Centrul de Învățământ la Distanță

şi Învățământ cu Frecvență Redusă

(CIDIFR)

FACULTATEA DE LITERE

PROGRAM DE LICENȚĂ ID:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ȘI LITERATURĂ MODERNĂ

(ENGLEZĂ/FRANCEZĂ)

CURS PRACTIC: TEHNICI DE EXPRIMARE ORALĂ ȘI SCRISĂ

ÎN LIMBA SURSĂ (I, II)
CURS PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

AUTOR: Ana ENE

TUTORE: Alice BODOC

ANUL I, SEM. I
 Ana ENE

CURS PRACTIC: TEHNICI DE EXPRIMARE ORALĂ ȘI SCRISĂ

ÎN LIMBA SURSĂ (I, II)
Elemente de fonetică, fonologie, lexicologie

CURS PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

ANUL I, SEM. I
Cuprins

.................................2
..........2
1. Specificul

accentul cuvintelor împrumutate din alte limbi decât latina........................................16

2.
– ...........19
3. Principiile sistemului ortografic actual al limbii române: fonetic, silabic, etimologic,
sintactic, simbolic.........................................................................................................26
4. 2.........................................29
5.
....................................................................................................32

II. DINAMICA VOCABULARULUI.................................................................................38

1. ..........................................38
2.
....................52

III. NIVELURI LEXICO-SEMANTICE.............................................................................55

1.
adecvarea la registrul stilistic.......................................................................................55
2. Antonimia: seme incompatibile-contrarii, simetrii, asimetrii......................................59
3. ...............................................63
4. ..................................................................................67

..............................................68

1
 0.

este un sistem de care au rolul de a marca în scris pauzele,

grupur

1. PUNCTUL
2.
3.
4. VIRGULA
5.
6.
7.
8. LINIA DE DIALOG
9.
10. PARANTEZELE ROTUN
11. PUNCTELE DE SUSPENSIE
12.
13. BLANCUL
14. CRATIMA

semnele ortografice este într-

deoarece cratima este un semn preponderent ortografic.

Semnele de ortografie sunt: blancul, apostroful, bara , cratima, linia de ,

punctul, virgula.

2
1. PUNCTUL [.]

.
Ea loc
.

— Cine-i acolo?
— Eu.

în interiorul parantezei,

- abrevierea unor cuvinte: adv. (adverb), pron. (pronume), vb. (verb) etc.;
- O.N.U., U.N.E.S.C.O.,

-
grupul de consoane cu care începe silaba a doua:

O scrisoare
, Aida

— Oameni buni!);

3
 d-ta; d-voast -
tale;
Tarom, Romarta;
O (oxigen), H
ABC;
N, S, E, V;

2. SEMNUL ÎNTR [?] este folosit în scriere pentru a marca p

sau frazelor interogative.

care sunt :
— Ai adus caietul?

O -

Mi- – –

— -am spus eu?!

— De ce ai stricat stiloul??...

4
3. afic a
exclamative sau imperative.

—
— Drogurile, mare nenorocire!

(sintagme) independente: Ah!, Oh!, Au!, Hei, hei!, Vai de mine!;

Iar a venit – las pe mine! – -am iertat.

— Mi-
— !...

4. VIRGULA [,]

copulativ ori
prin sau:
-
Caietele îngrijite, curate, creioanele

-
Mihaela , ,
-
5
 - , , .
-
Sunt pasionat de dans, , excursii.
-

L- Mihai, .
Mihai, , a plecat la film.

acestea, m-
Ajuns acolo, am vorbit cu directorul.

Povestea, ,
George, nemaiputându- , se repezi la ea.

Acesta e autorul pe care l- la ,

pentru a semnala intercalarea unor cuvinte sau constru
,

— Desigur, s-
— Nu, nu m-

— Grigore, vino repede!

— Ei, ce veste îmi aduci?

prin urmare
echivalentelor lor),
Luni, ,
Vom pleca, prin urmare,

6
NU se

copulativ ori prin

sau:
Elevii profesorii
Luni sau vom pleca?

între com
o carte
Am dat florile mamei mele.
, deci apar
niciun sprijin.
A plecat deci
A venit destul de repede.

-
A venit, / a plecat / -am observat./
- între coordonate de orice fel:
Vreau /
- între coordonate adversative:
S- dar nu l-am auzit. /
- ba, când, fie, ori, sau:
Ba vine, / ba plea
Când nu vede, / când nu aude. /
Fie vrea, / fie nu vrea, / tot va da examen. /
Ori ori habar n-are despre ce e vorba.
Sau se duce la film, /sau

7
 -
nu va lua examenul. /
-
-au mers, / -au mers, / -au

NU se

coordonatele legate prin copulativ ori prin sau:

scrie poezii.
A chiulit / sau este într-

-
înaintea regentei:

nu i se pare greu acest roman. /

-
ei,
Unde mi-ai spus, /
Când m-am întors, /
,/ -
,/
-
, / am plecat mai devreme. /
Am plecat mai devreme, /
-
Cu toate , / nu i-
Nu i- ./
- -
2 1 2
În frunte mergeau, / , /

8
NU se despar

Ar râde / oricine i- ./
/era ./

i/ ./
./
completiva de agent de regenta ei:
/

5. [;]

cadrul unei fraze;

ca mijloc stilistic, s

mod:
Nu;
Bine;

6. [:]

9
 se pun:

înaintea unei vorbiri directe:

Atunci Mihaela a spus:
—
se auzi: cioc!
cioc!
Pe marginea unui manuscris, Eminescu a notat: „Dumnezeul
geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.”;

:
la un obiect sau la un fenomen:
:

:
Inima ta: un înger.

7. [„”] sunt semne grafice care se folosesc

Ghilimelele se pun:

A doua zi l- „

Pe marginea unui manuscris, Eminescu a notat: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din
popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”.

„Baltagul” de Mihail Sadoveanu, „ ”.

10
8. LINIA DE DIALOG [—]
convorbire.

Exemplu:

— Ce mai faci?
—

9. [–]

sau al frazei:

int
– vreo trei ore –

– îmi zisei eu –

— Biata de tine! –
— Unde pleci? –

10. PARANTEZELE ROTUNDE „()” sau DREPTE „[]” daos în interiorul unei

a) Parantezele rotunde se folosesc:

, când

11
 -

Lui Miha
pescuitul).
-

b) Parantezele drepte se folosesc:

[Oltul]

-un text citat:

„[...] Dar ce nu pot pricepe, ea pricepu, de plînge? / Apusul
[...]” (Tudor Arghezi / Toamna).

11. PUNCTELE DE SUSPENSIE [...] Spre deosebire

unei fraze, ci

Punctele de suspensie se folosesc:

stilistice:
Într-
12
 Plec ... în excursie ... la ... Paris!

M-am întâlnit cu George la Paris!...

rte din el: (Peste

vârfuri... – M. Eminescu), ( – M.Eminescu);

Ei, copile, de pe unde?... Ce ... interese?

12. ste

când are valorile: pe, supra (2/3, 2 pe 3), spre (noaptea de 2/3 mai, noaptea de 2 spre 3
mai), sau, respectiv (în data de 1/14 iunie, iîn data de 1 sau 14 iunie), dintre (
), ori (
moral) etc.
-n

Ca semn ortogr

în formule distributive care cuprind numele unor :

- în abreviate: km/h (citit kilometri pe sau la );
- în neabreviate:

13
13. BLANCUL c preceda sau urma ori nu

nu , dar le .

versurile se scriu unele sub celelalte).

-
a blancului fiind aceea de semn de
sau a elementelor componente ale:
- unor cuvinte (Anul Nou, câte unu, , Evul
Mediu, Unirea Principatelor);
- ale ( rare”);
- ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte ( ).

14. [-] este un semn de

o unitate (calea-valea; ici-colo; nitam-nisam;

- - -pleosc):
Gânduri-gânduri treceau prin mintea lui. (substantiv compus)
La început nu vedea nimic, dar încet-încet -

Ca semn ortografi

14
 doi-trei;
-treizeci;
iunie-iulie;
- -16.
pentru a marca:
- c-am plecat,
neîntâmplându-i-se etc.;
- -ne,
-
- ma- ba-la- -te; oa-meni;
- -un diftong ascendent, prin transformarea primei vocale în
de-a dreptul, mi-a spus;
- -un cuvânt compus: ex-ministru,
mai-mult-ca-perfect;
- a dandy-ul (dar, pentru cuvintele, chiar
litere din alfabetul limbii române

i: bordul, weekendul; tot conform DOOM2, la scrierea substantivelor

prim-ministru, dar primul nostru ministru).

te apostroful [’]. Apostroful este

singurul semn exclusiv ortografic.

Apostroful

Las’pe mine.
Un’te duci?

Dom’le, ce vrei?
Am fost pân’în sat.
anilor calendaristici: anul ’48, anii ’70, ante-’89,
post-’89.
15
1.

accentul cuvintelor împrumutate din alte limbi decât latina.

–
silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-

CLASIFICARE

- accent al cuvântului ( , mérgem);

- accent sintactic (de grup, al frazei) – poate fi logic (intelectual
ui ( -o pe María [= nu
pe Ioana]), sau afectiv ( , emfatic
Nú m-

- accent de intensitate (dinamic, expirator) – dependent de amplitutidinea sunetelor,

– cuvintele
t principal (forte)
secundare (slabe): , sùpermagazín,
trànsoceánic, ràdiotèleviziúne etc.;
- accent muzical (tonic) –

etc.); poate fi , grav, circumflex

cantitativ (temporal

16
 ical sunt într-
(nu se exclud reciproc, dar nici nu sunt interdependente).

- accent fix –

- accent liber – locul este v

de comportamentul în cursul flexiunii, acest tip de accent poate fi stabil
–

– suróri, – nuróri
terminate în -o [rádio – radióuri, zéro – zeróuri mobil
locul în raport cu for
c – indicativ prezent, cânt – perfect simplu, cântám – imperfect).

- oxiton – ca-feá, pi-tíc, ci-tít);

- paroxiton – ma- - , -zú-se);
- – má- -re, con-trí-bu-ie); la cuvintele

cuvântului (pré-pe-li- , nó- -spre-ze-ce).

! Variante accentuale:

variante libere,
literare (profésor/profesór, íntim/intím etc.), neliterare, neacceptate de norma în vigoare
(únic/uníc, prevedére/prevédere etc. – neliterare, dar cu
caracter regional (bolnáv/bólnav, / , jiláv/jílav etc. –

! A nu se confunda variantele accentuale cu omografele (cuvinte care se

copíi

17
 – cópii [„reproduceri, transcrieri”], áfin [„arbust”]
– afín ], vestibúl [„hol”] – vestíbul [„canal auditiv”] etc.

a) –
b) –
c) – de delimitare a cuvintelor dintr-
d) – c – cânt copíi – cópii) a

accentul de cuvânt este:

de intensitate, liber (stabil sau mobil);
oxiton, paroxiton, proparoxiton – oxiton – la
proparoxitón), paroxiton sau
proparoxiton (la polisilabice);
uneori, realizat în variante literare/nonliterare (fiind liber);
uneori, .

áfin (< mgh.), sarmá (< tc.), vatmán (< engl.) etc.],

de vorbitori, accentul se poate muta [cf. avaríe (< fr.) > avárie
dezvolta variante accentuale [cf. tráfic trafíc (varianta
trafique)].

18
 – grupurilor
vocalice/consonantice.

! , î, e, i, o, u]. Primele trei se

1
), ultimele patru se
pot realiza . Altfel spus, primele trei sunt numai silabice, celelalte
silabice nesilabice

! Pe parcursul întregului material vom nota semivocalele ca mai sus 2. În

-
semn grafic (diacritic) – un semicerc convex plasat sub grafemele respective.

! Din punct de vedere cantitativ, sistemul fonetico-fonologic al limbii române

-fonologic al limbii latine -

([ ], [î 10 (zece) foneme- ([ ], [ ], [ ], [dz] 3, [k’], [g’], [h], [z], [j], [ ]).

GRUPURILE VOCALICE ale limbii române sunt de tip: diftong, triftong hiat. Sunt

1
Evident, ne referim

Banatului.
2
ogramului Word ne-
consacrate pe care am fi preferat-o.
3

- gional.
19
DIFTONG – - ponentele nu

implicit, cu un singur efort expirator).

a) iepure [ é-pu-re], [vi- á-r ] etc.

b) argou [ar- ], ghiocei [g’i-o- ] etc.

! ] este totdeauna descendent (cf.: vizitii, consilii,

represalii, fotolii etc.), al doilea „i” fiind semivocalic (vezi proba duratei). De aceea, cuvinte
precum copiii (pluralul articulat al substantivului copil) se desparte co-pii-i [ko-p -i].

! O posibilitate de identificare a semivocalei 1 este proba accentului: cum numai

emivocala va fi sunetul neaccentuat din

femeie [fe-mé- e].

proba duratei

silabic (de ex., argou).

! stella >

(rom.) stea; (lat.) solem > (rom.) soare -au dezvoltat pe teren
românesc.

TRIFTONG – -

implicit, cu un singur efort expirator).

1
Când nu este evident, ca în cel de-
20
 ! -au dezvoltat triftongi (vezi

tabelul).

a) [le- -k ], miei [m ] etc.

b) [a-ri-p a-r ], [l -kr -

m a-r ] etc.

HIAT – aur [a-

ur], pieton [pi-e-ton], alee [a-le-e], realitate [re-a-li-ta-te], poet [po-et], ciurui -ru-i],
[a-so- i-a- i-e] etc.

! NU

1. 2. 3. 4.
V-SV SV-SV V-SVS SV-V
i- -r ] neaua [n a- ] [le- -k ] mieuna [m e-u-na]

V-V. Altfel spus, nu

cu voc

diftongii/tr

21
 I. DIFTONGI
eá [šo-s a] víi [v ]
vreó [vr ] t i [t ]
noápte [n p-te] p ine [p -ne]
iá - t] zíua [zi- a]
ie [ e-ši] ó [o- ]
iód [ d] s u [s ]
iú u- sáu [s ]
m [m ] léu [l ]
tr [tr ] fíu [f ]
nói [n ] nóu [n ]
cúib [k b] r u [r ]

II. TRIFTONGI
vedeái [ve-d ]
citeáu -t ]
iái - ]
piéi [p ]
leoái - -k ]
inimioá -ni-m -r ]

III. HIAT
a-a [a-a] cóntra-amirál [kon-tra- â-i [î-i] sâcâí [sî-kî-i] o-a [o-a] coabitáre [ko-a-bi-ta-re]
a-mi-ral]
e-e [e-e] alée [a-le-e] â-u [î-u] r ul [rî-ul] o-e [o-e] poét [po-et]
i-i [i-i] fií i-in- ] e-a [e-a] ideál [i-de-al] o-i [o-i] croí [kro-i]
o-o [o-o] alcoól [al-ko-ol] e- - ] cre m [kre- m] o-u [o-u] bóur [bo-ur]
u-u [u-u] contínuu [kon-ti-nu-u] e-i [e-i] leít [le-it] u-a [u-a] poluát [po-lu-at]
a-e [a-e] áer [a-er] e-o [e-o] eolián [e-o-li-an] u- - ] continu m [kon-ti-nu- m]
a-i [a-i] láic [la-ik] e-u [e-u] léul [le-ul] u-e [u-e] duét [du-et]
a-o [a-o] caolín [ka-o-lin] i-a [i-a] cia i-a-nu-r ] u-i [u-i] uí -nu-i]
a-u [a-u] áur [a-ur] i-e [i-e] pompiér [pom-pi-er] u-o [u-o] respectuós [res-pek-tu-os]
-i [ -i] (a se) c i [k -i] i-o [i-o] ión [i-on] y-a [i-a] kenyán [ke-ni-an]
-u [ -u] p n [p -un] i-u [i-u] fíul [fi-ul] y-u [i-u] hóbby-uri [ho-bi-uri]

22
GRUPURILE CONSONANTICE
e sunt cele mai numeroase, iar cele trimembre, mai

ptsprezece [opt-spre-ze-
angstrom [ang-strom] etc.

VALORILE FONETICE ALE LITERELOR „e, i”

„e”
penar [pe-nar], piele
[p e-le];
deal [d al];
i: ea [ a] 1;
4) diftong ie: el [ el], [ e i];
ie în triftong: ei [ ].

„i”
[k’i-ta-r ],
[vi- -n ];
miel [m el];
[mi- -tr ];
2

i i
], ], stupi [stupi],
lupi [lupi interior, la cuvintele compuse lexicale cu un component care se
-un astfel de sunet (de ex., oricare [ori-ka-re]).

1
Principiile sistemului ortografic actual al limbii
române, paragr. Principiul etimologic.
2
Grad

23
 ! nu

semivocale: fie sunt vocale plenisone

-se
litere auxiliare.

Exemple:
cerere e-re-re] /vs/ -r ]; [ -n ] /vs/ -b ]
gem em] /vs/ -n ]; in-t ] /vs/ giulgiu -
chem [k’em] /vs/ [k’a-m ]; chin [k’in] /vs/ chior [k’or]
ghem [g’em] /vs/ [g’ar ]; [g’in-d ] /vs/ ghiozdan [g’oz-dan]

– MIJLOC DE

VOCALICE/CONSONANTICE

! fonetice (raportul este

preponderent de 1 – etimologice
– franceza, engleza, spaniola etc.).

1
– 7 vocale,

tongilor, triftongilor, hiaturilor

sau la precizarea valorii unor consoane.

24
 [k] = c: [ka-n ]
k (– e, i): kaliu [ka-
qu (– e, i): quasar -sar]

= c + e, i: cer -r ], -n ], -b ]

= g + e, i: gem -n ], -t ], giulgiu -

[k’] = ch + e, i: chem [k’em], [k’a-m ], chin [k’in], chior [k’or]

k + e, i: kenian [k’e-ni-an], kilogram [k’i-lo-gram], kaki [ka-k’i]
qu + e, i: Quebec [k’e-bek], Quito [k’i-to]

[g’] = gh + e, i: ghem [g’em], [g’ar ], [g’in-d ], ghiozdan [g’oz-dan]

[ks] = cs: cocs [koks], [mik-san-dr ]

x: [a-ks ], textual [teks-tu-al]

[gz] = gz: zigzag [zig-zag]

x: examen [e-gza-men], auxiliar [a-u-gzi-li-ar]

[v] = v: [va-tr ]
1
w : watt [vat]

1
Pentru celelalte valori fonetice (weekend yoga ) vezi, de
exemplu, DOOM (2005).
25
 3. Principiile sistemului ortografic actual al limbii române: fonetic, silabic, etimologic,
sintactic, simbolic.

PRINCIPIILE SISTEMULUI ORTOGRAFIC ACTUAL AL

LIMBII ROMÂNE

principii (criterii de scriere).

a) Fonetic –
pom [pom];

b) Silabic –
contexte grafice diferite: velara [k] în carte [kar- -n ] sau
1
palatala [k’] în chema [k’e-

c) Etimologic (istorico- –

a fi
i
je]: eu [jew], el [jel] etc; ], este [jeste], erau

frecvent, nu au intrat în limbajul unor categorii diverse de vorbitori sau sunt chiar
specializate): quasar [kwasar], watt
[stjuardes ] < engl. stewardess

d) Morfologic – seama de structura lor

26
 1
-

], [g’aur], [k’am

„gh”. Aplicarea regulii decide ortografierea în asemenea cazuri.

a/e] în
flexiunea cuvântului sau în vreuna din formele familiei lexicale din care face parte;
invers, se scrie „i”.

ghe ar ] / gherui [g’erui] ghiaur 2 [g’aur] / ghiauri [g’auri]

i
ghe a ]/ [g’e ]/ [îng’e DAR chiar 3 [k’ar]
chea am ] / chemare [k’emare]

e) Sintactic – -
g

Exemple: (1) / (2) / (3) / (4)

(1) nu va mai fi la fel. (adv. de timp)

(2)
(3) Nicio 4 din cele propuse de profesor pentru examen nu le-
pron. negativ + subst.)

numeral adverbial)

f) Simbolic – se r

-un anume context.

1
2
3
4
Conform DOOM- pronominale niciun, nicio etc. se scriu legat.
27
 Exemple:

(1) Podgoria Murfatlar murfatlar.

subst. propriu

poarta sute de ani.

subst. comun ultanului

! În 1965 s-a stabilit utilizarea literei â pentru cuvintele din familia numelui etnic

român (marcându-se astfel grafic originea, vezi lat. romanus), iar în 1993 s-a decis revenirea
la grafia tr â u în formele sunt, suntem, .

28
SILABA –
oriu este vocala, consoana
(consoanele)/semivocala (semivocalele) reprezentând elementul facultativ.

–
principiul fonetic

conformitate cu principiul morfo-lexical

Princi

V-V: a-er, po-et, str -in

V-SV/SSV/SVS: do- , ba-ie; t -ioa- -zu-iai
SV-SV: nea-ua
V/VS-C(inclusiv x, qu)V/SV: m -gar, oi- , voi-nic, ta-xi, se-quo-ia, a-sea-
V/VSC-C(CC)V: p -tra, trais- , mais-tru
VS/SVS-CV: pâi-ne, le-oai-
VC-C(C)V/SV/VS/SVS: cer-ne, prin-tre, cer-nea- âr-ziu, sâr-boai-

V-C1C2V, unde C1 = b, c, d, f, g, h, p, t, v, k, w, iar C2 = l sau r: ca-blu, co-dru, chi-hlim-

bar, do-vleac etc. (dar: mij-loc, om-le- ur-lac etc.)

29
 grupurile lpt, mpt, , , nct, , rct, rtf lp-tor,
somp-tu-os, re-demp- i-u-ne, sfinc- ii, punc-tu-al, func- i-e, arc-tic, jert-f
grupurile de trei consoane, în care sau un
sunet unic tt-me-tru, tech-ne-
cuvintele care sunt formate cu sufixul -nic,
l preced: vârst-nic
: opt-spre-ze-ce, ang-strom

!
ca , curcubeu etc.).

!
cratima cu valoare morfo-
-lexical (vezi mai jos): într-u-//na (nu într-//una).

!
nu: B. P. Has-
//deu, B.//P. Hasdeu etc.). De
NATO, SANEPID,
ROMTELECOM etc.)

PRINCIPIUL MORFO-

Principiul morfo-lexical (1) derivate cu prefixe, la (2) derivatele cu tema

suf. -nic .

30
 n-is-to-
-ur-os.

(1) de-struc-tu-ra, in-a-li-e-na-bil

(2) sa-vant-lâc (familiar – –

(3) des-pre, strat-o-sfe- mon-o-clu

! e caracter cult, deci nu era

-ului din 2005. DOOM-ul în vigoare aproape

cea morfo-
pan-o-ra- pa-no-ra- pan-o-ra-
(DOOM 2), in-e-gal (DOOM 1) /vs/ i-ne-gal/in-e-gal (DOOM 2) etc.
- -o doar
-lexicale, s-ar înregistra
centr-a-fri-can (DOOM 1) /vs/ doar cen-tra-fri-can (DOOM 2).

31
 -SEMANTICE FRECVENTE ÎN LIMBA

pleonasmul, , accidentul semantic. Truismul,

tautologia, , nonsensul
în limbajul multor vorbitori ai
nivelul sintaxei: anacolutul (dezacordul extins), dezacordul gramatical

dezacord sunt silepsa – – zeugma –

stilurilor, în special în limbajul mass-

1
ultimele decenii, ceea ce a determinat- despre
stil relaxat

PLEONASMUL – semnificat prin

2
semnifi .

gradul de inadecvare, pleonasmele sunt de diverse tipuri.

PLEONASME MAI GREU RECOGNOSCIBILE – unele pleonasme s-au impus în

etimologice:

1
în
2

limbii
32
mujdei de usturoi (mujdei < must + de + ai [< (lat.) alium „usturoi”]; usturoi < ustura [<
(lat.) ustulare]) + suf. -oi)

iverse limbi,

termeni:

a cronometra timpul (gr. kronos „timp”), a avansa înainte (fr. s’avancer „a se apropia de
un punct”), (gr. kalos „frumos”), m (lat. labor

– este cazul structurilor în care unul dintre

-se contextual, cf.:

Culesul recoltei nu se face mecanizat la noi. /vs/ Primul cules al recoltei

început.

„cantitate de roade dintr-

ploaie în averse
(fr. averse „ploaie

PLEONASMELE INTOLERABILE – (majoritatea) sunt pleonasmele care se

a) fapt ce a ca..., în vederea, legi ce

a fi abolite în urma ei, în
memoria eroilor, a se aditivi etc.
b) aproximativ peste , în jur de vreo
, starea , posibilitatea de a fi în (a lua)
contact direct cu..., adunare lui..., mijloace mass-
media, în procent de trei etc.

33
 c) - s-
a sinucis singur, a reveni din nou, a mai repeta , autobiografia mea, a
hipoglicemia sângelui, a se bifurca , , a încerca
o , cobori în jos, , a prezice viitorul, de frig, de
nisip, peste etc.

– - paronimia
cuvintelor -

(< tc. (< fr. chassis), temporar în loc de temporal, a

gresia în loc de a gresa etc.

! Paronimele para

de” + onoma „nume”), dar care sunt deosebite ca

sem (sau mai multe) în comun, cf.: temporar (fr. temporaire, lat. temporarius) „care este de

] / temporal (fr. temporel

] – ambele cu referire la timp, dar din perspective diferite.

– fenomen 1
terul nemotivat al semnului lingvistic.

element inductor
element indus, care
erile produse în mintea vorbitorului sunt

1
Introducere
în studiul vocabularului 2004.
34
tipologie a asocierilor.
/ vindecativ, în loc de
vindicativ a)
vindeca, /
funegru, pentru funebru (negru

! Primul exemplu (vindecativ

a elementului
inductor.

ACCIDENTUL SEMANTIC – (sau ) alt fenomen întâlnit în

La sensul inadecvat se ajunge printr-o contaminare a formei cuvântului cu forma

-

-un sunet). Neol

fortuit specios
/ cu sensul „special”, salutar („salvator”) /
inextricabil / ca
„(lucru) care nu poate fi stricat”, summum (fig., „punctul cel mai înalt la care se poate
ajunge”) /

35
 -semantice:

TRUISMUL – iarna nu-i ca vara

TAUTOLOGIA – unei
Ce-i frumos e frumos, , La munte, când
, , Datoria e datorie -
ile).

–
efective . Substantivul
oroc” (DEX
’98) nu se poate combina cu verbe de tipul a pierde („a fi învins”, DEX ’98, II.4), acestea
excluzându-se reciproc din punct de vedere semantic când sunt coocurente într-un context.
Dato
- . Dincolo de

/ /
depus la antrenamente, sportivul român
medalia de aur, tot nu se poate vorbi de un c. c. de fiind compl. circ.
instrumental.
Alte exemple: bagi cu forcepsul în cap; cu pas
(din punct de vedere stilistic, sintagma este un paradox) etc.

NONSENSUL –
20 de procente la mie; Mi-a adus ambele trei
casete; Este în autobuz (aici se poate discuta despre o
ident semantic); „12 trecute fix”; „ , primesc,
nu se schimbe nimica...” etc.

36
 MICROTEST

antiger, , aerogant,
, , , , vermult, lipsus, (toate formele sunt

inductor (antigel, , arogant, , , , responsabil, vermut,

lapsus, ).

37
 II. DINAMICA VOCABULARULUI

1 derivarea, compunerea,

calcul lingvistic;

1
MIJL

derivarea.

afixe 2 (formative, , lexiforme) la un cuvânt- .

Afixele lexicale sunt prefixele sufixele (afixe care se
interfixele (sau infixe
sunt afixe l
-
sufix, cum ar fi elementul -ur- din -ur-os sau -ul- din om-ul- nu se
.

-(ur)os).

Derivarea cu prefixe
(date f

a prefixelor.

1
– Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, ,
-au facut doar câteva
2
Folosim aici termenul afixe afixe lexicale afixele
gramaticale (des

sau apar
38
1. Prefixele privative des-, cu varianta
de- a(n)- des- (de-) se
în- (îm-): dezbina/îmbina, ,
dejuga/înjuga
un substantiv- -
-se prin raportare la cuvântul cu prefix opus din punct de vedere semantic (în
Prefixul privativ a-
(înainte de consoane)/an-
acefal, alogic, amoral, analfabet, anorganic,
anizotrop, etc.

! des- -, vezi mai jos, paragr. 4) devine dez- când

z]).

! în- devine îm-

consoanele bilabiale [p], [b].

2. Foarte productiv pentru toate variantele limbii române este prefixul negativ ne-. El
bstantive, adjective, adverbe: , , neacoperit, ,
nedrept, nemaiauzit, nemaipomenit, necontenit,
privativ: nesomn (cf. o noapte de nesomn). Prefixul neologic in- (im- înainte de bilabiale
i- ne-
variantei savante a limbii române: intraductibil, inacceptabil, inegalitate, imoral, ilogic,
, impenetrabil etc. Uneori, ne- in- inegalitate
neegalitate, inadaptabil neadaptabil etc. Prefixul in- indispune), ceea
ne-.

3. Prefixele delocutive a se face colac – a se

) în- de-

39
 specializa în formarea cuvintelor: (a) , (a se) încrede, (a) , (a) deochea,
(a) deosebi, (a) a.m.d. Primul prefix este dublat de prefixul savant in- (de
incrimina, insufla, incorpora etc.

4. Prefixele iterative - re- /

, ): r , , , reacoperi, , ,
reînflori - are multe valori ( , de

din nou), iar re-

5.
-zis cuvinte pe teren românesc (unele dintre ele foarte rar /

ante- (înainte, dinainte), bi- circum- (în jur, împrejurul),

con-/com-/co- contra- ex-
(scos din, în afara), extra-
inter- intra- intro- terior), post-
pre- (înainte de), sub- (dedesubt, în raport de subordonare cu), supra- (deasupra,
foarte), tri- (trei, triplu, de trei ori), ultra-
anti- (contra, împotriva), arhi- (gradul cel mai înalt în care se
hiper- hipo-

Falsele prefixe (prefixoidele)

cuvinte cu
aero- („privitor la aer”), auto- („de la sine, propriu”), bio- geo- („care
hemo- („referitor la sânge”), hipo- („referitor la cal”), iso-/izo- („egal, de
orto- („corect”) etc.

40
 falsele sufixe (sufixoidele)
decât sufixoidele de sufixe, deoarece / în primul caz /
când / în al doilea / -
care primesc -fil -o: munteanofil, cele care primesc -fug -i:
febrifug ente în

cuvintele rezultate în acest fel nefiind derivate propriu-zise.

Derivarea cu sufixe
române
.

cuvântul format (pentru a nu aglomera materialul de f

1. substantivale: -ar ( ), - ( ), -ime (agerime, muncitorime), -

( , ), - ( , ), - - ( , ), -et ( , tineret).
2. adjectivale: -esc (ceresc, românesc), -iu ( ), -os (dureros).
3. verbale: -a (înnegura), -i (înverzi, ), -ui (înlocui, biciui), -iza ( ).
4. adverbiale: - ( ), - - ( , ).
5. pronominale: - ( ), - ( ), -ica (atâtica).
6. : -ime (optime) 1.
7. :- ( ).

1
Clasa a 6- substantivale
vedere morfologic.
41
 vintelor. Sufixele pot fi omonime (augmentativul
-an cu sufixul de origine -ean -an: , sau sufixul diminutival -
cu sufixul locativ/de agent - : , , / „muncitor în saline”) sau
sinonime (de ex., -tor, -ar, - , -giu, - , -ist sunt sufixe de agent: muncitor, cizmar, ,
geamgiu, , fochist).

antonimie / sufixul diminutival - poate

, ) sau de polisemie (sufixul -tor
/
; ca substantival, nume de agent / croitor, nume de instrumente / , nume de
plante / , nume de animale / sau abstracte / , ).

1. augmentative
-andru (copilandru), -an/-ean ( , , ,
, , / -oi/-oaie/-
(butoi, , , , vioaie, , ,
proprii: Alboiu < Albu, -ovan, -
oman, -oran -an: prostovan, , /

2. diminutivale
- ( ,
, , ), -el/-ea/-icel/-icea/- - - ( , mititel, voinicel,
, , , floricea, , , , , ,
, ), -or/-ior/- -cior/- (repejor, , , oscior,
), - ( ), -uc/-ug/- - - ( , , , ,
, , ), - - - ( , , , ,
), - ( , ), - - ( , , ), - - ( ,
, ).

42
 ! Când

alte situ
proprii / –
neutralizare tive
suplimentare.

3. de agent -un mod oarecare o

-ar/-er (brutar, dulgher; -ar
valori depreciative / opincar, ), - - ( ,a , , , ,
, ), - ( , ), - - - - ( ,
, , , /
este derivat cu sufixul de origine - ), -giu/-agiu (reclamagiu, scandalagiu,
camionagiu), -ist (ceferist, zeflemist), -tor ( , , ghicitor).

4.
calitate, nu este un adjectiv / formele: negricios < negru,

de vorbire): -al (vamal, ), -ar (inelar, ), - ( , ), -at

( , ), -bil (atacabil, , locuibil), -esc (boieresc, ), - -
( , ), -ist (microbist, , junimist), -iu/-ie ( , auriu, purpurie,
fistichie), -os/-ios/-cios (zemos, , lucios < luciu), -tor (chinuitor, ).

5. pentru denumirea plan nume

de plante: - ( ), -el/-ea (ghiocel, ), - ( ), -ior/-cior/-
( , , ), - ( ), - ( , ), - -
( , , ), - ( ), - ( ), -ar ( ), -tor
(plesnitoare, ), -os ( ), - ( ), -oi (usturoi), -
( ); : -ar (cufundar, , ), -
( / „s ), - (boulean / /
-at ( / -el (fântânel / vânturel / -
( / / -ior/- ( / / „soi de
/ - - ( / / „soi de

43
 / -iu ( / „soi de lipan”), -oi/- ( , ,
codoi / -os ( / -tor ( ), - - ( / „soi de
/ - ( / -ete (orbete), - ( ), -
( ).

6. pentru denumirea instrumentelor („instrumente” într-

ve, al treilea, la verbe): -ar (alfabetar / „repertoar”,
), - ( , ), -tor/-toare ( , , ).

7. pentru denumiri abstracte: -are (adunare, crezare), -ere ( , abatere), -ire/-îre

(ocrotire, coborâre), - ( , ), - ( , ), -ie/-
(boierie, cumetrie, ), - - - ( , , ), -ime
(agerime, cruzime),-ism (ardelenism, ), - - ( , ,
).

8. colective: - - ( , ), -et ( , ), -ime ( ,

), - ( , , ), - ( , ).

9. locative: -ie/- -erie ( , cazangerie), -ean ( , râmnicean)1.

10. - trebuie
-esc): - ( ,
), - - ( , ), -mente (actualmente, singularmente / apare foarte

11. pentru nume proprii de familie

specializat în acest sens, -escu; -eanu presupune, ca augmentativele, diminutivele sau
-escu (Popescu, Andreiescu), -eanu
(Iacobeanu, Ungureanu).

1
Pentru acest ultim tip de sufix, vezi Derivatele etnice
44
 Alte sufixe
sus pentru a nu o extinde prea mult), sunt: - ( , ), -nic
îndoielnic), -et/-it (urlet, ).

-ne verbe, verbele ,

, nu invers.
Alte exemple: zbor < zbura, cânt < cânta, etc.

-
- închipui, îndulci, , , încuietoare,
etc.

! derivatelor parasintetice este suprimarea, pe

1 –
- pref. îm- > * , S2 – - suf. verb. -a > * .

substantive a
; la fel, aducere aminte, etc.) sau adjective (scos din fire din
a scoate din fire, pe din etc.). Frazeologia

45
 Derivatele etnice sunt denumirile de locuitori autohtone sau autohtonizate (ale

– andaluz, Birmania –
birman, Cehia – ceh – croat, Grecia – grec, Iugoslavia – iugoslav, Turcia – turc

– ivorian, Madagascar – , Monaco – monegasc etc.).

sufixele utilizate în

Exemple:

-ac: Austria – austriac, Bosnia – bosniac, Prusia – prusac;

-an: Afg(h)anistan – afg(h)an – centrafrican/african, Alsacia – alsacian,
America de Sud – sud-american, Alba Iulia – albaiulian, Andorra – andorran, Boston –
bostonian, Budapesta – budapestan, Chile – chilian, El Salvador – salvadorian,
Honduras – hondurian, Laos – , Milet – milezian, Napoli/Neapole – napolitan,
Paris – parizian, Peru – peruan/peruvian, Roman – – , Târgu-
Jiu – târgujian;
-ar: Kosovo – kosovar;
- Papua-Noua Guinee – ;
-(uv)ean: – - – – ,
Covasna – , Giurgiu – giurgiuvean, Gura Humorului – humorean –
– – – , Miercurea-Ciuc –
miercurean, Predeal – predelean – râmnicean, Râmnicu-Vâlcea –
vâlcean, Târgu- – , Turda – turdean;
-en: Madrid – madrilen; Slovenia – sloven;
-ez: Bordeaux – bordelez, Bruxelles – bruxellez, Burundi – burundez, Ceylon – ceylonez,
Java – javanez, Japonia – japonez/nipon, Marsilia – marsiliez, Milano – milanez, New
York – newyorkez – neozeelandez, Piatra- – pietrean, Portugalia –
portughez/lusitan, Praga – praghez, Saigon – saigonez;
-in: Anzi – andin, Levant – levantin, Mallorca – mallorquin;
-it: Moscova – moscovit, Yemen – yemenit;
-ot: Cairo – cairot, Cipru – cipriot, Mangalia – mangaliot, Sofia – sofiot, Tokio – tokiot.

46
 Compunerea este un alt mijloc intern de îmbo
-
Compunerea se poate realiza prin: contopire (oricare, cineva, botgros, untdelemn,
1
, etc.), (prin para sau prin ;
-Mare, Baia Mare, coate-goale, -lume, -de-vie, - ,
-se-pe-pustii, etc.), (CFR, ONT,
UCECOM, UNESCO, SANEPID, APROZAR etc.).

Schimbarea valorii gramaticale: conversiunea, metalimbajul – sunt alte procedee

articularea este cel mai frecvent procedeu de conversiune, iar prin metalimbaj (marca
„ ”]) orice parte de vorbire devine substantiv („Frumos” este
un adjectiv propriu-zis a
substantive (de exemplu: Vine o vreme 1/ când „mi se pare” devine o certitudine 2/. sau
„Vorba ceea: «Zi-i lume 1 2
/».” /

1
P
47
sunt împrumutul calcul lingvistic.

Împrumutul proces de încorporare a unui element lingvistic dintr-un

idiom în altul” 1.

Împrumutul lexical / ca, de altfel, toate celelalte tipuri de împrumut 2 / este rezultatul
contactelor diverse stabilite între idiomuri, este deci o manifestare a .

, , raporturile (economice, politice, culturale) între

.
Împrumutul poate fi: direct sau indirect (printr- popular sau savant;
pe cale sau ; vechi
3
) sau nou. Ultimul tip de împrumut trimite la un alt termen / neologism.
Prin acest termen „
- ”4
da recent
/

-
momentul diversitatea
categoriilor de vorbitori care le folosesc, neologismele s

1
,
2
nete de exemplu, sunetele [ö]
3
in
-
– uneori – (lat. cl.) directus < (lat. pop.)
directu < (rom. v.) direptu < dereptu < dreptu < drept (lat. cl.) directus <
(rom. mod.) direct
nespecifice structurii limbii române.
4
,
48
 barbarisme 1

Calcul lingvistic (sinonim: decalc) este un fenomen lexical complex care, într-
cuvânt semantic
analizabil, a unei sau numai a unui sens, dintr- A într- B, cu
materialul limbii B” (DSL, op. ci

/
copierii sensului etimologic proxim) a modelului din limba „donatoare”; astfel,
se disting: a) calcuri integrale (totale): (rom.) < (fr.) surface, (rom.)
(fr.) soutenir (semicalcuri): (rom.) procentaj < (fr.) pourcentage.

a) calcul semantic (lexical): cuvântul românesc de origine

/ transl. iazîk); b) calcul gramatical: (rom.)

(fr.) changer de direction.
a) calc lexical (traducerea unui singur
cuvânt) / (rom.) dreptunghiular < (fr.) rectangulaire calc frazeologic (transpunerea
unei sintagme stabile în limba “donatoare”) / (rom.) mettre
en application.

riguroase
(de exemplu, ape radioactive eaux radioactives, este calc frazeologico-gramatical /
cf. Th. Hristea).

1
cuvinte neadaptate
49
 < pref. în- + + suf. adj. -os + suf. vb. -a + suf. subst. -re.

cu baza.

! (radicalul) este afixul lexical indecompozabil dintr-un anume cuvânt, iar

baza (cuvântul-
1
. De exemplu, în
cuvântul deluros del- + infix -ur- + suf. adj. -os del-, iar baza este deal.

-ur- + suf. adj. -os)

– este
-
prefixul):

(I) < (a se) + suf. subst. -re;

(II) < pref. în- + - - (< -a
–
(III) . - (< baza , prin apocopa lui [ -os.

1
,
50
 MICROTEST

1. -oi (- , - , -el scurt în ce

2. ,
, deluros, îngândurat, , , închipuire, ,
nemaipomenit.

3. Se dau cuvintele: (a) , (a) , , acefal, agorafobie, binefacere,

nictalfob, -tip, , centrifugare, auzibil, binecredincios, ,
, izomorfism
lor în

51
 2

mobilitatea
ideal
vocabularului fundamental al unei limbi, niciun vorbitor nativ al acelei limbi nu
e în totalitate masa vocabularului

, aspect al

Folosirea, aspect al , depinde de diverse contexte: adaptarea în

al dintr-

1
– Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, ,
-au facut doar câteva

52
 1
.

! Prin microtestul

-
disponib

MICROTEST

1. inextricabil 3. verbiaj
a) complicat; a) vertij;
b) b) logoree.
2. interpolat 4. ventriloc
a)
a) c
INTERPOL;
soarele;
b) inserat;
b)
c)
c)
REZOLVARE:

1 a. -bil
engl.) false friends; de ex., (engl.) library

– ca la 2 c, 4 a, b – sau
–

2 b. -at. Se

lexemul interpelat).

(autoare Ana Ene), Ed. U

53
3 b.
4 c. – vârcolac, b) ventricul).

!
printr-

Sensul cuvântului dipsoman este:

a) capsoman;

capsoman este un cuvânt destul de

deep (< engl.

component -man (regresiv din fr. manie

54
 III. NIVELURI LEXICO-SEMANTICE

1.
adecvarea la registrul stilistic.

SINONIMIA1

Sinonimia este
-o modaliatate de organizare a
vocabularului

Sinonimia, ca modalitate de organizare a vocabularului

cuvinte care au sinonime
(concretele, de exemplu,
care au sinonime perifrastice
, a-
imi: 1)
, ... sau termenii tehnici etc.); 3)
ice: cf. a muri / a da ortul popii, a-
...).

-zisele serii sinonimice perfecte (de exemplu, seria: mort, ,

plecat din lumea asta, decedat, defunct, expiat
sinonimice imperfecte (cf. seria:
mare, vast, , amplu

Analiza
- este în m
seriilor (sau ariilor, claselor) sinonimice .

1
Întreg materialul acestei se – Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, ,
acest fragment s-au facut doar câteva

55
 / , / se ajunge la

1. seri (sinonimele „perfecte”):

ex. 1: seria {a muri, , a se duce, , a pieri, , a se stinge, a

deceda, a expia, a- , a da ortul popii
semul gramatical
/a înceta/, /din

contex

ex. 2: seria {puternic, tare voinic, , vânjos, viguros}

semul gramatical /(ca
semele de s fizic apreciere în
plu
semul gradual /grad nedetermina
eriei de la primul exemplu.

2. :

ex. 1: seria { , inteligent, , ager, genial} are ca seme comune: semul de

/,
/intel apreciere în plu
semele scalare
inteligent au semul /grad nedeterminat/, ager / semul /grad mic/,
iar genial este caracterizat de semul scalar /grad maxim/.

ex. 2: seria {mare, amplu, larg, vast, enorm, imens, , colosal, gigantic} are ca seme
comune: semul gramatical /(carac (de
referitor la su us/. Semele scalare
mare, amplu, larg, vast} /

56
 cu /grad nedeterminat/, {enorm, imens} / cu sem scalar /grad mar ,
colosal, gigantic} / cu /grad maxim/.

3. :

ex. 1: seria termenilor {bogat, avut, , , semele

comune: /(carac stare material
/apreciere în plu

ex. 2: la fel, seria {agresiv, impulsiv,

seme: /(car ctival reactivitate/, /psihic
modal /apreciere în plu semul de
/nemotiva
ultimul termen este definit de opus, /motiva

4. :

ex. : termenii seriei {cald, , , , , fierbinte, încins, clocotit,

clocotitor, aprins, înfocat, , , dogoritor, canicular, torid} se
gradual, iar
le de
/
simplificând / discurs aprins/ ..., dar
discurs clocotit/canicular încin
/ dogoritoare /

În lumina celor expuse mai sus, devin evidente

1) orice sinonimie presupune identitatea obiectului denumit (a referentului), aceasta

57
 unul din termenii seriei {bogat, avut, , ,

nu este implicat semul / realizat

2)
seama de - a lor. De
-
comunicare, ori termenul s- (X), ori termenul s-a dus (X) / ambii termeni
– sau chiar neutrul a murit (X), dar nu va putea
a dat ortul popii în anul...” într-o prezentare a

întreba: „Cum spui la

neutralizare. Într- Pomii/copacii

(descriptive)
E / ,a
semele scalare /grad nedeterminat/, pentru
grad mi

inteligent într-
sinonimia este un fapt de sistem, pe de o parte, dar, mai ales, un fapt de
actualizare a sistemului / pe de

58
 2. Antonimia: seme incompatibile-contrarii, simetrii, asimetrii

ANTONIMIA1

Antonimia este

contradictorii 2.

De exemplu, cuvinte ca bun, sus, aproape, a muri, gras

vorbitorilor cu , jos, departe, , slab
modalitate de organizare a vocabularului -semantice
-
de structurare a

factori extralingvistici / , noapte / zi, a

t / a muri, / , /
zi
noapte zori amurg, iar între a muri . Dar vorbitorul

presupune un raport binar.

antonimia ca fenomen semantic, criteriile extralingvistice
decât sub aspectul

a vorbitorilor asupra acestora3.

1
– Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, Limba ro ,
-au facut doar câteva
2
apud LRC (coord. I. Coteanu), p.
105
3
ibidem
59
 . Raportul de

neutralizare ce survine în cazul

în care resursele financiare ale celui care
-i-

ca fenomen li

sunt:

a) seme comune

b) seme incompatibile contrarii (acestea dau caracteristica

/ altfel /
, dar es

Detectarea semelor comune

. Degajarea semelor
incompatibile contrarii ie, dar acestea sunt selectate cu necesitate din

semele variabile
(sunt) diametral opus(e) iv(e) pentru

tipul semelor incompatibile contrarii, antonimele se împart în:

1) antonime graduale /
nifestare) /apreciere în plus/, iar RECE prin /apreciere în
minu itor la) temperatur
din perspectiva unui etalon normal;
60
2) antonime complementare / /(privitor la) umiditate/ este semul comun al lexemelor
manifestare pozitiv
manifestare negativ
a/ semului comun, la
a/ lui, la USCAT;

3)
/

1
.

a) conversive /
redarea

X A Y

Y A VINDE X

b) vectoriale /

A INTRA

cuvântului respectiv (de exemplu: Acesta este un creion l).

61
 r, precum cele
contrarii ortogonale (opuse perpendicular, de exemplu NORD/EST)
contrarii antipodale (opuse diametral, de exemplu NORD/SUD).

Se mai poate vorbi de o antonimie în sens larg /

INTEGRU...) / de o antonimie în sens restrâns

Antonimia în sens restrâns se
stabi
binarism simetrie:

ONEST

oase:

A1 A2 A3 NORMAL A’3 A’2 A’1

COMOD INDOLENT SILITOR VREDNIC HARNIC

!
1
Era bine
, nici , nici ; 2) „
condamnate ” (Nicolae Breban / Francisca; adjectivul
, un sens conotativ realizabil numai
„La chip frumos, la
” (proverb) etc.

1
Apud LRC, op. cit., p. 116 117.
62
 1

OMONIMIA
, de exemplu pistol1 /
pistol2 / mur1 / mur2 / „arbust” etc.

În mod evident, omonimia este creatoare de ambiguitate

ori la eliminarea unui omonim (cum e cazul cu
mur -a preferat zid) sau la modificarea lui (adjectivul nou
, cf. rom. veche: , etc.; pentru evitarea
confuziei cu forma de singular a femininului, s-a preferat omonimia cu forma de masc. sg.
noi

în: intolerabile (sau totale tolerabile (sau

identice 1 / 2

/ „locul unde se exerci

1 / 2 /
omonimelor intolerabile

1 / 2 / „cureaua
3 / a domnului” 2.

1
– Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, ie,
-au facut doar câteva
2
apud LRC (coord. I. Coteanu), 1985, p.
119
63
 -se printr-un element fonetic (omografele: bárem /
barém / subst.), gramatical (bun¹ / „bunic”, cu pl. buni i bun² / „produs”, cu pl. bunuri) sau
printr-unul stilistico- bob¹ / boabe bob² / „sanie”,
cu pl. boburi

POLISEMIA ntelor din limbile naturale de a avea

mai multe sensuri / limbajul informaticii, de

sunt polisemantice.

Este cuvânt polisemantic orice grup de corpuri fonetice identice reunit de un sem prezent
în fiecare din ele. Acest printr-un procedeu semantic este elementul
se
. Procedeul
semantic aplicat va fi acela al analizei contextuale.

Corpul fonetic 1, cu pl. bande

1)
2) de prieteni”;
3)
Lexemele actualizate în aceste contexte au semul comun
genul proxim /grup/.

Corpul fonetic 2, cu pl. benzi

1)
2) de material”;
3)
4)
5)
semul comun/genul proxim e/.

64
 1

2 p/ nu are ni e/.
-ul, de exemplu) prin înregistrarea diverselor
sensuri sub cifre sau semne grafice dife -
intrare), spre deosebire de omonime care sunt înregistrate tot sub cifre, dar în articole diferite.

Deosebirea de omonime : cuvintele

ochi < lat. pop.
1
oclus , etimoane diferite (cf. mur1 < lat. murus /
mur2 < lat. morus / „arbustul care face mure” sau 1 < lat. seminare / a
2 < lat. similare /

/
dintre sensurile cuvintelor polisemantice), dar numai contextul este elementul care

polisemiei cuvintelor, de explicarea sensurilor prin contexte, sinonimia nefiind întotdeauna

acut
include cuvintele , violent,
.

Cauzele polisemiei sunt diferite:

1
baie1 „ balnea, în timp ce baie2 „
din slav. ; baie < balnea „
i balneare”, cf. expresia „a merge la ”.
65
 1
În încheier clasificarea :

a) polisemie
sens la altul, ca în cazul adjectivului slab
/ caracter slab, (3) „lipsit de valoare” / carte , (4) „lipsit de elemente
caracteristice” / vin/acid/cafea ; b) polisemia
face pri : (1) „sunete intense produse de
/ ,
/ . L

secundare (vezi, în ex. slab, sensurile 2, 3, 4, ca metafore).”

1
-Dindelegan et alii,
369
66
 PARONIMIA 1

Paronimia
omonimele, fiind cuvintele care se deosebesc printr-
(cf. originar/original, temporal/temporar, eluda/elida, consort/
etc.), acest f

).

-se sensul; de
exemplu, temporar, în locul lui temporal, dar cu sensul cuvântului confundat: cf. *ordonare
, cuvântul subliniat este folosit cu sensul „cronologic”,

(< fr. chassis

2
uzitatul .
or nu este paronim cu cel

o confuzie de tip paronimic, ci o deformare a elementului inductor.

1
– Introducere în studiul vocabularului, Ed. Univ.
Ana Ene, ,
-au facut doar câteva
2
exemplu preluat din DSL, op. cit., p. 352
67
 TEST 1

-un X, în
Subiectele au
1. pentru cuvintele
extrem, unchi: a) 13 l / 11 s, 4 l / 5 s, 8 l / 7s, 6 l / 7 s, 5 l / 3 s; b) 13 l / 12 s, 4 l / 4 s, 8 l / 8s, 6 l / 7 s, 5 l / 4
s; c) 13 l / 13 s, 4 l / 5 s, 8 l / 7s, 6 l / 6 s, 5 l / 3 s.
2. În cuvintele , oleaginos, seif sînt, în ordine: a) b) 6 silabe, 5 silabe,
c) 6 silabe, 4 silabe, 2 silabe.
3. a) tinichigiu, unduire, cochilii; b)
pieton, ghinion; c) pini, aceia
4. a)
anuar; b) c)
ireal, ciuruit.
5. a) taxí, véctor, ántic, regízor, rádar,
tráfic; b) c)

6. M nou): a) ib-i-dem, ma-chiaj, a-li-bi, om-o-nim, boj-deu-

b) chih-lim-bar, a-luat, tro-tu-ar, func- -e, de-spre; c) ca-blu, î-no-ta, tran-scri-e, jert- -no-ra-
7. a) cant-a-u-tor, fi-ef, per-o-ra- -e, vi-ni-e- -cu-
le-an; b) can-ta-u-tor, fi-ef, pe-ro-ra- -e, vi-ni-e- -cu-le-ean; c) cant-au-tor, fi-ef, per-o-ra- -nie-
-cu-lean.
8. a) colinzi, sanda, îngurgita, ierbicid,
desconspira, itinerariu, urticare; b) c)
colinde, sanda, ingurgita, erbicid, deconspira, itinerar, urticarie.
9. reînflori a) -flor-; b) -înflori-; c) -floare-.
10. a) delincvent/delicvent, confort/comfort,
bomfaier/bonfaier; b) nylon/nailon, prerie/preerie, clown/clovn; c) derby/derbi, relanti/ralanti,

11. : a)
colabora; b) c) dreptunghiular, intranzitiv, impardonabil, (a)

12. a)
acefal, hipotensiv; b) c)
13. Sinonimul neologic al cuvîntului lacom este: a)
14. Antonimul cuvîntului ilizibil este: a) b) caligrafic; c) ortografic.

68
15. a) b)
glacial/glaciar, literar/literal, verbiaj/vertij; c) gresia/gresa, temporar/temporal, manej/menaj.
16. a) b) c)
a lua, molar, centru.
17. a) Cartea care am luat- b) Cartea care mi
s- c) Cartea care mi-
18. a) relata, relaxa, indubitabil; b)
c)
19. Plebiscit a) ; b) referendum; c) drept de vot.
20. Superfluu a) de prisos; b) c)
21. Sufragiu a) mobilier pentru sufragerie; b) drept de vot; c)
22. Sensul cuvîntului apocrif este: a) compusul chimic al apei c b)
c) alfabetul limbilor semito-hamitice.
23. Sensul adjectivului sagace este: a) b)
din vechile saga; c) care pric
24. Cuvîntul salutar este folosit corect în varianta: a) b)
c)
25. Form a) b) Mijloacele
mass- c)

26. a) b) Este unul

c)

27. 2 3) Nu
: a) numai 3 corect; b) toate incorecte; c) 2, 3 – corecte.
28. - -
Canibalii sînt omnivori: a) toate corecte; b) 1, 3 – corecte; c) toate incorecte.
29. - -
timp: a) toate incorecte; b) numai 2 corect; c) 2, 3 – corecte.
30. 1) Habitaclul
- : a) toate incorecte; b) numai 3 corect; c) 1, 2 – corecte.

A B C A B C A B C A B C A B C
1 7 13 19 25
2 8 14 20 26
3 9 15 21 27
4 10 16 22 28
5 11 17 23 29
6 12 18 24 30

69
 TEST 2

I. accesoriu, giuvaergiu, scandalagioaice, , Kilimandjaro.

accidentul semantic
II. -un X, în
subiectelor.
Subiectele au
1. Litera „i“ corespunde la trei sunete diferite în 8.
cuvintele din seria:
a) a) expresii pleonastice;
b) b)
c) ghiocei, stinge, cinste, seci. c) înnobilare/depreciere de sens.

2. Litera „x” examen1, 9. Prefixele iterative ale limbii române sunt:

textual2, excesiv3, exaspera4, exact5 sunetele: a) - re-;
a) [ks] b) in(m)- a(n)-;
b) [gz] în 1, [ks] în celelalte c) în- de-.
c) [gz] [ks] în 2, 3.
10. Baza cuvântului
3. Prin ortoepie derivare, este:
a) a) - -;
b) b) ;
c) c) .

4. . 11. Substantivul alint este format prin:

a)
a) itate; b)
b) c) schimbarea valorii gramaticale.

c) 12.
lexicale în seria:
a) acc
5. b)
c) moral, amoral, moralizator.
ocuit
}: 13. vindiac,
a) vindicativ, :
b) azil, internat, motel; a) paronimie;
c) b)
c)
6.
regionalisme fonetice, gramaticale 14. semanticii este:
lexicale: a) semul;
a) copchil, oglindei, caftan; b) cuvântul;
b) alhimist, (ei) face, curechi; c) afixul lexical.
c)
15. Fondul principal lexical al limbii române
7. Accidentul fonetic include aproximativ:
a) 20% cuvinte slave;
limbii, pentru (lat.) urceolum b)
urcior > (rom.) ulcior este: c) 10% cuvinte maghiare.
a)
b) disimilare; 16. Legile fonetice:
c) acomodare. a)
b) tat în timp;

70
 c)
fonologic al unei limbi. 24. Modus vivendi
a)
17. b)
derivare : c) compromis.
a)
b) 25. Cuvântul peremptoriu este antonim cu formele
c) din seria:
a) îndoielnic, discutabil;
18. b) nedrept, necuvenit;
formate cu prefixoide sufixoide: c) definitiv, nereturnabil.
a) circumcis, apatrid, hiperventilat;
b) hipofag, hemostatic, panromanic; 26. palmares de
c) heterodox, vermifug, prestabilit. succes, (2) obelisc comemorativ, (3) parapetul
balustradei, (4) . Sunt
19. pleonasme:
este incorect folosit: a)
a) A fost -o astfel b)
de împrejurare; c) toate.
b)
summum al geniului artistului; 27. În
c) Discursul lui ni s- locvace.
lexico-
20. Sensul substantivului este: a) pleonasm;
a) b)
Cicero; c) accident semantic.
b) vers specific unor scrieri antice;
c) . 28. Expresiile ,
, oprobriu public, hit de mare succes
21. Sensul substantivului este: constituie:
a) mic areal specific coniferelor; a) truisme;
b) b) pleonasme;
c) c) nonsensuri.

22. Sensul adjectivului meliorativ este: 29. Sinonimul neologic al cuvântului cerbicie este:
a) a) tenacitate;
b) (despre cuvinte, expresii) cu s b) încrâncenare;
favorabil; c) acuitate.
c) (despre cuvinte, expresii) cu sens
depreciativ. 30. Termenii seriei sinonimice { , ,
, , mizer, pauper} se
23. Ad libitum
a) oricum; a)
b) b) c;
c) c) numai stilistic.

A B C A B C A B C A B C A B C
1 7 13 19 25
2 8 14 20 26
3 9 15 21 27
4 10 16 22 28
5 11 17 23 29
6 12 18 24 30

71
TEST 3

1. / ;a
prescrie / a proscrie; / ; / .

2. surghiun, a b , , , urmare,
, uimit, , , întunecos, , , , încâlcit,
groaznic, , , a împila, binevoitor, înfocat.

3. somnambul, binoclu, , sculptor, mausoleu, ,

altundeva, atlet, machiaj, aluat, chihlimbar, , omonim.

4. - nenorocire,
despletit, , .

5. ,
dar , mila

6. golf
aer („mi banc

7. Afghanistan, El Salvador, Noua ,

Yemen.

8. Raporturile corecte , pentru cuvintele stinghereau, inextingibil, genunchi

a) 9/11; 12/12; 7/8; b) 10/11; 13/12; 6/8; c) 11/10; 12/13; 8/7.

9. ale cuvintelor obiectivitate, , Zeus este: a) 5,

4, 1; b) 6, 5, 1; c) 6, 4, 2.

10. seria i”: a) tinichigiu, unduire, cochilii; b)

pieton, ghinion; c)

11. , efemer, culant, ostil, succesiv,

, , occident, , placid.

12. ile: colinzi / colinde, sanda / , îngurgita / ingurgita,

marfar / , hilar / ilar, erbicid / ierbicid, urticarie / urticare, deconspira / desconspira,
serviciu / servici, itinerar / itinerariu, grepfrut / grapefruit; oprobiu / oprobriu, / ,
eu continuu / eu continui, plebicist / plebiscit.

13.
aghiotant, vizitii, societate, mi-ai adus, , defectuos, , , ei.

14. Sublin véctor / vectór, podgórie / podgoríe, mótrice / motríce,

scrútin / scrutín, fásung / fasúng , ibídem / íbidem, íntim / intím, rabín / rábin.

15. falsificator învederat / inveterat; fa

/ uzare; / consort, a elucida /
, a gera / gira averea unei persoane plecate.

72
 TEST 4

cestea:

1. -mi fii sunt copiii foarte buni.

2. Cartea care am terminat-o ieri este întru- -aduc aminte
asupra acelor capitole.
3. -
4.

5.
6. Mijloacele mass-

7.
8.
9.
ei fii agreeat de comisie.
10. Tu nu- -mi-
11. I-

12. Nu-
al filmului anglofrancez.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
- -

19. -amiezii vor apare nori r

chiar vor mai cade câteva averse de ploaie.
20.
hipoglicemiei a împiedicat-
21.

73
22. -
-a mers.
23.
impropiu.
24.

25. -mi-
nimic.
26.
27. L- -
28.
29. -
30.
31. I- -

32.
33. În -trei rânduri i- -i nimeni obligat

34.
-
clauza cu pricina.
35.
control.
36. S- orul adjunct a acestui
-
37.
recurs.
38. —

39.

40. Din punct de vedere al legii, niciunul din ce-

juristconsultul de servici al emisiuni.

74
41. În cursul celei de-
42.
-ai lor“.
43.
44. -mi calcule au venit cam peste o s
45.
46. — -
47. -

48.

49. Recompensarea sportivilor cei mai buni anume cu cele mai superioare rezultate la olim
produs întrun cadru festiv.
50.
le avea nu de mult.
51. Nu sa putut prevede decât în linii generale dezastrul.
52. — Ce- -
53. -
54. - -ntâmplat.
55. -

56.
57. -
58. — -

59.

60. - -
61. - -
62. Într-

63.

64.

65.

75
 - - -
-
66. Vi- - -ntâmplat acolo

67. -
68. În zori celei de- De ce
- - -i- - -ar afacerea de râs
-
69. -

70. - - -

76
E D U C A Ț I E F Ă R Ă F R O N T I E R E