CARACTERISTICILE PĂMÂNTULUI ŞI CONSECINŢELE GEOGRAFICE

I. Formă şi dimensiuni
II. Structură şi proprietăţi
III. Mişcările Terrei

I. Forma matematică Pământuluiare este de sferă, dar din cauza mişcării de rotaţie apare forma de elipsoid de rotaţie -
sferă bombată la Ecuator şi turtită la poli. Geoidul se aseamănă cu forma reală a Pământului, şi corespunde suprafeţei de
nivel 0 a Oceanului Planetar, neafectat de maree şi valuri mari. Suprafaţa geoidului se află deasupra suprafeţei elipsoidului
de rotaţie în regiunile continentale şi invers. Forma de terroid (teluroid sau geoid pară), derivă din forma de geoid – formă
de pară alungită spre Polul Nord, şi umflată în emisfera sudică, dar scobită la Polul Sud.
Dimensiuni:
- raza ecuatorială: 6378 km;
- raza polară: 6357 km;
- lungimea meridianelor: 40 008 km;
- lungimea ecuatorului: 40 075 km;
- suprafaţa: 510 mil. km²;
- volumul: 1,80 mld. km³.

II. Terra este alcătuită din mai multe straturi dispuse concentric:
Scoarţa terestră (scoarţa, litosfera) continentală (30-70 km) este mai groasă decât cea oceanică (8-15 km). Cuprinde
stratul bazaltic (predominant la scoarţa oceanică), granitic şi sedimentar (bine evidenţiat la scoarţa continentală). Densitatea
este de 2-4 g/cm³.
Mantaua ţine până la 2900 km adâncime şi are densitatea de 3,3-5,5 g/cm³. Mantaua superioară (astenosfera) conţine
magmă în care se dezvoltă curenţi de convecţie.
Nucleul extern este cuprins între 2900 şi 5100 km adâncime, iar cel intern (5100-6 370 km adâncime) este alcătuit din
nichel şi fier, Are o densitatea este de 12-14 g/cm³.
Compoziţia chimică: oxigen (47 %), siliciu (28 %), aluminiu (7,9 %), fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu.
Proprietăţi fizice
a. forţa gravitaţională are valoare mare la poli (9,83 m/s²) și mai redusă la Ecuator (9,78 m/s³)
b. magnetismul terestru terestru este rezultatul mişcării materiei aflate în stare lichidă în nucleul extern, alcătuit din fier şi
a mişcărilor de convecţie ale magmei. Pământul se comportă ca un magnet uriaş, cu doi poli magnetici către care se
orientează liniile câmpului magnetic. Polul Nord magnetic este în Arhipelagul Canadian (Insula Prințul de Wales/Insula
Bathurst/Insula Ellesmere - 76°12'lat. N și 101° long. V) iar Polul Sud magnetic în Antarctica (în apropierea Țării Adelie/în
zona lanțului muntos Transantarctic - 67°lat.S și 142°long. E).
Liniile de forţă ale câmpului magnetic terestru străbat suprafaţa Terrei, ieşind în spaţiul înconjurător şi generând
magnetosfera. Unghiul format de meridianul magnetic şi meridianul geografic se numeşte declinaţie magnetică.
Câmpul magnetic terestru protejează Pământul de furtunile solare, captează şi deviază cea mai mare parte a fluxurilor de
particule cu sarcină electrică, transportate cu viteză foarte mare de vântul solar.
Aurorele polare se formează prin captarea vântului solar de către magnetosferă şi dirijarea acestuia spre polii
magnetici. Se formează la altitudini de peste 100 km şi durează câteva secunde. Fenomenul se poate observa la
latitudini mari, de 60º latitudine.
c. înclinarea axei terestre cu 66º33´.
d. densitatea medie este de 5,517 g/cm³.
e. căldura internă a Pământului: temperatura creşte cu un grad la 33 metri adâncime. Adâncimea la care temperatura creşte
cu 1º C, se numeşte treaptă geotermică. Valoarea cu care creşte temperatura pe 100 metri adâncime este denumită gradient
geotermic.

3
III. Mişcarea de rotaţie reprezintă rotaţia Pământului în jurul axei proprii cu o durată de 23 ore 56 min. 4 sec., de la
vest spre est. Are drept consecinţe forma Pământului, succesiunea zilelor şi a nopţilor şi apariţia forţei Coriolis. Viteza de
rotaţie este mai mare la Ecuator.
Mişcarea de revoluţie reprezintă mişcarea Pământului în jurul Soarelui pe orbită cu o durată de 365 zile 6 ore 9 min.
9 sec. pe direcţie vest–est. Printre consecinţe sunt inegalitatea zilelor şi a nopţilor, formarea şi inegalitatea anotimpurilor și
formarea zonelor de căldură (caldă, temperată şi rece).

Sursa: https://geografilia.blogspot.com

Resurse video:
1. Structura internă a Pământului https://www.gsi.ie/en-ie/education/our-planet-earth/Pages/The-Earth-structure.aspx
2. Mișcările Pământului https://youtu.be/cDed5eXmngE

Exerciţii:
1. Explicaţi de ce viteza de rotaţie a Pământului scade de la Ecuator spre poli.
2. Precizaţi în ce condiţii două sau mai multe puncte de pe suprafaţa terestră înregistrează aceeaşi viteză a mişcării de
rotaţie a Pământului.
3. Explicaţi diferenţa dintre lungimea Ecuatorului şi lungimea unui cerc de meridian.
4. Precizaţi consecinţele gravitaţiei terestre.
5. Un vapor navighează pe ocean. Este ora 18. Ştiind că la Greenwich este ora 6, determinaţi fusul orar în care se află
vaporul şi meridianul principal pe care îl traversează. Precizaţi denumirea strâmtorii prin care va trece vaporul, denumirea
primului arhipelag în drumul său spre sud şi importanţa fusului orar (în spaţiul în care se află vaporul) pentru măsurarea
timpului pe Terra.
6. În largul Oceanului Pacific un avion se află, la miezul nopţii, deasupra punctului de intersecţie dintre meridianul de 180º
şi Ecuator. Avionul zboară spre vest de-a lungul Ecuatorului, cu 800 km/h. Precizaţi:
a. ce distanţă va parcurge avionul după 80 de ore de zbor.
b. după câte ore de zbor va ajunge avionul deasupra meridianului de 0º.
c. în câte ore va ajunge în punctul de plecare străbătând lungimea Ecuatorului.
d. Dacă circumferinţa Pământului la 45º latitudine va fi parcursă de avion, cu aceeaşi viteză, în timp mai îndelungat sau mai
scurt. Explicaţi răspunsul
4