CTD

(Conductivitate, Temperatură, Densitate)

Pavăl Florin Ionuț

204

 Introducere
 Proprietatile fizice ale apei marine:
Unele din cele mai importante proprietati fizice ale apei marine si
cele pe care le vom lua in considerare in realizarea referatului sunt
temperatura, presiunea si densitatea.
 Temperatura:
Datorita usurintei cu care se masoara, temperatura a fost prima
proprietate fizica a apei marine determinata. Astazi temperatura se
masoara mai usor decat alte marimi, fiind necesar un simplu termometru.
In domeniul oceanic, limitele de variatie a temperaturii sunt de la -2
grade C si maxim +27 gradeC. In zonele tropicale situate in vecinatatea
regiunilor desertice, aride, apele marilor izolate de oceanul mondial
(semi-inchise)pot prezenta peste +30 grade C.
Cunoasterea in detaliu a modului in care variaza temperatura este
extrem de important, mai ales la partea superioara a oceanelor (primii
500 m), deoarece la latitudinii mici si medii ea este prinicipalul factor de
control a densitatii. Astfel este suficienta cunoasterea distributiei areale a
temperaturii ca sa se poata obtine informatii valoroase despre circulatia
oceanica. In plus, temperatura influenteaza procesele chimice si biotice
din mari si oceane. Ea controleaza viteza de desfasurare a reactiilor
chimice si domeniile de stabilitate ale mineralelor autigene, solubilitatea
sarurilor, solubilitatea gazelor dizolvate, mentinerea substantei organice
in solutie. Influenteaza de asemenea dezvoltarea si raspandirea

1
 organismelor bentonice si planctonice ,unele cu rol sedimentologic
important (corali, moluste, alge calcaroase, etc.)
Apa marina poate primi caldura din surse variabile de natura interna
sau externa a globului terestru. Acestea includ radiatia solara, caldura
scoartei terestre (inclusiv vulcanismul submarin si toate fenomenele
asociate), energia cinetica a apei marine in miscarea transformata in
caldura si reactii chimice exoterme.
O importanta capitala pentru miscarea maselor de apa o are modul in
care are loc distribuirea caldurii in domeniul marin. Proprietatea care
controleaza in cea mai mare masura aceasta, este conductivitatea
termica a apei.
Determinarea temperaturii se face cu termometre cu Hg. In acest caz
trebuie acordata atentie conditiilor de lucru (soare,vant) deoarece ele pot
influenta rezultatele. Determinarile la adancime se fac cu termometre
speciale atasate sticlelor de probare.In momentul in care sticla de
probare se inchide,aceste termometre se rasucesc,coloana de Hg se
„rupe”,conservand astfel citirea din acel moment.
Masurarea continua a temperaturii si determinarea unui profil de
variatie a acesteia cu adancimea se efectueaza cu ajutorul
echipamentelor de tip
CTD(,,Conductivity, Temperature, Depth”- Conductivitate,
Temperatura, Adancime)- sunt prevazute cu cate doua termometre cu
rezistente de cupru sau platina care servesc la masurarea temperaturii
apei pe profil si la determinari in vederea corectiilor de temperatura
aplicate masuratorilor de conductivitate.
Presiunea hidrostatica variaza cu adancimea si depinde de
densitatea coloanei de apa marina.Se masoara in decibari.Un decibar
(1dbar)reprezinta presiunea exercitata de o coloana de apa cu inaltimea
de 1 m pe o suprafata de 1cm patrat.

 Densitatea
Temperatura si salinitatea permit identificarea maselor de apa
marina.Totodata,impreuna cu presiunea,determina densitatea apei
marine.Aceasta la randul sau controleaza adancimea pana la care se
scufunda o masa de apa marina pt a se afla in echilibru.Distributia densitatii
apei marine este legata de circulatia geostrofica la scara mare din oceane.

2
 Densitatea apei marine variaza intre 1,021-1,070 g/cm3(1,021-1,070
kg/m3)
Dependenta densitatii de ceilalti parametrii fizici ai apei marine duce la
consecinte importante: Prima dintre acestea este aceea ca la salinitati
mici,racirea duce la o crestere a densitatii si la coborarea masei de apa inca
fluida.Procesul continua progresiv pana la atingerea densitatii
maxime,urmata de inghetare pornind de la suprafata.A doua consecinta se
refera la apele cu salinitati mari.In cazul lor circulatia se mentine pana
aproape de punctul de inghet astfel incat intreaga coloana de apa trebuie
racita,ceea ce duce la intarzierea inghetului.
Apa nu este complet incompresibila astfel incat se manifesta un
efect,chiar daca redus,al presiunii asupra densitatii.Pentru o apa marina de
salinitate medie(35.00psu)aflata la temperatura de 0 □ C,GSTP=28,13 la
suprafata si 28,49 la 4000 de m,ceea ce reprezinta o crestere de 2 %.
Diferentele aparute in cadrul densitatii determina directia §i viteza
curentilor de adincime. Unitatea de masura: grame/cmc. Pentru o
temperatura constanta (de ex: 30 grade C) o schimbare a salinitatii de la 34
la 35 psu va reprezenta o modificare a densitatii de la 1,021 la 1,022.

Fig 1

(sursa fig. 1: http://oceanclass.blogspot. ro/2008/10/apa-de-mare.html)

3
 In fig, 1 se observa relatia dintre temperatura si salinitate in determinarea
densitatii.In functie de valoarea densitatii este controlata adancimea la care
masele de apa respective se afla in ocean.

 Localizarea datelor

In vederea realizarii acestui referat am primit o serie de date apartinand

Marii Negre. Coordonatele punctului de observatie: N 43 49.414/E 30
24.396,aceste coordonate corespunzand zonei abisale ale Marii Negre(in fig.2
este reprezentat punctul de observatie)

Fig. 2

Datele reprezinta valori ale presiunii,conductivitatii,temperaturii si a

densitatii,acestia reprezentand parametrii fizici ai apei marine.Aceste date au
fost prelevate cu CTD/rozeta,urmand a fi interpretate pentru a determina
caracteristicile apei in locul respectiv.

 Metodologie
a) Metodologia procurarii datelor.
Un pachet mare de instrumente numit CTD este”calul de
bataie”pentru oceanografi pentru realizarea profilelor unor coloane de
apa. Acest instrument este denumit CTD deoarece masoara
conductivitatea, temperatura si adancimea (in functie de presiunea)
(„Conductivity,Temperature,Depth”). Masurarea conductivitatii poate fi
corelata cu temperatura pentru a obtine salinitatea(cat de sarata este apa

4
 mari).Doar cu aceste trei masuratori putem obtine o buna imagine asupra
proprietatilor fizice ale oceanelor sau marilor in lungul unei sectiuni.
Un CTD/rozeta reprezinta o rama destinata sa sustina de la 12 pana
la 36 de sticle, numite sticle Niskin (capacitate de la 12 pana la 30 de
litri)si senzori pentru conductivitate,temperatura si adancime.Aceste sticle
sunt utilizate pentru a lua probe de apa si se inchid la adancimi
prestabilite.Probele de apa sunt ulterior analizate pentru a obtine
informatii privind parametrii biologici si chimic ai apei.
Senzorul CTD-ului masoara conductivitatea,temperatura si
adancimea acolo unde este situat instrumentul,iar informatiile sunt trimise
direct intr-un computer de la bordul navei.Densitatea apei la anumite
adancimi este calculata cu ajutorul conductivitatii( depinde de
salinitate),temperatura si presiune( depinde de adancime).
Datele provenite de la senzor sunt trimise continu la bordul navei.In
general senzorii scaneaza cu o rata de 24 Hz.
De asemenea CTD-ul masoara oxigenul dizolvat,lumina disponibila
pentru cresterea planctonului(radiatia fotosintetica activa sau
PAR),transmisia luminii prin apa,fluorescenta(acest lucru ne spune
cantitatea de vegetatie sau plancton este prezent in zona respectiva)si
curentii oceanici.
Modul modern de masurare a curentilor oceanici este LADCP(Lower
Acoustic Doppler Curent Profiler).Pentru a proiecta CTD-ul este necesara
oprirea coborarii la 5 m si la 10 m inainte de a atinge fundul marii si
folosirea de impulsuri acustice de catre sonar.
CTD-ul are de obicei sticlele Niskins dispuse concentric in jurul
ramei(sticlele pentru a lua probe de apa).Sticlelor le sunt implementate
sigilii in partea de sus si de jos pentru a putea fi sigilate la adancimea
dorita.Acest lucru perimite oamenilor de stiinta sa vizioneze datele in timp
real si sa obtina probe de apa exact de la locul dorit.CTD-urile sunt in
mod normal coborate si ridicate la 1 m/s.Acest lucru inseamna,ca pentru
un profil CTD de 6000m dureaza aproximativ 6 ore incluzand timpul
pentru a lua probele de apa,iar nava trebuie sa ramana stationara,plutind
pe suprafata actuala pentru tot acest timp.
CTD-ul este construit din otel inoxidabil si aluminiu.Apele oceanice
au adesea concentratii foarte mici de elemente ca fierul si aluminiu,care
sunt critice pentru biologia marina.Biogeochimistii necestita un pachet

5
 CTD special pentru a face masuratori ale apei. Sistemul CTD a fost
dezvoltat de Neil Brown,de la Institutul Oceanografic Woods Hole,pentru
a depasi limitele unor sisteme anterioare similare,de asemenea
dezvoltate de Brown,numit STD.Imbunatatirea a fost posibila datorita
fiabilitatii sporite si reducerea costurilor tehnologiei calculatoarelor.
o Avantaje si limitari:
Avantajul CTD-ului este achizitionarea de date de inalta
rezolutie.Limitarea acestui instrument este probarea intr-un singur punct
(probarea in situ)la un moment dat,si numeroase modele,care sunt
costisitoare si consumatoare de timp,sunt necesare pentru a obtine o
imagine ampla a mediului marin de interes.Din informatiile obtinute cu
ajutorul CTD-ului,oamenii de stiinta pot investiga modul in care parametrii
fizici se interrelationeaza,pentru a observa distributia si variatia
organismelor care traiesc in oceane,adancind astfel intelegerea noastra
asupra proceselor ce guverneaza viata subacvatica.

Fig.3(sursa: http://noc.ac.uk/research-at-sea/nmfss/nmep/ctd)

In Fig. 3 avem reprezentat un

cadru CTD cu sticle Niskin de diverse dimensiuni,inclusiv senzorii care
impiedica rasucirea din cadru.

6
 a) Metodologia analizarii datelor
Parametrii fizici primiti sunt: presiunea, conductivitatea, temperatura si
densitatea. Pentru a observa relatiile intre parametrii fizici si pentru a
observa caractristicile apei in zona studiata este necesar realizarea unor
diagrame de variatie a conductivitatii, temperaturii si densitatii apei in functie
de presiunea hidrostatica, presiunea depinzand de adancime. Pentru a
realiza aceste diagrame am folosit programul Microsoft Excel. Pentru
inceput am introdus datele in program, folosind coloane separate pentru
fiecare coloana in parte. Apoi utilizand garficele de tip scater am reprezentat
temperatura in functie de presiune (pe axa X se afle valorile temperaturii,
conductivitatii, densitatii, iar pe axa Y valorile presiunii), conductivitatea in
functie depresiune si densitatea in functie tot de presiune.

Fig 4 (Datele CTD)

7
  Interpretarea datelor
Folosind programul Microsoft Office am realizat urmatoarele
diagrame pentru a observa variatia parametrilor fizici:

Diagrama 1

In analiza conductivitatii apei marine in raport cu presiunea- respectiv

adancimea am delimitat trei mase de apa in care acest parametru prezinta
diferente ale valorilor: in primul interval, cel al apei marine de suprafata(0,
-10 m) se observa o valoare mai mica, de aproximativ 21 s*m si relativ
constanta in cadrul intervalului. Al doilea interval, cuprins intre adancimea de
-10 m si -80 m se remarca printr-o scadere(de la aproximativ 21 s*m la 19
s*m) si apoi o crestere brusca pe un interval restrans, valoarea parametrului

8
 revenind la 21 s*m. Dupa acest interval cu scadere si crestere brusca- de
tranzitie, valoarea conductivitatii creste proportional, odata cu cresterea
presiunii(si a adancimii).Prin masurarea conductivitatii (cat de usor curentul
electric trece prin mostra de apa recoltata) se poate afla salinitatea
practica(masurata in psu); curentul electric trece mai usor atunci cand apa
are un continut mai mare de saruri.

Diagrama 2

In cadrul analizei curbei de variatie a temperaturii in raport cu

adancimea se definesc 3 intervale diferite: primul interval, de la 0 la -10 m
este corespunzator stratului de suprafata. Temperatura este ridicata, de
9
 peste 9º Celsius. Acest lucru este datorat caldurii primite de la radiatia
solara ; radiatia solara este cea mai importanta componenta radiativa ce
influenteaza temperatura apei marine (Gh. Ungureanu, “Geologie Marina”).

Diagrama 3

In cazul analizei densitatii in functie de presiune se deosebesc 3

intervale: cel de suprafata, cuprins intre 0 și – 40 m adancime cu valori ale
densitatii relativ constante, mai mici de 19g/cm³. Intervalul de tranzitie,
specific apelor cu o adancime cuprinsa intre -40 m și -110 m este
reprezentat de creșterea mai accentuata a valorilor densitatii fata de zona
superioara, intre 19g/cm³ si 21g/cm³. Intervalul reprezentativ apelor cu o
adancime mai mare de -110 m se remarca prin constanta parametrului
densitate ( de peste 21g/cm³).

10
  Concluzii
Ca urmare a interpretarii datelor putem concluziona ca exista o stransa
legatura intre parametrii fizici ai Marii Negre,si se observa ca odata cu
cresterea presiunii ceilalti parametrii (conductivitatea,temperatura si
densitatea)tind sa scada pana la atingerea unui minim,care presupunem
ca,corespunde stratului intermediar rece CIL,dupa care se observa o usoara
crestere a valorilor.
Stratificarea verticala este principala particularitate a Marii Negre. Marea
diferenta intre densitatea apei din stratul superior 100 - 500 m §i a celei de
la fundul bazinului §i implicit marea diferenta intre regimurile celor doua
straturi (termic, salin, al gazelor dizolvate, nutrientilor §i al structurii biotice)
au dus la clasificarea acesteia ca „unicum hydrobiologicum”, "model la scara
mica al unui ocean”, "estuar gigantic” (Knipovici,1932).
O a doua particularitate, intalnita numai in cateva zone ale oceanului
mondial, este cantitatea enorma de hidrogen sulfurat. Datorita prezentei
acestui gaz toxic, 89 - 90% din volumul apelor acesteia §i aproximativ 65%
din suprafata sa totala sunt lipsite de viata.
Din punct de vedere termic, o trasatura specifica Marii Negre, care o
deosebe§te de majoritatea marilor §i oceanelor globului, este faptul ca
minimum termic nu se gase§te pe fundul bazinului ci in stratul 50 - 100
metri.
Salinitatea apelor Marii Negre (fig.5) cre§te cu adancimea de la 17 - 18
PSU la suprafata la maximum 22,3 - 22,4 PSU la adancime, cu gradienti
maximi in stratul 0-200m.

Bibliografie:

 Curs de Geologie marina -autor:Viorel Gh. Ungureanu(Bucuresti Ars

Docendi,2005)
 http://oceanclass.blogspot. ro/2008/10/apa-de-mare.htm l
 http://www.geoecomar.ro/sesame-ip/doc/Raport%20final.pdf
 http://www.whoi.edu/page.do?cid=1003&pid=8415&tid=282
 http://noc.ac.uk/research-at-sea/nmfss/nmep/ctd

 http://en.wikipedia.org/wiki/Conductivity, temperature, depth

 http://www.aoml.noaa.gov/phod/dhos/xbt ctd.php

11
  http://www.mar-eco.no/learning-zone/backgrounders/deepsea
research/using a ctd
 http://www.yarc-design.ro/cch2see/etapa1 activitatea1 .pdf

 http://en.wikipedia.org/wiki/CTD_(instrument)

12