UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZARE – MANAGEMENT ȘI ADMINISTRAȚIE EUROPEANĂ

REFERAT LA DISCIPLINA
LEGISLAȚIE BUGETARĂ EUROPEANĂ

COORDONATOR
Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN

MASTERAND
Irina SAHLEAN, MAE anul I

SUCEAVA 2017
OFICIUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ

2
 Cuprins

1. NOȚIUNE...........................................................................................................................................................4
2. ISTORIC.............................................................................................................................................................4
3. ORGANIZAREA OFICIULUI EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ.................................................5
4. ATRIBUTIILE OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ.........................................................5
5. MODALITĂȚI PRIN CARE POATE FI CONTACTAT OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ
ANTIFRAUDĂ.............................................................................................................................................................6
CONCLUZII................................................................................................................................................................7
Bibliografie....................................................................................................................................................................8

3
 Oficiul European de Luptă Antifraudă

1. Noțiune

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează cazurile de fraudare a

bugetului UE și actele de corupție și de abatere gravă din cadrul instituțiilor europene și
elaborează politica antifraudă. OLAF face parte din Comisia Europeană, dar este independent
din punct de vedere operațional.1
Oficiul European de Luptă Antifraudă are misiunea de a identifica, de a investiga și de a
stopa actele de fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene. Acesta este singurul organism al Uniunii
Europene care îndeplinește atribuțiile enunțate anterior. Oficiul European de Luptă Antifraudă
deși face parte din Comisia Europeană, aflându-se în subordinea comisarului pentru buget și
resurse umane, în îndeplinirea misiunii lui se bucură de independență.
În temeiul regulamentelor privind investigațiile efectuate de OLAF, la 25 mai 1999
Parlamentul, Consiliul și Comisia au semnat un acord interinstituțional privind investigațiile
interne. Acordul stipulează faptul că fiecare instituție trebuie să stabilească norme interne
comune menite să asigure o bună desfășurare a investigațiilor OLAF. O parte dintre aceste
norme, acum incluse în Statutul funcționarilor Uniunii Europene, obligă personalul să coopereze
cu OLAF și prevăd o anumită protecție a membrilor personalului care divulgă informații cu
privire la posibile cazuri de fraudă sau corupție.2

2. Istoric

În anul 1988 a fost înființată „Unitatea de coordonare a luptei antifraudă” (UCLAF), ca

parte a Secretariatului General al Comisiei Europene. UCLAF a colaborat cu serviciile naționale
antifraudă și a asigurat coordonarea și asistența necesară pentru investigarea cazurilor de fraudă
la nivel transnațional. În anul 1993 pe lângă atribuțiile avute, la recomandările Parlamentului
European, UCLAF a primit noi atribuții astfel încât în anul 1995 UCLAF a fost autorizată să
demareze investigații din proprie inițiativă, pe baza informațiilor primite din diverse surse.
În anul 1999 au avut loc unele evenimente care au determinat demisia Comisiei Santer și care au
avut drept rezultat înființarea unui nou organism antifraudă Oficiul European de Luptă
Antifraudă (OLAF), cu atribuții de investigare extinse. În anul 2000 Franz-Hermann Brüner a
devenit primul director-general al OLAF care mai apoi a fost înlocuit în anul 2011 de Giovanni
Kessler.
Anul 2006 a fost primul an în care numărul de investigații desfășurate de OLAF pe cont
propriu a fost egal cu numărul de cazuri în care OLAF a oferit asistență autorităților din statele
membre. A avut loc o amplă restructurare internă a OLAF, cu obiectivul de a pune un mai mare
accent pe activitatea operațională a OLAF, pentru a îmbunătăți comunicarea în cadrul Oficiului
și pentru a consolida gestionarea acestuia. 3
Un pas important pentru OLAF a fost în anul 2010 când acesta a lansat sistemul de notificare a
fraudelor, un nou instrument on-line care le permite cetățenilor să transmită informații cu privire
la eventuale cazuri de corupție și fraudă.
La 1 februarie 2012, au fost introduse schimbări semnificative în ceea ce privește
organizarea OLAF și procedurile de investigare, cu scopul principal de a consolida funcția de
investigare și contribuția OLAF la politicile antifraudă.

1
https://ec.europa.eu/info/departments/european-anti-fraud-office_ro
2
Ionel Bostan, Note de curs, p.3
3
http://ec.europa.eu/anti-fraud/o-nama/history_ro

4
 3. Organizarea Oficiului European de Luptă Antifraudă

Oficiul European de Luptă Antifraudă prezintă următoarea structură organizatorică:

- Directorul general, funcție care este deținută în prezent de Giovanni Kessler;
- Comitetul de Investigaţii şi Operaţiuni (The “Board”) – include reprezentanţi din
direcţiile relevante. Acesta este cel care recomandă directorului general deschiderea sau nu a
unui caz pe baza rapoartelor de evaluare, schimbare tipologie de caz, deschidere/ închidere
procedura de “follow-up” (urmărire);
- Comitetul de Supervizare este compus din experţi externi ce monitorizează funcţia de
investigaţie a OLAF fără a se implica în activitatea operaţională.

4. Atributiile Oficiul European de Luptă Antifraudă

Prin decizia de înființare Comisia stabilește OLAF –ului următoarele atribuții:

- efectuarea de investigații externe de natură administrativă, ca parte a luptei împotriva
fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează în mod negativ interesele
financiare ale Comunității și în scopul combaterii fraudei care implica orice act sau activități ce
contravin dispozițiilor din Comunitate;
- efectuarea de investigații administrative interne, în scopul de a combate frauda,
corupția și orice activitate ilegală care afectează într-un mod negativ interesele financiare ale
Comunității;
- investighează faptele grave legate de desfășurarea activităților profesionale care pot
constitui o încălcare a obligațiilor de către funcționarii superiori și alte categorii de angajați ai
Comunităților și care pot duce la măsuri disciplinare și, atunci când este cazul, la inițierea unei
acțiuni penale sau o incălcare similară a obligațiilor de către membrii instituțiilor, organismelor,
oficiilor sau agențiilor sau a personalului acestora care nu intră sub incidența Statutului
funcționarilor Comunităților Europene și a condițiilor de angajare a altor categorii de funcționari
ai Comunităților;
- efectuarea de misiuni de investigație în alte zone, la solicitarea instituțiilor și
organismelor comunitare;
- contribuția la consolidarea cooperării cu statele membre în domeniul prevenirii fraudei;
- elaborarea de strategii pentru combaterea fraudei (pregătirea inițiativelor legislative și
de reglementare în domeniul de activitate al Oficiului);
- demararea oricărei alte activități operaționale de combatere a fraudei (dezvoltarea
infrastructurii, colectarea și analizarea informațiilor, oferirea de suport tehnic);
- menținerea contactului direct cu autoritățile naționale de aplicare a legii, precum și cu
cele judiciare;
- reprezentarea Comisiei în domeniul prevenirii fraudei.

Oficiul European de Luptă Antifraudă poate investiga aspecte legate de fraudă, corupție
și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, vizând: toate
cheltuielile acesteia, principalele categorii de cheltuieli sunt fondurile structurale, politica
agricolă și fondurile de dezvoltare rurală, cheltuielile directe și ajutorul extern, precum și
anumite tipuri de venituri ale Uniunii, în special taxele vamale. De asemenea poate investiga
suspiciunile de abateri profesionale grave ale personalului și ale membrilor instituțiilor Uniunii
Europene.
Exemple de investigații ale Oficiului în cazuri de fraudă
- utilizarea frauduloasă a fondurilor Uniunii Europene pentru proiecte din domenii
precum ajutoarele externe, agricultura, mediul etc.;
- sustragerea de la plata taxelor vamale sau a altor taxe și impozite de către importatori;

5
 - contrabanda cu țigări desfășurată de grupuri infracționale organizate;
- deturnarea de fonduri externe acordate în vederea unui proiect de construcţii;
- finanțarea unor produse agricole care nu există (sucuri de fructe, copaci care nu au fost
plantaț niciodată etc.).

Exemple de investigații ale Oficiului în cazuri de abatere profesională:

- nereguli în materie de proceduri de licitație;
- conflicte de interese;
- divulgarea de întrebări sau de modele de răspunsuri din testele de selecție (pentru
concursurile de angajare).
Oficiul primește informații privind posibile fraude și abateri din diverse surse. În
majoritatea cazurilor, aceste informații rezultă din controalele efectuate de persoanele
responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene în cadrul instituțiilor europene sau
în statele membre.
Toate sesizările primite fac obiectul unei evaluări inițiale pentru a se stabili dacă se încadrează în
domeniul de competență al Oficiului și dacă îndeplinesc criteriile pentru deschiderea unui caz.
Cazurile deschise se încadrează într-una din următoarele trei categorii:
- investigații interne: investigații administrative în cadrul instituțiilor și organismelor
Uniunii Europene în scopul detectării fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care
afectează interesele financiare ale acesteia, inclusiv a abaterilor grave legate de îndeplinirea
îndatoririlor profesionale;
- investigații externe: investigații administrative în afara instituțiilor și organismelor
Uniunii Europene, în scopul detectării fraudei sau a altor abateri comise de persoane fizice sau
juridice. Cazurile sunt clasificate drept investigații externe dacă OLAF furnizează majoritatea
materialelor aferente;
- cazuri de coordonare: OLAF contribuie la anchetele desfășurate de autoritățile
naționale sau de alte organisme ale Uniunii, prin facilitarea colectării și schimbului de informații
și stabilirea de contacte.

5. Modalități prin care poate fi contactat Oficiul European de Luptă Antifraudă

Acesta poate fi contactat prin următoarele modalități:

- formular on-line de semnalare a fraudelor prin intermediul sistemului de notificare a
fraudelor: https://fns.olaf.europa.eu;
- formular on-line pentru informații generale:
http://ec.europa.eu/anti_fraud/contacts/general enquiries/index_ro.htm;
- formular on-line pentru a solicita o vizită la OLAF:
http://ec.europa.eu/anti_fraud/contacts/request visit/index_en.htm;
- prin telefon;
- prin poștă: OLAF – European Anti-Fraud Office – European Commission –
Rue Joseph II, 30, 1000 Bruxelles, BELGIA

6
 Concluzii

Oficiul European de Luptă Antifraudă este singurul organism care investighează cazurile
de fraudare a bugetului Uniunii Europene, acte de corupţie şi de culpă profesională gravă la
nivelul instituţiilor europene şi elaborează politica antifraudă în numele Comisiei Europene.
Oficiul
În vederea promovării obiectivelor sale Oficiul European de Luptă Antifraudă folosește o
serie de programe și instrumente dintre care amintim:
- programul Hercule este un program dedicat combaterii fraudei, a corupției și a oricăror
alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;
- programul Pericles este un program de schimb, asistență și formare destinat consolidării
protecției bancnotelor și monedelor euro, atât la nivel european cât și la nivel mondial;
- sistemul de informații antifraudă.
România este ţara în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a făcut, în
2014, cele mai multe investigaţii privind utilizarea fondurilor europene, fiind urmată, la mare
distanţă de Ungaria şi Bulgaria, potrivit raportului de activitate al instituţiei.
Oficiul şi-a început activitatea la 1 iunie 1999, data intrării în vigoare a Regulamentului
1073/1999/CE al Parlamentului European şi al Consiliului, şi a Regulamentului Consiliului
(Euratom) 1074/1999 din 25 mai 1999 privind investigaţiile realizate de OLAF. Oficiul a
succedat „Grupul de lucru pentru coordonarea prevenirii fraudei” (UCLAF), care a făcut parte
din Secretariatul General al Comisiei, creat în 1988.

7
 Bibliografie

1. Ionel Bostan, Note de curs.

2. https://ec.europa.eu/info/departments/european-anti-fraud-office_ro
3. http://ec.europa.eu/anti-fraud/o-nama/history_ro
4. https://g uo.ro/referate/drept/oficiul-european-de-lupta-antifrauda-469524
5. http://ec.europa.eu/anti-fraud/home_ro