Sunteți pe pagina 1din 50

soc.

ARHITECTILOR ROMANI

...

ARHITECTVRA

i

BIBLIOTECA

tl jun8t . I .' ,.,

I 1?Jltj

'"-'-- ~r;;;aI

ANVL V 1926

EUG. GROSSU

Bibliotecar

COMITETUL SOCIETATEI ARHITECrILOR ROMANI PE ANUL 1925

SP. CEGANEANU, Presedinte

I. D. TRAJANESCU I. D. ENESCU

Vice-Presedinti

C. POMPONIU C. CANANAu

Secretari

SIM. VASILESCU

Casier

T. T. SOCOLESCU

Censor

ST. BURCU~ J. BERINDEI ST. CIORTAN C.IOTZU

Membrii

POMPILlAN I., Presedinte

COMITETUL SOCIET ATEI ARHITECTILOR ROMAN] PE ANUL 1926

I. D. ENESCU
V ice- Pre~edin ti
SIM. VASILESCU
C. POMPONIU f Secretari
L. SILION
EUG. GROSSU Casier
T. T. SOCOLESCU Censor
C. NANESCU Bibliotecar
ST. CIORTAN
SP. CEGANEANU
Membrii
lLlE POPESCU
ST. BURCU~ REVISTA REDACTATA DE: SP. CEGA.NEANU

4

ARHITECTURA

50CIETATEA A(:lHITECTluO(:l n o rn a rn

,

FONOATA. IN ANUL 1891, FEBRUARIE 29 RECUNOSCUTA PERSOANA MORALA. ~I dunlmeA. LA 7 !\1ARTIE 1003 Sedlul: STRADA ENEJ. No.8. - Bucurestt

Tablcul membrilcr Titul,ni

1. Antonescu P. Spl. Mihai-Voda 6

2. Andreescu M. V. 01. Berthelot, 62

3. Asquini V. Cezar Boliac, 14

4. Aprlhiineanu Nic. AI. Russo, 8

5. Ahramo vir! S. Maria Roseti. 3

6. Balo§ln SI. Crepuscului, 2

7. Berlndey I. Cal. Victoriei, 258

8. Berindey I. Sf. Constantin 24

9. Berthel E. Maria Roseti, 3

10. Becu SI. Macedoniei, 5

1 J. Bilarglu N. Costache Negri, 5

12. Bolomei R. Latina, 32

13. Burcu§ Jean Str. Carol, n

14. Burcu$ SI. Aleea Blank B. 44

15. Brlitescu Gh. Stirbei Voda, 138

16. Bozianu I. Cal. Victoriei, 102 nou

17. Bibeanu N. Polona, 49

18. Cillinescu Gr. Popa-Soare, 46

1 n. Canhliu Co nsl. $05. Kiseleff, 31

20. Cerchez G. Mereur, 4

21. Ccrchez G. P. Avram Ian cu. 6

22 Cerchez G. Gr. Dumbrava Rosie, 6 21. Cernescu I. Tepes voda, 38

2'f. Clocarlan SI. Calea Mosilor, 203

25. C,ortan SI. Seidl. Maieelor, 7

26. Cincoiu Teodor Traia n, 67 27 Ciorta n lorgu Enei, 6

28. Ciugolea C. II Fehruarie 12

29. Colescu Marla Lascar Catargiu, '12 10. Costescu E. o-d. Dornmtei 39 ·31. Clejan H. f rurnoasa q9 et. II.

'32. tnnstanttneseu I. Vi-tor. 5.

'31. Ceganeanu SP. Vaselor, JO

34. uenstanttnescu AI. Trahsitvniei, 20

35. CO\ifide St. Sf. N·lae Selari, 5

36. Crelzoiu C. Parfumutui, 2,\ 17. Crlstinel G. Cometa 5:{

38. Culcer R. Ompin ea nu 40

39. Cullna A. MeJoai,i, 7

40. Cdlinescu V.

41. Constantinoscu Jean Epurilor, 22 h. 42 Cherenbach AI. iii. B. Catargi, 16

43. Constanlinescu C. Pomul Verde, IiI

44. Ilavidescu Gh. A. Malei Milo, 1

45. Davidescu I. Alex. Lahovari, 1')

46. Davidescu Miron Parfumului, D

47. D, nulescu I. Basarablei, 39

48. Dobrescu C. Romans, 102

49 Dobrescu T. Stiibei-Voda 146

50. Doneaud E. 01. Tell 16

51. Dumltrescu P. Vasile Lascar, 153

52. Oudescu Radu Columbe lor, 8

a) Membrli en rlomieiIlni in Bucurestf e

53. Dumltrescu St Prel. Polona, 23

54. Dutulescu C. Raureanu, 5

55. Ene.cu I. Cobalcescu, 16

56. Emanuel Arnet N. 001,seu,18

57. Feldstein I. Scurta, 4

f18. Fridman Irlneu Maria Boziar.u, 34 50. Foneseu I. Stefan Mihaileanu, 23

60. Gabrielescu A. Principesa Ileana, 2

61. Georgescu Nic. Poterasi, 29

62. Ghiacru Achile Suter, I

63. Ghlka N. Bude~li Sevastopol, 10

64. Goldman N. Parculloanid, sir. Houa. 1

65. Goldman M. Epureanu, 9

66. Goilav SI. Mihall Cal. Grivitei, 138

67. Grefu I. Plantelor, 32

68. Grosu E. Alex. Orascu, 4 6n. Guna, M. Tunal i, 47

70. Hoga§ Maria Aleea Tancred Cvtinescu

71. Hergot D. Rondll, 36

72. lliascu $1. Smardan, 9

73. lIiescu R. Romulus, 29

74. loanid M Vasile Lascar, J 61 bis

75. loneseu Eugen T. Vladirnirescu, 22 7(,. lonescu Gh. Cosminului, 3

77. lonescu C. Popa Farcas, 13

78. lctzu C. Aurel Vlaicu, 6

79. loanovlci Anloanelta Dr. Felix.c l

30. lonescu Berechet Dr. Oratiu, 8 bis

31. lonescu I. Paris,IO

32. Itlescu . lex. Oiimp, 15

83 Korner Jack Sf. Vlner i, S et. III. 84 llzarescu E. Acaderniei, io

85. leon A. Hirsch Sperantei, 4U

86 luca Teodor Oililanarilor, Ij

R7. lischnewschy Marcu Petre l1tVslmu, B ~8. Manea C-lin Dr. Sergiu, 12

IlD. Maller M. Calea Dudesri 41

90. Marcu Dulliu Clopolatii Veehi, 2 01. Moscovici Jean Carol, 138

92. Maxen\lanu Gh. [Janu Malacine, RI 9,. Maver I. Gh Aurel Vtaicu, 174 \1-1. Melun Jaan Popa Tatu, 2

n5. ~I'hallescu N. R·dlll Ferciinand,18 Pf>. Mirtea Ipcar PaJiu/ Bonapalle D. i41

97. Mihliilescu I. Horin, 50

\'8. M hailescu lamandy Austrulul, 14 !J9. Mihalcea R. Stupinci, 6

11l0. Mlngopol C. Olirnp, 3 his

101. Moga V. Armeneasca, 16

102. Mohor O. Aleea Costinescu, 2 t03. Mandi loan Srnardan, 4 et. II 104. Ndnescu C. Popa- Talu, 48

b) Membrii ell domieiliul in Provlnele sl

1. Albu Eugenlu Piatra-Nearnt

2. Artlmescu I. Grlati

3. Balaban N. Serv Technic (0111. B3Zargie

4. Busuioc I. Ramnieu Valcea

5. Gabrielescu N. Miirse~ti Panciu

6. HlrJlu C. Prefectura Tuleea

1. Ie IIlnell t. P ~Ii

8. Nlculcea C. Prirnar ia Braila

9. Paunescu A. Targu- Jiu

10. Popescu M. Galati, Rd. Carol, 4

11. Rlidulescu AI. Pr irnaria Buzau

12. Radu Stan Soc. Loc. Eitine, lasi

13. Renard Paris

14. Socolescu Toma Ploesti

105. Niga loan 01 Lahovary

106. Nachmansohn lullan Lucaci, 8

107. Nitolescu P.-MoroianuCii'ara~i,158

108. Negrescu I. Calornfire scu, 14

109. Nenciulescu N. Bcl. Elisabeta,

110. Nicolau Gr. Oticntului 14

111. Nicolaija I. Cazar me], 7 Ibis

112. Oni$or lib. ROlIIlIllIs, 09

113. Paxino I. Sapientii, 6

114. Pllcinlaru Gh. Clucerului, 46

115. Petculescu se.sen«. Miigurcanu, 43

116. Peternelli lit. Dr. Varrali.·6

117. Petrescu O. Spiru Haret 3

118. Pompillan I. Sincai, 34 '

11\1. Pomponiu C Prel. Dorobant., 163

120. Popescu I. BIIZf~li, 105

121. Popovici AI.!ipII.Preoles[uAlta/orgule,[U4

122. Pozzi Pozana DragoS-Voda, 74

123. Popescu N. C. Calt a Mosilor, 197

124. Radu Udrolu Brutari, I

125. Ro,u I. B d Marii$esti, 17 12(,. Radu ~l. Matei-Voevod, 4(,

127. Rlidulescu V. Oh.C.CantacllZino, n 12S StavrOlca Const. Plevnei, 224

129. Sachelarie Gh. Izvor, 86

130. Simlonescu C. Toamnei, 60

131. Schmidigen A. Berzii Prel. 9

132. Secara V. Deparalral1l', 24 U3. Simio nescu I. Spl. Magheru, 7 11+ Simionescu V. Enei, n

135. Simotla Gh. Aleea Milropoliei, 15 116 Smarilndescu P. l.uterana, 13

137. Schmtdls E. Harbu-Delavranrea, 22

138. Sonenfeld M Epureanu, 17 119 Steinbach H. Traian, 176

HO. Stanculescu FI. Prineip. Unite, 2 1·11 Slan,seu N Calea Victoriei, 140 142. Susskind H. Eeat Teodoroiu, S 141. SiUo n L. Bd BJiilianu, 26

11'1 $laUnescu V Vasile Lascar

145. ~teUnescu V. V. Bd Mara~"li, 60 1,16. Tlin,§anu I. I: Iunie I

147. Teodoru Isidor 1I0ni, 7 his

148 Tralanescu I. Delavrancea Pare r. 3 1~0. TlIbiirci Z. loan Par is lOot III

50. Teodosiu Lucaci, 18

I:' I. Van Saanen Algi Enci, II

10,2 Vasilescu S. Bcl. Ferdinand, 72

153. Vignali I. D-r Felix, 60

154. Vulcan I. Deparateanu, 4

155. Zane A. Dimilrie Hotel Capsa

156. lumlno L. Saguna, 1

Striilnlitate:

15. Sima O. E. Prim. Orasului I'itesti 16 Toma Scarlat-Bralla Giurgiu

17. Udrescu N. Ploesti

18. Zaglinescu Ada Beza londra leg Romana t 0. $mina l. Nicu Primaria Ploesti

20. Tancof Marla Primarln Bazargie

ARHITECTURA

1926

Revista "Arhitectura" aparand odata pe an, are mai curand caracterul unui anuar decal al unei reviste. Dar daca nu are avantajul de a aduce la cunostinta cititorilor, diferitele evenimente, in momenlul actualitatei lor, Cll111 poate face 0 revista Cll 0 aparitie saptamanala sau lunara, are in schirnb avantajul unei cercetari critice tnsotita de obiectivitatea pe care 0 da totdeauna peispectiva unui interval de tirnp mai lung.

Daca la\a de eternitate un all Illl este nirnica, intr'o biata via\a orneneasca si raportat acesteia, el poale sa lie bogat in evenimente ~i destul de complex spre a putea permite unele eoncluziuni.

Timpul seurs intre aparitia nurnarului pe 1 925 si eel actual, are distinctiunea trista de a Ii rarit cousiderabil randurile noastre. Nu mai putin de 10 eamarazi din cari sase tineri, in plina activitate, ne-au parasit, pentru totdeauna.

Un procent considerabil, care depaseste eu mult procentul mortalitatei generale, ceeace evidentiaza greutatile istovitoare cu care au de luptat in viata acesti prolesionisti.

In afara de greutatile inerente specialitatei, lipsa COIllpleta de organizare oliciala, care sa garanleze 0 lini~Iita activitate proiesionala, da lin plus de istovire nervoasa, care I1U poale sa duca decat la rezultatul de mai sus. lmposibilitatea valoriiicarei unor drepluri legitime fa\a de un client, din lipsa de precisiuni legale si proceduri rapide ; imposibililatea indeplinirei eu demnitate a unei insarcinari iunctionaresti inferioare, din cauza !ipsei de organizare a acestor functiuni, care sa asigure dernnitate si independents fiecaruia : irnposibilitatea practicarei eu demnitate, ea liber profesionist, a meseriei, din lipsa unei reglementiiri inteligente care sa forteze pana ~i pe cei rai a Ii buni, to ate la un loc, rnacina inainte de vrerne, picatura cu picatura, trup si suflet. Si daca dorirn, gasim 0 exemplilicare stralucita a celor de mai sus in insa~i aclivitatea anului scurs.

Acest an sa distins printr 0 avalanse de concursuri publice.

Daca presupunem ca acesle coneursuri au fost tinute in conditiuni bune, anul trecut, ar putea Ii socotit ca un an bun pentru arhitecti si arhitectura. ln realitale a fost un an de tortura inutila

Un concurs in realitate este un elort pi in de noblete,

do SP. CEGANEIINU

prin elernentele superioare ce intra in joc, care insil istoveste corpul si consurna nervii.

Este deci 0 crima ca istovirea pe care 0 aduce in mod fatal aces lor elernente de elita, executa rea unui concurs, sa fie marita in mod constient de cei ce publica concursul, cu intentiunea de a-si bate joe de niste liinte naive, care, lncrezatoare in oneslitatea omeneasca i~i sacrificil timpul, nervii si sanatatea.

Caci Irebue sa se stie ea un concurs public de arhitectura, angajeaza piina la ultima lirnita, toata rezerva fizica si nervoasa a unui arhitect. Cine traeste in lumea lor, stie cii a doua zi dupa predarea unui concurs - nu vorbese de acei sam sari care-si cornanda proectele la Paris - ai aface cu niste cadavre arnbulante pentru multe zile, chiar saptamani, piina la refacere, care de multeori este numai partiala,

Dacil enumeram numai cele mai imporlante dintre concursurile ultimului timp si anurne : Prirnaria Orasului Bucuresti, Palatul Ministerului de Domenii, Primaria din Craiova, Asociatia lnginerilor de Mine, Biserica Madona Dudu, Acadenna Rornana, etc., si ne giindilll eiitil munca au cerut sutele de planse pe care le-arn adrnirat in expozitii, nu se poate sil nu ne cuprinda indignarea de felul cum in mod sisternatic munca acestor arhitecti a fost batjocorita : Nici un concurent nu a fost insdrcina! ell executarco uneia dill acesie lucrari.

Au baljocorit, eu cornplicitatea arhitectilor din cornisiunile de judecata, in mod constient si einic, entusiasmul si talenlul unor tineri plini de avant. Au batjoeorit, din invidie ~i din egoism arhitectii, din inconstienla ceilalti: lcoana cornpleta a societatii noastre.

Negresit ca nu ne puteam astepta ca acesle concursuri sa nu poarte 0 parte din defectele timpului. lnsa la atala batjocura nu ne-arn asteptat,

Calea aceasta lnsa este plina de consecinti urate. Daca in viata se patrunde asa de greu si uneori Cll mijloace, nu tocrnai recornandabile, rarnanea aceasta oaza de ideal, ravnita intotdeauna de cei buni, in unele momente de reculegere si de cei rai; concursul public

Cine poarta raspunderea cufundarel lui in mocirla moravurilor detestabile? Si ce rnai rarnane slant in meseria noastra ?

Daca munca cinstita este irnpedecata sil strabats, nu

5

ARHITECTURA

6

prezenta pentru autorizatie proecte complete de executie, tnsotite de calcule statice ~i anternasuratoare si deviz.

In chipul aeesta constructiunea va fi protejata, iar cei neseriosi vor f obligati la seriozitate. Cel putin industria schitelor va inceta si arhitectul constiineios nu va mai Ii supralicitat de elementele neserioase ale profesiunei.

Odata cu aceasta trebue sa obtinern si reglementarea generala a profesiunei, de asa rnaniera tncat seriozitatea sa se intinda in spatiu. 0 organizare care sa pue la ada post si in rnaini bune, ata! pragresul artistic citt si rnanuirea fandurilor publice si particulare din toata tara. o lege cornplexa, care nu se poate sa ne fie refuzata, daca in loc de 0 strarnla si egoista incadrare si salarizare, vom prezenta-o ca pe a necesitate sociala.

lar pentru concursuri ... sa nu mai participe nimeni la cele cu programe dubioase.

Totul depinde de noi. Yom utiliza mai bine anul 1927 ?

vom avea in schirnb mijloace de parvenire care, stricand omul, va strica in prima linie meseria?

$i sunt atatea procedee care pot sta la indernana celui cu mai putina rezistenta morals. Nevoia de ca$tig va impinge la usurinti profesionale $i morale care prin contagiune se vor generaliza. Si intrecerea aceasta in rau nu poate produce de cat lucriiri lara seriozitate ~i va aduce in acelas timp si 0 mizerie generala, Caci lucrand lara seriozitate ne vom intrece din ce in ce mai mult in auto-depreciere,

lndustrializarea semniiturei de arhitect este 0 trista exceptiune astazi, dar executarea lucrarilor dupa schite sumare tin de spre generalizare. Si nu putem pretinde sa fie luati in serios oameni care ei lnsis] se depreciaza,

Oeci pentru anul care vine suntem in drept sa cerem seriozitate dela liecare, 0 autopretuire mai justa a rnuncel desfasurate si 0 solidaritate stransa si staruitoare pentru obtinerea unui sprijin oficial eficace.

In prima linie trebue sa cerem sa se introduca in regularnentul comunal de cladiri, obligatiunea de a

ARHITECTURA

LA MORMANTUL LUI D. HERJEU

Soc 1\rl)itectilor Romani rni-a hotarit trista si greaua insarcinarc de a spune cateva cuvinte din p artea colegilor ~i prietenilor, la ciipiitaiul celui care a ilustrat, pot zice, aproape 0 Intreagii generajie de arhitecti, elevii marelui Ion Mincu.

a trlsteta adanca a cuprins sufletele noastre cand am an at ca unul din cei mai buni ai nostri, ajuns de-abia la rnaturitatea talentului sau, In cea mai febrilii activitate, anlmata de 0 putere de munca filrii pereche, atunci cand privearn mai cu drag ~i eu mdridrie catre cuI mea ce urea Invingiitor, prin bravura muncei ~i indras-

neala talentului sau remareabil e lovit fiiril de veste, de 0 boa Iii care i-a intrerupt brusc orice aetivitate, orice cuvant, smulqandu-i cu ferocitate zi de zi, ceas eu ceas. piina la ultimul fir din caerul de matasc al vietei lui seumpe.

EI a fost Invins!

E grel1 pentru oricine din eei mai de aproape de el, din [ostii colegi de scoala, de atelier, mal tarziu de activitate publica, ca sii determine In aceasta imprejurarc trista, cat de surnar, 0 personalitate artistica atat de puternicii care acurn cand pleaca dintre no i, simtirn cii se rupe 0 mare parte din Insusi sufletul nostru. din sufletul celei de a doua qeneratie de arhitccti care "a contribuit lntr'o atat de largil milsuril la acest frumos inceput de renastere a artei nationale.

L'am cunoscut cand termina scoala de arhitectura din Bucurcsti, pe care a coritinuat sa 0 viziteze multi ani dupa aceea, aproapc tot timpul cat ml-am [acut ~i eu studiile. 1\ fost irnpreuna cu prietenul Ccqaneanu unul din sjatuitorn nostri, al celor cari am venit In urrna lui, un sjatuitor de mare autoritate pe care i-o dadea talentul lui original ~i priceperea sa deosebita. Dupa ilustrul nostru pro[esor, act atat de aproape de noi, I. Mincu, acesti

de IIrh. TOM II SOCOLESCU.

doi colegi au fost indrumiltorii nostri iubi]i ~i irm [ac 0 pioasa datorie ca in fata morrnantului care se deschide sa aduc colegului mai mare si prietenului cald Miticii fjerjeu, din partea celor cari l'au cunoscut mai de aproape, l'au apreciat rnai mult, cart au privit catre el de jos In sus, tot prinosul de adrnlratie, de recunostinta si de vesnica amintire.

Scoala din Bucuresti a [acut-o fiind totdeauna eel dintai ~i e 0 mare paquba pentru pinaeoteca scoalei ca s'au pierdut proectele lui din ultimii ani, cari l'au clasat inca de atunci ca 0 puternica personalitate, servind de exemplu, de sprijin ~i de mare avant artistic, celor cari au venit in scoala dupa eI.

1\ fost multi ani un colaborator pretios al d-lui arhitect P. J\ntonescu, iar dupa aceea ca arhitect se] al Primariei Bucuresti, ca profesor la scoala de arhltectura ~i prin lucrarile particulare ~i publice ce a executat panii in ultima clipa a sana

tiltii lui, a desf'asurat 0 aetivitate filrii de seaman care l'a rilpus [iziceste, care tnsa pentru arhi tectura nationala inseamnii 0 mare biruinja a ta-

7

s

ARHITECTURA

lentului ne sprijinit dedit de propriile sale puteri.

Pentru el arhitectura romaneasca nu a [ost moda ceruta de 0 lume lipsita de orientare in arta ca ~i in rosturile noastre nationale, caci el nu a facut opera ejtina de imitatte. un fel de arheologie atat de rasparidita in ultimul timp prin goana dupa un arhaism fara nici un rost ~i contrar spiritului vremei; el a [ost un mare constructor de lucruri noui, la inilltimea vremei ~i in spiritul traditiilor noastre pe carl le-a intelcs cu acel instinct al

artei ce l'a avut ca putini altii EI a creiat cu simplitate, cu distincjie, lucrari cari raman; el nu a banalizat trecutul, el a marit patrimoniul nostru artistic.

1\ [ost 0 podoaba a arhitecturei noastre si de aceea, ingropiind ramasitele lui pamantesti, ne doare, avem sentimentul ca inqropam atat de mult din insa~i sujletul, din idealurile noastre ~i ale artei noastre, 1\min!

f1rhitect TOMf1 T, SOC0LESCU

Propr. General Valeanu, parcul Bonaparte

1\111. D. Herjcu

ARHITECTURA

PROPRIETATEA POPOVICI! BULEVARDUL ELiSABETA

IIrh. D HERJEU

vedere spre strada.

Vedere spre curte.

Propr, Mavrodm, - Str Boteanu.

Arh. 0 Herjeu.

10

ARHITECTURA

"
c
co<
ee
>
~
15
E
t5
~ ~.
"0- Vi
cii
.~
~ ~
u
:E ~
~ .:i
c is.
2!'
~ 2
:> c, il ~
"
.;:- .;:-
:C I
Q ci
"' .c
< < ~
c
~
es
~
~
"
0
ifr
~-
~
0
u::
E ,. <;
c u::
0 "
-o
ee ~
0 6: ARHITECTURA

1l

Subslatiunea elcctrica, - Bd.,,\Carol.

Arh. D. Herjeu

Propr. Nenitescuv--Str. Scoalei.

Arh. D. Herjeu

Ahr D. Herjeu.

Propr. D-nei Zoe N\anu, Str, Durnbrava-Rosie

12

ARHITECTURA

URBANISMUL

BUCURESTEAN

1.

CONSIDERATIUNI ISTORICE

d, SP. (EGANEIINU

Urbanism este lin termen din ce ill ce mai intrebuintal in apus.

Terrnenul acesta tinde a se incelateni si la noi, fiira ca deocarndata sa i se in(eleaga toata elasticitatea

Rusii, care aveau 0 activitate practice urbanistica destul de veche, ~i 0 literatura admirabilii a subiectului, au giisit un term en national mai cuprinzator : Blagoustroistvo Oorodov.

De fapt asa si este. In .buna oranduire" a unui oras se cuprinde totul. $i mai ales 0 buna planuire in raport cu necesitatile economice ale orasului si cu posibilitatea de desvoltare de mai tarziu,

Cel mai bun dascal de urbansim este un oras vechi, daca stu d i i arnanuntite pot dovedi cum a actionat in desvoltarea lui diferitele necesitati,

Nimeni nu trebue sa se atingii de Ull eras vechi, cu pretentia de al indrepta, dad nu are in sprijinul sau aceste cercetari,

oras si motivele asezarei lui aici pe raul Dambovita in sesul irupadurit al Munteniei.

E drept eii se gase~te asezat in regiunea eea mai populata a tarei,

judetele llfov, Vlasca, Teleorrnan au un dispozitiv de rauri mid, cu un curs ce se strecoara incet pe viii largi, deci usor de ziigiizuit, si care of ere au conditiuni excelente de viata, cea ce nu mai gasim in lalomita si Braila, Ba chiar in sesul Olteniei in aiara. de apele rnari ale jiului si Oltului nu gasim acel sistern boga! de alluenti, singuri care puteau favoriza asezarile ornului primitiv. Nu putem preciza insii in ce rnasurf si daea aceasta densitate a populatiei a contribuit cu ceva la intemeerea orasului

Legenda eiobanului Bueur nu poate explica nirnica, de oarece 0 a ~ e z are ciobaneasca ar Ii dat eel mult satul lui Bueur.

Un oras are la baza sau un motiv comercial sau unul administrativ.

Vcdcrca perspcctivit a orasului (1717)

In acest scop, un oras trebue tinut subt 0 continua cercetare, ca un subiect de !aborator.

Cunoscand miscarea diferitelor cartiere, si legatura diferitelor sale elernente, ajungem la intelegerea clara a organismului acesta, asa cii pulern interveni fa limp si acolo unde trebue spre a i da posibilita!e de desvoltare conform cu tendinta de continua desvoltare a acelei parti, sau spre a ajuta disparatia unor elemente incapabile de desvoltare uti Iii, lasand in loeul lor 0 rezerva de aer asa de necesara oraselor rnari,

In aces! seop vern cauta sa lamurim, in lumina cercetarilor de pana acurna, liniile mari de desvoltare ale orasului Bucuresti.

Nu cunoastern in chip sigur, data intemeerei acestui

Sunt motive lerneinice eii la baza intcmeierei orasului Bucuresti sta 0 nevoe cornerciala. Dupa marluriile tarzii, este cert ea legiHura intre cornertul duo narean ~i baleanic cu Valachia si Ardealul se faceau pe drumul Giurgiu, Comana, Bucuresti, de unde drumurile luau diferite directiuni, spre curtile dornnesti din Arges sau Targoviste, prin Bran sau valea Teleajenului spre Ardeal, prin Urzieeni si pe valea lalornitei spre Buzau si Braila.

De ce aceste drum uri se strangeau aici la Dambovita si nu la Oiurgiu, este un lucru care in lumina cunostintelor de pana acurna nu ni'l putern lam uri. Raul Dambovita nu eonstitue un obstacol prea mare ca sa se fi avut in vedere, numai 0 siguranta in plus.

ARHITECTURA

13

m.mbovi\a, la pod, un zid de

'"~::~::~'""'" aparare care pornea din malul

~ t:~~t--rl apei, urea pe curba de nivel si scobora de cealalta parte, tot la rau. In interior, diferitele incaperi pentru marfuri si calatod dispuse pe fundaturi sail stradele, Este spatiul cuprins intre strada Spaniol a de astaz] si ver hiul curs al Dambovitei.

Ca mijloace de aparare zidite cred cii. nu se deosebiau mult de cele dela Cornana, transfermata in manastire, probabil dupa stabilirea turcilor la Oiurgiu. Desvoltarea punctului del a Darnbovi\ii era insa mult mai mare

iar in jurul zidului de centura se aria un drum de circulatie, in care da diferitele stradele din interior si pe care drum se ajungea la portile de esire, Acest antrepozit de marfuri, caci la origin a nu pare sa fi fost mai mult, se desvolta cu vrernea si devine neincapator, asa ca se simte nevoia unei deplasari a zidului de aparare mai in sus pe panta care corespunde cu ac!uala strada Sf. loan Nou, negresit, nu cu alinierea de astazi, ci asa cum se vede in planul Maiorului Borocsin, iar ulita de centura a devenit strada interioara de circulaiiune.

~D ....... ...,.8~L!""'" .f ..J;_ AI..u..:. ....

,; J~ l'4oJro,..t,..

)M ..... w-J·Jp",J ..... ..u.""'" 4 ..J.," A-I .. I'""'~ ,...._v~ ..

",e,.,..... v ........ ,'IJo. .... .,.Il.J"t>.;"'" "IJu...,."",r-.w..~l»';'."j", ~~~= I:M/ .. "if'r .. L.J!C_~""'_,

M ''''"', ,""p'VoJ..., c-u ....

~ ~;:-~=.,:l·jt~~:.::"" "'I-""~~

~;:,-.,''''''-!<."U,,,,,.tr~t..-C;I...:A.

11 .. I_~ 1",1""''''''; .. ;

~~ :~:: 1 ... 7,:~~;

U' ',I.>.~.II Lt.:{W-.., 'J,c.:..,>"~~.",l;I..n.oI(",,,·,

;I:lJJ , SI iV~.I~.·t.{"'_ d. J

'!.~ ~I,.,.' ,~ .. Hj_" .

:~. i.1CJ''' .f~ ,$1'1,·/.11..-:/" .. ...:t.1P...L.J~H,"""'""u."'" :'.If'''w,Sf,,~ Mol"...,. V~J.; n,,'_ "'U- .. _

1/; ._ f.<G ... ,~,'1".-..L_Jt4..<.

~ B, ,_._.t.irUtt(,..,

.WN,VI"" c.,.""u.-oiu, v...ia

.JI H .. "-'") l"'" ... V..,I,,

UIDI."'..WJ( t/,...,(lI,t.hJ..liN ....

,ll(;_ ..... ~ tJ..-1..-L ... I(~".,..~. _.._,

<' _ ... _ ........ ,_;,

,_ ..., Vlop ptlrl.w..

s.~)' -- --=::!..::!NiiW'

Pkllll1l cmsnlui Paris

Plauul orasului Bucuresti, de Sultzer

Apoi desi drumul venea dela sud, prima asezare a orasulut s'a fiicut peste Darnbovita la Nord de ~i ar fi avut malul de Sud Est al Dambovitei cu dealurile Radu Voda si Mitropolia ca punc!e inaintate de aparare,

Deci din modul cum sunt dispuse drurnurile, rezulta ca aici la trecerea Darnbovitei si anume pe malul stang era obiectivul drurnului de la Sud, ca si al rnanuchiului de drumuri dela Nord. Ad prin urmare se facea schimbul marfurilor. Va fi fost cand va, in intunericul evului mediu, aici la Darnbovita, un PUIle! de granila, fie chiar pentru un limp mai scurf, illsa suficient pentru lnterneierea unui punet cornercial ?

Din cercetarea modului succesiv de desvoltare al orasului este sigur cit el s'a intemeiat inainte de asezarea Curtei Domnesti. Constructii vechi nu mai avern, insa modul de asezare al strazilor care pana astilzi au rarnas aceleasi, ne pot da liimuriri prelioase.

Prirnul sarnburc al orasului a fost la capatul podului care lega (ap$anul dela Ji.!:!ni\a CLi drurnul Oiurgiului, care drum se slrecura printrc dealunle Radu Veda si al Mitropolici. 0 asezarc mediev.ila nu se putea con cepe fara mijloace de aparare iar slilul vrernei cerea 0 cat rnai fericifii adaptare la terer. Deci avand intrare spre

SVIlITA I'LANV!.vi

iE'V(CW'i?;IF: ~:CilJLlIJllR

r J. t;YLTZEH. _

14

ARHITECTURA

o a treia deplasare a liniei de centura 0 gasirn pe linia strazilor Negru-Vodii, Vacarest', Patriei.

Aceste trei linii au ea baza Darnbovita ~i ca axa podul, care pe vremea aeea trebue sa fie fost cam in acelas loc, ca astazi pe axa dintre dealurile RaduVoda si al Mitropoliei.

Aceasla este partea de eras, anterioara asezarei curtei dornnesti in Bucuresti.care parte impreuna r7!F;::----:?~::----,,--...,,_Tn-r_-__y_------__=~~ cu fortifiea(iile ei forma de sigur acea cetate a Darnbovitei pornenita pe la [umatatea secolului XV ca avand un comandant militar, pe parcalabul Dragomir, care lupta contra voevodului ardelean in vreme ce Vladislav Voevod lupta in Oltenia contra navalirei lui Ludovic al Ungariei.

Din ingustimea si orientarea strazilor rarnase in afarii de preocuparile noi edelitare, cum sunt Jigni(a, iundatura Negru-Voda, Soirnului, strazi interioare in vechile peri metre ale orasului, observam en avem aface cu spiritul erasenesc medieval.

Dupa asezarea »Curtei Domnestipe malul Dambovitei, in asa leI in cat a intrerupt drumul de pe malul stang, care lega esirea din eras ell drumurile dela Nord, acest drum s'a indreptat spre Nord-Est, intre palatul domnesc si vechiul oras, dand nastere vechiului drum al Targului de Afara, actual a calea Mo~i1or_

Orasul, dupa stabilirea Curtei Domnesti la Bucuresti se desvolta pe aceasta noua axil in acelas fel

Vedcrea perspectiva a orasului (1780)

adica in semicerc, cu baza pe Dambovita,

Faptul eli Curtea Dornneasca nu s'a asezat in imediata apropiere a podului, in unghiul asa de favorabil apararei, format de rapele raurilor Darnbovita si Bucurestioara, ci mai in susul apei este inca 0 dovada cii acest teren era ocupat,

De asemenea faptu I ea J ignita dornneasca '), de fapt antrepozit de cereale, n'a [ost clad ita pe noul teren ales pentru Curle, unde

cum s'a gasit teren pentru pu~carie, gradini vaste, chiar vie dornneasca, s'ar f gasit si pentru un antrepozit al rnarfurilor domniei si s'a asezat aici pe locul antrepozitelor negustoresti, poate ehiar in vechi cladiri devenite inu tile ell noua desvoltare a orasului si a negotului statornic, ar fi inca 0 dovada a exislentei anferioare a aeestei parti a orasului,

Daca odata cu mutarea capitalei in Bucuresli orasul

Planul orasului Anvers

a fost intarit si aparat nu este rnai putin adevarat cit si orasul negustoresc dinainte a lost intarit.

Poate sa fi avut chiar 0 organizatie militara de apa-

J) De al tfel de .Jignitit, in mod mai stgur $i mai detalia l se pomeneste de vremea lui Rrancoveallu, deci tntr'c vreme cnnd comertut ern deja stabllit in cartterut Sf. Gheorghc-Vechi.

ARHITECTURA

15

rare si acel Dragomir pomenit mai sus, ca supus at lui Vladislav, sa nu fie decat un continuator al unei organizatiuni ce exista de mai rnulta vreme.

Odata cu asezarea Curtei Dornnesti aici, orasul di~liga din punct de vedere economic. In special se injghebeaza bine rneseriile care gaseau un client sigur in toata multirnea de ostasi, demnitari si lefegii ai Curtei.

In imediata vecinatate a palatuiu], apar u)i\e)e Cavafilor, Selarilor, Ceaprazarilor, Margelarilor etc. etc.

In acest timp cornertul ramane tot in vechiul spatiu ~i numai mai tarziu se intinde pe noi strazi desvoltate pe axa podului Targului de Afara, care n'are nimic de aface cu Targul Mosilor, el tragandu si numele (lela situatia lui in afard de zldurile orasului dupa cum eel din interiorul zidurilor se numea Tdrgul din Nduntru.

Faptul ra in situatia topograiica actual a strazile indicatoare ale vechilor meserii se gasesc in mijlocul partei

. comerciale a o-asului pe rand ele ar trebui sa se gao seasca de parte de centru in diferite parti periferice ne arata ca aceste meserii s'au desvoltat si s'au fixat imediat dupa stabilirea Curtei Dornnesti si inainle de a se intinde cornertul dela Jignita in partea noua a orasului.

Chiar meseriile care in orice caz nu puteau fi asa de centrale, cum sun! rotarii, dogarii asa de necesari lntr'o regiune de vii, carutasii si nisiparii sunt asezati destul de aproape de centru dincoace de actuala strada a Teilor in continua rea alter meserii, in drum cafre centru, cum sunt sapunarii, rnacelarii si pescarii I) a ezati pe apa Bucurestioarei,

Daca aceste din urrna meserii cer 0 aglomerare mai insemnata ca sa se poata consti!ui ca bresle, totusi orasul in momentul constiluirei lor nu avea 0 desvoltare prea mare, rnargineaorasului in aceasta parte in momentul tnchegarei lor, negasindu·se mai departe de

o Iinie, curba limitata de strada Teilor, B-dul Dornnitei, Nu trebue sa ne facem iluzii asupra caracterului national al acestei prime aglornerari de negutatori si ele meseriasi,

Un amestec de evrei din orient, poate de aceia evreii spanioli sunt asezati mai in centru decat ceilalti evrei foarte multi sasi din Chiprovat, Genovezi, Raguzani mai tarziu Gabroveni ~i diferite elemente macedonene. Acestia toti din Sud. Dela Nord, Sasi ~i mai tarziu evrei

1) Cali, JipsiJ. de norme in nomenclatura straxtlcr domneste 13 primarie. se vede diu faptul en furia schtmbs.re! numelor aunge insA~i 'lrI'tzile care pot fi 0 ludlcatle prettoasa a vechet topografii a urasulul

austriaci. lata elementele care intemeiaza aici cornertul si orasul Bucuresti,

Elementele autoc!one sau ortodoxe de peste Dunare acapareaza lnsa in limp cornertul, asa ea prin secolul XVI- XVII ei Iorrneaza rnajoritatea, desfilntati la randul lor de greeii de pe vremea Ianariojilor.

Dupa cladire i palatului dornnesc, centrul de gravilate se deplaseaza in aceasta parte, avand ca axa de aesvD\\are vec'niu\ PDQ a\ ,,13.rgu\ui ae Mara" actuau Calea Mo~ilor.

Calea Vic!oriei (Podul Mogo~oaei), inca nu se accentuiaza, drumurile de la Nord dand in eentru sau pe str. Sfinti si Srnardan in partea de Apus a palatului Domnese, sau pe Str. Scaune, cunoseut istoriceste ca vechiul drum al Targovistei, in calea Mosilor cam la

Sf. Gheorghe Vechi. .

Din cauza zidurilor de centura ale orasului, si de sigur si din cauza tendintei acestei negustorimi cosmopolite, de a se afla cat mai in centru, spatiul dintre stradele ac!uale Cauzasi, Vacaresti, Decebal, L ipscani, Srnardan, Carol, capata 0 densitate Ioarte mare.

Populatia aeeia, oraseneasca prin excelenta, venita din atatea erase rnedievale, intelegea rostul unui oras ~i avantajul de a locui in centrul afacerilor. Se lnghesuiau, desehideau stradele si fundaturi noi, pareelau si rasparcelau terenurile spre a putea lncapea 0 cat mai mare populatie de rn-seriasi ~i negustori, Ca 0 dovada a marei necesitati de spatiu comercial este Insasi faptul ca locul Curtei- \ echi, rau plasat, la disparitie a fost imediat inghitit de cornert. Spre ziduri, numai de nevoe ~i mai ales penlru locuinte se stabileau, ceea ce delermina pe domnitori sa Ie incorporeze cu vremea in oras, deplasand zidul cetatei ').

Cu toata lipsa de documente, daca privim planul orasului, vedem destul de clar Iazele lui de desvoltare, dupa stradele in semicerc care serveau circulatiei dealungul zidului plna la barierele de esire. De ce in semi cere ~i nu altfel:

Din cauza c:i endinta desvoltarei orasului a fost

lie Iaeem cine stie ce idee: Un tare in a Inehtdea, dill PUllet de O1"a;-ol De alttel, cat de greu era do de iolins era, nu la ortglua, ci in \"iteazul ne spuoe mar tur-la istorlc.i. na laliriluri de lemu ~i Iuruur i peu tru

d pi ee mai inain te Intartse dealul Rndu de plOllnt care odinioara unea Radu p1lD" fie 10 mod natural de Dambovlla, \'.rsA aici fie dL este 0 opera arttt, a:a 0 munca pr-en tndetungnta, datii 1 bI de p.lmloL

16

ARHITECTURA

pe malul stang, dealungul marilor artere de cornu- 5. Romans, Traian Lsbirint, Cauzasi,

nicatie. Situatia politics la origina este greu de pre- 6. Soseaua Bonaparte, Stelan cel Marl', Mihai Bravu

cizat, ca sa cunoastem si alte cauze care impiedeca al carei san], acum 35 de ani se mai vedea pe I, intinderea orasului si pe malul drept, in afara de si- bariera Vergului $i spre Vit anu,

tuatia sa mlastinoasa, situatie care totusi n'a lmpedicat Daca cercetarn aceste curbe vedem ca primele cine

intinderea lui mai tarziu. in punctul Dambovita-Cauzasi ramiin pe loc iar pest

Daca Darnbovita ar fi fost 0 cale de comunicatie, Dambovita, cunoastern istoriceste, cel putin pana I cum a fost Sen a pentru Paris atunci de sigur cii orasul inceputul Sec XVII, ca era nelocuita SIr. Serban Voda nostru ar fi avut 0 desvoItare circulara la incruciserea de oare ce evolutia orasului era spre Nord dealungu

a doua cai perpendiculare una pe alta, cailor active de cornunicatie,

In cazul de fala se gase$te in situatia Anversului care, Desvoltarea cea mai mare a orasului s'a fawt de alun

avand obstacolul de netrecut al apei, s'a desvoltat de gul Calei MO$i1or, al carui zid de centura, pe vrcrnea lu

o singura parte, in serni-cer. Malei Basarab era intre Biserica Sfinti si Olari, curba 4-,

Cercetand diferitele faze suceesivc ale orasului, in pe cand Calea Victoriei d'abia acurn i lncepe sa s afara de cele trei pomenite mai sus, care se desvolla populeze, poate in urrna stradei Academiei, care s pe axa trecerei podului peste Darnbovita, observarn inca lega cu Clementa si continua linia a 3-a de centur.

sase linii, care se nase 13 diferite intervale av.ind ca Deci negustorimea nu gasea interes sa se inlinz

:1xa Podul Targului de Afara. pe Calea Victoriei, cum facea pe Calea Mosilor $i s.

Cea mai mare forteze largirea ora

parte din aeeste linii sului, fiind nevo

de centura raman, in pentru popularea ei

josul Darnbovitei in de interventia Voe

acelas punct, Str. vodului.

Negru Voda, pe apa In aceas sit ati

Bucurestioarei, se de incapacitate s

inal:a din ce in gasea si tot terenu

ce mai muIt pe axil, Vcdcrea orasnl ui 13 tnccputul Sec XIX, de peste Darnbovita

Calea Mosilor, iar in susul Dambovitei, nu depaseste care rarnasese cartier al (iganilor si milogilor, si a Str. Smardan de cat dupa Matei Basarab care incepe a cator-va Iarnilii boeresti irnproprietarite de voevozi face largi irnproprietatiri pe actuala cale a Victoriei, dela Matei Basarab incoace.

intre Dambovita si Biserica Sarindar, Deci ca strazi populate nu existau nici Serban-Voda

lata eele sase linii de centura, care cu toale alinie- nici Rahovei, ci numai ca simple drurnuri de carl' rile si rectificarile iacute se observa inca destul de consecinta nu atat a inundatiilor cat a directiei d

bine pe actualul plan al orasului. desvoltare a orasului pe rnarile drurnuri nationale.

1. Darnbovita, Negru- Voda, Vacaresti, Decebal, Lip- Teate strazile de bariera, Rahovei, Cotroceni, Grivitei

scani, Selari Calarasi, Vaciire~li care in vremea lui Sulzer i se zice:

In acest limp era c1adifa Curtea Dornneasca si cen- calea la Dudesti iar si mai nainte drumul la Sarbi, $ trul orasului se deplaseaza in aceasta parte, avand inca nu ajunsese decat earn la intretaerea cu Labilegatura cu exteriorul, de 0 parte prin Calea Mosilor, rint, sunt ciii tarzii, desvoltate dupa intrarea elemensi de alta prin Smardan, Sfinti, Teilor, nepopulate pe tului (iiranesc in c1ientela cornerciala a orasului, deci

atunci, de vre'o 70 ~ 80 de ani in urrna.

2. Str. Srnardan, Paris, Sfintilor, General Florescu, Cornertul vechi, mai ales eel anlerior Sec. XVI nu

Calomfirescu, Udricani, Olteni (rnatca Bucurestioarei) interesa decat pe mari boeri feudali, de urma carora

Cauzasi. darn mai mult in carnpia fertila, decat la munte, si p

3, Clements, Dogari, ltaliana, Paleologu, Lucaci, Voevod. EI se rezurna la arrne, lrnbracarninte scumpa,

Labirint, Cauzasi, blanuri, bijuterii, lucruri bisericesti si ceva coloniale,

4. Clementa, Popa Petre, General Ipatescu, Sft. Nurnai preze nta elementului (iiriinesc cxplica des-

Stefan, Remus, Labirint, Cauzasi. volta rea strazilor de mai sus,

ARHITECTURA

N'au avut insa toate 0 circulatiune intensa spre a se bucura de 0 desvoltare cornerciala care sa satisiaca nevoile \arane~ti, fara a fi nevoiti sa vie la centru :

Calea Vacaresti I~i scurge circulatia pe cheiul Dambovitei In piata, Calea Serban Veda este lipsita de circulatie din cauza ci\ gara Filaret scurge pasageri prin 11 Iunie In calea Rahovei, iar calea Dorobanti nu s'a legat cu un hinterland lntins si populat.

Numai trei sunt artere cu adevarat active: Calea Mo~ilor din cauza unui foarie intins si populat hinterland, al judetelor Ilfov, lalornita, Buzau, Braila, care au si dat in majoritate populatia orasului dintre calea Dorobanti si Vacaresti, cam tot estul orasului: calea Rahovei desvoltata sub ochi nostri gratie aportului tuturor satelor lipsite de cai ferate asezate intre liniile, Giurgiu si Pitesti, si calea Grivitei gratie garei.

Calea Vic!oriei ajutata in mod oficial, la origina iar mai tarziu a fost ajutata de modul cum s'a asezat Gara de Nord, cu esire prin Calea Grivitei pe Calea Victoriei catre centru.

Cu tot aportul acesta, totusi, dela Episcopie spre sosea, a avut 0 desvoltare slaba cornerciala din cauza. cii nu se lega cu regiuni rurale populate care sa aduca

o miscare apreciabila.

Acestea sunt caile principale si modul lor de forrnatiune, care alcatuesc scheletul orasului.

Care era Infa\i$area arhitecturala a orasului in diferitele lui faze istorice? Daca pentru planul topografic al orasului avem date suficiente si rnijloace de deductie, pentru arhitectura orasului ne gasirn intt'o totala irnposibilitate de cercetare. Si aceasta mai ales pentru originile orasului,

Pentru inceputul sec. XVIII avem oarecare indieatiuni de care ne-am putea folosi.

Prima dela 1717, 0 starnpa pusa pe coperta cartei iparite la Lipsca subt titlul: Erster Auftrit des Hungariseh Venetianischen Kriegs Theater" judecata de Oion ca fantesie.

u pare Insa de loc 0 fantesie, cel putin pentru 'lartea topografica, ceeace inseamna ci\ autorul a fost la Iata loeului si si a facut insemnarile cele mai esentiale, cornpletandu-le acasa eu detalii in aiara de realitate.

\eandrul Darnbovitei este bine indicat cu acea curba intrand In dreptul actualului Hotel Dacia, pe malul caruia se afla zidul palatului domnesc, iar orasu' in nartea de sud se afla, atat cat se intindea pe vremea aeea in josul Darnbovitei, limitat de apa Bucurestioara.

Poduri peste Dambovita sunt doua indicate, eel, dela Radu-Voda, podul istoric si eel dela poarta de sus a palatului.

In fund pe ultimul plan In axa pietei palatului domnesc se zareste turnul Coltei, ispravit dabia eu doi ani inainte de editarea acestei carti: Amanuntele arhitecturale sunt specifice oraselor medievale din Ardeal care, gra(ie unor stampe mai noi pot fi socotite, in parte, eel putin pentru secolul al XVJII ea neverosimile

Stampele mai sus pomenite sunt : Una dela 1789, de pe timpul lui Suvarof $i printul de Coburg care cunduceau pe teritoriul nostru armatele ruse si austriace in contra turcilor, si 0 alta dela inceputul sec. XIXambele aflate in colectiunea Aeademiei Rornane,

Amandoua sunt opera unor pictori abili, spre deosebire de prima eare pare mai rnult 0 luerare de topograf

In ele se reda, In stangr Curtea Dornneasca intr'o forma identica la ambele si in fund Turnul Coltei, La dreapta orasul, cu un arnestec de cladiri invelite unele eu patru scurgeri altele eu doua, Unele din ele au etaj,

Arnbele vederi sunt luate din acelas punct asa cii regasim la ambele, toate detaliile mai importante, Deosebirea sta doar In faptul ea in vederea del a 1785 gasim un mai mare numar de turle de biseriei ea in cealalta in care regasim numai pe cele mai importante.

Din detaliile aeestor vederi se observa destul de bine cii pe vremea acea nu ajunsesem la aeea arhitectura orientala de mai tarziu, apucala si de genera(ia noastra, ci era un amestee de case tip sasesc si tip romanesc eu patru scurgeri.

Schema crrculatiei la inceputul orasulul Bucuresti

17

ARHITECTURA

18

II SITUATIUNEA ACTUALA

Cum trebuia sa ne cornportarn fata de aceasta rnostenire dela strarnosi, care este in acelas limp si capitala (arei? Trebuia sa imbunatatirn conditiunile de viata, stirnuland spre 0 desvollare supenoara elementele ce in mod natural au devenit active, iar nici decum subt pretext de a face bine, sa Ie stanjenirn sau sa cream in mod inutil elernente concurente care sfarsese prin a pagubi pe cele vechi fara a se desvolta in mod viabil cele noi.

Deci imbunatatirea sa se Iaca acolo imde in mod natural s'au strans elernentele de viata necesare.

Spre a vedea folosul unei asemenea procedari este suficient sa ne gandim ce ar fi fost daca cu 60 ani in urrna am fi proiitat de lipsa de populatie de peste Darnnovita si am fi asezat gara de Nord in plin centru, peste rau, intre Calea Vie!oriei si Calea Mosilor rezervand terenul din spate pana la malul de apus al raului Darnbovita, pentru linii de garaj, ateliere, antrepozite si asezari industria Ie.

Pe deoparte pasagerii ar fi debusat in centru orasului, unde ar fi gasit toate arterele principalc de comunicalie, care in mod automat ar Ii scurs avalansa din piata garei in toate directiunile orasului, iar pe dealta parte in apropierea centrului si in josul vanturilor dorninante, s'ar fi gasit to ate mariurile si toata industria nascuta pe urma unei cai ferate.

Apoi de pe urrna acestei gari, ar fi profitat din punct de vedere edilitar lnsasi inima orasului care ar fi luat de sigur un alt avant.

Dar daca acum 60 de ani nu s'a gandit nirneni la asa ceva, ne-am gandit eel putin mai tarziu?

Prima ocazie a fost oferita de construirea liniei Bucuresti-Oltenita.

Linia aceasta deservea 0 parte din hinterlandul comertului din cartierul Mosilor,

Am asezat asa dar aceasta gara in asa fel in cat sa ajute la des volta rea cornerciala si la infrumusetarea acestui cattier, adica pe axa acestei importante artere, la intretaerea liniei ferate cu soseaua Colentina cautand chiar a aduce linia cat mai aproape de soseaua Mihai Bravu ?

Pentru 0 econornie de nimica toata s'a ales un teren rural intre viile fundeni consolandu-se cu iaptul ca cade in axa prelungirei viitoare a Bulevardului ferdinand, deci 0 perspectiva estetica seducatoare I

Confortul insa si inlesnirea cornerciala pe care 0 cauta orice pasager, si mai ales unul rural, nu se putea giisi in acest cartier pustiu, eu totul rural, cum era eel

de aei, asa ca pasagerii yin, in mod foarte incomod tot pe la gradina Eliad si Carnpu Mosilor, in cartierul unde gazduese si de unde se aprovizioneazii.

Spera cineva cii Bulevardul ferdinand va lua vreodata aspectul orasenesc al unei cai de legatura exterioara, avand in vedere slabul aport al acestei linii si vechea legatura a acestor pasageri eu eartierul Mo~ilor?

Vn exemplu similar ni-l of era gara Filaret care n'a izbutit sa desvolte niei un corner] si nici 0 viata pe str. 11 lunie Aceasta este soarta tuturor garilor prost plasate.

Vom avea in vedere in viitor lucrurile acestea, eel putin cu ocazia lucrarilor ce mai sunt de farut in capitala ~i anurne : Aducerea trenurilor de Moldova si Dobrogea la Obor si construirea Iiniei ferate Bucuresti Craiova prin hinterlandul calei Rahovei? Nu sli m. Lucrarile ce se cornbina si se executa in mornentul de fata ne arata ca incii IlU se iucreaza cu destula pricepere. Asa, gara de Nord se zice ca a ajuns sa aiba nevoe de descongestionare si deci ii trebue legiituri deosebite cu orasul pentru plecare si sosire. Probabil statistica rninutios alcaluita, a dat cifre care, ;a~ portate la spatiul actual si cornparate cu situatia garilor mari din strainatate, a dus la aceasta hotarare. Cum se rezolva insa aceasta problema? Nesocotind

o munca si 0 rutina de 60 de ani?

Caci de 60 de ani pasageri Yin si pleaca prin calea Grivitei. Majoritatea acestor calatori sunt gazdui\i de numeroasele hoteluri care s'au cladit odata cu cresterea traficului, iar cornertul asa de intens al cartierului li alimenteaza, Si atunci problema se pune, nu cum sa stingheresli economia acestei artere, ci cum s'o imbunata\e~ti. Deci fondurile exproprierilor din B-dul Dinieu Golescu iii altele trebuiau concentrate spre a forma 0 larga piata pe Grivita in care sa se poata amenaja distinct si comod, plecarea si sosirea pasagerilor si apoi largirea caei Grivitei pana unde cai de cornunicatie principale lmparte in diferite parti ale capitalei circulatia, adlca pana la Matache Macelaru.

S'a procedat insa cu toate altfe!.

VOl bulevard drepl, fara legatura imediata cu calea Grivitei, pornind din spatele garei la B-dul Elisabeta, si un ucaz, care ordona plecarea pasagerilor in eras pe aci, Oare prirnaria iii camera de comer] n'a fost consultate rand s'a hotarat asa ceva. Si daca all fost consultate asa avis au dat. N'au obtinut nici eel putin ca sosirea sa se faca pe calea Grivitei, calatorul fiind mai griibit la sosire sa-si giiseasca obiectivul sau, gilzduirea ~i cornertul din calea Grivitei ?

ARHITECTURA

- -------w..,~- -_

Dar daca eomuna n'a putut sa influenteze lucrarile de stat spre a obline 0 lrnbunatatire aproape gratuita, din cauza ea n'a avut nici un plan bine studiat al nevoilor orasului apoi n'a putut obtine acest lucru nici eu propriele sale luerari. Cele rrui importante lucr iili in materie de circulatiune au fost Bulevardele Obor-Cotroceni ~i Sf. Gheorghe-Sosea,

La deschiderea unei mari artere de cornunicatie nu trebue sa se aiba in vedere nurnai aeratia, plarnanul orasului, ci in acelas timp si mai ales, daca corespunde unei necesitati economice irnediate. Caci nu se face 0 cheltuiala enorrna cu 0 asemenea artera ea sa ramana nepopulata si lipsita de circulatie.

Spre a obtine integritatea cerintelor, 0 asemenea lucrare trebue sa fie astfel trasata in cat sa dea posibilitatea de descongestionare partilor suprapopulate.

Oeei trebue sa tread prin asemenea centre si sa intretae artere congestion ate. Apoi dealungul acestor noi artere, mai ales in vecinatatea cartierelor populate, nu trebue creata nici 0 piedica in calea intinderei comertului pe noua artera: gradini publice, piete decorative mari, sau mari cladiri publice.

In acelas timp lucrarile trebue sa inceapa din pune!ul congestionat spre periferie,

Cele doua bulevarde tree, desigur prin centrul orasului insa din cauza ca au fost rau incepute lucriirile la unul (Bd. Coltea) ~i impedecate la celalalt prin diverse gradini si c1iidiri publice (Bd. Carol) cornertul inghesuit din centru nu s'a putut resfrange pe aceste artere care pana astazi cu siguran(ii ar fi ajuns pe Bd Carol pana la intretaerea cu calea Mosilor si pe Bd. I. C. Bratianu panii la piata Rornana. Ca traee! practic cred insa ca acest Bd. era mai bine sa se Llneasca eu calea Vic!oriei unde terrnina actuala sa parte comerciala, cam pe la Bis. Alba, urrnand sa continue, sprea sosea pe calea Vie!oriei. De asernenea Bd. Elisabeta de la Cisrnigiu inainte este lipsit de viata din cauza ca a legat un cartier pustiu, nemai intretaind nici 0 artera irnportanta.

Mult mai folositor ar fi fost daca dela Cismigiu s'ar fi ramificat in doua, legand deoparte calea populata si cornerciala a Rahovei iar de alta calea Grivitei, rarnanand legatura cu Cotroceni prin strazi de midi importanta,

Dar pe vremuri domina spiritul aristocratic al rnarilor latifundiari care se uitau cu dispret la cornert ~i comercianti.

19

Consecinta acestui spirit sunt toate aceste lucrari pornite dintr'o conceptie pur feudalii. B-de pentru plimbare la sosea, cartiere de vile in plin eras, palate proprii pe intinderi de hee!are in cartiere suprapopulate etc. etc. Oeci lipsa totala a unui spirit orasenesc la toti cei ce din trecut si pana astazi au gospodarit orasele. Si nici nu putea fi altfel cand orasul nu era resedinta de afaceri a acestor conducatori ci resedinta de agrement. Ei nici cdata nu s'au putut identifiea eu adevaratele interese ale orasului.

o alta problema capitala si de actualitate este ill' tinderea la infinit a razei orasului.

Si Iimitarea razei nu se face eu 0 linie rosie sau albastra pe planul orasului ~i cu 0 ordonanta oare care, ci prin obstacole reale.

In vechirne erau zidurile de centura, astazi 0 centura de aer si plantatie care cu nici un pre! nu trebue cladita,

Luerul acesta era usor de Iacut pe ac!uala linie a Bulevardelor Basarab, Stefan eel Mart', Mihai Bravu, pe subt dealurile Vacaresti, Filaret, Panduri, Grozavesti. In unele parti, cum era unghiul dintre Bd. Pake ealea Vacaresti se putea merge chiar in interior pana in stradele Raionului-Foisor, ne fiind alteeva pe aid de cat vii ~i terenuri de cultura,

Cu asemenea linie de dernarcatie, raza orasului ar Ii fost real mente fixata rarnand ea pe liniile principale de cornunicatie peste centura gradina sa sc Iorrneze mici sate, pe care astazi Ie avem in eras, eu adrninistratie si individualitate proprie, si avand legatura de trarnvae cu orasul.

Economia orasului n'ar fi suferit de loc, iar suprala(a inch isa in aceasta linie de centura ar Ii fost sulicientii pentru peste 2 milioane locuitori.

Nu numai eli nu s'a procedat asa dar s'au perm is parcelari chiar' si pe terenurile statului si ale eomunei in loe sii fie rezervate pentru aceasta limitare a razei orasului.

Deci nici pentru prezent, nici pentru viitor nu exista Ull plan de lucrfiri, bine conceput, in acord cu toate problernele orasului, plan varat in spiritul publicului, actualizat, spre a obtine 0 schimbare de rnentalitate, fara de care schirnbare nu se poate realiza lueruri mici ea exproprierea irnobilului din piata l. C. Bratianu, dar lucruri asa de mari cum cere 0 buna oranduire a capitalei.

20

ARHITECTURA

ORGANIZAREA CONSTRUCTIUNILOR DE ARHITECTURA

I ntre marile necesitati ornenesti, constructiunea arhitecturala ocupa un loc destul de important. Este suficient sa ne gandim ca tot ce este aeti vitate orneneasca are nevoe eel putin de un adapost euviincios daca nu confortabil, ca sa ne dam searna de marea necesitate a acestei indeletniciri. Daca lasam la 0 parte orce consideratiuni de ordin ideal si retinern numai partea rna. teriala, constatam cii in val uta de astazi cateva rniliarde de lei din bugetul Statului si din eel al particularilor sunt rnanuiti de cei ce exercita aceasta profesiune

1 otusi nu se gase~te in legisla\iunea rornaneasca nirnic care sa regulamenteze Iunctionarea acestei rnescrii.

Lipsa unei legi care sa incadreze in mod inteligent activitatea arhitedului ~I constructorului, obligandu-I sa dea societatei maximul de folos al sfortarilor lui prolesionale, de pe urma carora, la randul sau, sa aiba, echivalentul moral si material cuvenit, a terminat prin a demoraliza temperamentele de elita ale profesiunei si a incuraja unele elemente superficiale si cu 0 moralitate dubioasa.

Din cauza moravurilor nascute pe urrna acestei lipse de corediv legal, legislatorul de astaei trebue sa aiba in vedere, un complex C'J rnult mai mare de factori

L ipsa unei legislatii prezinta si un avanta] in rnomentul de fata, de oarece conceptiei larg sociale care trebue sa presideze la alcatuirea unei Itgi actuale, nu are a i se opune rutina unui orizont ingust, pe care fatal ar fi format-e 0 practica legislativii indelungata

Lucrul acesta se observa perfect de bine la legile care reglementeaza Iunctionarea corpului ingineresc.

Din reglementarea corpului de Iunctionari n'au pu ut esi aceste legi dela infiintare si pana astazi

Legiuitorul in cazul nostru, rebue sa p i 'eas a crurile din punct de vedere larv social cau and a prin dispozitiuni legislative un organl_ n " iu . cor tinuii activitate creatoare, fara posibili a ea unei • a diferitelor lui mernbre si articula iuni.

Fiecare sa fie un agent d= lin consiie - social ce este pus sa indeplinea ca i pe ca'l" - dentieze in tot mornentul, nu p in 0 "alto gamfata ci prin activitalea po i i,'a J • ed'

Aceasta se obtine prin crearea u ui

de SP. CEGRNEflr'U

care fiecare element sa fie asa lei angrenat in cat sa Iaca irnposibila abalerea dela datorie.

lar elernentul central care porneste, conduce si controleaza tot acest mecanism uman sa se giiseascii in rnaini pricepute, active si independente, a caror recrutare sa se lad dupa criteriul capacitate! morale si profesionale iar nici de cum de pe acel al unei indelungate vietuiri vegetative prin diferite articole si capitole budgetare.

Caci conducerea superioara nu trebue liisata la discretia unei rutine biurocratice rnucigaite, ci dimpotriva trebue sa se giiseascii in mana unor elernente capabile sa intretie rnercu supleta mecanismului cei este incredintat.

Deci totul depinde de felul cum este reglementat 1110dul de recrutare ~i de iunctionare al organului suo perior de control care trebue sa fie Consiliul Superior de Arhitectura.

Spre a-si indeplini cat mai complecl misiunea trebue sa i se dea largi atribuliuni de control si indrumare, eficace mijloace de esecutare, dar in acelas limp ~i responsabilitate in indeplinirea indatoririlor.

In afara de aceasta el trebue sa fie com pus dintr'un corp profesional absorb it in intregime de afacerile .Consiliului- iar nici de cum dintr'un corp de ,insiircinati onoriiici- mai mull ca 0 incoronare a multilor ani de serviciu in slurba talului. 1 n lumina consideratiunilor de »ai su am alcaluit si supun discutiunei celor n eresau urrnatorul :

. TE PROECT DE LEGE

!'1'Nnw

OrCOni'llll'ea luerar-llor de Arhitcctlll-a.

1.- So Inliinteaza Pe langii "Ministerul Artelor« u Consiliu Superior de Arhiteciura- compus din c ci arhitecti diplornali, numili de minister in rnodul u rnator : Un arhitect recornandat de adunarea extraordinarii a "Societalii Arhitec il"~ Romani un a hied recomandat de Consiliul Pr» e ral a

Arhitecturii, si trei arhitecti nurn arhitecti reputa]i Cll 0 prac ic

ARHITECTURA

10 ani. Dupa alcatuirea tabloului prevazut la Art. 19, membrul delegat de Societatea Arhitectilor Romani va fi delegat de cei inscrisi pe ace I tablou prin vot secret dupa normele ce se vor stabili prin regulament.

Art. 2. - Membri Consiliului Superior de Arhitectura pot fi recrutati si dintre functionarii superiori sau profesorii scoalei de arhitectura, insa din mornentul nurnirei, lnceteeza orce insarcinare anterioara.

Art. 3. - Membrii Consiliului Superior de Arhitectura nu pot primi, ca titulari sau prin delega(ie, insarcinarea de a conduce un serviciu public, sau a executa

o cladire publica.

Art. 4. - La ivirea unei vacante in sanul sau "Consiliul Superior de Arhitectura- va recomanda trei arhitecti dintre cei mai capabili, cu 0 vechime efectiva de eel putin 10 ani in meserie, din care ministrul va alege si numi unul in locul vacant.

Presedintele se numeste de ministru din cei cinci membri ai consiliului.

Durata rnandatului consilierilor si al presedintelui este pana la implinirea anilor de pensie sau a limitei de varsta care se nxeaza pentru consilieri la varsta de 65 de ani si pentru presedinte la 70 ani.

Art. 5. - Membrii Consiiiului Superior de Arhitectura sunt asirnilati ca erarhie si retributiuni, cu consilierii Curtei de Casatie, iar presedintele cu presedintcle Curtei de Casatie,

Art. 6. - In indeplinirea lnsarcinarilor sale C. S d. A. va fi ajulat de un director de cancelarie arhitect si de alti tunctionari de specialitate al carer numar si mod de Iunctionare se va stabili prin regulamenl.

Art. 7. - In caz de vina, rnernbri C. S. d. A. vor fi judecati de 0 comisiune cornpusa din doi membri ai C. S. d. A. trasi la sorti, cari vor judeca sub presedintia unui consilier dela Curtea de casatie iar cand cazul va privi pe presedinte, co rrisiunea va judeca sub presedentia unui presedinte de la Curtea de Casatie,

Art. 8. - - Membri C. S. d. A. nu pot avea cu onorariu sau sub orce alta forma, lucrari ce cad sub aprobarea si controlul consiliului, ei trebuind sa fie cu totul impartiali si mai presus de orce banuiala.

Art. 9. - C. S. d. A. va examina ~i aproba proeclele oricarei lucrari care se va executa de stat, jude], cornuna sau orce alta institutiune pusa sub controlul statului.

Tot sub controlul sau cad i nstitutiiie de invatamant arhitectural avand obligatia a se interesa de modullor de Iunctionare si de programele de sludii spre a corespunde neccsitatilor tcoretice si practice.

Art. 10. - Orce autoritate care va cladi, va trebui sa inainteze lucrarile, alcatuite conform regulamentului de Iunctionare, care regulament va trebui sa prevada toate piesele necesare unui proect com pitt de constructie, iar C S. d.A. va termina cu cercctarea lui in maximum una luna de la inregistrare, dela care data autoritatea respec(iva poate in cepe lucrarea, f<\ra a mai astepta aprobarea C S. d. A.

In cazul Iipsei acestei aprobari, membrul consiliului caruia i s'a repartizat lucrarea va purta raspunderea disciplinara,

C. S. d. A. pentru indeplinirea stricta a indatoririlor sale are dreptul sa ordone, prin ministerul de Iinante incetarea platilor, in comptul lucrarilor care n'au indeplinit obligatiunile de la art. 9 si 10.

In cazul cand s'ar invoca urgenta aceasta urrneaza sa fie apreciata tot de C. S. d. A.

Art. 11. C. S. d. A. poate orcand, direct, in mod

inopinat, prin unul din membri sai, delegati! de 2-3 mernbri, completul comisiunei, sau prin organele sale, sa controleze modul de executare al orca rei lucrari ain cele prevazute la art. 10 si 11, sa veri lice situatiunile partiale si definitive ca si ordonantele de plata si sa ia masuri de lndreplare dad este cazul, inscriind in condica de santier parafata si sigilata, rnasurile ce va crede necesare,

Art. 12. - In caz de abateri grave, C. S. d. A. are drcptul sa se adreseze direct [ustitiei prin eontenciosul sau.

In cazul cand neregula este saviir~itii eu ajutorul unuia din organele de control, C. S. d. A are dreptul a lua masurilc disciplinare de rigoare, afara de destituire ~i stergerea din cadrele corpului de arhitecti, care se vor obtine cu satisfaeerea formelor prevazute in statutul functionarilor publici.

Art. 13. - Pentru inlesnirea controlului, toate autoritatile prevazute In art 9 vor inainta C. S, d. A cate un exemplar de contract si de situatii partiale sau definitive i mediat ce ele au fos! alcatuite,

Art. 14. - Autoritatile prevazule la art. 9 nu pot introduce modilicari esentiale sau sirnplificari, in tirnpul lucrarei si nu pot de asemenea proceda la schirnbari de articole sau preturi, sau orce alte rnodilicari contractuale fara aprobarea C S. d. A.

Art. 16. -- Daca C. S. D. A. crede necesar, in urrna unei inspectiuni, poate infiinta un organ de control la punctul lucrarei al carui salar fixat de consiliu va fi suportat de auloritatea respectiva.

Art. 17. -- Sunt scutite de Iormalitatile de la art 1 ()

21

22

al conditiunilor generale pentru cladiri, un caet de sarcini, 0 redac!are oficiala de antemasuratoare si devis, si un contract tip atM, pentru antrepriza cat ~i pentru proecte, cari dupa acea vor fi impuse in mod obligator tuturor celor ce cad sub controlul C. S. D. A. Pana la alcatuirea ~elor de mai sus C. S. D. A. poate irnpune, pentru uniforrnitate, unul din tipurile existente la diferite autoritati, care i se va piirea rnai nimerit.

All. 22. -In sarcina C. S. D. A. rnai cade cercelarea ~i aprobarea regulamentelor de constructiuni ~i a planurilor de sisternatizare, care nu pot fi aplicate fiira aceasta aprobare.

Art. 23. -- In terrnen de maximum doi ani de la promulgarea prezentei legi, autoritatile obligate a avea un regulament de constructiuni, vor trebui sa Ie inaintez e spre cercetare si aprobare, indiferent de aprobarile capatate in baza altor legi.

Art. 24.-ln term en de cinci ani de la promulgarea prezentei legi toate cornunele urbane sunt obligate sa alcatuiasca planul cadastral al orasului pe care il va inainla ~i C. S. D. A. in copie, insotit si de un plan de sislematizare.

Art. 25.-Dacii vreuna din cornunele rurale ar dori sa ceara avizul C. S. D. A. pentru plan uri de sislematizare sau oree alte nevoi in legaturii cu constructia, C. S. D_ A. este obligat a Ie lua in considerare, avizul sau fiind facultativ.

Art. 26.- Un regulament de functionare al prezentei legi se va alcatui si decreta in eel mull un an de la promulgarea prezentei legi.

Regularnentul va preciza in special respor sabilitatea pastrarei eondicei de santier, precizarea pieselor care com pun un proect de construtie in in at la in cepe rea executarei pe teren aiba altceva de facut deca t: .-

Art. 27.-C. S. D. A es e

ARHITECTURA

lucrarile mici a carer valoare urrneaza sii se stabileases in fiecare an in val uta zilei, luand ea baza surna de 40.000 lei aur.

In aceasta surna luerarea se in(elege complet terrninata, inclusiv instalatiunile de canal, apa, luminal, incalzit si toate lucriirile de irnprejmuire, pavaj, nivelari etc.

Proectele acestor lucrari vor fi insa alcatuite de un arhitect, inscris in cadrele corpului arhitectilor, care rarnanc raspunzalor panii la terminarea lucrarei,

In alara de aceasta esceptiune, lucrarile acestea trebue sa satisfaca toate cclelalte prevederi ale prezentei legi.

Art 18. - C. S. D. A. are in seama sa judecarea disciplinara a arhitectilor neiunctionari.

C. S. D. A. nu poate lnsa judeca din proprie initiativa pe acestia din urrn.i, decat in cazuri de accidente sau abateri de la regulamentele oficiale.

Pentru chestiuni ce privesc einstea prolesionata a arhitec!ului in raportul lui eu clientul, C. S. D. A nu poate interveni decat in urma unei reclamatiuni scrise si numai pentru lucrari contractate dupa toale Iormele legale, chiar daca partile ar accepta esceptiuni de la aceasta dispozitie.

Procedura ~i taxele se vor fixa prin regulament Pedeapsa ce se poate aplica este suspendarea pe campanii de lucru sau stergcrea definitiva din tablou, Daca arhitectul este ~i Iunctionar la stet, pedeapsa de suspendare sau eliminate din corp se aplica si la functiunea ce ocupa.

Art. 19.-C. S. D. A. in terrnen de un an dela promulgarea prezentei legi va intucmi un tablou de arhitectii care au drept sa practice aceasta profesiune.

In acest tablou vor fi trecuti dupa cerere toti arhitectii diplomat! ai .Sccalei Nationale de Arhitectura~i toti diplornatii scolilor straine, care au obtinut echivalarea diplornei in lara.

Dispozitie tronzitorie: Se va trece cdata pentru totdeauna in acest tab lou, toti arhitectii netitrati cue vor dovedi cu acte oficiale cii au practicat in mod efectiv aceasta meserie tirnp de 15 ani neintrerupt.

Art 20. - Dupa aceleasi norrne ca la Art. 19 si aliniatele sale se va intocmi un tablou al intreprinzatorilor de lucrari de arhitectura, in care insa se vor trece la cerere si inginerii absolventi ai scoalei Politechnice, Sectia de Constructii.

Art. 21. - In maximum un an de la prornulgarea prezentei legi C. S. D. A. va alcatui lin regulamen

ARHITEC1 URA

CUM SE EXERSEAZA CU COMPETINT A SI CU FOLOS PENTRU PUBLIC CRITICA IN ART A

Critica in aria ca sa fie manuita cu oarecare competinta trebue ca acela ce se hotaraste sa 0 exercite, sa aiba 0 egala dragoste ~i pentru natura.

Cum Dare s'ar putea judeca 0 opera de arta un de natura a fost inspiratoare, daca nu cunoastcm natura in toata splendoarca ei, daca nu 0 vedem cu to ate variatiunile sale ~i daca nu putem sirnti frum usetea sa?

Cum am putea descoperi partile care au atras atentiunea artistilor, noutatca ~i variatlunea impresiunilor ce 1'1 ne arata : trasaturile ce 1'1 din atatea altele a rernarcat. a ales, gradul de perjectlune cu care 1'1 le-a exprlmat. daca niclodata 1'1 nu le-a privit decat cu ochiul distrat sau indiferent? }\precierea acestor rapoarte delicate dintre natura ~i interpretatiunfle asa de variate la care ea se rejera, conserve pe criticul de arta demn de acest nume.

Trebue insa ca 1'1 Insusi sa poseada cate ceva din acele [aculta]i prin care artistul a fost miscat privind natura ~i prin urmare pe care 1'1 insusi le-a observat inqandur at de diversitatea spcctacolelor sale, putand astjel sa pastrezc in 1'1 0 imagine destul de hotartta ~i destul de bine intiparita in memoria lui ca sa poata compara interpretarile ce 1'1 Ie va vcdca, intelegand astjel mai bine aceea ce I'll' conjin ca adevar ~i poesie.

Acestui gust nascut luminat ~i lntarit printr'o staruinta constants, trebue inca sa i se mai adaoge educatiunea spcciala pe care 1'1 nu poate sa 0 ca~tige decat prin vederea ~i comparattunea operilor de arta.

Cum lnsa in ceeace priveste resursele infinite de care dispune natura, cele ale picturei mai ales, sunt relativ mult limitate, prin talent, munca si intellqenta, 1'1 va trebui sa ajunqa a inlocui aceste lipsuri.

Cornpositiunea operilor de arta, numita si [eriritii repartitiune a masclor, alegerea detaliilor si subordonatiunile la ideea ce 1'1 vrea sa exprime, ritmul liniilor, vivacitatea sau dulccata ejectului, justetea totalitatilor in raporturile lor respective, boqatia sau sobrietatca discrete a coloratiunilor. armenia dorninanta ce va rezulta de acolo, trista

sau stralucitoare, caracterul cxecuttunei, naiva sau savants si multe alte elemente inca in main ill' artistului, atatea rnijloace de expresiunc, care toate au pretul lor netaqaduit, traqand din concursullor o sinqura rezultanta pentru a asigura originalitatea ~i meritul operei sale.

De felul cum 1'1 utilizeaza aceste mijloace, pictorul se dcscopera ~i se picteaza, in oarecare fel 1'1 insusi, cu calltatile proprii ale spiritului sau, cu stanqaciile sau abilitatile sale cu nuantcle multiple care constitue personalitatea sa asa cum este.

A. varia cum el face de obiceiu [orrnele si nuantell', a da celor mai mici obiecte reprezentate de 1'1 un relief si 0 atractiune plina de qratie si de [rurnusete relevaridu-se cu tcata puterea.

Teate pro ccdeele tcchnice precum ~i tcate rnijloacele ce pictorul Intrebuinteeza in expresiunca formelor din operile sale asa de mult strans legate chiar de fondul artci sale, merita sa [ie studiate cat mai mult ~i cat mai de aproape incat sa rasa in evidenja marirca sau micsorarea interesului pentru opera lor, din tntrebuintarea mai mult sau mai putin judicioasa a formelor ~i a culorilor putand ~ rernarcate ~i notate precis numai de aceia ce stiu sa vada : acest studiu devine pentru ei ocaziunea de a se bucura asa de mult ~i asa de variat tncat simt 0 placere continua de a studia rnai departe spre a vedea lucruri si surprize noui ~i cat rnai des posibil.

A.rtistul nu este izolat de locul unde 1'1 s'a nsscut si de maestri carora ia [ost Incredintata educatiunea sa.

Ce alte influente din ajara a putut 1'1 sa mai sufere ~i in ce masura a putut sa dcpaseasca 1)0- tarul cunostintelor sale ~i in care moment a [acut accasta P

Care este partea originillitiitei sale ~i aceasta in cazul daca 1'1 sia facut-o, scoala dela care a esit, care este origina sa ~i care a fost desvoltarca ~i rolul sau in istoria artei generale, cu cell' rnai stralucitoare mantjestatiuni artistice ale sale?

Ce legiituri exista intre diferitele manijestatiuni ale sale, ce clrcurnstan]e religioase, morale sau

23

ARHITECTURA

25

cu rnulta staruinta din cauza ca au intrat tarziu in concertul civilizatiei.

Cu neajunsurile ce Ie au, toate marile muzee, contin opere desavarsite din toate secolele si de artisti cei mai renumiti, tinzand la universalitate, aratarid prin operile lor un rezumat al istoriei generale a artelor.

Mai sunt si alte colectiuni, care cu toate ca scopul lor este mai modest, ojera un interes con. siderabil pentru ca ele sunt consecrate unei sccale locale.

Astfel sunt pentru scoala flamanda, muzeele din Bruxel ~i din Anvel's; cele din Amsterdam si Haue pentru scoala olandeza : cel din Colognia pentru vcchea scoala qer mane ~i academia de Belle-arte din Venetia pentru scoala venctiana.

In fine in unele erase sunt ~i muzee care rnchid aproape ex clusiv operele unui singur artist care a [ost nascut sau a trait in acel or as. cum se vad operele lui Corcqe la Parma ale lui Holbein la Bale in Elvetia, la Bruges ale lui Meinling, ale lui Arnan la Bucuresti.

Alaturi de aceste colectiuni ale statului sau ale marelor orase, pe de alta parte particular i amator, au inqramadit opere de arta mai mult sau rnaputln importante, dar catecdata ~i cate unele nu cedcaza cu nimic 111 cele de rn ai sus pomenite AstFel sunt galeriile principelui Doria la Roma, la Paris ace lea ale lui Rodolphe Kann, ale bar onului Rothschild si Madame Andre, eele ale lui Six din Amsterdam; ale principelui Liechtenstein la Viena; in Englitera acelca ale dueelui de Westminster, etc, la Bucur esti muzeul Kalenderu si Simu.

Multe dintre ele cum sunt acele a ale principelui Borqhese din Roma ~i ale lui Richard Walbace la Londra, Aman ~i Kalenderu din Bucuresti au devenit proprtetatlle statelor respective.

In afara de cele enumerate mai sus colectiunile de tablouri si rnarile decor atiuni executate in edi[iciile publica. biserici, primarii sau palate ne invata a cunoaste meritul adevarat at artistilor. desemnurile lor ne permite sa apreciem eu multa prcctsiune talentul lor, fie ca aeeste desemne au [ost [acute pentru propria lor instructiune fie ca ele au servit ca studiu preparator al operelor infa ptuite mai ta rziu

Multumita numai lor putem astazi sa patrundern cu mai multa inlesnire in intimitatea crcatiunei, sa

aslstarn pe cat ne este posibilla zarnislirea acestor opere urmarindu-le pana la terrninar ea lor complecta.

In toate timpurile s'au intalnit arnatori de a cerceta ~i documents felul cum se executa 0 lucrare de arta, arataridu-ne usurinta naturals sau stanqacia ce lntampinau dijeri]! artisti piina la atingerea desavarsita a unei opere de arta.

Sunt imprejurilri cand fotografia pune la dispozitia criticului rep ro ductiuni din ce in ce mai exaete ale operilor ce voeste sa studieze luloeuind cateodata gravurile ce de multe ori sunt inesacte.

Progresul crilicei mai este inca stimulat prin expozitiuni periodice organizale in diferite [ari sau in diferite parti ale unei tari.

In Franta ~i Englitera acest procedeu se practica pe 0 scara intinsa, unde iau parte la astjel de expoz itiuni artisti re numiti din diferite tari.

In Englitera multurnita patronajului oficial al Academiei Regale, se or qanizcaza un fel de expoz itiune cu caracter determinat, perrnitand a pune sub cchi publicului aproape toate operele vecbi ale maestrtlor rccunoscuti

Alaturi de aceste expoz itiuni cari cuprind tablouri de artisti din toate timpurile ~i din toate [arile sunt altele ori consacrate unei singure scoli sau unui singur maestru care ofera 0 necesitate mai mare de a fi vazute si studiate.

Unele din accste expozijiun i au de obiect a con[runta operele intre ele: cum a [est cazul Madonei din Dresda comparata cu cea din Darmstadt care trece au printre adrniratorii lor a fi arnandoua operele lui Holbein, Fara accasta cornpar atiune s'ar fi putut inca mult tirnp discuta asupr a acestui subiect, dar prin cornparatiuni directe de catrc judeca tori cornpetenti in urrna rnai ruultor consultatiuni ~i discutiuni s'a cazut de acord asupr a tabloului din Darmstadt ca ap artine rnarelui maestru Fara aceasta apropiere nu s'ar fi pulut ajunge la acest rezultat care a incbis discutiunca cdata pentru totdeauna

De atunci acest ststern de cxpozitiuni partiale sau r aspandit ~i rn ai mult vaz anduse rezultatele obtinute. ele inrnultindu-se asa de mult in ultimul tirnp incat pot fi considerate (a cel mai mare ajutor ce se poate da pe accasta calc criticei.

Una din cele rnai vccbi expoz i[iuni de acest gen este, fara indoialii, cea provocatii in 1877 asupra

26

ARHITECTURA

operelor lui Rembrand, dand nastere la publica[iuni ~i studii serioase in vederea clasarei lor chronoloqice, determinand cat rnai exact piesele ce se pot atribui accstui mare maestru.

Ceva mai tarz iu, in anul 1898 se orqanizeaza la Amsterdam 0 expozitiune cu operele lui Rembrand ~i urrnata de 0 alta in primavara anului 1899 la Loridra, perrnitand admiratorilor acestui mare artist ocaziunea de a vedea reunite la un loc un numar foarte mare din operele lui, dintre care unele erau ignorate, tragiind din ele un pretios tnvatarnant.

In 1902 centenarul lui Van-Dyck a dat nastere la expozitiunl analoage la Anvers si la Londra, un de erau tablouri din toate sccolele ~i mai ales cele consacrate picturilor ~i desemnurilor lui ClaudeLorrain.

In cursul verei urmiitoare se inauqureaza la

Bruges 0 expozitiune specials consacrata [larnanzilor prirnitivi. Mai tarziu au inceput ~i francezii sa [oloscasca acest gen de expozitiunl

Critica nu poate decat sa cii~tige din aceste discujiuni instructive fa cute in prezenjn operilor chiar prin cornparatiuni imediate ele permiteau de a fixa autenticitatea ~i vcchirnea lor, rezol vind astjel 0 multi me de chestiuni delicate care altjel s'ar fi putut transa la intiimplare urmand lumina sau fantezia unuia sau a altuia.

Stningiind mai de aproape aceste studii critica de arta tinde din ce in ce rnai mult a subslilui vederilor nesislematice si fa cute la lntamplare, 0 metoda mai rationals ~i in oare care punct stiintifica.

In acelas limp critica gasindu-se pe un teren rnai sigur va capata presliyiul necesar spre a putea fi rcspcctata de public ~i [olosita de artist.

I1rhitect ~TEFI1N RI1DU

ARHITECTURA

MANASTIREA

COMANA

RAPORT PREZENTAT COMITETULUI DE RESTAURARE

de SP. CEGFINEANU

Insarcinarea ce mi s'a dat de comitetul consti- turn uri de aparare la colturi ~i atat zidurile cat tuit pentru reparatia M-rei Coman a, in vederea si turnurile avand [crestre de trag ere. Turnurilc instaiarei in accasta cladire a unci scoale pentru au cate sapte laturi, sase din ele, cele exterioare nevoile judetulul, este de a pune in stare de [unc- prevazute cu cate una sau doua [erestre de tra-

gere din cele pomcnite mai sus, laturea a saptea din spre curte aviind 0 intrare joasa in arc, iar deasupra acestui arc 0 alta intrare mica de 070/ 1 40 m. in prezent astupata, prin care se intra probabil cu ajutorul unei scari de lemn la un etaj marunt al turnului. Accst ctat are pe fiecare din cele sase laturi exterioare cate 3 sau 4 ferestruici de tragere, cate una rotunda la mijloc, probabil pentru tunuri, ~i [lancata cu cate una sau doua goluri patrate dispuse piczis in zid penlru alte feluri de arme arcuri, flinte etc.

La turnul dinspre N. V., pe latura din curle, se observe si acum vechea cornisa cu z irn]i (Ia 1.65 melri deasupra arcului de intrare) pe care, la tnaltarea ulterioara a zidului au lasat 0 intacta ~i care deci perrnite stabilirea tnaltimei primitive a turnului.

Din aceste patru turn uri, la trei li-se pastrcaza bine urmele al patrulca tnsa. care face sistem, urmeaza sa fie cautat prin sapaturi cu ocazia rcstaurarei, la

[iune actualcle cladiri, ~i de a complete cu lucrari noui, daca eventual cele existente nu ar fi incapatoare

Lucrarea privind un monument istoric, iar comitetul mai sus pomenit ne avand a-mi pune la dispozitie nici un releveu sau un studiu mai arnanuntit. iar cele cup rinse in No.1 anul l al Buletinului Cornisiunei Monumentelor lstoriee, Rind insuficiente pentru a-ti face 0 idee qenerala, ~i pre a sumare spre a putea constitui materialul necesar unui proeet de executie, am [ost nevoit a ridica la fata locului releveul intregului monument, afara de biserica, care este reparata recent ~i nici nu intra in programul de rejacere al Comitetului.

Cu ocazia acestor masu-

ratori, am putut studia dca- I I U I

proape fiecare zid in parte / I

~i am vazut ca avern ajace f-~ f\ f----

cu 0 serie de prefaceri sl ~ . _ ~. I/"

adaoqiri, din care uncle se 1-1<-1'''1- ,., > ,,,_

distirtg [carte user, iar altele

nu se pot larnuri de cat in urma unor sapaturl minutloase, pentru care Comitetul de Rcstaurare, a promis eli va da rnijloace'e necesare. in timpul constructiei

Din ceiaee se poate user constata, vedem ca la originii a fest un teren cu patru laturi aproape ega\e, inconjurat ell zid solid, prevazut ell patru

sr:,qi8 (-D

coltul SV

In interiorul acestui patrat intarit. pe latura de N. ~i putin desaxat, se qasea 0 constructie numai cu parter, adica subsolul de astazi foarte puternica, boltita cu doua bolti cilindrice paralele zidului exterior, sprijinite pe stalpi puternici dea-

ARHITECTURA

lungul mijlocului cladirei ~i taiate perpendicular de 0 bolta cilindrica care acoperea intrarca in cladire. - In aceasta bolta din urma, la dreapta ~i la stanqa se vad urmele usilor care inchideau compartimentele respective, iar in interiorul acestora nici 0 urrna de separa]ie a camerelor. Cele actuale sunt [acute cu scop de a sprijini zidurile suprapuse mai tarziu la noul etaj. Aceste inca peri erau luminate, cele dinspre zidul exterior dela Nord prin [erestre cu lumina [carte ingustil spre exterior, probabil servind ~i de puncte de traqere, Compartimentele dinspre curte erau luminate cu ferestre ceva rnai mario Ar cxista indicatii poate ca ~i zidul dinspre Nord al podului acestei cladiri sa fi avut asemenca [erestre de traqere.

Toate aceste cladiri, descrise pana aei prezinta

o coristructie unitara, perfect legata. deci rIU incape nici 0 indoiala ca au fest dela inceput [acute dintr'o data ~i sunt cu slquranta primele incepuputuri ale lucrarii

Celelalte cladiri sunt alipite acestor zidarii. de multe ori chiar fara a mai mcastra zidaria noua in cea veche

Primul nivel al curtei era cu 1.40 -1 50 metri sub nivelul actual, iar nivelul compartimentelor boltite de mai sus era ceva rnai jos de eel al vechei cur]i

Din caracterul pur militar al lntarituriior care diferii de mtariturile altor rnanastiri, dar ase manator cetatilor vechi, cat ~i din cl direa neincapato are ~i [oasa, mai [oasa decat zidul de aparare ~i de cat turnurile dela colt cu greu am putea deduce cii cliidirea primitivii a [ost destinate unci miiniistiri. 0 gospodiirie rnanastireasca in niei un caz nu se putea instala aci, unde n'ar fi incaput

;:

"

::'4(;. ::¥'1 ~ -. ~

Forma primitivf a planului.

dccat 0 mica qarnizoana, care se alimenta din afarli.

Nu se poate preciza fiira sapaturi, daca la nivelul vechei constructii si sub temeliile actuate ale bisericei, va fi [ost 0 biserica. Cert este ca actuala biserica se afla la 1.50 metri mai sus decat vecbiul nivel,

Pentru existenta unci biserici n'ar pleda decat desaxarea cladirei de la Nord daca nu curnva pe acea vreme poarta principala n'ar fi fost obligatorie tot in locul celei actuate ~i deci s'au simtit nevoi]i a aseza pe aceiasi axa, intrarea in cazarrna ~i intrarea principala in curte.

In zidul vechiu Inconjurator, se rnai disting doua por]i de csire, una mica dc 0.95 m. latime in zidul de la Vest si in imediata apropiere de turnul N. V. aparata din acest turn de einci guri de tragere, ~i 0 alta usa pe latura de Est, cam la egala distanta de turnuri de 170 metri lilrgime ~i care da pe 0 terasa de pamant ce inainteaza in lac ~i care terasa pare sa fie artificiala.

Daca considerarn caracterul unitar ~i lipsa de con fort qospodaresc a constructiilor primitive ~i daca putem pune ternei pe ajirrnatiunea lui Brezoianu, ca Vlad Tepes a intemelat aci

21)

': "

-

30

ARHITECTURA

manastire care cere, natural, un oarecare contort, se poate prca bine deduce ca la inceput, anterior lui Vlad Tepcs a fost pur ~i simplu un punct Intarit rnilitar pentru paz a drumului ce facea leqatura Dunarei, pe la Giurgiu, cu orascle dela Nordul M.unteniei: Bucuresti, Tarqoviste, C. de Arge~ ~i cu cele din Ardeal, ~i numai dupa aceta ~i poate din cauza stabilirei turcilor la Giurgiu, a mascat caractcrut militar, lnjiintan d aici manastire,

Dintre cladirile ce s'au adaoqat dupa cele de rnai sus, cea mai veche care a fost sl cea mai solida. este cladirca de pe latura de Vest eu 0 galerie de arcuri in plin centru, sprijinite pe coloane puternice rotunde avand ~i la eta] 0 galerie sprijinita pe stalpi patra]i, Incaperlle la parter sunt boltite cu frumoase bolti manastiresti vechi (arc de cloitre ~i cilindrice).

Aici apar lncercarile unci qospodarii intemeiate, a van d cuptoar e de brutarie cosun pentru bucatarie etc.

Aceste cladiri au un nivel eu mult mai ridicat ca eel vecbiu ~i cu accasta ocazie probabil sa ridicat nivelul curtei interioare cu 140 - 150 m. mai sus, inaltare motivate poate de vre-o inundatie extraordinara, care va fi ridicat nivelul apelor pana la nivelul vecblu al cur]el.

Prin ridicarca nivelului, parterul cladirei vecbi a devenit pivnija, ~i spre a putea intra in ca, au spart bolta horizontala a vechel intrari [ormand un garlici neboltit, 0 dovads mai mult prin urmare ea vccbiul nivel era cu 1.40 -150 m rnai [os, Luerul acesta se mai vede ~i din actuala sapatu Ta alaturata intrarei sl faeuta pentru 0 qroapa de var, Faplul ea bolla intrarei vecbi era orizontala si nu urrnarea panta seoboriirei actuale in pivnita, dovcdeste iara~i ea terenul a fost mult mai jos la inceput ceea ce p errnitea intra rea subt 0 bolta horizontala.

Tot la nivelul acestor cladiri din urma se gase~te si biserica actuala, asa ca daca nu se va g!!si, la sapaturi, urrna unei biserici mai vechi la un nivel inferior. ipoteza de rnai sus a unui simplu, punet militar lntarit se va adeveri si rnai mult.

Dupa constructiunile de la Vest s'a cladit, probabil, corpul principal deasupra cladirei boltite ~i care a indurat dijerite transjormart, iar in urma de tot, [oisorul, cu coloane caracteristiee Sec. XVII, a carui zidarie nu este leg at a de zidaria etajului

Tot tarziu s'au ridicat sl anexelc patratc ce se vad in exterior pe latura de Vest ~i in care au [est instalate closetele.

Ele sunt pur ~i simplu alipite la zidul vechi ~i suprapuse, in parte pe vechi temelii puternice. 1\ceste anexe sunt tarzii si nu puteau fi fa cute de cat atunci cand destinatia cladirilor cereau un confort rnai mare, iar nevoia de aparare rnilitara disparuse cu totul, de oarece ele tmpedeca tragerea din turnurile dela coljuri.

Pe restul laturei de Nord ~i pe toata latura de Est sunt cladir! din diferite epoci carora leau ram as numai temeliile in pamant si urme de incastrari in vechca zidarie. Capela (lin coltul S E, de data recenta este opera a mesterilor occiden tali ce abundau la noi dupa 1800, ~i e asezata pe diferite bol]i ~i resturi de zidarie ce nu se pot dcslusi fara sapaturl minutloase.

Peate in acest colt sa fi existet 0 constructie boltita ca cea de pe latura de Vest, iusa mai mica, deoareee in substratul zidariei se lamureste existenta a doua bol]i cilindrice la un nivel inferior cladirilor mai noi.

Latura de Sud pastreaza zidurile unui grajd de data reccnta ~i clopotnita CHe n'are in infati~arel1 actuala, nimic din caracterul vechilor clopotnite.

Deci, fata eu atatea epoci ce ne stau inainte si care nu pot in starea de cercetari actuala, sa fie larnurlte, am crezut ca este bine sa se tie scama nu nurnai de dispozitia actuala a incaoerilor. nescbimband decat cateva ziduri despartitoare intcrioare fiira irnportanja, dar chiar sa se lase aparente toate inaditile de ziduri si in exterior chiar aparenta actuala a zidului, ca, dupa noi, oricine sa-~i poata da seama de transjormari. Va trebui nurnai sa se lnlocuiasca cararnida putreda si sa se rostuiasca din nou cu eiment partlle care au inceput sa se macine

Sinqura daramare ce mi-am permis a proccta este a rnicei inca peri exterioare de pe latura de Est a turnului din N-V., in scop de a degaja turnul ~i a 11Isa aparente gurile de tragere existente de pe latura aceasta

Din cauza cladirllor ulterioare, care au irnportanta lor istorlco-arheoloqica, nu ne rnai putem gandi la 0 restabilire a vechiului nivel, Va trebui iusa sa se degajeze eompled in exterior vecbile ferestre spre lac, pana la nivelul vecbi, iar ferestrelor dinspre curte va trebui sa li-se dea

ARHITECTURA

lumina prin [erestre horizcntale eonstruite la nivelul actual al curter.

Pentru unitate de vedere, la rcparatia corpului principal am conceput ferestre rotunde ~i tot rotunde Ie am [acut la cele doua atelierc ce se vor cladi din nou. Ar fi [est poate rnai bine daca galeria acestor ateliere ar fi fost in spre curte, balansandu-se Cll galeria veche de pe latura de Apus, lnsa n'am voit a descbide ferestre in vechiul zid tncon.urator, altele dedit cele vechi, mici, existente, rnai ales ca zidul prezinta multe partlcularitati nelarnurite care nu trebuesc deocamdata sa disp ara

Clopotnitei actuale-care poarta [actura mesterilor a puseni, cari au schirnbat, rnai ales pe vrernea regulamentului organic, multe monuments vcchi-> am cautat ca din ncvoia de a-i face 0 scars adapostita, si de a 0 recorda cu dormitorul ~i sujrageria procctate, sa-l dau aparcnta clopotnitclor

vechi, din care au ram as ~i la noi cate-va (C.-Lung), dar mal ales la vechile biserici sarbestl. (Studen ita).

Curnul din coltul de N E am socotit ca n'ar fi rau daca l-am reconstitui, mai ales ca se pastreaza atat de bine toate elementele pcntru 0 reconstituire precise, spre a putea fi cereetat mai user, deoarece turnul de pe coltul N. V. desi mai bine conservat, nu ni-I putem inchipui usor, din cauza etajului ce i-s'a suprapus. ca anexa Is etajul corpului principal ~i mai cu scama, din cauza Cll este mascat de incaperile cari [ac leqatura intra corpul principal Nordic cu eel de pe latura Vestica.

Cu ocazta lucrarilor vom consemna amanuntlt rezultatul cercetarilor, in toate punctele nelarnurite inca, pe care Ie vom cornunica la vreme onor comisiunei a monurnentelor istorice.

SP. CEGANEANU

N,B. Dezideratul din urma nu s'a putut indeplini deoarece cornltetul s'a debarasat de concursul meu ~i 81 D~l\ui R.rIJitect GI). Bra-

teseu angajat la inceput de comitet ell conrlucerea lucrarei ~i care lmpr euna ell 0-1 arhitect C. Dutulescu, au f~cut un mtnutto s releveu pe

baza carula s'a putut alcatui, tot ell concursul Dornniel Lor, proectul de restaurare ~i prezentul report.

31

32

ARHITECTURA

RELEVIUL

Situatia actuala a planului.

ARHITECTURA

33

, .

I :

I. A

:: '. I

*.ij,_{'L]}

[l'~ '" if'k 10

~ '17.

::- ..-:

" 'J

-D-~~' ~ Ii L.,: ~~

"

D~·~~

0.,.., ---,.-.,

r--------------

, I I

. ,

r -.

,

~- ...

~--'T _

~--------------

'I

~

~I

Oi:;

D,~S ---na

.

!.

.B

r-

\ r---

, '

, \

, , . , , , , , , I

_J ~-

r- - _---

,----

,

'- \

', <, f

'~""'" ..... ----- ..... I ------+

ARHITECTURA

34

DEMOCRATIA IN ARTA

de IIrh. I. D. ENESCU

Traind intr'o epoca de febrilitate, in care toata lumea e grabita ~i deci dornica de rezultate irncdiate. unii artisti au cautat calca eea mai scurta, care sa i dues, daca nu la qlorie: eel putin la 0 situatie. Spiritul democratic Ie of ere a teren prielnic. Cei fara ta'ent, s'au sirntit si mai democrati sl conjormandu-se doctrinei, care nu adrnite nici nu fel de tiranie, s'au lepadat 'cu totul de tirania legilor care [ixeaza conditiile ce trebue sa indcpllneasca opera de arta: ba s'au lcpadat chiar si de tirania bunului sim]. Opcrile lor sunt in conflict cu etica, estetica ~i bunul sirn], so cotite ca preiudccati burgi)eze, de care rcvolutionarii in arta, nu trebue sa tina scams. Rasturnand toate principiile stabilite de rnii de ani, noua arta se leapada cu tolul de trecut si tinde sa se impnna cu violcnta viilorului (futurismul) prin proclarnarca anarhiei estetice. Totul cste perrnis de accasta aria cu coriditia sa fie nou.

Totdeauna natura a [ost socotita ca eel mal mare artist, ~i artist era ~i acela care reprezenta cat mal exact [rumusetile naturei. Noua arta vrea sa fie interpretative, simbolica, impresionista ~i cum nu sia [ixat inca un aljabet unic, fiecare artist pastrandu-si libertatea artistica, operile aceslei arte, nu reprezinta acelasi lucru pentru toata lumca. Un pictor represinta un copac printro cruce sau 0 saqeata un om printr'un dreptunqhiu. un animal printr'un cere, etc; iar altul face tocmai contrariul. 0 incrucisare de figuri geometrice poate reprezenta un peisagiu sau un portret.

Ceace are comun noua arta, este naivitatea. Ai irnprcsia ca omenirca se giise~te la primii pp~i pe tercnul artistic. Nici 0 model are a formelor, trecerea dela 0 forma la alta facandu se intr'un chip brutal, alii! ca desen cat si ca colorit, asa cum vedem in tncercarile de arta ale omului primitiv.

In sculpture artislul nu mai cauta [rumusetca liniilor, proportia [orrnelor, ci uratenia ~i disproportia, punand in evidcnta cu 0 placere sadica. tot ce se poate gasi sau imagina rnai scbilod in faptura omencasca.

Literatli nu se rnai ocupa de [rurnusetile rna-

Arta, oglindind spiritul unei epoci, nu putea sa ramana neinfluetata de framantllrile care au atins celelalte domenii ale activitatii umane,

Regimul votului universal a ridicat, adesea la situatiuni nemeritate, politicianii mediocrii, in dezolarea artistilor fara talent cari nu putcau asplra la glorie. Adeseori chlar cei cu talent, se simtcau iqnorati de multirnea in spiritul careia se produsese 0 scbimbare.

Omul politic are un mare avanta] asupra artistului. caci lui nu i se cere inainte nici un [el de proba de destoinicie, pe cand artistul trebue sa execute mai intai opera. ~i apoi sii ccara incredere a multimei. Omul politic ponte Iasa opere. pe care vrernea Ie pastreaza daca sunt bune ~i folositoare societatii, sau Ie inllltuni daca sunt rele, asternand deasuprii-Ie valul uitiirii. Operile artistilor bune sau rele, rilman injruntand vrernea care nu Ie poate usor distnlge, contribuind ast fel cu frumusetca sau uratenla lor la [orrnarea gustului public.

Ncodemocratia. obliqata sa faca tot mai rnulte concesii maselor. s'a giisi! la un moment dat in situatia de a se supune instinctelor rnai putin nobile ale multirnei. Polilicianii, spre a-si nctezi drumul spre putere, qasiau mal corned sa se coboare ei in mijlocul maselor, decat sii ridice multirnea la concepti! mai superioare de viatii. Uni din artisti, folosind spiritul vremei, au adoptat ~i ei aceasta tactica

Operile de adiivarata arta se obtin printr'un studiu indelungat. care cere limp, rabdare ~i rnai a II'S ta lent. Aria este chernata sa exprtrne frumosul dupa cum stiinta ex prima adeviirul. Frumosul nu este 0 idee abstracts ci 0 idee incorporata intr'o forma reala, pentru realizarea carela artistul trebuie sa puna mai mult decat buns.vointa. Stiinta poate fi mai user la indernana multora, pI' cand arta este apanajul celor putini, Ada in esenta ei este deci artstocratica, cilci in templul ei nu pot intra decat cei dotati dela natura cu talent.

Cautand sa democratizeze aria, unii artisti, au facut arta pentru rnultime, nu aria pentru artii.

ARHITECTURA

teriale sl morale in operile lor, ci [iindca aceste opere Ie adreseaza multirnei, cred ca VOl' fi rnai apreciati, descriind cu cat mai multa bogatie de arnanunte, toate urajeniile fizice ~i morale. Literatul de pana acum descria 0 [loare, aratandu-i supletea tijei, forma ~i coloritul frunzelor, arrnonia de nuante ~i [rumusetea petalelor. Ccl de astazi se scoboara la r.idacina, scobeste pamantul sl descrie uratenia radacinclor. putregaiul care ingra~a p arnantul ~i umezeala cu viermii care misuna printre radaclni. Morala, virtutea ~i patriotismul, fac parte din arsenalul lnvcchit al scriitorilor burqhezt. Dernocratii descriu viciul, cinismut, destriibiilarea ~i fac apologia tradarei de patrle.

Jrlealul in nuvelii, in roman, in teatru, este un amestec de alcool, cocaina cinism, sadism ~i adulter.

Poezia noua si-a perdut muzicalitatea, devenind cum spunea Titu Maiorescu, 0 proza stricata cu rimele.

Muzica ~i dansul, au lnlaturat ~i ele cu totul armenia, adoptarid sunetele brutale ~i· stridente ale salbaticilor ~i rniscarile desordonate ale cbefliilor sau paraliticilor.

A.rbitectura devenind din zi in zi tot mai utilitara, preocuparea artistica este tot mai redusa , si in loc de a se cornblna utilul cu frumosul, spiritul nou tinde sa faca contrariuL

Spiritul nou in arta, se manijesta cu rnai pu(ina sau mai multa violenta, dela popor la popor, dupa cum schimbariie in domeniul politico-social au fost mai mici sau mai mari. Un exemplu carasteristic l'a constituit Expozitia de Arte Decorative ~i lndustriale de anul trecut dela Paris. Dela pavilionul ltaliei, pana la cel mai original, de 0 originalitate care se apropie de abera]ie, al Rusiei Sovietice, vizitatorul avca toata gam a acestui spirit nou in arta : ~i fara sa fi cunoscut eineva regimul politico social al tar+lor expozante, l'ar fi putut stabili cu destula precisie dupa rnanijestarlle lor artistice.

Istoria omenirei ~i Istoria artelor a mai cunoscut epoci de eclipsa, nebuloasa, sau dctracare artistica si din care omenirea a esit cu bine, rnai

curand sau mai tarziu, regiisindu-~i drumul spre adevarata civilizatie.

Dela clvilizatia pagana la eea crestina trccerea s'a [acut printr'o eclipse artistica de cateva sec ole, Reprezcntantf lumei noua devastau ternplele ~i distrugeau operile de arta, pe care Ie inlocuiau cu opere naive. de [actura ~i conceptie primitiva. A trebuit secole ca omenirea sa-si regaseasca calca perduta, lntorcandu-se catre vechia arta, a carci perjcctiune a rauias nelutrecuta pana azi.

Lumea veche ajunsese la un grad de desvoltare atat de inaintat, tncat dernocratia nu mai constituia 0 piedlca pentru arta. Grecii esind victoriosi din rasbolul cu Persii, cu amintirea croilor cazu]i pentru salva rea libertatii Patriei, cu inimele ~i spiruele vxaltate de er oisrn ~i de dorinta fie a inloeui ope rile de arta distruse de Persi, cu altele mai [rumoase, ajunsera in rnai putin de 50 ani la cea mai mare prosperitate. Demo cretia Grcaca a cunoscut sub Pericles cca mai stra lucita manijcstare artistica pe care a inrrgistrato istoria orneuirei, fiinaca Pbidias, Scopas, lctinus, M it on. Callicrate. Herodot, Platen, etc., erau nu numai democratl, dar ~i adevara]i artisti ~i invatati

Revolujia Franceza dela 1789 daca a actus un eurent nou in aria, nici un revolujionar n'a crezut ea revotutia il dispenseaz a de talent. Dovada Fragonard, Greuze Prudbon ~i mai ales Louis David marele revolutionar ~i ani st. Curentul nou in arta era Romantismul, aproprierea de c laslcisrn si de natura [rumusetea artei era [rurnusejea izvorita din libertatea ~i indepcnde nta de spirit ertistic, nu frumusetea sacrijicata instinetelor multimei.

Arta noua de astaz! n'are nimic din idealismul artei Franccze, adus de revolujiune Arta noua de azi este mai degraba expresia stiirei de nevroza, prin care trece omenirea in urma dez astrului material ~i moral PrOVOCBt de marele rasboiu Aceastii ada nu inter, scaza, dupa cum spunea marcle nostru istoric D·I N. lorga, decat din punct de vedere patologie si ea va dispare de indata ce spiritul sanatos va lua locul eelui de azi.

35

ARHITECTURA

36

o U~E DIN 1480 IN CASA PATRICILOR DIN BISTRITA TRANSILVAN[A

duri si fotografiile alaturate. datorite fotografului local Fritz Romiscber.

lata si un rezumat al parcrilor arheoloqului Dr.

L Reinerlh din Tubinqen, asupra acestei usi.

.Usa ~i ineadramentul usei, apartin eelor mai bune lucrari in stil gotie din Transilvania ~i este una din lucrarile eele mai bine conservate din estul Tisei.

Dupa stil sl technics este yorba fara indoiala de 0 lucrare germanil, faril a putea preciza daca maestru a fost german sau cum este mai probabil un sas loealnie injluenjat de profesorul lui german.

In compozltla aeestei u~i se rcmarca primele clemente ale stilului Renasterei, deoareee nici in sudul Germaniei ~i niei in regiunile Rinului nu sa observat injluenta Renasterei inainte de aceasta data (1480).

[n cadrul general al artei germane din acea epoca, usa poate fi considerata ca 0 lucrare buna.

Ecbisoanele incadramentului, eel din stanqa reprezinta marca proprietarului, care era cornunitatea ordinului [ratilor eiilugiiri din eapitolul Bistrita, cel din dreapta reprezintil marca Transilvaniei" .

In nordul Transilvaniei, un de prin [rurnosii rnun]i verzi, eurge raul Bistri]a, e asezat vccbiul orascl eu acelas nume, unde se mai vad ~i azi ramasitele bastioanelor ~i puternieelor zidur i ale cetatei, ea miirturii ale impotrivirei curaqioase contra vijelioaselor navaliri vrasmase din vremurile treeute.

In mijlocul orasului se ridieii biserica evangbelieil, cu turnul sau inalt, lucrare gotieii din seeolul al 14·1ea, impuniltoare ca marime si aspect.

In apropierea bisericei se aflii 0 cladire din acelas secol, asa numita , Patrieier Haus", case Patricilor, eu un etaj, care de 4 generatii este stapanita de familia Keintzel, dela care am notete de mai jos.

In epoca acestor constructii, cand sasii erau inca catolici, s'a fondal in anul 1397, ordinul spiritual al [ratilor eiilugilri [inand de capitolul Bistrita, csrui ordin Ii reveni accasta casa cateva deeenii mai tarziu. prin testamentul eredincioasei Ursula, sotia consilierului de mine Paul Forster.

In etajul I. este 0 sala de 9.50 metri lungime acoperita eu 3 bol]i frumos incadrate ~i ornamentate eu qhirlande

Aci era refectorul cuviosilor parin]i. Zidurile de piatra, groase de 1 metru, sfideazil dintele vremei ~i cladirea pare construita pentru elernitate.

Intr'o astfcl de casa. sirnpla ea aspect exterior, se afla 0 a rtistica use goticii de lem n scul ptat eu ineadrament de piatra deasemenea sculptat, purtand data 1480, avand multa asemanare cu uncle lueriiri similare dela vecbile biserici moldovenesti, eeiaee rn'a [acut sa public aceste ran-

Din notele de mai sus se vede cil asernanarea dintre Usa Patricilor din Bistrita eu usile din monumentele noastre moldovenesti executale in aceias epoca, se datoresc acelorasi injluen]«, si 0 supun ea injormatie arbeoloqilor si istoricilor cari studiaza arhitectura noastrii.

f\rh. S. Vf\SILE5CU

A PHI TEe T U R A 37

Casa Pat, icilor Bistrita

U~a de lemn la Casa Patricilor Sottile refectorului din Casa Patricilo-

ARHITECTURA

39

~ ·W·

Gasirn de asemenea incercari de datarc simpliste ca aceasla : »Celc mai vechi sunl in genere de piw7..1 de in sau de canepa, brodate cu lana sau cu matase >. Daci! rnatasa era in sec, XVI - XVII un lux exceptional chiar la nobitii feudali si casele domnitoare, ne inchipuim ce rol a putut juca matasa in vechea ornarnentatie populara. Dealtfel din insa$i felul cum sunt asezate breslele in Bucuresti observant ca matasarii sunt cei din urrna ~i ocupa 0 regiune a orasului care nu dateaza mai de demult ca 100-120 de ani.

Dar datarea dupa material nu poale fi de !oc un criteriu ca"i canepa au tesut-o si Sci Iii si 0 [es piwa in ziua de astazi rornanii.

Numai 0 cercetare analities a ornamenlicei si a colorilului vegetal peale da oarecare lamuriri, Si acest lucru autorul nu-l face.

La capitolul covoarelor gasim rationarnente care nu due la nici 0 concluzie: "Chilimurile turcesti au fosl imitate de Sarbi rnai pe 101 leriloriul locuil de ei $i in special in regiunea Piro, tului, si de Bulgari, mai ales in Macedonia si Iransmise mai depaite spre Nordul Dunarei

La 110i nirnic salt aproape nirnie din toale aceste ornamente. Desi technica teserei covoarelor ne a venit din Sud, 1n crearea lor au inler venil elemente care ne sunt cu lolul proprii",

A lnvata tesatoria covoarelor dela un popor care 0 ornarnenta itur'utt. autoue jet fara a imprurnuta Si ornamentatia, este ceva care nu se poate concepe.

Dar ornamentatia noastra cum $i cand s'a format? Cari daca chilimurile oltenesti - cele mai caracteristice, - au o ornamentatre proprie, apoi nu 0 putea irnprumuta nici ucla cusatur i $i broder ii, care avcau aile ornarnentatii si alta technica .. ~i rnci nu se putea naste dintrodata. Ce a facut deci olteanul ell tehnica balcanico-onentala pana a ajuns la 0 ornamentatie [esuta proprie? Caci dad odata ce lechnica imprurnuta $i ornamentele, nu le mai poate elirnina pe urrna. Si oare in covoarele oltenesti technica conleazii? Este ea asa de grea ~i cornplicata ca sa nu

se fi pulut product la U'! popor care avea technica tesatoriei desvolta!a cu asa de mult inainte de epoca crestina 0 Sau in covoarele oltenesti originalilatea 0 Iormeaza ornamentaiia si cotoritur, frunza subt Ioate formele si culorile - frunza verde $i iar verde - care esle asa de caracteristica $; in poezia populara a Olteanului.

Dar 01. Oprescu n'a inuevazut importanta acestor chilimuri si deci nu si-a facut o adunare rnetodica a nraterialului, dir: care sa scoata concluziuni inleresante si plausibile ...

Capitolul ceramicei, fiira sa fie studiul cerami. ei noa stre. este totusi mai bine construit, gratie faptului ca cerarnica veche si preistorica este 0$1 de mull studiata, asa cii a avut un material stiintific mai serios si mai in tins la dispozitie.

Cu pulina sfortare ne-ar fi putut da la acest capitol lucruri ceva III i apropiate de realitate.

Inlr'un cuvant lucrarea D-Iui Oprescu nu corespunde scopului propus,

Dvsa ar fi dar 0 opera utila, dacii ar fi parasit orice veleitate ?tiinlifica $i ar fi dat 0 simpla lucrare artistica, pentru care erau indicat-, atat casa editoare, prin acurateta sa, cat si De sa prin stilul sau admirabil.

Cu ocazia carlei D-Iui Oprescu 1111 ne putern insa opri sa nu s-mnalam necesitatea, cat rnai grabnica a adunarei ace-lui material ca i din loate produsele populate, acesta dispare mai repede $i iremediabil. Poezi i populara musica, folklorul in genere dispar cu mai mare greutate. Industrialismul modern insa face sa dispara sub ochii nostr i arta populara. Sun I sate in care bilranele cunosc rnodul de conlectionare ?i pastreaza inca portul vechiu, iar cele tmere sunt cu totul st'aine $i refractare irnbrat'sarei lui.

Deci inainle de orice, Ministerul Artelor trebue sa organizeze cat mai urge: t, :::,lrangerea meto.iica a acestui mate! ial, chiar daca ar neglija pentru cilia va vre me incurajarea altur rarnuri de acuvitate auistica.

Sp. C.

40

ARHiTECTURA

1\ R H. L N 1\ C H NI. }\ N SOH N

EXPOZITIE DE AQUARELE, DESEMNURI $1 STUDII

In sala Mozart, tanarul nostru eo leg a expus in toamna aeestui an 0 serie de acuarele, desemnuri ~i studii care au inleresat in mod deosebit.

Caracteristiea talentului sau este ca atunci cand isi no' teaza impresiunile din natura, retine din calitatea sa de arbltect, numai echilibrul maselor cea ee-l ajutii sa llU distr~ga pitoreseul subt povara detaliilor arbitecturale. redate eu precizie fatografica, cum se lntarnpla de obk eiu unui arhitecl care intra in domeniul acuarelei.

Cbiar cand preztnta subiecte ingrate prin preeizia liniilor, cum este fabrica ,ClJitila", isbuteste, printr'o dejormatiune volta, sii ne dea ceva pitoresc.

~i este cu atiit mai interesanta aceasta calitate cu ciil atunci cand ne reda proecte de arbitectura, esceleaza prin

precisiune ~i acurateta, dovada cii la baza existii 0 vointa care cornanda tcmperarnentului-

o identijlcare lnsa asa de desaviir~ita eu diferitele faze artist ice prin care trece in mod voit, denotii 0 puternica sensibilitate nervoasii grajie careia realiziirile sale artistice [ac impresia unor emanaliuni involuntare ~i nici decurn [ructul unui talent pe care vointa il poartii prin diferitele procedee de rnanijestare artlstica.

Stapanirea aceasta de sine, ajutatii de 0 dexteritate aerobatica, daca va fi sprijinita ~i pe 0 cultura serioasa ne va putea da in viitor lucrari solide in domeniul arhitectoral, pentru care actual a expozltie a fusl 0 frumaasii prornisiune.

Sp. c.

Fabric. Chitil,

Arh, I. Nachrnansohn

Cafeneaua dill Ba1cic

Arh 1. Nachmansohn

Proprietatea Dvnei Hornstein

Arh. I. Nachmansohn

ARHITECTURA

o LUCRARE NECUNOSCUTA

In Sinaia, pe strada Carol se afta vila Dvlui General Robescu, care piina acurna n'a fost pomen ita printre lucrarile lui M.incu.

Descoperirea aceasta 0 datorarn

D·lui T. T. So colescu, ca re ne-u trimis 0 fotografie de pe care reprodueem cliseul de fala

Din ca se vede adiineul sirnti artistic al [ostului nostru projesor, si puternica sa logica. de care ne [olosim totusi asa de putin.

Omul care stia sa detalieze cu atata talent 0 lu-

DE I. MINCU

Nici 0 sjidare a naturei. nici un turn care sa se lntreaca eu brazii sau eu viirful rnuntilor, diind ceva stinqber in cadrul naturei.

o lucrare linistita, 0 lucrare de lmpacarea omului cu natura la a carei contemplare cbeama asa de staruitor terase larga, care nu este (eva voit decorativ, ci ceva curat orqanit:

o simpltt continuare in plin aer a tncaperiior interioure. peniru san/italea corpuiui §i muliumirea ochiullti.

M.ineu asa privit intotdauna un cerdac asa cum lau privit si strarnosii nostri, 5i C/§a a sj'6tuil ~i pe auii sa-t [uca, N'a conceput un eerdae la care sa ajungi strecuriindu-te printre lemnaria podului.

Cine a [ost dascalul nesjarsitelor ceardace, la parter, la eta], la pod, mai ales la pod, legate OJ'cum cti intcriorul, din orice fel de materiale, ~i mai ales din toate materialcle la acelas irnobil?

Vila Robe sell - Sinaia

cra re, totusi n u 0 [acea de cat acolo unde mediul ineonjuriitor nu contribuia cu nimic la puncrea in valoare a lucrarei

Acolo insa un de natura putea ajuta eu boqatia injinita a [orrnei ~i aspectelor ci colorisliee, nu rna! intrebuinta decal 0 dispozitie [ericita de plan uri, care se topeau in mediu, [orrnand cu el lin tot inseparabil.

Arh I. M1llCl1

sr. c.

41

ARHITECTURA 43

CONCURSUL PENTRU PALATUL PRIMARIEI ORASULUIBUCURESTI

Primiiria Capitalei de mult intentioneaza sa cradcasca un local propriu Dup a daramarea nCasei Orasului" care se ajla o dinioara pe unde sunt I5alele Centrale ~i de ale care: petre ravasite lsi mai a nintesc inca bucurestenii mal in etate pnrnana s'a adapostit in localul ce era situat pe actualul B-d I. C .Brateanu, colt cu B d Carol.

~i acesta deveniud nctncapator a fost daramat cu cattva ani inainte de tnceparca rasboiului mondial, spre a se incepe cladlrea unui nou local dupa planurile D-Iui arhirect Petre 1\.ntonescu.

Nu s'a inceput cladire a nici de data aceasta cum nu s'a tnceput nici mal inainte duos alte dije rite serii de planuri,

Caci trebue sa stirn ca in afara de planurile D-Iui Petre Antonescu, primaria a rnai posedat inca trei proecte: 1\.1 D-lui arhitcct Giulio Magni, astaz: projesor la Roma; al 0 lui arhitcct GI). Sterian dorniciliat la Bacau :;;i al arhitectului Mincu decedat in 1912, al carui proeet esle cunoscut de toata lume a prin reproducerile [acute de Societatea 1\.rl)itectilor Romani.

Din cauza ca prlrnaria capitalei nu a avut nici

o data un serviciu de arhiva istorica. asa de necesara cunoasterei trecutului unui oras, procctele Dvlor Magni ~i Sterian au disparut fara urrna

Spre a intelege ce poate esi dintr'o asemenea arhiva ~i de pe urrna oamenilor pusi s'o conduce, este sufrcicnt sa arnintim ca, Marcel Peete autorul admirabilei brosuri "Formation et Evolution

de Paris" nu este altcineva dedit »Conservatorul bibIiotecei orasului Paris".

Punandu se din nou ~i cu multa staruinta pe tapet cladirea acestui palat. prirnaria a hotarat publ carea unui concurs pentru planuri.

1\.cest concurs cu to ate ca a trecut prin multe peripetti, iar programul sau nu contine a nici 0 asigurare penlru concurenti, totusi a fqst irnbratisat cu caldura fie arhitecti. iar rezultatul moral a tost cat se poate de lmbucurator, qratie opiniei pubIice mai mult decat comisiunei de judecata care a facut ctasijtcarea.

Rezuttatul praclic a [ost nul pentru concuren]l insa nu sl pentru prtmar.e. De unde pana aci nu se intrevedea decat solutia lcqata de Bvd I. C. Bratc anu ceace a ~i produs ncnor o cirea planului de situatie al Universitatei, prin prelunyirea straz ii Edgard Quinet care trebue neaparat sa coda in axa turnului (I) cu acest concurs s'a dovedit ca mai exista ~i alta solutie poate mai nimerita. lata deci avantajul unui concurs public ~i desavantaiul de a ramane avizat la 0 singurii parere, cum sta cazul tnsarclnarilor directe.

Comisiunea Insarcinata cu judecarea proectelor n'a [acut clasijicarea obicinuita ci a alcatuit trei grupe in care a baqat pe aproape toti concurentii.

Dam rnai la vale proectele clasate ~i cateva ncclasate, ai caror autori din cauza aceasta nu i-arn putut indica proectele fiind prezentate anonim.

44

ARHITECTURA

/ ~/

/ I

ARHITECTURA

4.'1

46

A.RHITECTURA

-

....................

,:

I

Planul Parternlui

Clasat I

Arh Cr.stofi Cr rckcz

Planul Etajului

Cia sa! I

Arh. Cristofi Ccrkez

ARHITECTURA

9

CONCURSUL PENTRU BISERICA "MADONA DUDU"

Ejor ia Madona Dudu, din Crarova dorind sa co nstruiasca 0 noua biser ica, a bote rat obtinerea planurilor nccesare pe calea unui concurs public.

Programul de concurs era bine alcatuit. atat in ce priveau detahite tccbnlce cat mai ales din punct da vedere al asiqurarilor ce se dedea concurenlului ce ar fi fost clasificat I

S'au prezenlat saptc concurenti cu toate ca prcdarca concursului cadea in timpul campaniei de lucru

Juriul com pus din delegati ai Eforiei, delcqat ai Minislerului Artelor ~i 3 arhitec]i O-nii: J. Pom pili an, 1. Enescu ~i Gr. Nicolau, au opina ca este cazut unui nou concurs intra if concu rcn]i ale caror proecte Ie dam in paginile ur matoare

Pentru accasta prima proba, de altfel nepre vazuta in programul Eforiei de care program re greliim ca juriul n'a binevoil sa se tie, Ii s'a acor dat concurentilor 0 rccornpensa de cate 25.000 lei

Vedere perspecliva

Arh. I. unrcus

9:!

ARHITECTURA

1 J' 't 'j,',1 'T pwn, II H")I-"Jn~ 'A.

"\\'\IHlll \ I[JP:I i Hl! \.,j.

'W.l"T!!', 1.Illlt;IT !))ill\\.\

,rr.-~) :-~-JjJ

Arh J HllITlL';'

Vedeteprinclpala

Arb. J. 8uf[U~

ARHITECTURA

_- -

~.I_

F.::I\Jd.::l Priucipala

Arh. Const. Canauau

Vcdere rc.spectiva

Arh. Const. Cananau

I I '

':z (

Sc ctiune hori:r()Il!:1\:'i

Arh Cousf Cauautiu

93

ARHITECTURA

Sectiuuc ltoriz cnfala

Ar!-. 1. f), Tr3jal1l'SCII

Vcdcre per:=:prrfid

Arh. I. 0 Tr.rjaucscu

Vedr-rc principHlii

\rh. l. D. Trnjanr scu

95

96

ARHITECTUR A

Scctiunc h()ril(\lll<ll~

Arh. \1. Ikul

ARHITECTURA

97

Vedere ptiucipalf

Arh. St. Becu

Usa tarn plei His. "ManAstlrea" Ramnicu-Sarat

Arh. I. Mill~i!escu

Sectiune lransversald

Arh. St Becu

ERATA

La pagina l4, rAndul 11 din coloana stanqa se va ceti: . XIV" in lac: de XV.

In nola dela pagina 14, randul al 2-I.a se va citi: .porneneste pe vremeav in lor de: porneneste de vremea.

La pagina 16, randut 13 din coloana stanga se va citi : .scml-cerc- in 1oc de: serni-cer.

La pagina 39 randul 32 din coloana stanga se va celi: "odata cu tcchmca- in loc de: odata ce technlca,

L~ pagina 41, randul 13 din coloana din dreapta se va citi; "organic" in lac de: organit.

Idem

21

idem

: .asa a privit" in Joe de: asa privit.

La pagina 42. randul I" din coloana dreapta se va cell: "pante" in loc de: poate

La pagina 43, randul 7 din coloana shinga ~i randul 17 din coloana dreapta se va citi: Bratianu" in 1oc de: Brateanu,

La paginele 54 ~i 55 se va citi: .,Arl). Mircea Popovici" in lac de: 1\rl). Popov ici. La pagina 99, se va ceti: .. Lucrarl ~i Proecte dijerite",

NOTA

1 Dlntr'o eroare de paginalie proectul D-Iui arhitect Balos!n, pentru concursul palatului municipal, s'a tiparlt la "Lucrari ~i proecte diferite" in lac sa se tipar casca la capitolut respectiv.

2. Din" Tabloul membrilor Titulari", dela pagina 4 s'a omis din gre~ala, numele Dvlui arhiteet, N, Enescu sir. Cahul 27



.. PR1NCIPF.LE CAROL" LATINA. ;0