Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chișinău, 2021
1
Cavitatea bucală este mereu lubrifiată de saliva, care este produsă de catre trei
glande salivare mari (parotidă, sublinguală, submandibulară) și un șir de glande
mici care sunt situate pe toată suprafața cavității bucale, astfel atunci cînd efectuăm
manoperele medicale (obturarea cavităților carioase, prelucrarea canalelor
radiculare, albirea dinților, ect. ) e nevoe de a izola cîmpul operator.
Scopul lucrării: Demonstrarea metodelor de utilizare, avantajele și dezavantajele
materialelor de izolare în practica stomatologică.
Izolarea înseamnă realizarea accesului către dinţi cu menţinerea concomitentă a
curăţeniei câmpului operator, protejându-l contra fluidului intraoral.
Izolarea cîmpului operator astazi prezintă un element principal pentru a realiza
un tratament de succes, avind urmatoarele obective:
⸺ protejarea medicului stomatolog;
— protejarea ţesuturilor moi ale cavităţii bucale (buze, obraji, limbă, gingie) de
acţiunea unor materiale stomatologice nocive;
— protejarea căilor respiratorii ale pacientului de praf la prepararea dinţilor;
— îmbunătăţirea vizibilităţii sau a accesului către câmpul operator;
— protejarea pacientului de la aspirarea sau înghiţirea accidentală a unui
instrument sau material stomatologic, precum şi de înghiţirea particulelor de
depuneri dentare sau a ţesuturilor infectate ale dintelui;
— reducerea la minim a infectării posibile a cavităţii formate (în special a pulpei )
cu fluidul bucal;
— prevenirea contaminării cu umiditate a materialelor stomatologice.
În cele ce urmeaza, folosind surse bibleografice care îmi stau la dispoziție voi
descrie mai multe metode de izolare folosite in practica stomatologica.
2
Cel mai răspindit instrument folosit în practica stomatologica pentru retracția și
protecția buzelor, obrajilor și a limbii la prepararea dinților este oglinda(fig. 1). O
oglindă dentară constă dintr-o suprafață oglindă rotunjită într-un cadru metalic
care poate avea diferite dimensiuni, cu suprafata plată sau concavă și o tijă
înșurubată pe mâner. Uneori oglinda și mînerul formeaza un ansamblu sudat. Cele
mai folosite diametre sunt: pentru mîner - 125mm iar pentru oglinda - 22 mm.
A B
Fig. 4 a) Partile componente a sistemului «Isolite », b) Aplicarea sistemului «Isolite»in cavitatea
bucala
În unele cazuri din cauza contactului prea strins dintre dinți nu se poate face
prepararea corectă a unei cavități situate pe suprafața aproximala sau refacerea
anatomică a coroanei dintelui prin obturație. Este necesar separarea dinților ținind
cont de anumiți parametri lungimea coroanei, vîrsta pacientului tipul de reactivitate
nervoasă etc.. Reieșind din cele spuse mai sus pentru separarea dinților noi putem
utiliza conuri și pene, dar folosirea indelungata a acestora poate trauma papilele și
chiar ligamentul desmodontal. Separatoarele ne pot veni ajutor ca sursă de
4
deschidere temporara a spațiilor interdentare. Avem citeva tipuri de
separatoare:Ivory, Perry, Elliot.( Fig.5).
A B
Fig. 5 Separator a)Elliot, b) Ivory
Absorbantele .Rulourile de vată sunt niște produse din fibre naturale care sunt
predestinate pentru a proteja dintele, ce urmeaza a fi tratat, de fluidul bucal. Ele pot
fi gata sterile și nesterile, pot avea diferite diametre – 8,10, 13, dar cea mai folosită
este marimea nr.2 (lung. -4 cm, diametru 1cm).
Amplasarea rulourilor de vată:
⸺dinspre vestibular la maxilă pe plica de tranziție la izolarea ductului
excretor al glandelor salivare mari;
⸺cu ajutorul oglinzii indepărtam obrazul și buza pentru a introduce ruloul
in vestibulul cavității bucale;
⸺ruloul este amplasat posterior de canin, fiind mai bine menținut in
această pozitie ;
⸺la izolarea ductelor excretoare a glandelor submandibulare și sublinguale
rulourile de vată sunt plasate în șanțul maxolo-lingual;
⸺limba este presată spre lateral pentru a plasa rulourile pe planseul
cavității bucale;
⸺rulourile trebuie plasate și la mandibulă findcă aceasta inbunătățeste
cimpul vizual;
⸺pentru izolarea dinților incisivi rulourile se plasează de ambele părți ale
frenului;
Neajunsurile rulourilor de vată:
⸺imposibilitatea izolării cîmpului operator la preparare;
⸺necesitatea înlocuirii regulate a rulourilor în procesul de obturare ;
⸺posibilitatea încluderii fibrelor de vată în obturațiile composite;
5
În calitate de absorbante deasemenea putem folosi tips-urile care sunt de
2 marimi standarte: pentru copii(ambalaj verde); pentru adulți (ambalaj
albastru).
Cea mai sigură şi eficientă metodă este izolarea absolută a dinţilor, care
se realizează prin aplicarea unui sistem de folii de latex — cofferdam,
rubber-dam, quickdam, optidam.
Avantajele folosirii izolării absolute
Pentru pacient:
— prevenirea ingestiei şi aspiraţiei unor instrumente mici şi a unor elemente
străine (particule de ţesuturi necrotice ale unui dinte şi de obturaţii), precum
şi a unor substanţe agresive sau a celor ce produc reacţii alergice;
— protejarea mucoasei cavităţii orale de la nimerirea unui gel pentru gravaj
sau a unor soluţii dezinfectante (EDTA, hipoclorit de sodiu, etc);
— prevenirea reflexul vomitiv, care se manifestă la iritarea palatului moale
cu jet de aer sau de apă.
Pentru stomatolog:
— dezinfectarea îndelungată a câmpului de lucru,deoarece nu există nici o
contaminare cu fluide biologice a câmpului de lucru;
— câmpul de lucru rămâne uscat, nu este necesarde a schimba permanent
rulourile de vată;
— se asigură o retracţie a ţesuturilor moi ale vestibulul cavităţii bucale şi a
gingiilor în timpulpreparării şi obturării;
— acces bun la câmpul de lucru;
— reducerea riscului de a molipsi un stomatolog (în cazul tratamentului
pacienţilor HIV-infectaţi, bolnavi cu hepatită), protecţia personalului
medical de la infecţii respiratorii, tuberculoză, etc;
— pacientul nu poate încetini tratamentul prin conversaţii (uneori acest
aspect este foarte actual).
Spectrul de folosire al sistemului Rubber Dam este foarte vast. Iată unele
cazuri clinice de folosire a sistemului:
• Înlăturarea obturaţiilor;
• Tratament endodontic;
• Efectuarea coafajului direct şi indirect;
• Restaurări dentare cu folosirea materialelor compozite
fotopolimerizabile;
• Albirea dinţilor;
• La pacienţi cu maladii contagioase (SIDA, hepatite, TBC).
Dezavantajele folosirii sistemului Rubber Dam:
• Posibile reacţii adverse la latex.
6
• Modificări cu caracter iritativ a tegumentelor faciale şi a mucoasei
• În unele cazuri, procedura de aplicare a digăi este desul de dureroasă
pentru pacient;
• Pierderea orientărilor axiale a dinţilor.
• Posibilitatea traumării papilei interdentare;
• În cazul inserării subgingivale profunde a clamei există riscul
traumării joncţiunii dentogingivale;
Sistemul Rubber Dam este compus din mai multe elemente:
1. Diga (confecţionată din latex sau cauciuc), de unică folosinţă, cu
dimensiuni standard (12,5x 12,5 cm şi 15,0 x 15,0 cm). Grosimea ei poate
fi diferită:
• Subţire (thin) — 0,13 — 0,18 mm. Ultrasubţire,
uşor de aplicat, însă se rupe foarte uşor.
• Medie (medium) — 0,18 — 0,23 mm. Este celmai des folosită. Se
manevrează uşor, posedă un grad bun de elasticitate, se foloseşte pe larg
în endodonţie şi în metodele conservative de tratament.
• Groasă (heavy) — 0,23 — 0,29 mm. Fiind aplicată, produce o
retracţie gingivală bună, practic nu se rupe.
• Extragroasă (X-heavy) — 0,29 — 0,34 mm. Nu se rupe în condiţii
extremale. La aplicare se obţine un efect maximal de retracţie gingivală, dar
în acelaşi timp, este greu de adaptat.
• Grosime specială (Sp -heavy) — 0,34 — 0,39 mm. Acest tip de digă
este folosit doar atunci, când este necesară o protecţie maximă specială
a ţesuturilor.
Diga poate fi de diferite culori: bej — datorită transparenţei sale, este
folosită în tratamentul endodontic. Nu este de dorit folosirea digăi de această
culoare în lucrul restaurativ cu materiale compozite
(delimitare insuficientă a contururilor). Cafeniu, gri— oferă un contrast
înalt, nu reflectă lumina. Verde,
culoare plăcută, ton liniştit. Oferă un
bun contrast alcontururilor. Miros
plăcut de mentă. Diga mai poate avea
şi culoarea albastră, maro, roşie,
neagră, roz etc.(Fig.5)
Fig. 5 Diga
2. Rama, un element de care se fixează piesa de cauciuc. Poate fi
confecţionată din metal şi din mase plastice.
3. Clamele. (Fig.6) Există o multitudine de clame ce diferă prin formă şi
dimensiuni, prevăzute pentrudiferite grupuri de dinţi şi diferite situaţii
7
clinice. Clamele au rolul de a fixa piesa din latex sau cauciuc pe dintele
operat şi realizează retracţia gingivală. Criteriul de bază în alegerea corectă a
clamei sunt: fixarea maximă a icurilor clamei la nivelul coletului dentar.
Părţile componentenale clamei sunt: arcul, de la extremităţile căruia porneşte
câte un braţ. Pe fiecare braţ se găsesc 2-3 icuri cu rol de ancorare pe dinţi,
câte 1-2
orificii, destinate plasării forcepsului şi poate fi sau nu prezentă o aripioară.
La diferite clame,forma icurilor repetă designul coletului dentar, din care
cauză, clamele se clasifică după
principiul anatomic în:
• Clame pentru molarii superiori;
• Clame pentru molarii inferiori;
• Clame pentru premolari;
• Clame pentru premolari, canini
şi incisivi.
Fig. Cleme dentare.
8
9
Bibleografie .
1. Odontologie practica modernă. Sub redacția Gheorghe Nicolau. Nasticor,
Vector. 2010
2. International Academy Journal Web of Scholar. ИЗОЛЯЦИЯ
РАБОЧЕГО ПОЛЯ ВСТОМАТОЛОГИЧЕСКОЙ
ПРАКТИКЕ.November 2018.Садчикова Е. А., Пигарева Ю. Е.,
Васенёв Е. Е.,
3. Prezentare Power Point.Sisteme de izolare. Uncuța Diana. 2021.
4. Imagini: google
10