Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupurile de interes
Viața politică este constituționalizată și de alte organizații astfel decât partidele. Acestea sunt grupurile
de interese denumite grupuri de presiune. O perioadă de timp au fost acuzate în Franța datorită faptului
că amenințau unitatea națiunii, ele nu au dobândit niciodata recunoașterea juridică a lobby-urilor,de
asemenea ele participă la manifestarea pluralismului democratic.
Putem defini un grup de interes ca fiind un ansamblu de persoane cu interese comune al cărui scop
principal este sprijinirea și ocrotirea acestor interese,prin influenta pe care o are asupra procesului
guvernamental.
În cadrul sistemului politic care se desfașoară într-un mediu,activează unitățile politice.În cadrul
acestor unități politice pot să se ivească atât subiecții individuali si asemenea subiecții colectivi-
grupurile,partidele,sindicatele,mișcările.
În termenii cei mai generali un grup poate fi definit ca un ansambul uman,diferit față de societatea
globală și de sistemul politic global,cu alte cuvinte putem asemăna grupul cu o asociație voluntară sau
naturală care iși desfășoară activitatea între individ și organizația politică centrală,dacă adoptăm
formulele preponderent politice.
Putem evidenția că grupul este atât familia,cât și partidul,atât asociația sportivă sau culturală,cât și
confesiunea religioasă cât și sindicatul ,atât comunitatea locală,înteprinderea cât și etnia.
Acest cuvânt intitulat grup îl putem întâlni în expresiile *grup de interes* și *grup de presiune*.După
cum putem observa în literatura patologică internațională ambele expresii sunt de multe ori utilizate ca
și sinonime,ceea ce este complet greșit. Un grup de interes nu devine de fiecare dată un grup de
presiune. Diferența dintre cele două se observă atât la scena in care operează grupurile cât și la
modalitațile de desfășurare care le sunt proprii acestora.
Referindu-ne la definiția adoptată de David Turman un grup de interese este „orice grup care,în baza
uneia ori a mai multor atitudini împărtășite,solicită altor grupuri din cadrul societății
instaurarea,menținerea sau sporirea formelor de comportament care corespund atitudinilor împărtășite”
Trebuie să reliefăm că prezența unei culturi favorabile,pluralismul social este un factor extrem
de important ad adiuvandum în dezvoltarea grupurilor de interes.Totuși grupului de interes nu îi
este suficientă antrenarea în cadrul sistemului social.Astfel un grup de interes se transformă
într-un grup de presiune în momentul în care apare pe arena politică și operează ca actor
politic.Atâta timp cât grupul se mișcă în cadrul dimensiunilor ( sociale,economice,culturale)
determinate de non-politic,acesta rămâne grup de interes și trebuie calificat ca atare.În
momentul în care intră îin politică și atât timp cât rămâne în ea, devine grup de presiune.
Astfel de grupuri apără interesele pe care și le asumă ,conduce aceste tipuri de grupuri la trasarea
diferitelor acțiuni,scopul principal fiind reprezentat de a se face ascultate.Modalitățile de actionare
sunt diverse și se înscriu într-un program de inițiative vizibile sau ascunse,violente sau pacifiste.
Modalitățile de intervenție
Aceste grupuri de interes exercită o presiune, aceasta fiind orientată în mod direct către puterile
conducătoare, fie în mod indirect către opinia publică susceptibilă să o influențeze pe aceasta din
urmă.
a) Presiunile directe
Putem face referire la acel tip de presiuni mai mult sau mai puțin oficiale realizate asupra aleșilor
locali sau naționali,miniștrilor sau administrațiilor. În peroada celei de-a patra Republici, deputații
reprezentau ținta privilegiată a grupurilor de interes, deoarece din punct de vedere constituțional în
acea perioadă Parlamentul era suveran. Asadar din anul 1958 si din timpul celei de-a cincea Republici,
acțiunea de presiune începe să se deplasexe spre cabinetele ministeriale, putând să ia mai multe forme
Informația
Constă în trimiterea autorităților însărcinate privind decizia politică, o documentație detaliată,
care este destinată convingerii justiției revendicării.De o perioadă de timp suntem martorii unui
apel din ce în ce mai sistematic al experților care permit cauzei apărate să apară într-o lumină mai
științifică, legitimă.
Consultația
Se referă la puterile politice care desfășoară, ele însele, printr-o manieră punctuală sau mai bine spus
permanentă,consultații alături de asociațiile interesate spre a realiza un anumit tip de proiect.
Corupția
A avut nevoie de o perioadă lungă de timp înainte ca legile din anul 1990 cât și din 1991 să
moralizeze situația sub forma unei finanțări secrete a partidelor politice.Corupția nu încetează
să-și continue sub forma cadourilor personale,a traficului de influență sau mai ales a șantajelor.
b) Presiunile indirecte
Urmăresc să ia ca martor opinia publică în cel mai rău caz cu scopul principal de a obține neutralitatea
sa si în cel mai bun caz susținere. Apelul către opinia publică va avea un rol benefic deoarece va
mobiliza mass-media referindune aici la televiziune.Sesizăm că mai multe forme de acțiune sunt
constatate și aici în aceeași măsură.
Constrângerea își pune amprenta asupra populației pentru a constrânge puterea să cedeze.În
acest sens aici poate să fie vorba despre o grevă sau despre o manifestație care va încerca mereu să
pară populară. Putem spune ca are o valoare de adevăr faptul că acțiunea grupurilor de intetres constă
în beneficierea unui capital de simpatie, deoarece îl formează prin intermediul acțiunilor fie acestea
spectaculoase,fie de masă.
Convingerea un exemplu elocvent în acest sens este ilustrat de convingerea opiniei publice
printr-o publicitate intensivă difuzată în presa sau în televiziune. Sprijinul opiniei publice va aduce un
beneficiu deoarece va avea șansa de a fi obținut cu cât grupurile de interes vor ajunge în punctul în
care să-și prezinte revendicările categoriale ca relevând interesul general.
Eficacitatea acestui parteneriat nu are nevoie să fie exagerată deoarece nu numai el poate
vehicula un anumit număr de prejudecăți politice dar și strategice , dar este de asemenrea
supus crizei generale a sindicalismului care are rolul de a slăbi în ziua de azi organizațiile
reprezentative.
b) Un model necorporatist
Asocierea acestor tipuri de grupuri denumite și grupuri de interes în cadrul proceselor
decizionale în democrațiile din Europa Occidentală au fost teoretizate de către marea
personalitate intitulaată Ph.Schmitter și Gerhard Lehmbruch folosind termenul de
neocorporatism.Acest termen îl putem defini ca fiind un sistem închis și monopolist care
reprezintă interesele care permit putrerilor publice posibiliatea de a alege din multitudinea
grupurilor de presiune pe cele pe care le consideră ca fiind cele mai reprezentative și de a le
promova cu ajutorul interlocutorilor privilegiați și permanenți.Grupurile de interes beneficiază
astfel de o instituționalizare în cadrul proceselor de funcționare a statelor democratice.
Sistemul Francez in vremurile de astăzi acest sistem prezintă o multitudine de caracteristici ale
necorporatismului. Numeroase texte de lege prevăd procedurile de tranzacție între stat și
grupurile de interes prin intermediul unor comisii regrupând organizațiile reprezentative.
Modelul European
Sistemul politic american este fondat în așa fel încât acesta să dispună de un cadru
instituțional și legislativ care să permită o acțiune eficientă și transparentă a acestor grupări.
Putem observa că percepția americană asupra noțiunii de grup se datorează în mare parte unui
anumit tip de cultură politica cât și civilă
Modelul Român
În cadrul țării noastre termenul este asociat la nivelul opiniei publice, cu cel care presupune
diverse interese obscure, chiar și mafiote. Este destul de dificil de apreciat o cauză a acestei
percepții.
Într-o primă ordine de idei, nivelul încă scăzut al unei culturi a democrației este o cauza
primordială a acdestui fapt.Într-o altă ordine de idei discreditarea clasei politice în cadrul
ansamblului său din ultimii ani este reprezentativ aici.
Opinia publică receptează difuz acțiunea acestor difuzi, ea gandeste de fel în termeni de toți
sunt identici, ba chiar o surprinde în mod inconștient evidențiind faptul că politicienii se
sprijină reciproc,fără a ține cont din cadrul căror partide fac parte.
Ca și în cazul partidelor politice, grupurile care transcend politica, economia vhiar și
mass-media, presupuse a reprezenta grupuri de interese, sunt percepute într-un ansamblu în
mod negativ de către cetățeni.
Este greu de crezut că o modificare de percepție a noțiunii de grup de interes se va produce
foarte curând.Aceasta depinde într-o mare măsură și este legată în mod inevitabil cde
percepția asupra clasei politice în general.Profesionalizarea clasei politice va atrage o nouă
ascepțiune a noțiunii de grup de interes, ceea ce i-o atribuie în mod firesc normelor
democratice