CAP.

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SUPRAFEŢEI TERESTRE

COORDONATE GEOGRAFICE

I. Latitudinea
II. Longitudinea
III. Altitudinea şi adâncimea

I. Latitudinea reprezintă distanţa măsurată în grade de la Ecuator spre cei doi poli. Ea este indicată de paralele (linii
imaginare paralele cu Ecuatorul). Cele mai imporatnte paralele sunt: ecuatorul, tropicele (23º 27´ latitudine) şi cercurile
polare (66º 33´ latitudine)
II. Longitudinea reprezintă distanţa măsurată în grade de la meridianul de 0º longitudine spre vest şi spre est. Ea
este indicată de meridiane (linii imginare care unesc cei doi poli). Meridianul de 0º longitudine trece prin Regatul Unit pe
la Greenwich. III. Altitudinea şi adâncimea se măsoară în funcţie de nivelul mării. Punctele situate deasupra nivelului
reprezintă altitudinea, iar punctele situate sub nivelul mării reprezintă adâncimea.

Resurse video:
1. https://www.youtube.com/watch?v=2PllX2YOAHo&ab_channel=EarthRocks%21

Exerciţii:
1. Denumiţi şi localizaţi coordonatele geografice ale localităţilor extreme din România.
2. Precizaţi şi localizaţi altitudinea şi adâncimea maximă de pe Terra.
3. Precizaţi şi localizaţi altitudinea maximă din Europa şi din România.
4. Câte grade ar avea un fus orar dacă ziua ar dura 60 de ore?

REPREZENTAREA CARTOGRAFICĂ A SUPRAFEŢEI TERESTRE

I. Reprezentări cartografice
II. Proiecţii cartografice

I. Globul geografic este o reprezentare sferică, micşorată, convenţională şi generalizată a suprafeţei terestre.
Clasificare: glob fizic, glob politic, glob matematic.
Harta este o reprezentare plană, micşorată, convenţională şi generalizată a suprafeţei terestre.
Elementele hărţii:
a. matematice sunt cadrul hărţii (simplu, gradat), reţeaua cartografică (meridiane şi paralele) şi scara de proporţie:
numerică (1:400 000), fracţionară sau grafică;
b. de conţinut sunt reprezentate de semne şi culori convenţionale;
c. de întocmire şi redactare: titlu, autor, editură, legendă;
d. complementare: profile, diagrame.
Clasificarea hărţilor:
1. după scara de proporţie se identifică hărţi la scară mare (1:20 000 la 1:200 000), la scară mijlocie (1:200 000 la 1:1 000
000) şi la scară mică, peste 1:1 000 000.
2. după dimensiunea teritoriului reprezentat există hărţi ale lumii (planigloburi, mapamonduri), emisferelor, continentelor,
grupărilor de state, statelor, oraşelor.
3. după tematică sunt hărţi generale (cuprind toate elementele precum hărţile topografice) şi hărţi tematice: ale cadrului
natural (geologice, climatice, hidrografice, biogeografice, pedologice) sau social-economice (administrative, economice,
ale agriculturii, ale industriei).
Hărţile se mai pot clasifica după culoare (monocrome şi policrome), folosinţă (de teren, de birou, murale) sau
destinaţie (hărţi şcolare, hărţi turistice, hărţi militare, hărţi rutiere).
5
Atlasul geografic reprezintă o colecţie de hărţi.

II. Proiecţiile cartografice reprezintă procedeele matematice prin care suprafaţa curbă a hărţii este transpusă pe o
suprafaţă plană. Clasificare:
- proiecţii azimutale:planul de referinţă este tangent sau secant pe suprafaţa terestră;
- proiecţii conice: planul de referinţă este un con;
- proiecţii cilindrice: planul de referinţă este un cilindru.

Proiecţie azimutală Proiecţie conică Proiecţie cilindrică

Resurse video:
1. https://www.youtube.com/watch?v=StjzWYg8U30&ab_channel=Lec%C8%9BiiGeografieGeographyClasses

APLICAŢII ALE REPREZENTĂRILOR CARTOGRAFICE

Importanţa hărţilor este complexă: orientare în teren, turism sau transporturi şi măsurarea distanţelor, suprafeţelor şi
a altitudinii. Sunt folosite în cercetarea ştiinţifică sau pentru observarea indirectă (la scoală).

Exerciţii:
1. Pe harta fizică a României, scara 1:400 000, distanţa dintre două localităţi este de 13 cm.. Calculaţi distanţa între cele
două localităţi în kilometri. Construiţi scara grafică simplă pentru scara numerică menţionată.
2. Suprafaţa unui parc dintr-un oraş marcat pe hartă are forma unui cerc a cărui rază este de 3 mm, iar pe teren lungimea
cercului este de 3,768 km. Determinaţi scara numerică a hărţii, apoi desenaţi scara grafică adecvată.
3. Pe o hartă geografică o rezervaţie naturală are forma unui pătrat cu latura de 72 mm, ceea ce corespunde, pe teren, cu 57
600 metri. Determinaţi scara numerică şi desenaţi scara grafică raportată la scara numerică.
4. Două localităţi, având aceeaşi longitudine, sunt marcate pe hartă cu literele A şi B şi au următoarele coordonate geografice:
A (44º45´16˝latitudine sudică) şi B (12º46´49˝ latitudine nordică). Calculaţi distanţa dintre cele două localităţi în grade,
minute şi secunde.
5. Între oraşele Kinshasa şi Mombasa, distanţa este de 2600 km şi corespunde pe harta geografică cu 6,5 cm. Calculaţi
scara numerică a hărţii. Construiţi scara grafică adecvată scării numerice.
6. Ştiind că pentru 1º longitudine diferenţa de oră locală este de 4 minute, iar pentru un minut longitudine, de 4 secunde,
calculaţi ora locală la Sulina pentru momentul când la Beba veche este ora locală 12. Localitatea Beba Veche se află la
20º15´ longitudine estică, iar localitatea Sulina la 29º41´ longitudine estică.
4. Între două puncte, pe o hartă geografică, distanţa este de 3,25 cm şi corespund cu 13 km pe teren. Calculaţi scara
numerică şi construiţi scara grafică potrivit cu datele prezentate
5. Denumiți momentele descrise de textele de mai jos:
a. “emisfera nordică fiind orientată mai mult spre Soare face ca razele Soarelui să cadă perpendicular pe Tropicul Racului
şi se înregistrează cea mai lungă zi-lumină, a cărei durată creşte odată cu latitudinea. De la Cercul Polar spre Pol începe ziua
6
polară, a cărei durată ajunge până la 6 luni.”
b. “noaptea cea mai lungă din emisfera nordică şi începutul nopţii polare, a cărei durată ajunge la 6 luni dincolo de Cercul
Polar de Nord.”
6. Analizaţi desenul de mai jos şi alura curbelor de nivel. Precizaţi:
a. forma de relief indicată de aliniamentul A–B și forma de relief indicată de aliniamentul C–D;
b. segmentele de pe aliniamentul FG, cu înclinare mare şi cu înclinare mică. Argumentaţi răspunsul;
c. valoarea echidistanţei.

7. Pe baza hărţii de mai jos:

a. aflaţi la ce oră veţi ajunge la Londra, dacă plecaţi din Bucureşti la ora 14.00, iar durata zborului este de trei ore; b. precizaţi
la ce oră trebuie să deschidă radioul un vienez, pentru a asculta ştirile de la dimineaţa de la un radio din New York; c. aflaţi
data calendaristică în care veţi sosi la Los Angeles dacă plecaţi de la Tokio peste Oceanul Pacific, cu un avion supersonic,
în seara zilei de 15 mai. Dar dacă plecaţi, pe acelaşi traseu, de la Los Angeles la Tokyo, în dimineaţa zilei de 20 mai, la ce
dată veţi ajunge.

7
8. Precizaţi coordonatele geografice pentru punctele marcate cu litere şi numere.

8
9