AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale

ale tinerilor din perspectiva angajării

IMPACTUL FACEBOOK ASUPRA ABILITĂŢILOR SOCIALE

ALE TINERILOR DIN PERSPECTIVA ANGAJĂRII
Irina Maiorescu1, Răzvan Dina 2, Alexandru Doru Pleşea3 şi Alecu Felician4
1)2) 3)4)
Academia de Studii Economice din Bucureşti, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:

Maiorescu, I., Dina, R., Pleşea, A.D. and Felician, A., 2015. The impact of Facebook upon
social skills of young people - a business employment perspective. Amfiteatru Economic,
17(Special No. 9), pp. 906-919

Rezumat
Rețelele sociale pot fi folosite cu succes pentru a promova orice fel de business,
fiind dezvoltate în așa fel încât să permită atât indivizilor cât şi firmelor să interacționeze.
Companiile pot obține informații importante despre utilizatorii rețelelor sociale, care vor
ajuta la o mai buna înțelegere a profilului şi a necesitaților clientului şi în consecința,
creând strategiile de marketing şi de vânzări. Conform ultimelor date, Facebook este cea
mai populară rețea socială, cu cel mai ridicat număr de utilizatori înregistrați din toate
colțurile lumii. Actuala lucrare își propune să determine felul în care utilizatorii de
Facebook - şi mai precis, tinerii studenți ai spațiului economic românesc, care folosesc
această rețea socială, oferă informații importante din punctul de vedere al domeniului de
business. Rezultatele cercetării se bazează pe un studiu făcut în 2014 şi acesta arată că deşi
timpul petrecut pentru socializare online este mai mare decât timpul petrecut pentru discuţii
faţă în faţă cu prietenii, aptitudinile de interacţionare directă cu oamenii necesare tinerilor
ce urmează a se angaja într-un loc de muncă nu par a fi afectate.

Cuvinte-cheie: rețele sociale, Facebook, identitate de profil, afacere

Clasificare JEL: L14, L86, M00

Introducere

Rețele sociale pot fi definite ca site-uri bazate pe o infrastructură web care permite
(1) crearea unui profil public sau semipublic într-un sistem guvernat de anumite reguli, (2)
să creeze o lista de utilizatori cu care doresc să fie în contact şi (3) să vadă şi să deruleze
prin lista de contacte cu scopul de a stabili alte noi contacte. Tipul şi natura acestor contacte
poate varia de la site la site. (Boyd, 2007)

 Autor de contact, Irina Maiorescu - irina.maiorescu@com.ase.ro

906 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Folosind rețele sociale, oamenii își creează propriile comunități prin intermediul
cărora pot dezbate teme comune, pot împărtăși opiniile despre locurile vizitate, despre
piesele de teatru sau filmele văzute sau pot discuta pur si simplu despre produsele văzute
sau cumpărate (Mangolg şi Faulds, 2009). Există rețele organizate în jurul unor
idei/interese comune sau comunități profesionale.
În discuțiile acestor comunități există o mare cantitate de informații care poate fi
extrem de valoroasă pentru mediul de afaceri. Acesta este motivul pentru care organizațiile
de business nu pot pierde o asemenea oportunitate.
Nu doar posibilitatea de a interacționa cu persoane necunoscute face ca site-urile
de socializare să fie unice, ci mai degrabă faptul că permit utilizatorilor să-și împărtășească
cunoștințele şi experiențele lor, influențând alți indivizi. Acest fapt poate conduce la crearea
unor legături între persoane, nefiind posibile altfel, dar cel mai adesea acesta nu este scopul
principal al acestor rețele, aşa că astfel de întâlniri pot fi adesea văzute ca "legături latente"
(Haythornthwaite, 2005) între persoane care au şi o conexiune offline.
Conform legii lui Metcale (Chalasani, 2008), cu cât numarul de noduri într-o reţea
este mai mare, cu atât mai puternic este impactul în rețea. Prezenţa unei organizații de
business într-o rețea socială îi deschide accesul acesteia spre un număr mare de potențiali
clienți, clienți care interacționează unul cu celălalt şi își influențează părerile unii altora
(Munar și Jacobsen, 2014).
Companiile își pot deschide propriile afaceri dacă următoarele acţiuni:
 se folosesc de avantajul existenţei informaților din cadrul rețelei sociale
 încearcă să prezinte noi produse sau servicii comunităților create în jurul clienților
loiali
 fac clienții să discute şi astfel află ce cred aceștia despre produsele şi serviciile deja
existente
 crescând numărul de clienți loiali
 câștigând noi clienți
Astfel, pentru organizațiile de business a devenit o necesitate să fie prezenți pe
reţelele importante, să se deschidă spre public, deci să existe online. Totuși, prezenţa pe mai
multe rețele conduce către un efect de diluare a unor astfel de campanii. În același timp,
dacă o organizație nu există pe o rețea socială şi un grup de consumatori începe o campanie
de denigrare împotriva lor, reacția întârziata a companiei poate avea consecințe
devastatoare asupra imaginii acesteia. O astfel de decizie este greu de luat, organizațiile
trebuie să se axeze pe acele rețele care aduc cea mai bună expunere, fiind cât mai activi
posibil, dar in același timp trebuie să-şi pastreze prezenţa pe cât mai multe rețele pentru a
obține o cât mai bună expunere.
Pentru toți acesti jucători, media socială oferă instrumentele necesare cu care își
poată atinge scopul şi își pot îmbunătăți activitatea. În timp ce economia încerca să-și
revină din criză, platformele de media socială, în special rețelele sociale, creșteau
exponențial. Spre exemplu, în timp ce economia mondială la începutul anului 2009 era la
cel mai scăzut nivel de la al-II-lea Război Mondial, Facebook a atins 100 de milioane de
utilizatori în aceiași perioada (Stone, 2009)

1. Folosirea Facebook pentru afaceri

Facebook este cea mai mare rețea socială, a început ca o rețea socială pentru
studenții de la Harvard, dar a evoluat rapid ca o rețea globală (Cassidy, 2006). Folosind

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 907

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

Facebook, pot fi create pagini proprii pentru afaceri făcând posibilă publicitatea produselor
și un acces mai ușor la clienți. Prin aceste profile, organizațiile devin mai "umane", ei
abordează clienții creând un mediu familiar, oferind impresia că discută cu un prieten şi nu
cu un director de multinațională. Crearea unui profil pe Facebook permite organizaților să
fie deschise pentru orice potențial consumator, să facă publicitate produselor şi persoanelor
din spatele produselor, celor care le-au creat, dezvoltat şi le-au adus pe piață.
Pentru organizațiile care urmăresc să aibă o legătura mai strânsă cu clienții lor,
această schimbare înseamnă că există o cale prin care să asculte şi să înţeleagă ceea ce se
spune despre firmă și produsele sale, să începi o conversație şi să dezvolți o relație virtuală
strânsă cu clientul. Totuși, pentru cei care doresc să controleze mesajul transmis, această
schimbare înseamnă regândirea întregii strategii de comunicare. (Kelsey, 2010)
Rețeaua Facebook include două tipuri de comunicare, private şi publice.
Comunicările private pot fi generate prin folosirea unor grupuri, pe când cele publice pot fi
făcute prin pagini proprii. Grupurile pot fi utile dacă o organizație vrea sa creeze o
comunitate internă de angajați, sau când o organizație încearcă să crească nivelul de
confidențialitate dintre consumatori, permițându-le acestora să formeze un grup cu scopul
de a le da impresia ca pot accesa informații de calitate. De obicei, numai o parte din
informațiile care sunt prezentate pe grup pot fi publice. De aceea setările Facebook permit
trei feluri de grupuri: deschise (acces deschis), închise (poți accesa grupul doar daca
primești aprobarea administratorului) si secret (doar prin invitație, iar discuţiile din cadrul
acestui tip de grup nu permit nicio posibilitate de căutare).
Astfel, prin comunitățile formate cu scopul de a perfecționa oferta, firmele pot:
 tatona piața
 descoperi nevoile consumatorilor
 afla defectele produselor
 determina plângerile clienților
 să afle ce pregătesc competitorii.
Pentru organizațiile de business, este recomandat să se creeze pagini publice,
pentru ca toata lumea să le poată vedea, să poată fi ușor de accesat la o singură căutare şi să
poată fi integrate cu alte aplicații şi platforme online.
Crearea unei pagini a organizației este total diferită de crearea unei pagini de profil
al unui utilizator obișnuit. Pentru pagini personale, Facebook permite utilizatorilor să creeze
profiluri, dar pentru organizații şi artiști este permisa numai crearea de pagini numite "Fan
Page" şi trebuie asociate cu cel puțin 5000 de conturi. Astfel de pagini sunt împărțite in trei
categorii:
 pagini pentru afaceri locale
 pagini pentru branduri/produse
 pagini pentru artiști/persoane publice
Când o organizație vrea sa creeze o pagină de Facebook, este recomandat să
creeze o asemenea comunitate datorită unui număr de avantaje, inclusiv (Sweeney şi
Randall, 2011):
 lansare studii de piață
 generarea de trafic pentru paginile web
 ajută la crearea unei imagini pozitive a organizației
 promovrea de evenimente care au legătură cu organizaţia
 vânzări mai mari
 lansarea de diferite campanii de promovare

908 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Conform unui studiu a lui O'Neil (2011), mai mult de jumătate dintre utilizatori
sunt fani ai două până la cinci companii. Cum consumatorii iau deciziile de cumpărare pe
baza emoțiilor, un astfel de comportament poate fi cu succes exploatat de mediul online, în
special prin rețelele sociale. Mai mult decât crearea propriilor pagini, companiile trebuie să
aibă de asemenea o atitudine proactivă, investigând comportamentul potențialilor clienți
(Asur şi Huberman, 2010), bazându-se pe informații specifice profilului. Un dezavantaj în
căutarea de posibili parteneri sau clienți poate fi faptul ca informațiile, activitățile şi
comportamentul utilizatorilor nu sunt întotdeauna accesibile publicului; de asemenea, nu
există nicio garanție că informațiile înregistrate de utilizatori atunci când creează contul
sunt reale sau nu. Astfel de informații false pot influența rezultatele studiului pieței online
efectuate de companie.

2. Determinarea comportamentului social în mediul online

Informaţia a devenit o resursă valoroasă pentru orice organizaţie de business care

vrea să se dezvolte. Modalitatea prin care aceasta este obţinută, rapiditatea cu care se
obţine, face ca organizaţia să devină competitivă sau nu. Avantajul mediei sociale este acela
că audiența este vie, că se pot obţine răspunsuri rapide în urma oricărui mesaj transmis,
astfel încât organizaţiile de business pot mult mai rapid să-şi adapteze activitatea în funcţie
de feedback-ul primit. În acelaşi timp datele despre comportamentul, nevoile şi obiceiurile
angajaţilor sunt mult mai relevante şi mai uşor de obținut, astfel încât politica de resurse
umane poate fi adaptată mult mai rapid şi mai uşor nevoilor organizaţiei.
Pentru organizaţii, şi pentru reușita acțiunilor inițiate de către acestea este nevoie
ca audienţa căreia se adresează să fie bine țintită. Audienţa căreia i se adresează o
organizaţie prin mesajele transmise poate fi internă (angajații propri şi acționarii) sau
externă (consumatori, investitori, clienţi, distribuitori, furnizori).
În funcţie de audienţa căreia i se adresează, forma, conținutul şi mediul prin care
sunt transmise mesajele diferă destul de mult. În acelaşi timp, mesajele sunt adaptate
ţinându-se cont şi de scopul pentru care sunt transmise. Dacă organizaţia are nevoie să
angajeze personal calificat poate lansa un anunţ de angajare, dar în urma acestuia va obţine
CV-urile potenţialilor angajaţi din care vor putea afla doar trecutul lor profesional, dar nu şi
modul în care s-au comportat la locul de muncă, cum au interacţionat cu ceilalţi angajaţi,
sau cum se comportă în afara orelor de program. Pentru ca să afle astfel de informaţii este
de ajuns să facă o căutare pe Google cu numele canditatului şi să obţină profilul acestuia
existent pe reţelele sociale. Unele companii cer viitorilor angajaţi, în timpul interviului de
angajare, să-şi deschidă contul de Facebook şi să le prezinte activitatea pe care au
desfășurat-o acolo. Astfel, din punctul de vedere al angajatorului, comportamentul social al
potențialilor angajați poate fi mai uşor de identificat prin accesarea profilului public sau
privat al acestuia.
Pentru identificarea corectă a comportamentul social al potențialilor angajați este
nevoie să se urmărească următoarele aspecte :

 Comportamentul demonstrat, prezentat, determinat, verificat, observat

 Comportamentul autodeclarat
 Atitudini, valori, percepții
 Nevoi şi preferințe

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 909

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

 Date demografice
 Apartenență socială, profesională şi organizațională
 Stabilirea unor prototipuri comportamentale
Comportamentul demonstrat, prezentat, determinat, verificat, observat
Cele mai evidente aspecte care definesc comportamentul unui individ sunt cele
care se identifică prin observare directă. Pentru a determina modul în care comportă în
mediul virtual observarea se poate face prin vizualizarea postărilor pe care acestea le-a
făcut în contul de pe reţelele sociale şi a contactelor pe care le are. Astfel se pot compara
informaţiile din conturile de pe reţelele profesionale, de exemplu LinkedIn, cu cele de pe
reţelele private, cum ar fi Facebook. Pe baza informaţiilor existente în aceste conturi
angajatorul poate determina dacă persoana respectivă este una introvertită sau exuberantă,
dacă este sociabilă sau nu, dacă ideile pe care le exprimă în conversaţiile purtate sunt
compatibile cu politicile organizaţiei sau dacă activităţile anterioare ale canditatului pot
influenţa negativ activitatea organizaţiei. De asemenea prin analiza postărilor se pot
determina abilităţile de comunicare ale candidatului precum şi modul în care relaționează
cu cei din jur.
Comportamentul autodeclarat
Pentru determinarea comportamentului autodeclarat, angajatorul va putea stabili
un profil de comportament al candidatului în funcţie de activitatea acestuia pe reţelele
sociale pentru ca apoi să-l compare cu răspunsurile pe care acesta le va da pe parcursul
interviului de angajare. Astfel, în urma interviului, se poate observa dacă o persoană are
abilitaţi de relaţionare cu cei din jur atât în mediul online cât şi in cel offline, sau doar într-
unul dintre acestea.
Atitudini, valori, percepții
Fiecare organizaţie are un set de principii şi valori pe care îşi construieşte modul în
care îşi desfăşoară activitatea, dar şi imaginea. Valorile depind de nivelul de educație, de
cultura din care provine cineva, de mediul în care trăiesc, în schimb percepţiile pot fi atât
subiective, cât şi obiective. Acestea depind de o experiență anterioară sau de o
particularitate a unui fenomen ori experiență. În urma analizei postărilor de pe Facebook,
angajatorul poate să afle dacă un potenţial angajat este compatibil cu modul în care
organizaţia îşi desfăşoară activitatea.
Nevoi şi preferințe
Nevoile pot fi consecința directă a mediului în care trăiește un individ, a clasei sale
sociale, dar preferințele țin mai mult de eul interior, sau de influența unor factori exteriori
precum părerea familiei, a prietenilor sau chiar a publicității. Pentru realizarea unui profil
comportamental corect un angajator are nevoie să identifice şi nevoile şi preferinţele unui
individ. Dacă se analizează cu atenţie activitatea acestuia de pe reţelele sociale se poate
observa dacă acesta poate fi uşor influenţat de cei din jur, dacă preferinţele sale se schimbă
des sau sunt relativ constante, ce nevoi sociale şi materiale are respectiva persoană.
Date demografice
Abilităţile unui individ ţin în primul rând de calităţile sale native, însă acestea pot
fi influenţate şi de mediul din care provin, de nivelul şi tipul de educație pe care îl are. De
asemenea, zonele geografice şi mediul cultural ale persoanelor cu care au interacţionat pot
permite dobândirea de noi abilităţi. Interacţiunea poate să fie atât virtuală, prin contactele
online pe care le are cu prietenii de pe reţelele sociale, cât şi fizică, prin influenţa mediului
cultural al zonelor geografice în care a călătorit.
Apartenență socială, profesională şi organizațională

910 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Profilul social al unui individ poate fi realizat în special pe baza contactelor sociale
pe care le-a avut de-a lungul vieţii sale. Dacă mediul din care provine poate influenţa într-o
anumită măsură abilităţile sociale ale unui individ, acestea putând fi modelate prin educaţie,
mediul profesional şi organizaţional cu care acesta a intrat în contact are un impact major
asupra modului în care se poate achita de sarcinile pe care le va primi. În cazul în care
persoana a lucrat în cadrul unei organizaţii de business care este recunoscută ca fiind una ce
respectă nişte valori organizaţionale clare, atunci se poate considera că şi viitorul angajat
are astfel de principii. De asemenea, dacă în grupul de prieteni ai acestuia se află persoane
care au o anumită influenţă în domeniul de activitate în care este implicat, atunci acest lucru
poate indica că şi acesta este o persoană serioasă, acceptată de cei din mediul în care
lucrează.
Stabilirea unor prototipuri comportamentale
În mediul online au fost identificate cinci tipuri de comportamente sociale
(Sweeney și Randall, 2011) referitoare la modul în care indivizii relaționează între ei.
Acestea sunt :
• Activ
• Comentator
• Viral
• Pasiv
• Indiferent
Cei care au un comportament „activ” sunt cei care lansează noi teme de discuţii
sau dezbateri noi, ceea ce demonstrează că au iniţiativă, că se implică şi sunt inovativi. În
același timp, cei care demonstrează constant o astfel de conduită denotă un caracter de
lider, o persoană care vrea să conducă. O altă caracteristică a celor cu un astfel de
comportament poate fi cea de persoană dornică de cunoaştere, care vrea să afle lucruri noi.
Persoanele cu un comportament de „comentator” sunt cele care demonstrează că
sunt interesate de tema de discuţie, dar nu într-atât încât să deschidă noi teme de discuţii.
Cei cu un astfel de comportament se împart în două categorii, cei care cunosc subiectul în
discuţie şi cei care doar vor să pară cunoscători, dar nu sunt foarte stăpâni pe subiect. Cei
din a doua categorie nu pot fi considerați ca fiind nişte candidați de luat în seamă la
angajare. În schimb cei din prima categorie pot fi nişte persoane serioase, implicate, care
aprofundează temele de care sunt interesați.
Comportamentul „viral” este asociat celor care doar transmit informaţia, li se pare
interesantă, dar nu depun niciun fel de efort să caute informaţii noi, iau totul aşa cum le este
livrat. Cei cu un astfel de comportament pot fi considerați utili unei organizații atunci când
este nevoie să stabilească noi relații, sau să le păstreze pe cele existente. În acelaşi timp
aceştia pot să ocupe funcţii de execuţie, în care nu este nevoie de iniţiativă.
„Pasivii” sunt cei care primesc o informaţie, o accesează, dar nu o distribuie şi
altora. Astfel de persoane pot avea un caracter introvertit sau egoist. Cei introvertiți sunt
persoane care preferă să lucreze şi să îşi ducă la bun sfârșit ceea ce au de făcut singure.
Celălalt tip de comportament, cel egoist, se regăseşte la persoanele care au o informație, dar
nu vor să o ofere şi altora. Astfel, putem considera că persoanele cu un comportament pasiv
nu pot lucra uşor în echipă, nu pot fi integrate cu ușurință într-un colectiv, deoarece este
posibil să nu fie acceptate de ceilalţi membrii ai echipei sau să nu se adapteze uşor în grupul
respectiv.
Ultima categorie este cea a persoanelor cu un comportament „indiferent”. Acestea
sunt persoane care nu se implică în niciun fel în activităţile sociale desfășurate online. Cei
care se comportă astfel putem considera că ori nu stăpânesc foarte bine tehnologia

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 911

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

informației, ori că nu doresc să se implice în activităţile curente online. În ambele cazuri

astfel de persoane pot fi considerate, în anumite situaţii, ca angajaţi nepotriviţi. În cazul în
care nu stăpânesc tehnologia ei au un handicap enorm față de ceilalți ori, în cealaltă situaţie,
că au o atitudine de indolență.
Utilizarea mediului online de către tineri din ce în ce mai mult, în special a
reţelelor sociale precum Facebook, poate fi privită ca un avantaj, deoarece poate dezvolta
abilităţile de comunicare ale acestora. Deşi media socială oferă multe căi utile pentru a
comunica şi învăţa, studiul realizat de către Uhls et al. (2014) arată că la copii, abilitățile de
citire ale emoției umane se diminuează atunci când interacțiunea față-în-față este înlocuită
de comunicare mediată tehnologic. Acelaşi studiu arată că, dacă o perioadă de câteva zile
nu mai au acces la niciun dispozitiv mobil, comunicarea directă dintre aceștia se
îmbunătățește. În cazul tinerilor, care au o putere mai mare de a se controla, putem spune că
efectele negative se vor diminua.
Un alt studiu realizat asupra unor tineri americani a pornit de la ipoteza că
„asemenea unei săbii cu două tăișuri, activitățile Facebook suprimă efectul pozitiv al
extrovertirii al unui utilizator cu aptitudini sociale empatice, dar reduce efectul negativ al
efectelor de tip nevrotic.” Unul din rezultatele acestui studiu este acela că doar „prin
utilizarea intensă a Facebook-ului pot apărea efecte negative, atât utilizatorii extrovertiți cât
și cei nevrotici îşi înlocuiesc legăturile sociale reale cu cele online”. (Chan, 2014)
Totuşi, un articol publicat în cotidianul Huffington Post de către Carolyn Gregoire
relatează că „studenţii de acum câteva decenii se simţeau mai singuri şi mai izolaţi decât cei
de acum şi că generaţiile actuale nu au aceste sentimente din cauză că sunt mai
individualişti şi nu au aceeaşi încredere în relaţiile interpersonale.” (Davis, T., 2015)
În urma tuturor acestor cercetări putem spune că pentru tineri utilizarea reţelelor sociale
permite dezvoltarea abilităţilor de a utiliza dispozitivele mobile, de a le fi din ce în ce mai
uşor să folosească tehnica de calcul pentru a comunica între ei şi pentru a se informa. În
acelaşi timp, există riscul ca această tehnologie să îi determine pe tineri să devină mai
introvertiţi şi să îşi diminueze capacităţile de interacţiune şi relaţionare cu mediul social real
– capacităţi necesare angajării lor în diferitele sectoare ale mediului de afaceri.

3. Cercetare. Metodologie, obiective si rezultate

Scopul principal al cercetării a fost de a afla dacă şi cum este folosit Facebook-ul
de către studenți aparținând învăţământul economic românesc, din punctul de vedere al
companiilor care caută informații prin intermediul rețelelor sociale despre posibilii
consumatori sau parteneri de afaceri.
Luând în considerare faptul că persoanele tinere sunt cele mai active în media
socială (Lenhart et al, 2010) şi de asemenea faptul că grupul țintă este format din tineri
studenți care folosesc internetul și Facebook sau altă rețea socială, am considerat că cel mai
adecvat mod de a distribui chestionarele este mediul online. Astfel, chestionarul online a
fost distribuit în 2014 și a fost completat de către un număr de 277 respondenți, tineri
studenți ai Academiei de Studii Economice.
Datele au fost centralizate şi analizate cu software-ul Minitab şi Microsoft Excel.
Ținând cont de numărul de 277 de respondenți la un nivel de încredere de 95%, rezultă o
marjă de eroare de 6%.
Rezultatele prezentate în această lucrare sunt parte ale unei cercetări mai extinse și
oferă interpretări doar pentru obiectivele relevante pentru business precum:

912 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE

 identificarea gradului de utilizare a Facebook în eşantionul selectat

 compararea nivelului de interacţiune socială online cu cea faţă în faţă
 verificarea existenţei unei legături între intensitatea socializării online şi preferinţa
pentru anumite posturi din mediul de afaceri.
Din numărul total de respondenți, 12 (4,3%) s-au declarat neutilizatori,
argumentând că Facebook-ul consuma prea mult timp şi pentru scopul de a socializa preferă
discuțiile şi întâlnirile cu prietenii față în față. Restul, 265 (95,7%) au declarat că folosesc
Facebook-ul din diferite motive. Prin investigarea motivelor pentru care utilizează
Facebook-ul am aflat ca cel mai important este să discute cu prietenii şi să obțină
informații. Un respondent a putut alege unul sau mai multe motive pentru accesul şi
utilizarea sa pe această rețea socială, situația fiind prezentată în Figura nr.1.

Figura nr. 1: Motive pentru utilizarea Facebook

Mai departe, s-a dorit să se afle dacă utilizatorii fac vizibile informațiile de pe
profilul lor prietenilor, cunoștințelor prietenilor sau tuturor. Din punctul de vedere al unei
afaceri, care are ca scop prospectarea activităților de pe Facebook, în vederea descoperirii
de noi contacte de afaceri sau de noi clienți, este important să găsească cât mai mulți
utilizatori cu profilul si activitățile vizibile pentru toţi. De aceea, am analizat răspunsurile
din punctul de vedere al folosirii Facebook-ului şi pentru afaceri şi/sau pentru a beneficia
de oferte promoționale sau nu.
După cum se poate observa în Figura nr. 2, aproape toți respondenții (aproximativ
96%) accesează Facebook zilnic, și mai mult de două treimi susțin că petrec mai mult de
două ore folosind această rețea socială. Se poate observa că, în timp ce distribuția frecvenței
de utilizare a Facebook este asimetric înclinată spre dreapta, distribuția răspunsurilor
referitoare la frecvența întâlnirilor cu prietenii este destul de asimetrică către stânga. Cu

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 913

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

toate acestea, atunci când le-a fost cerut să evalueze timpul petrecut cu prietenii față în față,
în comparație cu timpul petrecut cu prietenii de pe Facebook, observăm că respondenții nu
cunosc măsura timpului petrecut pe rețeaua sociala, coeficientul Spearman calculat fiind de
0.361, p-value <0.001.

Figura nr. 2: Frecvenţa cu care respondenţii accesează Facebook şi timpul petrecut cu

prietenii în mediul offline

De asemenea, a rezultat că timpul petrecut cu prietenii de pe Facebook este foarte

slab și negativ corelat cu timpul pe care respondenții îl petrec față în față cu prietenii lor,
coeficientul Spearman având valoarea de -0.144 la un p de 0.019. Prin urmare, nu putem
considera că timpul petrecut pe Facebook reduce timpul și frecvența întâlnirilor față în față
cu prietenii. Cu toate acestea, se poate afirma că, în general, timpul utilizat pentru
interacțiunea față în față este mai mic decât timpul utilizat pentru interacțiunea on-line.
După cum se poate observă în Figura nr. 3, în ciuda faptului că studenții dedică în
general mai mult timp pentru a interacționa cu prietenii pe Facebook decât pentru întâlnirile
față în față, 83,4% dintre respondenți au afirmat că ar prefera un loc de muncă care implică
interacțiunea umană directă. Coeficientul Pearson Chi-square a fost calculat comparând
preferința respondenților pentru un loc de muncă care implică interacțiunea umană în
măsură mai mare sau mai mică și comportamentul lor în ceea ce privește socializarea față în
față cu prietenii.

914 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE

Figura nr. 3: Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul locului de muncă

Din cauza numărului mare de intervale utilizate pentru încadrarea răspunsurilor,

valoarea aşteptată a elementelor numărate a fost mai mică de 5, prin urmare valoare
coeficientului ar fi putut fi pusă la îndoială. Astfel, categoriile corespunzătoare frecvenţelor
de utilizare au fost reunite, după cum urmează (tabel nr. 1):
 Întâlniri frecvente față în față cu prietenii: mai puțin de 1 oră / zi, 1-2 ore / zi, 2-4 h /
zi, mai mult de 4 ore / zi
 Întâlniri cu frecvență medie față în față cu prietenii: o dată la fiecare 2-3 zile
 Întâlniri rare față în față cu prietenii: o dată într-o săptămână, o dată la 2-3
săptămâni.

Tabel nr. 1: Chi-Square Cross-tabulation între frecvenţa întâlnirilor faţă în faţă

cu prietenii şi locul de muncă preferat
Rareori Mediu Frecvent Total
Un loc de muncă 16 16 14 46
care implică mai 19.26 17.10 19.26
mult lucrul pe
calculator decât
lucrul cu publicul
Un loc de muncă 42 87
care implică mai 48.37 85.90 102 231
mult lucrul cu 96.74
publicul
Total 58 103 116 277

Ca urmare, coeficientul Pearson Chi-Square obținut este 6.859, pentru 2 grade de

libertate și o valoare p de 0,032 <0,05. Acest lucru indică o asociere între cele două
variabile.
Cu toate acestea, atunci când s-a cerut clasificarea celor șase locuri de muncă
indicate - presupunând că toate oferă același salariu, rezultatele nu indică o asociere cu
preferința lor declarată pentru interacțiunea umană. Cele șase posturi au fost alese astfel
încât trei dintre ele necesită interacțiune umană intensivă (instructor, responsabil vânzări,
ofițer recepție) celelalte trei presupunând mai puțină interacțiune umană prin utilizarea
calculatorului (marketing / analist financiar, contabil, dezvoltator de produs).

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 915

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

Coeficienții de corelație Spearman între timpul pe care respondenții îl petrec pe

Facebook și clasificarea diferitelor locuri de muncă sunt prezentaţi în tabelul nr. 2 de mai jos.

Tabel nr. 2. Corelaţia Spearman între valoarea locului de muncă

şi timpul petrecut pe Facebook
Locul de muncă Coeficientul de corelaţie Spearman p-value
Instructor 0.029 0.635
Marketing/Analist financiar 0.028 0.647
Ofiţer recepţie 0.072 0.240
Contabil -0.018 0.776
Agent comercial -0.049 0.428
Dezvoltator de produs -0.057 0.356

După cum se observă, nici unul dintre coeficienți nu indică o posibilă formă de
corelare. Nici Pearson Chi-square nu indică nicio asociere între variabilele menționate mai
sus. Cu toate acestea, în ciuda faptului că nu există o legătură vizibilă între comportamentul
respondenților de accesare a Facebook și preferința lor pentru interacțiune socială la locul
de muncă, testul medianei pentru ierarhiile locurilor de muncă indică unele diferențe, în
sensul că majoritatea răspunsurilor sunt grupate peste sau sub medie - 3. Clasamentul
variază de la 1 (cea mai mică preferință) până la 6 (cea mai mare preferință), iar mediana
pentru fiecare loc de muncă poate fi vizualizată în tabelul nr. 3.

Tabel nr. 3: Testul de semnificaţie pentru determinarea medianei locurilor de muncă

Sign Test for Median: Analist financiar/marketing

Sign test of median = 5.000 versus > 5.000

N Below Equal Above P Median

Analist financiar/marketing_1 277 110 3 164 0.0007 6.000
Sign Test for Median: Trainer/Coach_1

Sign test of median = 3.000 versus > 3.000

N Below Equal Above P Median

Trainer/Coach_1 277 79 3 195 0.0000 4.000
Sign Test for Median: Front Desk Officer

Sign test of median = 3.000 versus > 3.000

N Below Equal Above P Median

Front Desk Officer 277 111 48 118 0.3459 3.000
Sign Test for Median: Contabil

Sign test of median = 3.000 versus > 3.000

N Below Equal Above P Median

Contabil 277 160 36 81 1.0000 2.000

916 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE

Sign Test for Median: Consilier vanzari

Sign test of median = 3.000 versus > 3.000

N Below Equal Above P Median

Consilier vanzari 277 76 44 157 0.0000 4.000
Sign Test for Median: Dezvoltator de produs

Sign test of median = 3.000 versus > 3.000

N Below Equal Above P Median

Product Developer 277 96 67 114 0.1204 3.000

Din analiza celor de mai sus, se poate observa faptul că mediana maximă aparține
poziției Marketing / Analist financiar, distribuția răspunsurilor fiind deplasată spre nivelul
superior al clasamentului, urmată de trainer și coach (mediană 4) și responsabil vânzări
(mediană 4). Pozițiile de ofițer de recepție și dezvoltator de produse par să aibă o distribuție
normală a clasamentului (cu o mediană de 3), în timp ce poziția de contabil apare în zona
inferioară a preferințelor respondenților. O explicaţie posibilă ar fi aceea că studenţii
chestionaţi aparţin Facultăţii de Business şi Turism care îi pregăteşte cu precădere în
anumite zone ale economiei, altele decât cele ale Facultăţii de Contabilitate, spre exemplu.
Totuşi, aceasta este doar o ipoteză care necesită investigaţii şi cercetări viitoare pentru
verificare.

Concluzii

Indiferent de vârsta sau ocupație, tehnologia a devenit foarte importantă în viețile

oamenilor. Media socială a doborât orice bariere şi a permis un schimb mai ușor de
informații și aspecte culturale. Organizații din toată lumea au realizat că astăzi nu mai este
suficientă crearea unui site web unde produsele şi serviciile sunt prezentate şi unde clienții
pot vedea detaliile şi pot decide dacă să cumpere sau nu. Acum consumatorii au devenit
mult mai implicați şi conectați între ei, părerile lor fiind din ce în ce mai importante pentru
ceilalți. Daca companiile vor să se apropie de clienții lor, ele trebuie să fie foarte active pe
rețelele sociale. Totuși, prezenţa lor nu este suficientă dacă comunicarea nu se bazează pe
un studiu al profilului potențialilor clienți şi al comportamentului lor pe aceste rețele.
Pentru ca Facebook este astăzi cea mai populară rețea socială, cercetările noastre s-au axat
pe determinarea comportamentului tinerilor studenți în cadrul acestei rețele, din punctul de
vedere al mediului de afaceri.
Cercetarea a arătat că cei mai mulți tineri studenți din cadrul Academiei de Studii
Economice din Romania folosesc Facebook-ul. Din punctul de vedere al comportamentului
lor social, aceștia utilizează atât mediul online, cât şi mediul real unde interacţionează direct
cu prietenii. Analiza rezultatelor cercetării indică însă faptul că studenţii petrec în general
mai mult timp pentru socializare în mediul online, decât faţă în faţă cu prietenii, însă nu se
poate confirma o corelaţie între aceste variabile, în sensul că petrecerea unui timp mai mare
pe Facebook cu prietenii nu presupune implicit socializare faţă în faţă mai redusă ca durată.
Întrucât scopul acestei lucrări a fost acela de a verifica dacă utilizarea intensivă a Facebook-
ului afectează capacităţile de socializare faţă în faţă ale tinerilor studenţi – viitori angajaţi în

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 917

AE Impactul Facebook asupra abilităţilor sociale
ale tinerilor din perspectiva angajării

mediul business, aceste capacităţi au fost testate prin ierarhizarea preferinţelor pentru locuri
de muncă ce presupun un contact direct mai prelungit sau mai redus ca timp cu oamenii.
Rezultatele cercetării indică faptul că există o asociere între răspunsurile
respondenților legate de preferința pentru un loc de muncă ce presupune interacțiune cu
oamenii și timpul de socializare pe Facebook. Totuși, acestă asociere nu reiese şi din
analiza ierarhiilor individuale pentru cele șase locuri de muncă propuse: Trainer, Analist
financiar/marketing, Front desk officer, Contabil, Responsabil vânzări, Product developer.
Deși jumătate dintre aceste poziții necesită un contact direct prelungit cu oamenii, iar
cealaltă jumătate o socializare redusă față în față cu oamenii, nu s-au identificat legături
clare între nivelul ridicat de socializare online și preferința pentru un loc de muncă cu un
contact direct cu oamenii mai redus. Totuși, în urma ierarhizărilor s-au identificat preferințe
pentru anumite poziții precum, Analist financiar/marketing, trainer și responsabil vânzări.
Contabilitatea pare a fi cea mai puțin preferată, însă aceste rezultate ar putea fi explicate
prin apartenența studenților la Facultatea de Business și Turism care îi pregătește pentru
anumite zone ale economiei.
Concluziile cercetării indică faptul că preferința pentru acele locuri de muncă ce
necesită aptitudini de socializare față în față cu oamenii nu este legată de intensitatea
utilizării Facebook-ului. Totuși, această situație ar putea fi justificată și prin faptul că toți
respondenții, pe lângă socializare online, au și întâlniri față în față cu prietenii. În opinia
noastră, atâta vreme cât tinerii studenți au o viață socială reală, cu întâlniri față în față cu
oamenii, pe lângă interacțiunea online de pe Facebook, capacitățile de socializare ale
viitorilor angajați în mediul business nu sunt afectate de digitalizare.
Rezultatele şi concluziile cercetărilor trebuie considerate relevante pentru
populația de tineri studenți români ai Academiei de Studii Economice – Facultatea de
Business şi Turism, caracterizată de un mediu cultural şi educațional uniform. Extinderea
ipotezelor cercetării asupra altor populații trebuie făcută cu atenție. Cu toate acestea,
rezultatele obținute pot fi premise pentru viitoare cercetări şi comparații similare, deoarece
acestea vor îmbogății perspectiva de ansamblu a dezvoltării afacerilor prin rețelele sociale
în general, şi a Facebook-ului în special.

Mulţumiri

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul
POSDRU/159/1.5/S/138907 „Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică, Interdisciplinară,
Doctorală şi Postdoctorală, în Domeniile Economic, Social şi Medical - EXCELIS”,
coordonator Academia de Studii Economice din Bucureşti

Bibliografie

Asur, S. and Huberman, B., 2010. Predicting the Future with Social Media,
In: IEEE Computer Society , WI-IAT '10 IEEE/WIC/ACM International Conference on
Web Intelligence and Intelligent Agent Technology, 29 March 2010,
Washington DC, USA., [online] Available at:< http://arxiv.org/pdf/1003.5699v1.pdf.>.
[Accessed at 11.03.2015]

918 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Boyd, D., 2007. Social Network Sites: Public, Private, or What?, Knowledge Tree 13,
[online] Available at:< http://kt.flexiblelearning.net.au/tkt2007/?page_id=28>.
[Accessed at 08.03.2015]
Cassidy, J. 2006. Me media: How hanging out on the Internet became big business. The
New Yorker, [online] Available at:
<http://www.newyorker.com/magazine/2006/05/15/memedia>. [Accessed at
08.03.2015]
Chalasani, S., 2008. On the Value of a Social Network, ProQuest, [online] Available at: <
http://digital.library.okstate.edu/etd/Chalasani_okstate_0664M_10078.pdf>.[Accessed
at 04.04.2015]
Haythornthwaite, C., 2005. Social networks and Internet connectivity effects, Information,
Communication & Society, 8 (2), pp. 125-147.
Kelsey, T., 2010. Social Networking Spaces – From Facebook to Twitter and Everything in
Between, New York: Apress
Lenhart, A., Purcell, K., Smith, A. and Zickuhr, K.,2010. Social media & mobile internet
use among teens and young adults. Pew Internet & American Life Project, pp.1-37.
Mangold, G. and Faulds, D., 2009. Social media: The new hybrid element of the promotion
mix, Business Horizons 52, pp. 357-365.
Munar, A.M. and Jacobsen, J.K.S., 2014,.Motivations for sharing tourism experiences
through social media, Tourism Management, Vol 43, pp. 46-54.
Stone, B., 2009. Is facebook growing up too fast?, The New York Times,[ online]
Available at:< http://www.nytimes.com/2009/03/29/technology/internet/29face.html >.
[Accessed at 23.03.2015]
Sweeney, S. and Randall, C., 2011. Social Media for Business – 101Ways to Grow Your
Business Without Wasting Your Time, Gulf Breeze: Maximum Press
Uhls, Y.T., Michikyan, M., Morris, J., Garcia, D., Small, G.W., Zgourou, E. and
Greenfield, P. M., 2014. Five days at outdoor education camp without screens improves
preteen skills with nonverbal emotion cues, Computers in Human Behavior 39, pp. 387-
392

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 919