comert.
In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in
renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodiu si
alegerea atenta a apei imbuteliate (se prefera tipurile de apa care contin mai putin de
23 mg de sodiu pe litru). In plus, untul de arahide, branza, sucul de rosii si legumele
obisnuite trebuie consumate cu moderatie.

Alimentele care contin mult sodiu sunt:


» supele din comert
» carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati afumati, costita,
salamuri
» peste sarat, afumat sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun
afumat, somon sau ton la conserva
» masline, alge marine, varza murata
» sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar
» produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti

Potasiul
Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin favorizarea
excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si carne, dar si
in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse sunt fructele si
legumele.

Calciul
Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu
alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g
pe zi) are un efect benefic asupra presiunii sangvine.

Magneziul
Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu, se
observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste
contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu
este asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu
sunt produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare,
laptele, fructele si legumele, nucile.

Acizii grasi omega 3


Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect
antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine efectele
dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia
suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega
3 ar antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale.

Cafeina
Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a
tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 2-
3 cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10
mmHg) la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si
tensiunea arteriala revine la nivelul obisnuit.

Activitatea fizica
Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate
favorizeaza diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si
ciclismul sunt sporturi recomandate.
Alimente permise in hipertensiune arteriala

» condimente: piper, plante aromatice


» otet balsamic
» supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate
» unt de arahide natural
» chips-uri fara sare
» branza nesarata, lapte, iaurt, smantana
» carne si peste, congelat sau proaspat
» legume proaspete
» suc de legume cu continut mic de sodiu
» prajituri preparate acasa
» apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)

Alimente interzise in HTA


» sare de masa
» mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert
» masline
» supe la plic, concentrat de supa (cuburi)
» chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare
» branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella
» mezeluri
» fructe de mare
» peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati continutul de
sodiu de pe ambalaj)
» conservele de carne, legume; sucul de rosii
» prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodiu
» apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru

Regim pentru constipatie

Regimul alimentar pentru prevenirea si tratarea constipatiei

Aproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei.


Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii
fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti
factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de
aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si
suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul,
hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia.

Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia:
Consuma lichide din belsug – intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul insuficient
de lichide poate fi o cauza a constipatiei.
Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane cafeina
contribuie la aparitia constipatiei.
Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale
integrale.
Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea si
tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide.
Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10
pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de
un medic pediatru.
Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile, care
contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se gasesc in
mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se gasesc in:
cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase, seminte si
tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra sanatatii
tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci sa previi
sau sa combati constipatia.
Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de apa,
la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a absorbi
apa din stomac si intestin.
Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la pat pot
duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca suferi de
constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna solutie.

Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la aparitia


constipatiei.
Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte - stomacul se va dilata, iar
intestinul va fi stimulat.

Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele de


cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in
vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste
alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale.

Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot
contribui la aparitia constipatiei.

Redu aportul de fier – fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele de
fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei.

Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din intestinul


gros.

Regim diabet

Principiile dietei in diabetul zaharat

Regimul alimentar este de o importanta primordiala in tratamentul diabetului, fiind cel


mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El ajuta nu numai la echilibrarea glicemiei, dar
contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia si,
pe termen lung, reduce riscurile de boli renale, neurologice sau cardiovasculare.

Regimul alimentar al diabeticului trebuie sa includa suficiente calorii pentru a mentine


o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa
corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau
boala.

Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat
calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand
variabilitatea necesarului de insulina) si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si
doua gustari).

In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie


echilibrata (dar continutul in glucide este cantarit si calculat).
Ratia calorica
Aportul caloric trebuie sa fie adaptat la:

» activitatea profesionala sau sportiva


» varsta – un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii
» greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati)
» exigentele specifice ale corpului – crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a
activitatii

Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi
usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali.

Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel:

» 1 gram de glucide = 4 cal


» 1 gram de proteine = 4 cal
» 1 gram de lipide = 9 cal

In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400 cal pe
zi.

Constituentii ratiei alimentare:

Raportul intre principiile nutritive este urmatorul:


» glucide: 50 -60%, deci cca 250 – 300 g/zi
» lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala)
» proteine: 15%
Glucidele in diabet

Glucidele sunt indispensabile vietii, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza glicemia
pe tot parcursul zilei. Mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa provina
din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste ale
glicemiei postprandiale.

Procentul de glucide continute variaza:

» produse zaharoase: 80 – 100%


» cereale si fainoase: 75%
» paine: 55%
» leguminoase: 20%
» fructe: 10 -20%

Produsele zaharoase:
Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide
simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la
realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de
vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate
sub forma de grasime corporala.

Cerealele, painea si leguminoasele:


Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara
pentru buna functionare a organismului.

Fructele:
Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi
necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se recomanda
consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie).

Mult timp bolnavii de diabet au fost sfatuiti sa nu consume produse care contin zahar
rafinat. Aceasta recomandare este in prezent controversata. Unii diabetologi permit
consumul de dulciuri concentrate, in cantitate limitata (maxim 10% din ratia glucidica
zilnica), numai pentru diabetul zaharat de tip 1 bine echilibrat si numai la sfarsitul
mesei (cand absorbtia este mai lenta).

Totusi, alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica si pot
cauza carente daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante
nutritive. Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre
toate persoanele si nu doar de diabetici.

Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic

Consumabile fara restrictii

» carne, peste, oua, branzeturi fermentate


» unt, smantana, ule
» zarzavaturi

Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide)

Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele,
legumele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de
legume uscate si maxim 100 g de paine alba.

» lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce
» fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole
verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit
» fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni,
portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai
» fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan
» legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte)
» paine intermediara – 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea
graham 45%)
» mamaliguta – 12,5% glucide
» paste fainoase fierte – 20% glucide
» orez fiert – 20% glucide (nefiert orezul contine 75%)

Alimente ce trebuie evitate

» dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata,


ciocolata
» fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte,
banane, curmale, stafide, smochine
» bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola
» bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert

Picurile hiperglicemice nu depind numai de continutul in glucide al alimentelor, ci si


de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta
capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si
digerare.

Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic

Index slab (sub 50):


» linte, soia, cirese de mai

Index modest (50 – 75):


» paste fainoase, fasole, mazare
» lactate
» mere

Index mediu (75 – 90):


» paine intermediara, graham sau neagra
» biscuiti neindulciti
» fulgi de orez, ovaz
» cartofi (ignami, patate)
» banane

Index ridicat ( > 90):


» paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri
» fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune
» miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar
» lapte indulcit
Fibre alimentare in diabet
Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de
insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale. Fibrele alimentare
incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din
sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita


neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism,
flatulenta, diaree).
Fibrele solubile – din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe uscate -
sunt recomandate in mod special. Unele legume – brocoli, varza, morcov, nap si
cartofi contin de asemenea fibre solubile.
Proteinele in diabet

Proteinele sunt constituenti fundamentali ai tesuturilor (muschi, piele, sange..), fiind


indispensabile pentru mentinerea integritatii organismului.

Aportul proteic reprezinta intre 10 si 20% din aportul total de calorii in majoritatea
regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomanda
favorizarea proteinelor care provin din “carnea alba” (pasare, peste), din lactate si
legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, caci acesta poate antrena o
deteriorare a functiei renale. Daca un diabetic sufera de o afectiune renala, este
posibil ca medicul sa ii recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul
caloriilor.

Proteinele de origine animala se gasesc in carne, oua, branza, lactate.


Proteinele de origine vegetala sunt mai putin variate si se gasesc doar in soia si in
unele legume uscate.
Lipidele in diabet

Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total. Din
cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea
consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de
colesterol - maxim 300 mg/zi.

Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala – lapte


integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate
sunt atat de origine animala cat si vegetala – ulei de masline, ulei de rapita sau de
arahide. Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale – porumb, floarea
soarelui, soia si peste.

Sfaturi:

» favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline,
rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado
si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
» diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor cu lapte
degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi
Bauturile in diabet
Apa este bautura ideala pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar si cele
naturale, limonada, bauturile carbogazoase contin toate peste 100 g de zahar pe litru.
De aceea, ele nu pot fi incluse in ratia alimentara a diabeticului fara a fi masurate.

Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar:


» 1 pahar de whisky = 300 cal
» 500 ml bere = 150 cal
Bauturile alcoolice sunt uneori permise, cu conditia sa fie consumate cu moderatie
(doua pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar in timpul mesei, iar caloriile
continute sa fie luate in calcul.

Regim in Steatoza hepatica

REGIM IGIENO-DIETETIC IN STEATOZA HEPATICA

ALIMENTE INTERZISE :
1. Alcoolul.
2. Grasimele de origina animala.
3. Carnea de porc.
4. Carnea de oaie.
5. Pielea de pasare.
6. Mezelurile de orice fel.
7. Galbinusul de ou.
8. Lactatele de oaie.
9. Alimentele prajite.
10. Tocanitele.
11. Rantasurile.
12. Afumaturile.
13. Alimentele care contin conservanti.
14. Alimentele care contin substante sintetice.
15. Alimentele care va produc desconfort gastric.
16. Alimentele bogate in carbohidrati(dulciuri)

Recomandari :
1. Respectati orele de somn de minim 8 ore.
2. Reduceti sau mentineti greutatea 27).<la valori aproape de normal (IMC
3. Nu consumati medicamentele care afecteaza ficatul (hepatotoxice) daca nu sunt
prescrise de medic.
4. Mentineti colesterolul, trigliceridele si glicemia in limite normale.
5. Consumati multe legume si fructe proaspete.
6. Consumati vitamine (de exemplu : Supradyn 1tb/zi), o cutie la 2-3 luni.
7. Consumati Fosfolipide (de exemplu : Essentiale 3tb/z), o cutie la 2-3 luni.
8. Consumati plante medicinale hepatotrofice (de exemplu : LIV 52 6tb/zi), o cutie la
2-3 luni.
9. Consultati medicul curant odata la 6 luni si la nevoie.
10. Repetati analizele de sange (probele functionale hepatice) la 6 luni / 1 an sau la
indicatia medicului.
11. Repetati ecografia abdominala la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului
Obezitatea

OBEZITATEA

Greutatea ideala este definita prin formula indexul masei corporale( IMC=G/T X T)
indexul masei corporale = greutatea corporala(in kilograme) / inaltime(in metri) la
patrat

Clasificarea IMC: Subponderal sub 19


Normal 20-25
Supraponderal 25-30
Obez 30-40
Obez sever peste 40

- Obezitatea produce complicatii frecvente si importante:


- Cardiovasculare: ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca,
varicele membreleor inferioare, infarct miocardic acut, accedente vasculare
cerebrale.
- Metabolice: diabetul zaharat, hipercolesterolemie, guta, hiperlipoproteinemia, ,
- Respiratorii: bronsite cronice, bronhopneumopatii obstructive cornice, sindrom
apneic nocturn, hipertensiune pulmonara
- Digestive: litiaza biliara, hernia hiatala, enterocolopatii, boala hemoroidala, cancer
biliar, cancer de colon si rect.
- Osteoarticulare: boala artrozica portanta vertebrala si a membrelor inferioare,
osteoporoza.
- Genitale: Fibrom utern, cancer uterin, cancer de san, de prostate.
- Psihologice: depresie, izolarea, scaderea stimei de sine.probleme de cuplu,
probleme familiale, Scaderea performantelor profesionale
-Obezitatea produce afectiune grave, complica bolile cronice si scurteaza viata iar
reducerea greutatii la obezi scade tensiunea, diminua osteoporoza articulatiilor
portante si aduce la normalizarea sxperantei de viata..

De retinut ca
- un Kg in exces echivaleaza 7000 Kcal energie stocata sub forma de grasime.
- fiecare om in functie de varsta, sex, efort fizic, are aport caloric intre 25 si 45
kcalorii/kgcorp/zi, adica un om cu greutate de 70kg cu activitate fizica usoara
mananca si consuma aproximativ 2100 kcalorii pe zi.
-Pentru scaderea greutatii, activitatea fizica reprezenta 20% din cheltuiala
energetica,iar restul de 80% il repreznta reducerea aportului alimentar.

Consideratii dietetice:
* Stabiliti ca scop scaderi realiste, adica greutatea dv X 15 kcalorii/ zi
(1kg/saptamana pentru o dieta cu 1000 kcal/zi)
* Cantarirea saptamanala pentru verificare.
* Cantariti hrana si calculati caloriile pentru a preveni inselaciunile.

Consumul caloric, functie de activitatea fizica


sedentara -> 25 Kcal/Kg corp
usoara -> 30 Kcal/Kg corp
medie -> 35 - 40 Kcal/Kg corp
grea -> 40 - 45 Kcal/Kg corp

Dieta foarte saraca in calorii:


Acestea trebuie sa asigure 400 kcal/zi cu 40g proteine /24h pentru femei si 500
kcal/zi cu 50g proteine /24h pentru barbati.
Aceasta cantitate este asigurata de 600g lapte vaca si o cana tarate sau fibre
vegetale (ex 10 tablete DIOM FIBRA de 3 ori pe zi ) pentru fibre si o cantitate
nelimitata de bauturi fara calorii pentru prima categorie,750g lapte pentru a doua
categorie. Pentru Acestea dieta este obligatoriu sa se ia 200mg sulfat feros si 1
tableta de multivitamine forte /zi.

Stabilirea componentelor regimului:


- glucide = 55%
- lipide = 30% - din care 2/3 vegetale, 1/3 animale
- 10% saturate
- 10% mononesatuarte
- 10% polinesaturate
- proteine = 10 - 15% - din care 1/2 vegetale, 1/2 animale
- fibre vegetale = 30 - 40g/zi
- vitamine
- minerale.

Alegerea alimentelor
Un regim hipocaloric cu 1400 Kcal se va obtine din:
- 160 g. glucide din: cereale 50% G. - 160 g (= 80 g.G), fructe 10% G. - 200 g (= 20
g.G), legume: 20% G. - 100 g (= 20 g.G), 10% G. - 100 g (= 10 g.G), 5% G. - 200 g
(= 10 g.G), lapte - 4-5% G - 500 ml (= 20 g.G)

- 35 - 40 g proteine se obtin din: proteine animale din: carne - 150g, lapte - 250 ml,
carne slaba : pasare - 3 ori/saptamana, vita - 2 ori/saptamana, peste - 2
ori/saptamana

- 48 g.lipide se obtin din: 32 g.lipide vegetale (ulei); 16 g. lipide animale (carne, oua,
lactate)

- Fibrele vegetale se obtin din paine graham; fulgi ovaz; fulgi de porumb.

- Distributia glucidelor pe mese: 20% - mic dejun, 10% - gustare I, 30% - pranz, 10%
- gustare II, 20% - cina, 10% - gustare III

Steatoza hepatica(ficat gras) - tratament naturist

Steatoza hepatica - Consta intr-o acumulare de trigliceride in celula hepatica


(hepatocit) si are o origine complexa. Grasimile pot proveni in urma unei
metabolizari obisnuite de acizi grasi din restul organismului cu stocarea lor in
hepatocite, printr-o sinteza crescuta de trigliceride din acetati aparuti din
metabolismul etanolului, prin cresterea captarii si tezaurizarii de catre hepatocitul
in suferinta a trigliceridelor din alimentatie, prin insuficienta oxidare a acizilor grasi
in ficat sau prin incapacitatea hepatocitului de a sintetiza lipoproteine din
trigliceride.

Trigliceride - Valori normale la barbati 0,5-1,5g/l (0,6-1,7 mmol/l), iar la femei 0,4-
1,6g/l (0,45-1,5 mmol/l). In cazul unui nivel ridicat de trigliceride, este necesar sa se
determine daca nu cumva este indus de obezitate, diabet, alcoolism cronic,
insuficienta renala, hipotiroidie, unele medicamente, alimente cu continut ridicat de
grasimi etc.

Simptome
In steatoza hepatica se constata ficat marit, nedureros, cu marginea nemodificata
si care este singurul semn clinic descoperit la ecografie. Steatoza hepatica poate fi
insotita si de o splenomegalie (splina marita). Pofta de mancare este pastrata, apar
doar unele fenomene dispeptice ca o consecinta a suferintei gastrice sau
pancreatice concomitente. La microscop se observa hepatocite marite in volum, cu
depunere de grasime. Probele hepatice sunt normale, uneori insa, in pusee, se
constata un nivel crescut al activitatii serice a transaminazelor.

Depunerea de trigliceride in hepatocite este reversibila daca se iau masuri


profilactice si terapeutice corecte. Agresiunea toxica durabila, netratata, duce la
leziuni cronice favorizate de starea morfofunctionala din steatoza hepatocitara,
care, in conditii favorizante, poate genera o suferinta hepatica definitiva, cu
caracter progresiv steatozic, steatozic inflamator si steatozo-fibrozic, cu trecere in
fibroza organizata si dinamica. In anumite steatoze severe se observa insuficienta
hepatica cu dureri abdominale, voma, ficat marit, ascita, icter, tulburari
neuropsihice (incoerenta, irascibilitate), sindrom hemoragic, cu consecinte grave.

Obezitate
O concentratie mare de grasimi in sange cu LDL"colesterol rau"crescut,
HDL"colesterol bun"scazut si trigliceride crescute, antreneaza formarea de
depozite, ateroame, care intrerup circulatia sanguina si favorizeaza: ateroscleroza,
hipertensiune arteriala, risc de infarct miocardic, insuficienta cardiaca congestiva,
accident vascular cerebral. Complicatii hepato-biliare in obezitate: steatoza
hepatica (ficat gras), dischinezie biliara cu sediment sau calculi biliari de
consistenta colesterolica, risc de litiaza vasculara hepatica etc.

Diabet
Boala se asociaza cu un nivel crescut de colesterol si trigliceride, care accelereaza
ateroscleroza si astfel creste riscul de boli cardiovasculare: hipertensiune arteriala,
cardiopatie ischemica, infarct miocardic si boli hepatice: steatoza hepatica,
dischinezie biliara cu sediment sau calculi de consistenta colesterolica.

Alcoolism cronic
Alcoolul consumat repetat si in cantitati mari, creste nivelul de trigliceride, creste
riscul de boli cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica,
infarct de miocard si boli hepatice: steatoza hepatica alcoolica, hepatita alcoolica,
ciroza alcoolica. Ingestia regulata a unei cantitati mari de alcool se asociaza de
regula, cu o alimentatie bogata in grasimi, sedentarism, tabagism. Hepatita
alcoolica se instaleaza datorita ingerarii in mod regulat a unor mari cantitati de
bauturi alcoolice si care antreneaza inflamarea tesutului hepatic si depunerea de
trigliceride in hepatocite. Pe tot acest parcurs, se instaleaza repetate hepatite
acute, care lasa cicatrice fibroase hepatice, din ce in ce mai extinse si care cu
timpul duc la ciroza alcoolica.

Hepatite de origine medicamentoasa si toxica


Multe medicamente si toxine, actionand repetat si in doze mari asupra ficatului,
provoaca pe termen scurt leziuni hepatice, iar pe termen lung pot duce la steatoza
hepatica, hepatita acuta, hepatita cronica si ciroza.

Tratament naturist in steatoza hepatica:


Steatoza hepatica (ficat gras) fara complicatii este reversibila, de aceea este
necesara o cura de menajare a ficatului. In steatoza de cauza alimentara, este
interzis consumul de grasimi animale, carne grasa, iar in alimentatie sa predomine
legume, fructe, fibre, uleiuri presate la rece, peste, cereale integrale, orez brun,
ceai verde, ciuperci, alimente cu vitamina C. In steatoza de natura alcoolica,
renuntarea la alcool face parte din tratament si conduce la regresiunea rapida a
bolii. Mentinerea greutatii corporale in limite normale, fara fumat. Este extrem de
util consumul de produse naturiste specifice pentru hipercolesterolemie, trigliceride
crescute, steatoza hepatica. Unele produse naturiste sunt de un real ajutor in
diabet, obezitate, hepatita, ciroza.

Produse naturiste CaliVita eficiente in steatoza hepatica:


Cholestone este foarte eficient ca tratament naturist in: hipercolesterolemie,
trigliceride crescute, boli cardiovsculare, steatoza hepatica (ficat gras), litiaza
biliara colesterolica.

Liver Aid este indicat ca tratament naturist complex in afectiuni hepatice acute si
cronice: hepatita acuta, hepatita cronica, hepatita virala, convalescenta si sechele
de hepatita virala, hepatita alcoolica, ciroza hepatica, ciroza alcoolica, insuficienta
hepatica, cancer hepatic, steatoza hepatica (ficat gras), dischinezie biliara, litiaza
biliara colesterolica, tulburare metabolica hepatica prin consum de alcool, abuz de
medicamente sau intoxicatii cu metale grele.

Ocean 21 - Aloe vera din continutul sau actioneaza profilactic si terapeutic, prin
actiunea sa de detoxifiere a organismului la toate nivelele, de intarire a sistemului
imun (stimuleaza functionarea limfocitelor T, crescand capacitatea de aparare a
organismului), de stimulare a regenerarii celulare, a digestiei, a circulatiei sanguine
si limfatice in: hipercolesterolemie, steatoza hepatica (ficat gras), hepatita, ciroza,
pancreatita, dischinezie biliara, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, diabet etc.

Arginina - Detoxifierea organismului este efectuata de catre ficat, daca insa acesta
este afectat, toxinele se vor acumula in organism. Arginina reduce nivelul
amoniacului din organism prin transformarea hepatica in uree, mai putin toxica si
eliminata prin urina. Arginina folosita ca tratament naturist este un exceptional
protector si regenerator hepatic si participa cu rezultate exceptionale in boli de
ficat: hepatita virala, hepatita cronica, hepatita alcoolica, steatoza hepatica (ficat
gras), ciroza hepatica, cancer hepatic

Produse naturiste CaliVita utile in afectiuni care conduc la steatoza hepatica:


Rhodiolin (Rhodiola rosea) si Nopalin (in diabet), Chromium Max, Fat Absorber si
Slim Formula (obezitate).

Produse naturiste eficiente in steatoza hepatica:

CHOLESTONE - 3x1 tablete/zi.

LIVER AID - 3-6 tablete/zi.

OCEAN 21 - 30 ml de 3 ori/zi.

ARGININA - 3x1 tablete/zi.

Produse naturiste utile in afectiuni care conduc la steatoza hepatica (diabet,


obezitate ): Rhodiolin (Rhodiola rosea) - 3-6 capsule/zi si Nopalin cactus Nopal) - 3-6
tablete/zi (diabet). Chromium Max - 3x1capsule/zi, Fat Absorber - 3x1 capsule/zi,
Slim Formula - 3-6 tablete/zi (obezitate).