Tema 1 circuitelor mijloacelor actele şi industria extractivă, macroeconomică (ea La această etapă au dintre anii 1450 – 1750.

de producţie, obiectelor comportamentele pescuitul), sectorul reflectă trei probleme apărut primele idei La această etapă au
Obiectul de studiu şi
de consum, resurselor participanţilor economic secundar fundamentale: Ce? economice referitor la apărut idei şi teorii
metodele teoriei naturale, financiare şi a individuali la activitatea (industria prelucrătoare, Cum? Pentru cine de proprietate, impozite, economice prezentate de
forţei de muncă; c) economică (firme, construcţiile şi lucrările produs ?); c) istorismul preţuri, arendă, credit. T.Mun,
economice.
economia naţională, gospodării familiale, publice), sectorul real (ştiinţa economică De ex., în Grecia antică A.Montchrestien,
Planul temei care îşi găseşte expresia bănci etc.). economic terţiar trebuie să se bazeze pe principala formă de J.Colbert ş.a., care
în economia ramurilor Mezoeconomia constă (prestări servicii în situaţia economică reală, proprietate era afirmau, că principala
Esenţa economiei.
(economia industriei, din procesele, faptele, bănci, asigurări, să ţină cont de condiţiile considerată cea colectivă bogăţie a societăţii sunt
Evoluţia obiectului de
complexului actele şi transport etc.), sectorul istorice specifice a ţării (a claselor nobile); în banii confecţionaţi din
studiu al teoriei
agroindustrial, comportamentele care se economic cuaternar respective). India veche erau aur şi argint, că la baza
economice.
transportului etc.), referă la sectoarele de (serviciile de Din punct reglementate relaţiile de activităţii economice se
Metodele de cercetare,
economia sferelor de activitate economică informatică, învăţământ de vedere al modului în credit şi arendă; în află comerţul. Obiectul
categoriile şi legile
activitate (sfera (primar, secundar, superior, cercetare care societatea rezolvă China veche erau de studiu al ştiinţei
economice.
materială şi sfera terţiar), la ramurile ştiinţifică şi sau ar trebui să rezolve reglementate preţurile la economice este studierea
Funcţiile teoriei
nematerială), economia activităţii economice tehnologică). problemele economice pâine şi sare. Cei mai de relaţiilor de comerţ.
economice. Politici
regională (economia (industrie, agricultură, În funcţie ştiinţa economică poate seamă reprezentanţi ai Anume la această etapă
economice.
zonei de Nord, Centru, transport, unităţile de relaţiile de fi divizată în economie acestei etape pot fi în anul 1615 a apărut
de Sud a Republicii administrativ- proprietate economia pozitivă şi economie numiţi Xenofon, Platon lucrarea mercantilistului
Moldova), economia teritoriale). include: sectorul privat normativă. Economia şi Aristotel. Xenofon a francez Antoine
1.1.Esenţa economiei
întreprinderii (firmei). Macroeconomia (ansamblul pozitivă evidenţiază fost primul din Montchrestien cu titlul
Economia este o ştiinţă
Economia privită în reprezintă procesele, întreprinderilor şi ceea ce este în economie gânditorii antici, care a „Tratat de economie
socială care cercetează
aspect social – faptele, actele şi societăţilor private), şi ceea ce se poate introdus termenul de politică”.
baza economică a
economic reprezintă comportamentele sectorul public întâmpla, dacă se vor „economie” ca ştiinţă ce
societăţii umane. Ea Etapa fiziocrată, care
unitatea forţelor de economice referitoare la (ansamblul produce anumite acte şi studiază căile de
analizează modul în care cuprinde a doua
producţie. Forţele de întreaga economie întreprinderilor şi procese economice (ea îmbogăţire.
societatea administrează jumătate a secolului
producţie reprezintă un privită ca agregat sau ca asociaţiilor în care statul pune diagnosticul la
resursele relativ limitate Etapa medievală, care XVIII. La această etapă
raport dintre oameni şi sistem (economia exercită o influenţă starea economiei şi
pentru satisfacerea cuprinde perioada între centrul de studiere a
natură, iar relaţiile de naţională a Republicii preponderentă), sectorul prognozează dezvoltarea
nevoilor umane sec. V şi XV. Gândirea activităţii economice a
producţie reflectă Moldova). mixt (ansamblul de ei viitoare cu ajutorul
nelimitate. economică în Evul fost transferat din
relaţiile economice Mondoeconomia constă întreprinderi constituite instrumentelor de
Pentru a determina Mediu s-a aflat sub circulaţie în sfera de
dintre oameni, care apar din procesele, faptele, în baza alocării analiză economică).
esenţa economiei trebuie influenţa bisericii. producţie, în special în
în procesul de producţie, actele şi capitalului privat şi celui Economia normativă
de concentrat atenţia la Canoniştii şi scolasticii agricultură. Anume
indiferent de dorinţa sau comportamentele public). arată cum ar fi bine să se
două aspecte ale au formulat două idei agricultura era
voinţa lor. Relaţiile de subiecţilor economici şi Noţiunea desfăşoare activităţile
economiei: tehnologic şi fundamentale: ideia, că considerată principala
producţie au următoarele ale comunităţii “Economie” nu trebuie economice şi ce ar trebui
social-economic. unicul izvor de existenţă ramură unde se creează
patru trăsături: au internaţionale privite confundată cu noţiunea de făcut pentru ca
Economia privită în este munca personală; produsul net. La această
caracter obiectiv şi atât prin prisma “Ştiinţa economică”. procesele să se
aspect tehnologic se ideea că rezultatele etapă au fost puse bazele
istoric; servesc ca motor legăturilor economice Ultima analizează ideile, încadreze în normalitate.
manifestă în trei forme: muncii individuale teoriei de reproducţie şi
în dezvoltarea forţelor dintre economiile teoriile, doctrinele şi
a) economia resurselor, trebuie împărţite cu cei circuit economic de
de producţie; constituie naţionale, cât şi ca întreg procesele economice,
care reprezintă un apropiaţi prin fiziocratul francez
baza economică a considerat la scară care parcurg în societate.
proces de transformare a intermediul binefacerii. Fr.Quesnay.
societăţii; determină planetară sau zonal- Ştiinţa 1.2.Evoluţia obiectului
resurselor de care Ca reprezentant vestit al
structura socială în orice internaţională (relaţiile economică e întemeiată de studiu al teoriei
dispune societatea în acestei etape este Etapa liberalismului
ţară. Principalele relaţii economice pe trei principii: a) economice
anumite produse considerat Toma clasic, care cuprinde
economice le constituie internaţionale, interacţiunea dintre Teoria economică ca
necesare pentru d’Aquino, care în perioada între sfârşitul
relaţiile de proprietate. mecanismele de teorie şi practică (teoria ştiinţă şi obiectul ei de
îndestularea nevoilor lucrarea sa „Suma sec. XVIII şi începutul
Economia, ca unitate funcţionare a economiei serveşte ca condiţie de studiu au evoluat
umane; b) economia Teologică” a formulat ultimei treimi a sec.
complexă, este mondiale, instituţiile elaborare a unor decizii începând din Antichitate
reproductivă, care conceptele despre XIX. Această perioadă
structurată şi abordată ca economice referitor la dezvoltarea şi până în zilele noastre
reflectă interacţiunea proprietatea privată, este dominată de celebra
microeconomie, internaţionale etc.). economiei, iar practica şi au trecut prin
celor patru faze ale dobândă, „preţul just”, lucrare a lui A.Smith
mezoeconomie, Economia ca entitate determină adevărul următoarele etape:
reproducţiei (producţia, „salariul just” ş. a. „Avuţia naţiunilor”
macroeconomie şi include diferite sectoare teoretic, confirmă sau
repartiţia, schimbul, Etapa antică, care (1776) şi de operele
mondoeconomie. economice: sectorul respinge teoria); b)
consumul) şi reprezintă cuprinde perioada până Etapa mercantilistă, renumiţilor savanţi
Microeconomia constă economic primar unitatea dintre analiza
o încrucişare a la mijlocul sec. V e.n. care cuprinde perioada T.Malthus, D.Ricardo,
din procesele, faptele, (agricultura, sivicultura, micro şi

1
J.S.Mill, J.B.Say. dintre burghezie şi analiza macroeconomică procesului economic (de apariţiei, dezvoltării, prognozare a dezvoltării
A.Smith e considerat ca proletariat. K.Marx a a proceselor şi 1.3.Metodele de ex., analiza procesului modificării şi dispariţiei economiei naţionale.
părinte al ştiinţei formulat un set de fenomenelor economice. cercetare, categoriile şi de privatizare, care lor istorice. 7. Metoda
economice. Anume la categorii economice noi: legile economice reflectă schimbarea 5. Unitatea de experiment. Teoria
această etapă a fost pusă munca concretă, munca Etapa neoliberală, care relaţiilor de proprietate dintre metoda istorică economică, ca şi alte
temelia analizei abstractă, compoziţia a început din anii 70 ai Teoria în societate); b) analiza şi cea logică. Metoda ştiinţe, se bazează pe
categoriilor economice: organică a capitalului, secolului XX. Principalii economică se bazează cantitativă – reflectă istorică înseamnă fapte, procese
munca, salariul, preţul de producţie ş. a. reprezentanţi ai acestei pe diferite metode de măsura de desfăşurare a reflectarea, descrierea şi economice, legităţi care
capitalul, banii, etape sunt: W.Eucken, cercetare: fenomenelor economice; fixarea faptelor şi sunt verificate de
dobânda, profitul, renta Etapa neoclasică, care L.Mises, F.Hayek şi 1. Unitatea c) analiza statică – evenimentelor, aşa cum practică. Practica este
ş.a., care au valoare şi în cuprinde perioada dintre M.Friedman, care inducţie-deducţie. reflectă realitatea s-au petrecut ele în timp. criteriul suprem al
zilele noastre. În anii 70 ai secolului XIX formează nucleul cel Inducţia presupune economică la un Metoda logică este adevărului. De ex.,
viziunea liberalilor şi anii 30 ai secolului mai activ al gândirii trecerea de la cercetarea moment dat; d) analiza aceea care presupune practica a confirmat
clasici obiectul de studiu XX. La această etapă economice din ultimele faptelor unice la dinamică – reflectă trecerea de la abstract la eficienţa economiei de
al ştiinţei economice ştiinţa economică a fost decenii. Ideile principale concluzii generale (de la schimbările survenite în concret, preluând din piaţă şi a respins
este studierea căilor de aşezată pe fundamente ale acestor corifei ai particular la general, de procesele şi fenomenele procesul istoric real economia de comandă
îmbogăţire a naţiunilor. noi. Reprezentanţii ştiinţei economice la fapte la generalizări economice într-o numai ceea ce este bazată pe sistemul
acestei etape (K.Menger, constau în următoarele: teoretice). Deducţia anumită perioadă de esenţial şi constituie planificării centralizate.
Etapa naţionalismului E.Böhm-Bawerk, limitarea statului în presupune trecerea de la timp; e) analiza verigi esenţiale. În procesul
economic, care cuprinde L.Walras, V.Pareto, St. activitatea economică; generalizări comune la microeconomică – Cercetarea logică este studierii proceselor şi
perioada din prima Jevons, A.Marshall ş. a.) stimularea ofertei pe concluzii particulare (de reflectă studierea istoria degajată de fenomenelor economice
jumătate a sec. XIX. au formulat teoria baza reducerii nivelului la general la particular, fenomenelor şi elementele trebuie să fie evitate
Unul din reprezentanţii valoare-utilitate, teoria de impozitare; reglarea de la teorie – la fapte). proceselor economice la întâmplătoare, fără a fi greşelile şi cursele
principali ai echilibrului economic sistemului monetar prin 2. nivelul unităţilor ruptă de realul (capcanele) economice.
naţionalismului general, teoria preţurilor. intervenţia Băncii Abstracţia ştiinţifică economice, la nivelul economiei. Orice proces Prima greşeală constă în
economic a fost F.List, Ca obiect al ştiinţei Centrale şi reglarea ratei reflectă cercetarea unei firmei; f) analiza sau fenomen economic confundarea intereselor
care în lucrarea economice era dobânzii; elaborarea laturi a fenomenului macroeconomică – trebuie studiat atât în personale şi publice, iar
„Sistemul naţional de considerat studierea programelor de economic, determinarea reflectă cercetarea aspect istoric, cât şi în a doua – confundarea
economie relaţiilor de circulaţie şi combatere a inflaţiei şi esenţialului acestuia. fenomenelor şi aspect logic. De ex., din cauzei şi a consecinţei.
politică”(1841) afirma, de consum. protecţiei sociale a Orice abstracţie proceselor economice la punct de vedere istoric şi De ex., cauza inflaţiei nu
că ştiinţa economică populaţiei. ştiinţifică reflectă în nivelul societăţii. logic trebuie mai întâi să este majorarea
trebuie să studieze nu Etapa keynesiană, care
conştiinţa omului Sinteza fie analizată categoria preţurilor, ci
individul, se încadrează între anii Aşadar, obiectul de
realităţi obiective. De presupune unirea marfa, iar apoi – banii, dezechilibrul economic.
particularităţile 30 şi 70 ai secolului XX. studiu al teoriei
ex., valoarea mărfii este elementelor analizate deoarece banii sunt un Creşterea preţurilor este
naţionale ale ţării şi pe Această etapă este economice a evoluţionat
o abstracţie, însă ea separat în cadrul produs al schimbului de o consecinţă a inflaţiei.
această bază să propună marcată pregnant de pe parcursul istoriei
exprimă realităţi întregului unitar, legat mărfuri. În literatura
statului sfaturi concrete J.M.Keynes şi de opera gândirii economice şi
concrete (cheltuieli de prin resorturi interne 6. Metoda economică sunt larg
şi realiste. sa fundamentală „Teoria poate fi formulat astfel:
muncă, capital, resurse (cauzale şi funcţionale). matematică constă în utilizate noţiunile de
generală a ocupării, a a) studierea relaţiilor
materiale etc.). De ex., analizând reproducerea schematică fenomen economic,
Etapa marxistă, care dobânzii şi a banilor” economice şi
3. Unitatea sporirea volumului de a unui proces economic proces economic,
cuprinde a doua (1936), care a dat un comportarea omului în
dintre analiză şi producţie din industrie, sub forma unui sistem categorie economică şi
jumătate a sec. XIX şi puternic impuls ştiinţei procesele de producţie,
sinteză. Analiza agricultură, transport şi linear sau analog, în lege economică.
începutul sec. XX. economice în general. schimb, repartiţie şi
înseamnă din alte ramuri se face scopul studierii modului Fenomenul
Această etapă este J.M.Keynes a formulat consum a resurselor
descompunerea sinteză, că economia de desfăşurare a economic reprezintă
prezentată de K.Marx, următoarele probleme: limitate; b) studierea
fenomenului, procesului naţională se află în stare procesului şi forma exterioară a
care este considerat un a) necesitatea categoriilor şi legilor
de cercetat în elementele de prosperare sau fenomenului real. activităţii economice,
fondator de nouă şcoală amestecului statului în economice, care
sale componente şi expansiune. Metoda matematică respectiv acele aspecte şi
economică. În opera sa economie şi elaborarea funcţionează în
cercetarea fiecăruia 4. Metoda constituie o treaptă acte economice, care
fundamentală programelor anticriză; b) societate; c) studierea
dintre acestea, ca părţi dialectică contribuie la importantă în trecerea de apar şi se manifestă la
“Capitalul” (1867) stimularea cererii diferitor modele şi
necesare ale întregului. descoperirea cauzelor şi la abstract la concret în suprafaţa acestei
K.Marx, de pe poziţii de agregate pe baza sisteme economice, care
Analiza consecinţelor dezvoltării cercetarea fenomenelor activităţi şi pot fi
clasă, a determinat extinderii consumului şi au funcţionat în
economică se manifestă vieţii economice. Ea şi proceselor economice. cunoscute de oameni în
obiectul de studiu al investiţiilor de capital; economia modernă şi
în următoarele forme: a) reflectă examinarea Această metodă, de mod direct (de ex.,
teoriei economice – c) reducerea şomajului funcţionează în
analiza calitativă – fenomenelor, regulă, este aplicată în privatizarea).
studierea relaţiilor de pe baza creării noilor economia
reflectă conţinutul categoriilor şi legilor procesul de analiză şi Procesul
producţie care apar locuri de muncă; d) contemporană.
fenomenului sau economice în procesul economic exprimă

2
transformările caracter obiectiv şi economice duce la mari ale întregii vieţi activitatea acestora; Tema 2 2.resurse derivate –
cantitative, structurale şi funcţionează indiferent deformări în societate şi economice”. repartiţia echitabilă a stocul de învăţământ,
Activitatea economică
calitative în starea de voinţa oamenilor (de la pierderi materiale Teoria veniturilor în societate cunoştinţe, ştiinţifice,
activităţii economice, ex., legea valorii), pe colosale. De ex., economică şi alte în aşa fel încât nici o şi elementele ei de bază inovaţiile.
care evidenţiază când legile juridice au ignorarea legilor cererii disciplini economice pătură socială a Resurse financiare –
Planul temei
desfăşurarea acestuia în caracter subiectiv (de şi ofertei în economia de luate în ansamblu populaţiei să nu devină mijloacele băneşti
timp şi spaţiu (de ex., ex., legea despre comandă a dus la formează sistemul săracă; asigurarea Nevoile umane şi concentrate la dispoziţia
creşterea preţurilor, proprietate adoptată de dezechilibru economic, ştiinţelor economice. socială a celora, care au clasificarea lor. agenţilor economici.
modificarea cererii sau a Parlament). care a influenţat negativ Acest sistem cuprinde: pierdut capacitatea de Resursele economice şi Resurse informaţionale
ofertei, creşterea Legile asupra nivelului de trai ştiinţele economice muncă (a pensionarilor, bunurile economice. – date, informaţii
productivităţii muncii economice se deosebesc în ţările exsocialiste. fundamentale (teoria a invalizilor etc.); Fazele activităţii sistemice informaţionale
etc). şi de legile naturii: a) economică, doctrinele asigurarea unei balanţe economice. pentru conducere,
Categoria legile economice 1.4.Funcţiile teoriei economice, statistica, active în comerţul extern 2.2.Resursele modele, etc.
economică reprezintă o funcţionează numai prin economice. Politici contabilitatea ş. a.); şi în relaţiile monetare economice şi bunurile
abstracţie ştiinţifică, intermediul activităţii economice ştiinţele economice internaţionale. Aceste economice Resursele economice nu
care reflectă una din oamenilor (legea cererii, teoretico-aplicative scopuri stau în faţa La baza reluării şi trebuie confundate cu
componentele relaţiilor legea ofertei, legea Teoria (economia industriei, fiecărei ţări din lumea dezvoltării producţiei de bunurile economice.
economice. Teoria concurenţei), pe când economică îndeplineşte economia agriculturii, contemporană. bunuri materiale şi Bunul economic este un
economică utilizează legile naturii nu depind următoarele trei funcţii. transportului, finanţe şi Teoria servicii stau resursele rezultat al utilizării
astfel de categorii de dorinţa sau conştiinţa Prima – credit, relaţii economice economică nu trebuie economice, ce reprezintă resurselor economice, un
economice cum ar fi: oamenilor (de ex., legea funcţia de cunoaştere a internaţionale); ştiinţele confundată cu politica potenţialul material şi element care satisface o
marfă, valoare, capital, atracţiei, legea fenomenelor şi economice de graniţă economică. Politica spiritual în orice anumită nevoie
inflaţie, şomaj, salariu, schimbului proceselor economice. (geografia economică, economică – acţiunea activitate. individuală sau socială.
preţ, profit, bani etc. anotimpurilor etc.); b) Teoria economică econometria, sociologia conştientă a puterii Resursele economice Bunurile economice pot
Categoriile economice legile economice au cercetează fenomenele economică ş. a.). publice, care presupune reprezintă totalitatea fi divizate în:
pot fi divizate în trei caracter istoric. Ele apar economice, determină A treia – definirea ştiinţifică a elementelor, premiselor -bunuri libere ale căror
grupe: prima – categorii la o anumită treaptă legităţile economice şi funcţia practică. Teoria obiectivelor economice directe şi indirecte, reale cantitate, raportată la
economice imanente istorică şi dispar odată formulează legile economică serveşte ca ale statului pe o anumită şi monetare, care sunt cerinţele oamenilor,
tuturor modurilor de cu schimbarea economice. Teoria bază în elaborarea perioadă de timp şi utilizabile şi pot fi apare ca nelimitată:
producţie (producţie, condiţiilor respective, pe economică trebuie să politicii economice. În punerea în aplicare al atrase, în producerea de aerul, apa, lumina
repertiţie, consum, când legile naturii au dea răspuns la modul de baza teoriei economice acestor obiective noi bunuri economice, solară;
muncă); a doua – caracter etern şi realizare a problemelor sunt determinate pornind de la condiţiile necesare satisfacerii -bunuri economice, care
categorii economice care universal şi acţionează vitale înaintate de viaţa principalele scopuri ale existente şi folosind nevoilor umane. au un caracter limitat;
funcţionează numai în indiferent de timp şi reală (de ex., care-s societăţii în domeniul mijloace şi tehnici Structura resurselor bunuri materiale directe,
unele moduri de spaţiu. cauzele şi consecinţele economic: asigurarea adecvate. economice constă din: de consum personal şi
producţie (marfă, bani, Legile inflaţiei, şomajului, creşterii economice şi Pe baza Resurse materiale, care bunuri indirecte de
dobândă, rentă); a treia – economice, la fel ca şi deficitului bugetar şi alte ridicarea nivelului de teoriei economice sunt includ: producţie;
categorii economice care categoriile economice, fenomene negative ale trai a populaţiei; formulate următoarele 1.resurse umane -bunuri necorporale
funcţionează numai în pot fi divizate în trei economiei naţionale). asigurarea ocupării politici economice: primare: (prestările de servicii).
cadrul modului de grupe mari: legile A doua – depline a forţei de politica monetară, a.elemente materiale –
După gradul lor de
producţie dat (capital, economice generale, funcţia metodologică. muncă, asigurarea cu loc valutară, fiscală, pământul, fauna, flora,
prelucrare bunurile
concurenţă, şomaj, comune tuturor Teoria economică de muncă a tuturora care bugetară, de preţuri, de menereurile, lemnul,
economice pot fi grupate
inflaţie funcţionează în modurilor de producţie constituie baza teoretică doresc şi dispun de venituri, de ocupare a apa, etc.;
în:
sistemul economic bazat (de ex., legea economiei a celorlalte disciplini capacităţi de muncă, forţei de muncă, b.forţe energetice –
-bunuri iniţiale (materia
pe relaţii de piaţă). muncii); legile economice. Ea ridicarea eficienţei sectorială, comercială, căderea apelor, energia
primă);
Legea economice imanente elaborează aparatul economice şi obţinerea de susţinere a micului solară, reacţiile chimice.
-bunuri intermediare
economică reflectă numai unor moduri de categorial pentru toate rezultatelor maxime cu business ş. a. 2.resurse economice
aflate în diferite faze de
legăturile generale, producţie (de ex., legea disciplinele economice. cheltuieli de muncă derivate: echipamente şi
prelucrare;
esenţiale, necesare, cererii); legile După expresia minime; stabilizarea tehnologii de producţii,
-bunuri finale destinate
repetabile şi relativ economice specifice Laureatului Premiului nivelului de preţuri şi infrastructura materială
pentru consumul final
stabile ale fenomenelor numai modului de Nobel P.Samuelson limitarea proceselor şi socială.
personal, colectiv sau
şi proceselor economice. producţie respectiv (de „teoria economică este inflaţioniste; asigurarea Resurse umane, care
productiv.
Legile ex., legea acumulării de regina ştiinţelor libertăţii economice includ:
În economia de piaţă
economice nu pot fi capital). economice, fiind ştiinţa antreprenorilor, 1.resurse primare –
contemporană
confundate cu legile Nerespectar celor mai generale legi salariaţilor şi populaţia;
majoritatea bunurilor
juridice: primele au ea sau ignorarea legilor consumatorilor în

3
economice se manifestă Valoarea de schimb cumpărării. Cea mai înlănţuire de decizii de
sub formă de marfă. reflectă egalitatea veche formă a alegere şi utilizare a
Marfa reprezintă un mărfurilor ca produse schimbului o constituie resurselor disponibile
produs al muncii, ale realizării factorilor schimbul de mărfuri, la astfel, încât să se asigure
destinat pentru schimb de producţie. început sub forma existenţa şi dezvoltarea
prin intermediul trocului (M-M), iar indivizilor şi a societăţii.
mecanismului de 2.3.Fazele activităţii odată cu aparţia banilor Deoarece resursele
cumpărare-vânzare. economice – sub formă de vânzare- economice sunt limitate,
Mărfurile pot fi divizate Activitatea economică cumpărare (M-B, B-M). o importanţă deosebită
în mai multe grupe: constituie componenta Ca rezultat s-a format capătă problema
- mărfuri corporale principală a acţiunii sfera circulaţiei alegerii raţionale sau
de consum sociale, pentru că mărfurilor, banilor, costul de oportunitate.
personal; oamenii, în condiţiile capitalului; Costul de oportunitate
- mărfuri în formă resurselor relativ rare, 3.Faza de repartiţie, constă în valoarea
de capital fix; ale creşterii şi care cuprinde acele bunurilor alternative,
- mărfuri în formă diversificării nevoilor, activităţi economice prin sacrificate pentru a alege
de resurse caută să-şi asigure care bunurile materiale un anumit bun, spre a fi
naturale; existenţa participând la sunt orientate spre produs sau consumat.
- mărfuri în formă activităţi practice. destinaţiile lor, prin care Pentru alegerea
de resurse de Activitatea practică distribuie şi redistribuie alternativei posibile
muncă; constă din toate actele şi veniturile către raţionale, agenţii
faptele, precum şi din participanţii la viaţa economici trebuie să
- mărfuri în formă formele de organizare, economică şi între ţină cont de volumul de
de rezultate ale ce se delimitează în membrii societăţii; resurse, de cerere şi
cercetărilor acţiunea socială pe baza 4.Faza de consum, faza ofertă, de rata profitului
ştiinţifice; criteriilor de raţionalitate care reflectă gradul de aşteptat.
- mărfuri în formă şi eficienţă. Ea reflectă folosire efectivă a În cercetarea
de servicii relaţia specifică dintre bunurilor şi verifică posibilităţilor alternative
manageriale, societatea umană – ca utilitatea acestora şi de a produce, se
audit şi de subiect al mediului concordanţa lor cu foloseşte instrumentul
marketing; natural şi natură – ca nevoile umane. de “curba
obiect al societăţii. posibilităţilor”, care
- mărfuri în formă Activitatea Totalitatea activităţilor reflectă toate
de hârtii de economică reprezintă un privind producţia, combinaţiile posibile de
voaloare. proces complex de repartiţia, schimbul şi producere a mai multor
Orice bun economic în atragere şi utilizare a consumul bunurilor bunuri la nivel de firmă
formă de marfă are două resurselor economice materiale şi serviciilor sau economie naţională
laturi: utilitate (valoare limitate în scopul economice, în în ansamblu într-o
de întrebuinţare) şi satisfacerii cerinţelor interdependenţele lor perioadă dată, prin
valoare (valoare de umane şi intereselor formează economia utilizarea integrală şi
schimb). economice. societăţii. eficienţă a resurselor
Utilitatea reflectă Activitatea economică Activitatea economică în disponibile. Această
capacitatea mărfii de a cuprinde patru faze: ansamblul său, precum curbă ne permite să dăm
satisface o anumită 1.Faza de producţie, şi fiecare componentă a răspuns la cele trei
nevoie a omului sau a funcţia căreia constă în ei trebuie să se întrebări fundamentale,
societăţii. Utilităţile combinarea şi utilizarea caracterizeze prin ce definesc problema
mărfurilor formează factorilor de producţie în raţionalitate şi eficienţă, economică generală: Ce
conţinutul material al scopul obţinerii de noi respectiv cu cheltuieli şi cât de produs? Cum
avuţiei. Utilitatea mărfii bunuri economice; minime de resurse să se de produs? Pentru cine,
se manifestă sub mai 2.Faza de circulaţie obţină maximum de care sunt beneficiarii
multe forme: utilitate (schimb), funcţia căreia eficacitate şi de producţiei?
unitară, totală, marginală constă în deplasarea în satisfacţii. Deci,
(utilitatea ultimii spaţiu a bunurilor activitatea economică
cantităţi dintr-un bun materiale şi trecerea lor reprezintă o luptă
economic care satisface de la o persoană la alta continuă a omului
nevoia consumatorului). pe calea vânzării- împotriva rarităţii, o

4
Tema 3 “proprietate” poate fi manifestându-şi Moldova, există două proprietăţii private: ea private şi celei publice, obiectele de aur, argint,
examinată în trei responsabilitatea prin tipuri de proprietate: conţine tendinţe de se manifestă în cupru, aramă); c) faza în
Evoluţia formelor de
aspecte: juridic, proprietatea pe care o privată şi publică şi o concentrare a producţiei următoarele forme: care în calitate de
organizare ale economic şi filosofic. posedă şi pe care o combinare al acestora – şi formarea proprietatea mixtă cu echivalent serveau
În aspect integrează social prin proprietate mixtă. În monopolului; ea participarea capitalului monedele bătute (în
activităţii economice
juridic proprietatea folosire eficientă. cadrul acestor tipuri contribuie la polarizarea public naţional şi străin; China monedele au
Planul temei reprezintă un bun În esenţă, există mai multe forme societăţii în bogaţi şi proprietatea mixtă cu apărut în sec. XI î.e.n.,
economic, ce aparţine proprietatea exprimă de proprietate. săraci; ea provoacă stări participarea capitalului în Grecia – în sec. VIII
Conţinutul proprietăţii.
cuiva şi care se exprimă unitatea dintre subiectul Principala formă de de nesiguranţă în privat naţional şi străin; î.e.n., în Roma – în sec.
Tipurile şi formele de
în trei forme de drept: şi obiectul ei. Subiecţii proprietate în economia rândurile proprietarilor proprietatea mixtă cu V î.e.n.); d) faza în care
proprietate.
dreptul de a poseda proprietăţii sunt de piaţă este mărunţi în lupta de participarea capitalului în calitate de echivalent
Economia naturală şi
bunurile, care constă în persoanele care deţin proprietatea privată, concurenţă. Aceste laturi naţional public şi privat. general al schimbului au
caracteristicile ei.
stăpânirea efectivă a anumite bunuri în care se manifestă în negative ale proprietăţii În Republica Moldova devenit banii de hârtie şi
Apariţia şi
bunurilor; dreptul de a proprietatea lor următoarele forme: private pot fi minimizate structura proprietăţii bancnotele. Bancnotele
caracteristicile
folosi bunurile, care exclusivă şi care îşi proprietatea particulară prin intervenţia statului în anul 2002 a fost au apărut în sec. XVII şi
economiei de schimb.
constă în folosirea exercită direct şi prezentată de micii în activitatea economică. următoarea: proprietatea circulau în rând cu
Banii şi funcţiile lor.
calităţilor utile ale nemijlocit drepturile producători (gospodării Proprietate publică privată – 93,4 %; monedele de aur şi
Sistemele economice şi
bunurilor; dreptul de a asupra acestora. În ţărăneşti, gospodării este prezentată în toate proprietatea publică – argint şi puteau fi
caracteristica lor.
administra bunurile, care calitate de subiecţi ai meşteşugăreşti, ţările şi se caracterizează 3,8 %; proprietatea convertite în aur şi
constă în determinarea proprietăţii pot fi: întreprinderi mărunte prin faptul că o parte mixtă (publică şi privată, argint la prima cerere a
3.1. Conţ
destinului bunurilor. persoanele fizice, comerciale, unităţi considerabilă de bunuri fără participarea posesorului. Însă cu
inutu
În aspect economic juridice, statul şi familiale ce prestează se află în proprietatea capitalului străin) – 0,5 timpul au fost emise mai
l
proprietatea reprezintă organizaţiile servicii etc.); statului şi diferitor %; proprietatea mixtă cu multe bancnote decât
prop
relaţii economice de internaţionale. Obiectul proprietatea privată administraţii publice participarea capitalului rezervele de aur, ceea ce
rietă
gospodărire, care apar proprietăţii îl formează întemeiată pe utilizarea locale. Avantajele străin – 1,4 %; a adus la înlocuirea lor
ţii.
între oameni în procesul bunurile în jurul cărora muncii străine, pe proprietăţii publice: ea proprietatea străină – cu bani de hârtie (în
Tipu
de producţie şi care se creează relaţii de angajarea salariaţilor; permite organizarea 0,9 %. China banii de hârtie au
rile
includ următoarele proprietate. Ca obiecte proprietatea privată unor activităţi cu riscuri apărut în sec. XII, în
şi
elemente: relaţii de ale dreptului de asociativă (societăţile pe mari pe care agenţii ţările europene – în sec.
form
însuşire a factorilor de proprietate pot fi: acţiuni, corporaţiile, privaţi nu le pot suporta; 3.4.Banii şi XVII).
ele
producţie; relaţiile de pământul, clădirile, cooperativele etc.). ea cuprinde unele funcţiile lor Aşadar, banii în esenţa
de
folosire economică a utilajul, obiectele Proprietatea domenii de activitate Apariţia banilor a lor au fost timp
prop
mijloacelor materiale, culturii materiale şi privată are avantaje şi care presupun investiţii însemnat o mare îndelungat o marfă
rieta
care apar în condiţiile, spirituale, banii, hârtiile dezavantaje. Avantajele mari de capital; ea descoperire în istoria specifică cu valoare
te
când proprietarul de valoare ş a. proprietăţii private: ea asigură satisfacerea umană, care poate fi intrinsecă, care au
Una din problemele -
mijloacelor de producţie Dreptul de proprietate asigură autonomie multor nevoi sociale; ea comparată cu apariţia îndeplinit funcţia de
cheie în teoria
personal nu se ocupă cu apare pe următoarele deplină unităţilor oferă o stabilitate mai limbajului. Banii servesc echivalent general.
economică este
utilizarea lor, ci căi: pe baza activităţii de economice; generează durabilă a locurilor de ca mijlocitori în relaţiile Actualmente, în urma
problema proprietăţii.
transmite dreptul de muncă şi de producţie; concurenţă reală între muncă. Dezavantajele dintre oameni, la fel demonetizării aurului,
Proprietatea asupra
utilizare a acestora altor pe calea moştenirii; pe agenţii economici; proprietăţii publice: ea cum limba serveşte ca banii au încetat de a mai
mijloacelor de producţie
persoane (de ex., calea restabilirii stimulează libera nu stimulează suficient unealtă de comunicare fi marfă. Ceea ce numim
determină în mâinele cui
relaţiile de arendă, dreptului de proprietate; iniţiativă în crearea şi iniţiativa lucrătorului şi între oameni. astăzi bani sunt titluri de
se află atât puterea
relaţiile de concesiune); pe alte căi care nu dezvoltarea a interesului economic Procesul de apariţie a valoare emise de stat,
economică, cât şi cea
relaţiile de realizare contravin legislaţiei în întreprinderilor; asigură personal; ea admite banilor e legat de etapele investite cu putere de
politică în societate.
economică a proprietăţii, vigoare. Relaţiile de o cointeresare şi o nerentabilitatea unor de dezvoltare a cumpărare şi de plată.
Proprietatea, ca
care au loc numai în proprietate pot funcţiona motivaţie superioară în întreprinderi (fiind economiei de schimb şi Banii îndeplinesc
categorie economică,
cazul dacă ea aduce normal numai în muncă şi în susţinute prin subvenţii cuprinde patru faze: a) următoarele funcţii:
reprezintă un ansamblu
proprietarului un anumit condiţiile existenţei unui economisire; ea permite din bugetul de stat); ea faza în care în calitate de -măsura valorii
de relaţii dintre oameni
venit în formă de profit, stat democratic o mai bună adaptare a duce în unele cazuri la echivalent în procesul de mărfurilor şi
în legătură cu însuşirea
dobândă, rentă, întemeiat pe relaţiile de activităţii economice la frânarea concurenţei şi schimb serveau serviciilor. Banii
bunurilor existente în
dividend. drept, stat care apără nevoile pieţei; ea aplicarea preţurilor de mărfurile mai mult îndeplinesc această
societate, relaţii
În aspect filosofic în toate formele de constituie fundamentul monopol; ea favorizează solicitate (sarea, vitele funcţie în mod ideal
guvernate de norme
relaţiile de proprietate proprietate. libertăţilor individului şi elemente de birocratism. ş.a.); b) faza în care în (abstract). Valoarea
sociale, specifice
omul se implică şi se În ţările cu ale democraţiei Proprietatea mixtă, calitate de echivalent mărfii exprimată în bani
diferitor perioade
realizează ca fiinţă economie de piaţă, economice. care prezintă o serveau metalele constituie preţul ei;
istorice. Categoria
totală, individul inclusiv în Republica Dezavantajele combinare a proprietăţii preţioase (lingourile sau

5
-funcţia mijloc de este sângele care irigă la vedere în băncile Sistemul economiei de sistemul de planificare -în economia mixtă
circulaţie. Cu apariţia sistemul economic; prin comerciale; cont bancar Sistemul economic piaţă contemporane indicativă); funcţionează sistemul de
banilor schimbul de intermediul banilor are pe termen; acţiunile reprezintă ansamblul sau economia mixtă. -în economia mixtă are protecţie socială a
mărfuri se înfăptuieşte loc repartiţia bunurilor (care pot fi vândute sau relaţiilor şi instituţiilor Acest sistem a apărut în loc îmbinarea populaţiei atât din partea
după formula: M-B-M. create în societate; prin cumpărate); activelecare caracterizează viaţa mod evoluţional în urma mecanismelor de piaţă statului (majorarea
Banii îndeplinesc funcţia intermediul banilor se reale (obiecte de lungă economică a unei transformărilor cardinale cu mecanismele reglării asignărilor bugetare
de mijloc de circulaţie în efectuează atragerea şi durată, care pot fi societăţi determinate. a sistemului liberei de stat a activităţii pentru asigurarea socială
mod real; utilizarea factorilor de realizate). Masa Sistemul concurenţe (dezvoltarea economice. Piaţa a păturilor vulnerabile),
-funcţia mijloc de plată. producţie; banii servesc monetară are două economic include: progresului tehnico- orientează agenţii cât şi din partea
Banii îndeplinesc ca mijloc principal de componente: relaţiile economice ştiinţific, extinderea economici cât şi pentru întreprinderilor
această funcţie în cazul, control asupra activităţii disponibilităţile băneşti bazate pe diferite forme infrastructurii sociale, cine să producă bunuri (asigurarea angajaţilor
când actele de vânzare şi economice; banii propriu-zise, care pot să de proprietate asupra creşterea intervenţiei necesare, ce resurse să cu hrană, deservire
cumpărare nu coincid în servesc ca instrument de stingă imediat o datorie resurselor economice şi statului în activitatea fie alocate, ce tehnologii medicală, ridicarea
timp şi spaţiu sporire a rentabilităţii sau să mijlocească direct a rezultatelor activităţii economică). să fie implementate nivelului de calificare
(remunirarea muncii, economice la nivel o tranzacţie comercială; economice; formele Sistemul pentru a concorda oferta etc.);
restituirea micro şi disponibilităţile organizatorice de economiei mixte, numit cu nevoile sociale. -în economia mixtă
împrumuturilor, plata macroeconomic. semimonetare, caregospodărire; sistem real al economiei Această reglare piaţa o există un sistem
arendei, chiriei ş a.). Atributele principale necesită una sau mai mecanismele de reglare cu piaţă concurenţială, face prin mecanismul financiar-bancar
Actualmente în calitate ale banilor (monedei) multe operaţiuni pentru macroeconomică; are următoarele preţurilor de echilibru. ramificat, modern
de mijloc de plată sunt: moneda trebuie să ca posesorul lor să relaţiile şi legăturile trăsături: Statul veghează la echipat, care-şi asumă
servesc la fel: cambia, fie acceptabilă (ea ajungă la bani lichizi economice dintre -sistemul economiei respectarea regulilor reglarea operativă a
cecurile, cartelele trebuie să fie acceptată (acţiunile, cambiile, subiecţii activităţii mixte este întemeiat pe pieţei, completează şi masei monetare şi
magnetice („banii ca mijloc de plată de toţi biletele de ordin ş a.). economice. două tipuri de corectează mecanismul prestarea agenţilor
electronici”); agenţii economici); Una din funcţiile Istoria proprietate: privată, care său, folosind cadrul economici servicii şi
-funcţia mijloc de moneda trebuie să fie sistemului monetar este cunoaşte mai multe cuprinde majoritatea legislativ şi pârghiile informaţii necesare
acumulare. În prezent durabilă (să aibă o viaţă reglarea procesului de tipuri de sisteme patrimoniului şi economico-financiare; adoptării deciziilor
banii pot fi acumulaţi în naturală îndelungată); circulaţie a banilor. economice, principalele proprietatea publică, -în economia mixtă respective.
băncile comerciale sau moneda trebuie să fie Cantitatea de banifiind: sistemul care include proprietatea preţurile pentru Sistemul economiei
în obiecte imobiliare şi convenabilă în circulaţie necesară pentru economiei de piaţă bazat de stat şi municipală. majoritatea bunurilor tradiţionale, care
în formă de investiţii în (să fie folosită cu asigurarea circulaţieipe libera concurenţă; Subiecţii fiecărui tip de economice se formează funcţionează în ţările
afaceri; uşurinţă); moneda normale a mărfurilor şi sistemul economiei de proprietate îşi asumă în liber prin negocieri între subdezvoltate economic,
-funcţia de bani trebuie să fie divizibilă serviciilor poate fi
piaţă contemporane sau mod autonom şi pe vânzători şi cumpărători, are următoarele
universali, care sunt (să poată fi folosită la calculată în baza economia mixtă; deplin dreptul de a fără intervenţii trăsături: e întemeiat pe
utilizaţi în relaţiile orice tranzacţie mare sau următoarei formule: sistemul economiei decide în condiţii de risc administrative ale munca manuală, pe
economice dintre ţări, în mică); moneda trebuie
SP - C + Pc − AR tradiţionale; sistemul şi incertitudine, statului şi fără practici tehnologile şi tehnică
comerţul extern, în
deservirea turismului, în
să fie uniformă, identică
(să fie de aceeaşi
CB = economiei de comandă.
Sistemul economiei de
suportând
consecinţele acestora;
integral monopoliste;
-în economia mixtă
înapoiată;
multiple forme
există
de
VR
acordarea calitate, mărime, să piaţă a liberei -în economia mixtă există diferite forme de gospodărire, inclusiv
,
împrumuturilor îndeplinească aceleaşi concurenţe (numit există mai multe forme concurenţă imperfectă gospodărie naturală;
unde: CB – cantitatea
internaţionale etc. În funcţii); moneda trebuie capitalism pur) s-a de gospodărire (monopol, oligopol). domină capitalul străin,
banilor în circulaţie;
prezent în calitate de să aibă o valoare stabilă consolidat în sec. XVIII (individuală, colectivă, Concurenţa loială îi care utilizează resursele
SP – suma preţurilor a
bani universali servesc (puterea de cumpărare a şi a încetat să corporativă); favorizează pe cei materiale şi umane la un
mărfurilor şi serviciilor;
deviziile (EURO, monedei trebuie să fie funcţioneze la începutul -economia mixtă este puternici, preţ redus; predomină
C – suma preţurilor la
dolarul american, lira stabilă timp îndelungat); sec. XX. Acest sistem decentralizată, întreprinzători, tradiţiile vechi, valorile
mărfurile realizate în
sterlină engleză şi ienul moneda trebuie să fie are următoarele funcţionarea căreia se înlăturându-i pe cei slabi religioase şi culturale;
credit;
japonez). apărată de orice trăsături: proprietatea bazează pe relaţiile de şi inadaptabili; divizarea societăţii în
Pc – suma plăţilor
În actuala economie de falsificări. privată asupra resurselor piaţă, pe cadrul -pentru economia mixtă caste, dinastii de neam,
curente;
piaţă rolul economic al Totalitatea investiţionale; legislativ şi a unor e caracteristică o înaltă ce frânează în mare
AR – suma achitărilor
banilor constă în instrumentelor băneşti concurenţa liberă; pârghii economico- eficienţă economică, măsură progresul social
reciproce;
următoarele: banii de care dispune prezenţa pe piaţă a mai financiare; bazată pe o structură economic; rolul activ al
VR – viteza de rotaţie a
servesc ca etalon general economia naţională la multor cumpărători şi -în economia mixtă tehnico-economică statului în crearea
monedei.
de măsură a valorilor de un moment dat vânzători ai produselor există mecanisme noi de modernă (factori de infrastructurii de
mărfuri şi servicii. contribuie masa similare; libertatea dirijare (la nivel producţie, nivel calitativ, producţie şi sociale.
3.5.Sistemele
Fluxul de bani, în monetară. Ea include: personală a tuturor microeconomic – mod de combinare) şi pe Sistemul
economice şi
viziunea economistului moneda în numerar; participanţilor în sistemul de marketing, libertate economică şi economiei de comandă
caracteristica lor
american P.Samuelson, cecuri la purtător; cont activitatea economică; iar la macro nivel – democraţie; a funcţionat în U.R.S.S.

6
şi în alte ţări
exsocialiste. Acest
sistem are următoarele
trăsături: este întemeiat
pe proprietatea de stat
asupra tuturor resurselor
economice; el este
dirijat de sistemul
birocratic de comandă;
în el are loc dominanţa
monopolistă de stat în
toate domeniile de
activitate; în el lipseşte
concurenţa liberă între
producători; în acest
sistem are loc dominanţa
şi dictatul
producătorului faţă de
suveranitatea
consumatorului; în el
lipseşte stimularea
materială a
producătorilor, ce se
reflectă negativ asupra
productivităţii muncii şi
calităţii produselor.
În cadrul
fiecărui sistem economic
există mai multe modele
naţionale de organizare
a economiei, care sunt
condiţionate de
particularităţile istorice,
de nivelul de dezvoltare
economică, de condiţiile
sociale şi naţionale ale
fiecărei ţări.

7
Tema 4 pieţei interne şi -întreprinderea financiare ale procesul de producţie, Circuitul capitalului divizate în întreprinderi
internaţionale; reprezintă un organism întreprinderii; realizează mărfurile analizat ca proces persoane fizice şi
Întreprinderea ca
-competenţa şi dinamic, fiind 5.funcţia de personal, fabricate. În urma neîntrerupt de repetare a persoane juridice; b)
celulă de bază a flexibilitatea conducerii influenţată de progresul care prevede: angajarea acestei activităţi lui se numeşte rotaţia după obiectivul urmărit
întreprinderii; tehnico-ştiinţific, de şi asigurarea cu forţă de întreprinderea îşi capitalului din în activitatea lor, există
economiei
-modul de realizare a factori interni şi externi; muncă calificată a reîntoarce cheltuielile întreprindere. Rotaţia întreprinderi cu scop
Planul temei factorilor de producţie. -scopul final al subdiviziunilor băneşti, ce sunt destinate capitalului include lucrativ sau nonlucrativ;
Întreprinder întreprinderii este întreprinderii; selectarea recuperării mijloacelor timpul de producţie şi c) după forma de
Definirea întreprinderii
ea ca unitate economică obţinerea profitului, şi promovarea în funcţii de producţie consumate timpul de circulaţie. În proprietate se disting
şi caracteristicile ei.
răspunde la întrebările care este principala de activitate a şi remunerării muncii. timpul de producţie întreprinderi private,
Clasificarea
fundamentale: Ce de pârghie economică şi personalului de Acest proces se repetă intră: timpul în decursul publice sau mixte; d)
întreprinderilor.
produs? Cum şi cât de condiţia de bază a producţie; continuu şi e numit căruia materia primă, după ramura de
Indicatorii de bază ai
produs? Pentru cine de funcţionării şi 6.funcţia de prelucrare circuit al capitalului materialele de producţie activitate există
activităţii întreprinderii.
produs?, determinând dezvoltării a datelor şi activitate întreprinderii. şi utilajul se află în stare întreprinderi industriale,
astfel volumul de factori întreprinderii. juridică, care prevede: În procesul circuitului de rezervă de producţie; agrare, de transport etc.;
4.1.Definirea
de producţie care pot fi Întreprinder elaborarea informaţiei are loc transformarea perioada de lucru, adică e) după dimensiunea lor
întreprinderii şi
atraşi în procesul de ea ca unitate economico- statistice referitor la consecutivă a capitalului timpul în care obiectele (numărul de personal,
caracteristicile ei
producţie. juridică îndeplineşte activitatea întreprinderii; din formă bănească în muncii sunt supuse mărimea capitalului
Întreprinderea ca unitate următoarele funcţii: argumentarea juridică a formă productivă, iar din schimbării şi modificării social şi a cifrei de
Întreprinderea1 este o
instituţională are 1.funcţia de cercetare- contractelor şi deciziilor formă productivă – în de către lucrător; timpul afaceri) se disting
unitate instituţională de
următoarele trăsături: dezvoltare, care întreprinderii; marfară. În procesul de influenţă a naturii întreprinderi mari,
bază a economiei
-întreprinderea prezintă prevede: cercetarea şi 7.funcţia strategică de circuitului capitalul asupra fabricării respectiv mici şi
naţionale care se
o organizaţie socială, proiectarea produselor; previziune a pieţei, care întreprinderii trece produselor (în mijlocii; f) după forma
caracterizează printr-un
care cuprinde un elaborarea programelor prevede: cercetarea treptat prin trei etape: la agricultură); timpul de de asociere
gen specific de
ansamblu de activităţi de investiţii; tendinţelor de evoluţie a prima etapă are loc repaus în procesul de întreprinderile pot fi
activitate,
umane, o comunitate de perfecţionarea mecanismelor pieţei procurarea mijloacelor muncă (repaus între divizate în societăţi pe
funcţionalitate,
oameni ai muncii sistemului (cererea, oferta, preţul); de producţie necesare şi schimburi, zile de acţiuni, societăţi cu
organizare tehnologică,
interacţiunea cărora informaţional; elaborarea programelor angajarea forţei de odihnă, lipsă de materii răspundere limitată,
prin capacitatea de a
contribuie la 2.funcţia de producţie, de implementare în piaţă muncă, ce crează etc.). Timpul de cooperative, asociaţii de
produce bunuri, de a se
funcţionarea acesteia; care prevede: a produselor noi ale condiţii de organizare a circulaţie presupune întreprinderi.
conduce şi gestiona
-întreprinderea prezintă combinarea raţională a întreprinderii; producţiei; la a doua – timpul cheltuit pentru
raţional, precum şi prin În dependenţă de
un organism tehnico- factorilor de producţie; 8.funcţia strategică a are loc procesul de realizarea mărfurilor şi a
autonomia sa financiară. condiţiile social-
productiv, care include producerea de bunuri şi activităţii de consum productiv al serviciilor şi pentru
Întreprinder economice în fiecare
un ansamblu de mijloace servicii; efectuarea marketing, care mijloacelor de producţie procurarea mijloacelor
ea, ca celulă de bază a ţară există diferite forme
materiale, tehnice şi controlului calităţii prevede: cercetarea şi a forţei de muncă, ce de producţie şi a forţei
economiei, este un de întreprinderi. În
tehnologice, care produselor fabricate şi a nevoilor şi cerinţelor se încheie cu fabricarea de muncă. Pentru a
rezultat al diviziunii Republica Moldova în
contribuie la serviciilor prestate; consumatorilor; căutarea mărfii; la a treia – se accelera rotaţia
sociale a muncii şi al conformitate cu
desfăşurarea activităţii obţinerea profitului; noilor pieţe de realizare realizează marfa produsă capitalului întreprinderii
autonomizării legislaţia în vigoare
umane în cadrul 3.funcţia comercială, a produselor fabricate; şi se transformă în bani. e necesar de folosit
proprietăţii. există următoarele forme
întreprinderii; care prevede: lansarea produsului pe În fiecare moment dat eficient timpul de
Asupra organizatorico-juridice
-întreprinderea aprovizionarea piaţă, însoţită de capitalul întreprinderii producţie şi timpul de
gradului de dezvoltare a de întreprinderi:
reprezintă un organism întrepriderii cu materii informaţie suplimentară se află în trei stări de circulaţie.
întreprinderii
economic, care dispune prime şi materiale; şi a unor servicii existenţă: bănească,
influenţează următorii 1.
de independenţă şi realizarea produselor consumatorului productivă şi marfară. 4.2.Clasificarea
factori: Întreprindere
autonomie deplină şi fabricate; activitatea de (împachetarea, Formele bănească şi întreprinderilor
-nivelul înzestrării individuală este
care participă la circuitul reclamă şi publicitate; asigurarea cu transport); marfară ale capitalului
tehnice a întreprinderii; întreprinderea care
economic naţional şi 4.funcţia financiar- studierea gradului de funcţionează în sfera de În economia de piaţă
-nivelul de calificare şi aparţine unei persoane,
internaţional. Ea intră în contabilă, care prevede: satisfacere a cerinţelor circulaţie şi luate în contemporană există o
măestrie a angajaţilor; cu drept de proprietate
relaţii cu alte comensurarea consumatorului. ansamblu formează mare diversitate
-gradul de autonomie de privată, sau membrilor
întreprinderi, desfăşoară cheltuielilor şi a Fiecare întreprindere în capitalul de circulaţie. tipologică de
care dispune familiei acestuia, cu
un schimb de activităţi, veniturilor procesul activităţii sale Forma productivă a întreprinderi, care pot fi
întreprinderea; drept de proprietate
se aprovizionează, întreprinderii; economice, prin capitalului funcţionează grupate după anumite
-gradul de integrare a comună. Patrimoniul
vinde, obţine mijloace exercitarea controlului intermediul pieţei, în sfera de producţie şi criterii: a) după gradul
întreprinderii în sistemul întreprinderii individuale
financiare, plăteşte financiar; folosirea procură mijloace de constituie capital de de răspundere
se formează pe baza
dobândă pentru credit, raţională a resurselor producţie, forţă de producţie. patrimonială
1 bunurilor persoanei
taxe, impozite etc.; muncă, înfăptuieşte întreprinderile pot fi

8
(familiei) şi altor surse
legale. Întreprinderea
individuală este
persoană fizică, iar
posesorul acesteia
(membrii familiei)
poartă răspundere
nelimitată pentru
obligaţiunile acesteia cu
întreg patrimoniul său.
Întreprinderea
individuală este prezentă
în astfel de domenii cum
ar fi: activităţile de
fermă, vânzarea cu
amănuntul, construcţiile
şi serviciile pentru
populaţie.
2. Societate
în nume colectiv
reprezintă o aflate în posesiunea a
întreprindere, aflată în
posesiunea a două şi mai
multe persoane, care şi-
au asociat bunurile în
scopul desfăşurării în
comun a unei activităţi
de antreprenoriat sub
aceeaşi firmă în baza
contractului de
constituire încheiat între
acestea. Societatea în
nume colectiv se
prezintă în cadrul
raporturilor de drept ca
persoană fizică. Pentru
obligaţiunile societăţii
toţi asociaţii poartă
răspundere solidară
nelimitată cu întreg
patrimoniul lor.
3. Societate
în comandită reprezintă
o întreprindere aflată în
posesiunea a două sau
mai multe persoane, care
şi-au asociat bunurile în
scopul desfăşurării în
comun a unei activităţi
de antreprenoriat sub
aceeaşi firmă în baza
contractului de
constituire încheiat între
acestea. Societatea în
comandită are în
componeneţa sa cel
puţin un comanditat şi
un comanditar.
Comanditatul răspunde
pentru obligaţiunile
societăţii cu întregul
patrimoniu, iar
comanditarul răspunde
numai în limita sumei cu
care a contribuit la
formarea capitalului
societăţii. Societatea în
comandită se prezintă în
cadrul raporturilor de
drept ca persoană fizică.
4. Societate
pe acţiuni, societate cu
răspundere limitată
reprezintă întreprinderi
două şi mai multe
persoane juridice şi
(sau) persoane fizice,
care şi-au asociat
bunurile în scopul
desfăşurării în comun a
unei activităţi de
antreprenoriat sub
aceeaşi firmă, în baza
contractului de
constituire (de societate)
şi a statutului. Societatea
pe acţiuni şi societatea
cu răspundere limitată
poate fi de tip închis sau
deschis. Conform
legislaţiei în vigoare, în
societăţile de tip închis
numărul participanţilor
(cu excepţia societăţilor
din sectorul agrar) nu
trebuie să depăşească
50. Capitalul statutar
(social) subscris al
societăţilor este divizat
în cote (părţi) subscrise
ale asociaţilor. Drept
documente ce confirmă
drepturile asociaţilor
asupra cotelor subscrise
sunt: în cadrul societăţii
pe acţiuni – acţiunea, în
cadrul societăţii cu
răspundere limitată –
adeverinţa cotei de asociat bunurile în
participaţie. Societatea scopul desfăşurării în
pe acţiuni şi societatea comun a unei activităţi
cu răspundere limitată de antreprenoriat sub
sunt persoane juridice şi aceeaşi firmă în baza
poartă răspundere pentru statutului semnat de
obligaţiile asumate cu aceştia. Cooperativa de
întreg patrimoniul lor. producţie este persoană
Acţionarii, precum şi juridică şi răspunde
asociaţii societăţii cu pentru obligaţiunile
răspundere limitată, asumate cu patrimoniul
poartă răspundere pentru întreprinderii.
obligaţiile întreprinderii Cooperatorii poartă
numai în limitele valorii răspundere pentru
acţiunilor (cotelor) care obligaţiile cooperativei
le aparţin. de producţie în limitele
Acţiunile cotelor care le aparţin
sau cotele ale unei din patrimoniul
socităţi închise nu pot fi cooperativei, iar dacă
oferite spre vânzare aportul respectiv este
populaţiei şi astfel nu insuficient, poartă
pot fi tranzacţionate la răspundere suplimentară
bursă. Ele , de cu averea lor personală.
asemenea, nu pot fi
transferate fără acordul 6.
celorlalţi acţionari. Întreprindere de
Acţiunile unei societăţi arendă este
deschise pot fi oferite întreprinderea înfiinţată
spre vânzare publicului. de membrii colectivelor
Acţiunile se vând şi se de muncă ale
cumpără, de regulă, la întreprinderilor de stat
bursa de valori. Preţul la (municipale) sau ale
care se vând şi se subdiviziunilor lor
cumpără acţiunile unei structurale ce se
societăţi la un moment reorganizează în scopul
dat se numeşte cursul desfăşurării în comun a
acţiunilor. Cursul unei activităţi de
acţiunii poate fi antreprenoriat sub
determinat după aceeaşi firmă în baza
formula: statutului şi contractului
de arendare a bunurilor
D
CA = × 100 % statului (municipiului).
Întreprinderea de arendă
d' este persoană juridică şi
, poartă răspundere pentru
unde: obligaţiile asumate cu
CA – cursul acţiunii; D- patrimoniul
dividendul obţinut de întreprinderii. Membrii
posesorul acţiunii;d' – întreprinderii poartă
rata dobânzii. răspundere pentru
5. obligaţiile lor în limitele
Cooperativă de cotelor (părţii) din
producţie este o patrimoniul
întreprindere aflată în întreprinderii care le
posesia a trei şi mai aparţin.
mulţi cetăţeni, care şi-au
9
7. este numit de autonomia şi drepturile
Întreprindere de stat şi întreprindere şi de persoană juridică sau
municipală. activează în temeiul fizică. Asociaţia nu
Întreprinderea de stat se mandatului ce i s-a poartă răspundere pentru
înfiinţează şi se dotează eliberat. Filialele au obligaţiunile
cu bunuri de Guvern sau balanţe proprii care fac întreprinderilor
de organul administraţiei parte din balanţa asociaţiei, iar
de stat împuternicit centralizată a întreprinderile nu poartă
pentru acest lucru. întreprinderii care le-a răspundere pentru
Întreprinderea constituit. Întreprinderea obligaţiunile asociaţiei.
municipală se înfiinţează poartă răspundere pentru Statul
şi se dotează cu bunuri obligaţiile asumate de crează tuturor
de organul de filiale şi reprezentanţe, întreprinderilor condiţii
autoadministrare locală. iar ultimele poartă juridice şi economice
Întreprinderea de stat şi răspundere pentru egale de gospodărire,
întreprinderea obligaţiunile garantează respectarea
municipală sunt întreprinderii. drepturilor şi intereselor
persoane juridice şi Pentru lor legitime, contribuie
poartă răspundere pentru coordonarea activităţii la dezvoltarea
obligaţiile asumate cu de antreprenoriat şi în concurenţei libere,
întreg patrimoniul lor. scopul creării condiţiilor asigură posibilităţi egale
favorabile pentru în utilizarea resurselor
În realizarea şi apărarea tehnico-materiale, de
Republica Moldova în intereselor de producţie, muncă, financiare şi
conformitate cu tehnico-ştiinţifice, informative.
legislaţia în vigoare sociale şi alte interese Orice
întreprinderea are comune întreprinderile întreprindere, indiferent
dreptul de a constitui se pot uni în diverse de forma de organizare
filiale şi reprezentanţe forme de asociaţii, juridică şi de tipul de
cu drept de a deschide uniuni, concerne ş. a. proprietate, poate da
subconturi. Filială se Crearea şi funcţionarea faliment. Întreprindrea
consideră subdiviziunea acestor uniuni de ca persoană juridică sau
separată a întreprinderii întreprinderi prevede: persoană fizică, care nu
care este situată în altă intrarea şi ieşirea liberă este în stare să-şi achite
parte şi care exercită din asociaţie în creanţele în urma
unele din atribuţiile conformitate cu activităţii economice şi
acesteia. Reprezentanţă contractul şi statutul administrative nereuşite
se consideră acesteia; respectarea şi termenul cărora a
subdiviziunea separată a legislaţiei antimonopol expirat, se declară falită.
întreprinderii care este şi a altor acte normative; Întreprinderea falită
situată în altă parte şi exercitarea relaţiilor poate fi vândută,
care apără şi reprezintă
interesele întreprinderii,
dintre întreprinderile reorganizată sau unită cu
încheie în numele
asociaţie în bază de
contract. Asociaţia este
alte întreprinderi, ce
desfăşoară o activitate
acesteia tranzacţii şi persoană juridică şi eficientă.
înfăptuieşte alte acţiuni activează în baza În anii de
de drept. Filialele şi contractului şi a tranziţie la economia de
reprezentanţele nu sunt statutului respectiv. piaţă s-au produs
persoanele juridice. Asociaţia dispune de schimbări esenţiale în
Acestora li se atribuie denumire, patrimoniu, structura
bunuri din patrimoniul balanţă, conturi în întreprinderilor, ce
întreprinderii şi instituţiile financiare, rezultă din tab. 4.1.
activează în baza ştampilă şi alte atribute În condiţiile economiei
regulamentului aprobat necesare. Întreprinderile, de piaţă pentru a rezista
de întreprindere. Şeful care sunt participante ale la lupta de concurenţă şi
filialei (reprezentanţei) asociaţiei, îşi păstrează a obţine profituri mari
are loc procesul de tehnico-ştiinţific; regenera în întreprinderi Principalii capital fix şi nu include
concentrare a capitalului primesc credite mari; aceste indicatori în expresie consumul intermediar.
în baza integrării privilegiate; dispun de întreprinderi adeseori nu bănească a activităţii La nivel macroeconomic
întreprinderilor. capital voluminos pot concura cu întreprinderii sunt: valoarea adăugată se
Integrarea economică a necesar pentru întreprinderile mari; determină prin scăderea
întreprinderilor investiţiile capitale; au întreprinderile mici nu 1. Cifra de consumului intermediar
(firmelor) se manifestă posibilitatea de a se se bucură de facilităţi în afaceri, indicator care din produsul global brut.
în următoarele forme: aproviziona cu factori de atragerea creditelor măsoară rezultatele la
-integrare orizontală, producţie deficitari în pentru investiţiile nivel microeconomic, 3. Profitul
care prevede gruparea condiţii avantajoase; capitale. reprezentând volumul brut sau profitul total
întreprinderilor din dispun de resurse Despre încasărilor întreprinderii este un indicator ce
ramura respectivă ce financiare proprii şi structura şi activitatea din activitatea proprie exprimă mărimea
produc acelaşi produs şi atrase ş. a. În acelaşi micului business în într-o perioadă de timp, profitului obţinut de
vizează o specializare pe timp, întreprinderile Republica Moldova ne încasări efectuate la către o întreprindere 5
plan tehnologic. Astfel mari au şi unele mărturisesc următoarele preţul pieţei. Cifra de într-o anumită perioadă
afaceri însumează de timp. El se determină T
de integrare are ca scop dezavantaje: ele în unele date statistice (tab. 4.2).
reducerea costurilor de cazuri contribuie la încasările obţinute din prin scăderea din cifra
producţie şi utilizarea formarea monopolurilor; După cum acte de comerţ: vânzări de afaceri a
raţională a capacităţilor aceste întreprinderi mai rezultă din tab. 4.2. de bunuri materiale; întreprinderii a costului
de producţie; greu se acomodează la aproape jumătate din prestări de servicii; de producţie.
-integrare verticală, cererea pieţei; în întreprinderile mici depuneri la banci şi
instituţii financiare; 4. Profitul
care prevede reunirea întreprinderile mari are funcţionează în sfera de
acordarea de credite; net este indicatorul care
întreprinderilor loc restrângerea unor comerţ cu ridicata şi
operaţiuni bursiere. Prin reflectă partea din
complementare (de ex., libertăţi şi drepturi pe amănuntul, repararea
intermediul acestui profitul brut al
întrunirea care întreprinderile mici autovehiculelor,
indicator se apreciază întreprinderii, care
întreprinderilor ce şi mijlocii le exercită (în motocicletelor, a
dimensiunea rămâne după scăderea
produc legume cu astfel de întreprinderi bunurilor casnice şi
întreprinderii şi puterea din acesta a impozitelor
fabricile de conserve); aceste libertăţi şi personale.
economico-financiară. şi a altor plăţi prevăzute
-integrare prin drepturi sunt cedate
de legislaţia în vigoare
conglomerat prevede întreprinzătorilor şi
4.3.Indicatorii de bază 2. Valoarea (dobânda la capitalul
reunirea întreprinderilor managerilor).
ai activităţii adăugată, indicator care investit, chiria plătită
ale căror activităţi nu În economia de piaţă
întreprinderii măsoară eficienţa pentru clădiri, arenda,
sunt legate direct, în actuală creşte rolul
Rezultatele activităţii economică la nivel partea destinată
scopul cuceririi noilor întreprinderilor mici şi
economice a micro şi rezervelor, donaţiile
pieţe de desfacere, mijlocii (micul business)
întreprinderii se macroeconomic. La pentru scopuri umanitare
ameliorării situaţiei în asigurarea
manifestă în bunuri nivelul întreprinderii ş. a.).
financiare şi minimizării consumatorilor cu
materiale şi servicii şi se valoarea adăugată se
riscurilor în afaceri. În mărfuri şi servicii
exprimă în două forme: determină ca diferenţă
ultimii ani în ţările necesare. Avantajele
în formă natural-fizică şi între încasările ei totale
dezvoltate a crescut micului business: pentru
în formă bănească din vânzarea bunurilor
numărul de formarea micilor
(valorică). Exprimarea materiale şi a serviciilor
conglomerate de tip întreprinderi se cere
fizică se face prin către clienţi şi
companie de holding, capital relativ mic;
intermediul unităţilor de consumurile de factori
care controlează o gamă rotaţia capitalului în
măsurare natural fizice de producţie, respectiv
largă de subunităţi. astfel de întreprinderi
(metri, litri, perechi, plăţile făcute către
Concentrarea capitalului este accelerată; aparatul
tone etc.). Exprimarea furnizori. În componenţa
şi integrarea administrativ în aceste
bănească (valorică) a valorii adăugate a
întreprinderilor duce la întreprinderi este redus;
rezultatelor activităţii întreprinderii intră:
formarea întreprinderilor aceste întreprinderi uşor
economice a salariile plătite;
mari (businessului se adaptează la
întreprinderii se impozitele şi taxele;
mare). Întreprinderile modificările cererii şi
manifestă prin amortizarea; profitul. Cu
mari, în raport cu cele ofertei pe pieţele
intermediul volumului alte cuvinte, acest
mici şi mijlocii, au respective.
de încasări băneşti în indicator cuprinde
anumite avantaje: ele Dezavantajele micului
urma realizării consumul factorului
pot aborda cu succes business: întreprinderile
mărfurilor şi serviciilor. muncă şi a factorului
rezultatele progresului mici, de regulă, nu pot

10
11
Tema 8 -ori sub alte forme, cum bilanţului ce valorificare, activele pot titluri de valoare cu pentru acoperirea piaţa hârtiilor de
ar fi, certificatele de demonstrează mărimea fi: caracter negociabil. În golurilor temporare de valoare.
Piaţa resurselor
trezorerie ş. a. mijloacelor de care 1. reale – bunuri această categorie se casă ale bugetului Prin aceste
financiare Conform Legii dispune o firmă pentru corporale (tangibile) şi includ activele de capital administraţiei centrale activităţi, piaţa
Republicii Moldova desfăşurarea activităţii necorporale şi activele monetare. de stat, fie pentru financiară:
Planul temei
privind cambia nr. sale. În componenţa (intangibile); Activele de capital, acordarea unui sprijin -asigură transferul
Piaţa financiară şi 1527-XII din 22 iunie activului intră: 2. financiare, care sunt rezultă din plasamente financiar întreprinderilor fondurilor băneşti de la
structura ei. 1993, cu modificări şi 1.bunuri corporale, materializate în pe termen lung şi dau publice sau cei care au un surplus,
Piaţa de capital: completări ulterioare aşa-numite tangibile, înscrisuri (hârtii sau dreptul la obţinerea unor colectivităţilor locale către cei care au nevoie
concepte, trăsături, „cambia este un titlu adică care pot fi înregistrări în cont), care venituri viitoare confruntate cu situaţii de de aceste fonduri
structură. Cererea şi de credit care transmise (pământ, consacră drepturile (dobânzi, dividende). deficit bugetar. Astfel băneşti;
oferta de capital. reprezintă o creanţă clădiri utilaje etc.); băneşti ale deţinătorului Ele sunt negociabile pe resursele de trezorerie, -reduce costul
Piaţa monetară, cererea şi scrisă, întocmită 2.bunuri necorporale, lor, precum şi drepturile piaţa de capital. Activele constituie astfel, transferurilor, datorită
oferta de monedă. conform prevederilor aşa-numitele active acestuia asupra unor monetare rezultă din reprezintă un împrumut specializării şi utilizării
Sistemul de credit: acestei legi, ce oferă intangibile (brevete, venituri viitoare plasamente pe termen pe termen scurt (până la unor mijloace moderne;
esenţa, formele, funcţiile. posesorului acesteia mărci de comerţ, rezultate din scurt şi sunt negociabile un an) contractate de stat -reprezintă un mijloc
Sistemul bancar şi dreptul cert şi exigibil vechimea firmei, valorificarea activelor pe piaţa monetară. prin emisiunea unor eficient şi echitabil de
politica monetară a de a cere la scadenţa imaginea firmei); respective (dobânzi, Specificul lor – grad bonuri de tezaur. realocare a resurselor
Băncii Centrale (cazul creanţei de la debitor, 3.drepturi dividende). înalt de lichiditate, Bonurile de tezaur financiare şi
Republicii Moldova). iar în caz de neonorare patrimoniale formate Activele financiare respectiv posibilitatea trebuie răscumpărate de nonfinanciare de către
Piaţa valutară. a acestei cereri şi de la din titluri de valoare reprezintă transformării operative către stat la scadenţă, guvern;
alte persoane obligate (cambii, obligaţiuni, corespondentul monetar şi pe o bază de dar obligatoriu pe -asigură transferul de
prin cambie, achitarea acţiuni,bilete de ordin); al activelor reale şi ele continuitate în fonduri parcursul anului bugetar fonduri către cele mai
8.1. Piaţa financiară şi sumei de bani 4.alte drepturi băneşti relevă caracterul dual al băneşti. în care a fost contractat profitabile domenii de
structura ei indicate.” în numerar sau în cont. economiei de piaţă: Certificatele de împrumutul, plătind activitate;
Piaţa financiară Cambiile se emit în c) În sens economic, 1. economia reală, care trezorerie (bonurile de totodată o dobândă. -stimulează mişcarea
reprezintă ansamblul calitate de instrumente activul desenează un include procesele trezorerie) reprezintă o Principalele operaţiuni capitalurilor în direcţia
relaţiilor dintre ofertanţii de plată pentru mărfuri bun care are valoare materiale de producere a valoare mobiliară (hârtii efectuate pe piaţa restructurării şi
şi utilizatorii de fonduri livrate şi servicii pentru deţinătorul său. bunurilor şi serviciilor de valoare),care sunt financiară sunt: modernizării economiei
băneşti, pe termen scurt, prestate. Astfel cambiile Activul în pentru consumul emise de tezaurul public 1. Constituirea naţionale.
mediu şi lung. Ea sunt instrumente de sens economic poate individual sau pentru (Trezoreria Centrală de depozitelor bancare
asigură sistemul de credit comercial, adică prezenta: reluarea producţiei; Stat). Trezoreria Publică (deschiderea conturilor) Unele din operaţiunile
legături complexe dintre titluri negociabile de 1.valoare de schimb 2. economia financiară este împuternicită să şi acordarea de credite, efectuate pe piaţa
persoanele fizice, comerţ care fac dovada (marfa); (simbolică), adică execute Bugetul la deci deschiderea de financiară vizează o
juridice şi guvern, care existenţei unei creanţe 2.valoare de investiţii procese de tip partea de venituri şi conturi pe termen scurt, perioadă scurtă de timp,
au fonduri băneşti privind o anumită sumă sau valoare-capital, care informaţional, cheltuieli. Pe lângă mediu şi lung pentru până la un an, iar altele
disponibile şi cei care au care trebuie să fie plătită fiind utilizată aduce un reprezentate de mişcarea aceste funcţii trezoreria clienţii societăţilor vizează perioade şi mai
nevoie de aceste fonduri. la o anumită dată. venit. banilor şi a hârtiilor de mai are un serviciu de bancare. îndelungate de timp.
Totodată, În literatura de Exemple: valoare. execuţie a veniturilor şi Ansamblul relaţiilor de În funcţie de acest
piaţa financiară specialitate noţiunea de -bunurile de echipament, Activele financiare se cheltuielilor tuturor credit, pe diferite criteriu, piaţa
constituie cadrul în care activ este abordată din numite şi bunuri de clasifică: persoanelor juridice cu termene, care se financiară este compusă
se comercializează mai multe puncte de capital (maşini, utilaje, 1. active bancare – caracter public. Prin derulează prin din:
hârtiile de valoare vedere: instalaţii), servesc la rezultate din operaţiunile urmare acestea îşi intermediul unor - piaţa
(valorile mobiliare) sub a) În plan juridic, crearea producţiei şi specifice băncilor şi păstrează mijloace care nu au monetară;
forma:
-efectelor comerciale
activul este definit ca
totalitatea drepturilor cu
permit prin, vânzarea
lor, obţinerea de profit;
instituţiilor asimilate.
Specificul pentru aceste
disponibilităţile
depozit la tezaurul
în caracter
constituie
negociabil,
piaţa
- piaţa
capitalului.
(cambiile), conţinut economic, -pământul pus în active, care produc public. Prin urmare, pe bancară.
Fiecare din
-sub forma activelor aflate în proprietatea exploatare aduce rentă, dobânzi, este că ele nu baza acestor depozite de 2. Comercializarea
aceste componente
financiare, adică a unei persoane fizice sau iar locuinţele – chirii; au caracter negociabil, mijloace băneşti activelor comerciale şi
cuprind mai multe
titlurilor de credit juridice. Exemple de -bonurile de tezaur dar prezintă un grad trezoreria poate emite financiare. Acestea
segmente de piaţă
(obligaţiuni emise de active patrimoniale pot produc dobânzi; ridicat de siguranţă (risc bonuri de tezaur. reprezintă tranzacţii care
specializate. Aceste
întreprinderi sau guvern fi: bunurile corporale şi -acţiunile dau dreptul la redus); Resursele procurate în facilitează finanţarea
două componente ale
pe diferite termene) şi necorporale. dividende. 2. active nebancare – acest mod constituie directă şi indirectă prin
pieţei financiare se
titlurilor de b) Ca noţiune rezultate din operaţiuni pentru stat un important transferul titlurilor
În raport cu natura deosebesc şi prin faptul
proprietate (acţiunile contabilă, activul de investiţii (plasament) mijloc de finanţare ce comerciale şi financiare
procesului de că pe piaţa monetară se
societăţilor), reprezintă o parte a şi sunt concretizate în poate fi utilizat fie negociabile şi constituie
utilizează, de regulă, saxonă, piaţa de capital e agenţi economici. monetară (Dm) depinde creditelor ajunse la
active comerciale formează împreună cu Funcţionarea acestei de nivelul ratei dobânzii, scadenţă;
(cambiile), iar pe piaţa piaţa monetară piaţa m pieţe este strâns legată venitului, stocului de --volumul creditului de
capitalului - active financiară. În acest p o de oferta şi cererea de avuţie, preţurilor şi al consum;
financiare, în special context piaţa de capital o n bani. Sistemul de bănci gradului de --comportamentul
acţiuni şi obligaţiuni. este sinonimă cu piaţa a e comerciale constituie incertitudine. agenţilor economici faţă
În acelaşi valorilor mobiliare şi t t centrul vital al acestei În situaţia în care oferta de monedă, de
timp, între cele două asigură investirea e a pieţe. monetară rămâne intensitatea înclinaţiei lor
pieţe, precum şi între capitalurilor pe termen r Piaţa monetară constantă, cererea de spre lichiditate.
diferitele segmente ale mediu şi lung. Piaţa ă îndeplineşte funcţia de monedă poate creşte ca --cererea de monedă este
f 8.3. Piaţa monetară,
acestora, există o strânsă monetară realizează compensare a urmare a modificării influenţată şi de
i cererea şi oferta de
interdependenţă. atragerea şi plasarea p excedentului şi unui sau unor factori, posibilităţile oferite de
Aceasta înseamnă că, în capitalurilor pe termen monedă deficitului de lichiditate cum ar fi: creşterea sistemul bancar-
l
anumite condiţii, scurt prin intermediul a prin oferta şi cererea de preţurilor, a veniturilor, financiar.
creditele pe termen scurt pieţei interbancare, a Piaţa monetară este credite pe o perioadă de a gradului de Oferta de monedă
s piaţa capitalurilor pe
se pot transforma în pieţei scontului, a pieţei a timp scurtă (zile, incertitudine. În această înseamnă punerea
credite pe termen mediu efectelor de comerţ, a termen scurt, fiind săptămâni, luni, până la situaţie, fixarea unei rate diferitelor instrumente
t reprezentată de piaţa
şi lung, că activele pieţei certificatelor de ă un an), sau prin a dobânzii de 20% va monetare în circulaţie.
bancare se pot depozit, a pieţei interbancară şi de vânzarea şi cumpărarea avea ca rezultat un Moneda începe să existe
transforma în active eurovalutelor etc. piaţa titlurilor de hârtiilor de valoare excedent de cerere atunci când părăseşte
financiare, că În concepţia creanţă negociabile. Pe specifice acestei pieţe, monetară de X u.m. depozitele Băncii
(
obligaţiunile se pot continental-europeană, p piaţa interbancară care se prezintă, Acest excedent poate fi Centrale şi ale altor
transforma în acţiuni etc. piaţa de capital are o operează Banca de îndeosebi, sub forma diminuat prin majorarea instituţii emitente; ea îşi
e
Datorită acestui fapt structură complexă care Emisiune, băncile efectelor comerciale ratei dobânzii sau prin încetează existenţa când
Guvernul poate să cuprinde: piaţa comerciale, băncile (cambiilor). Indiferent creşterea ofertei revine la acestea.
influenţeze, prin monetară, piaţa p specializate, trezoreria de forma comercială în monetare. Oferta de monedă
intermediul celor două ipotecară şi piaţa i publică ş. a. Tranzacţiile care se prezintă, cambia Piaţa monetară constă nouă, de regulă, este
componente ale pieţei financiară. a pe această piaţă îmbracă comercială îndeplineşte din ansamblul legată de o operaţiune
financiare volumul Unele ţări ţ forma „acordării- nu numai funcţia de tranzacţiilor cu moneda, de creditare, ceea ce
investiţiilor, gradul de din Europa centrală a rambursării” creditelor. instrument de credit din confruntarea înseamnă monetizarea
ocupare, volumul şi (România, de exemplu) Pe piaţa titlurilor de comercial şi de mijloc specifică dintre cererea unei creanţe bancare.
structura producţiei, pun în evidenţă creanţă negociabile, de plată, ci şi funcţia de şi oferta de monedă în Procesul de rambursare
nivelul preţurilor etc. concepţia anglo-saxonă, d operatori sunt toţi instrument de credit funcţie de preţul ei (rata a unui efect de comerţ
e agenţii economici.
Fluxul general al potrivit căreia piaţa de bancar. Aceasta dobânzii). Piaţa (cambia) sau a unei
fondurilor între capital este o Instrumentele negociate înseamnă că un agent monetară se află în stare datorii în favoarea unei
instituţiile financiare şi componentă a pieţei sunt: certificatele de economic, care deţine în de echilibru, când, la un bănci, echivalează cu o
c depozit (titluri
componentele pieţei financiare. Acest punct a portofoliu cambii de la anumit nivel al ratei reducere a masei
financiare se prezintă de vedere este susţinut şi negociabile ce atestă partenerii săi, se poate dobânzii cantitatea de monetare.
p existenţa unui depozit în
astfel: de autori. i prezenta la o bancă şi moneda oferită este egală Diferite componente
Menţionăm, că în i R de cont), biletele de obţine, pe baza lor, un cu cea cerută. Cererea de monetare sunt create şi
t trezorerie (emise de
literatura de specialitate d a credit pe termen scurt. monedă depinde de puse în circulaţie de:
piaţa financiară este o trezoreria publică), Piaţa monetară se află în factorii obiectivi şi -băncile comerciale;
l titlurile de termen scurt
definită ca ansamblul b ) echilibru când cererea subiectivi. Astfel, -Trezoreria Publică;
pieţei de capital şi a â (emise de instituţii şi monetară este egală cu cererea de monedă va -Banca Centrală (în
pieţei monetare. n societăţi financiare). oferta monetară. Dacă condiţiona masa Republica Moldova –
Din punct de vedere a d o Piaţa monetară presupunem că mărimea monetară în circulaţie, Banca Naţională a
sferei de cuprindere, în ă funcţionează în paralel ofertei monetare este care va depinde de: Moldovei – BNM).
literatura economico- cu piaţa mărfurilor, egală cu M1 (bani în --volumul total al
financiară s-au structurat u asigurând mijloacele numerar aflaţi în schimburilor de mărfuri Un rol important în
două concepţii l n necesare derulării circulaţie şi depozitele şi servicii, şi de viteza lărgirea ofertei monetare
referitoare la piaţa a i tranzacţiilor de pe piaţa băneşti din conturile de rotaţie al unităţii îl are multiplicatorul
capitalului: concepţia t resurselor economice şi curente operabile prin monetare (M = TP/V); monetar:
a bunurile de consum,
anglo-saxonă şi
c
cecuri), la un moment --de amploarea creditului, D 1
concepţia continental- a
t
e
precum şi fondurile de
credit pe termen scurt
dat ea este perfect adică de raportul între Mm = = ,
europeană (franceză). r necesare diferiţilor
inelastică. Tot în acelaşi vânzările pe datorie şi R r
În concepţia anglo- moment, cererea plăţile făcute în contul unde:Mm–
multiplicatorul monedei care poate duce şi la bancare (remunerarea Sistemul de credit graţie (dacă există), administrativ de centrală a ststului şi
de cont;D – depozite la pierderi. Astfel, creditul creditului); include mai multe dobânda (modul de comandă la economia de organul unic de emisie
vedere;R – rezervele este unul din elementele -garantarea (modalităţi tipuri: calcul şi distribuţia în piaţă. monetară. BNM
bancare;r – rata de bază a pieţei de asigurare). 1.credite acordate în timp), garanţia ce va fi În anul 1991 determină politica
rezervelor obligatorii. monetare. Ca subiecţi ai creditului dependentă de acordată, condiţiile Parlamentul Moldovei a monetară, creditară,
Exemplu1, la o rată O modalitate prin care sunt: creditorul şi subiectul de cărora trebuie să se aprobat legile „Cu valutară şi
obligatorie egală cu băncile realizează debitorul. proprietate (credite conformeze clientul (de privire la Banca supraveghează
20%, multiplicatorul venituri este de a da cu Sursele creditului: private, credite de stat exemplu, să furnizeze Naţională (de Stat) a activitatea băncilor
monetar va fi egal cu 5. împrumut (sau a plasa) mijloacele băneşti sau public); băncii situaţii financiare Moldovei”, Nr. 599- XII comerciale. Legea din
Aceasta înseamnă că banii depozitaţi. Băncii i disponibile ale 2.credite acordate în la intervale regulate şi să din 11 iunie 1991 şi „Cu 1991 prevedea că BNM
fiecare unitate aflată în se plăteşte dobândă întreprinderii; mijloacele dependenţă de termenul nu acorde vre-un activ privire la bănci şi este subordonată numai
circulaţie se va pentru sumele date cu băneşti disponibile din de realizare (creditul pe drept garanţie unui terţ), activitatea bancară”, Nr. Parlamentului,
multiplica de 5 ori, adică împrumut; rata dobânzii bugetul de stat; termen scurt (până la un cazurile care ar face ca 601-XII din 12 iunie exercitându-şi funcţiile
banii de cont vor creşte percepute pentru mijloacele băneşti an), mijlociu (între 3-5 împrumutul să devină 1991, cu modificările şi în mod independent de
de cinci ori. împrumuturi va fi mai disponibile ale populaţiei ani), lung (peste 5 ani), scadent pentru completările ulterioare, organele executive.
1 1 mare decât rata dobânzii concentrate în băncile de fără termen); rambursare imediată care au pus baza Noua lege „Cu privire la
Mm = = = 5. plătite la depozite. economii; mijloacele 3.credite acordate în (cum ar fi: actualului sistem bancar Banca Naţională a
R 0,20 Diferenţa dintre aceste băneşti disponibile dependenţă de modul imposibilitatea clientului al ţării. Moldovei” aprobată în
două rate ale dobânzii se acumulate pe contul de garanţie a lor de a rambursa o rată la În iulie 1995 1995 deplasează
Exemplu 2.
numeşte marjă, şi diferitor fonduri publice. (credite personale (pe timp şi utilizarea Parlamentul a adoptat accentele spre o bancă
la o rată obligatorie
constituie o sursă Funcţiile creditului: bază de încredere creditului în alt scop noile legi bancare „Cu centrală mai
egală cu 8%,
importantă pentru 1.funcţia de personală), reale (pe decât cel aprobat etc.) privire la Banca independentă, stipulând
multiplicatorul monedei
venitul băncii. distribuire şi baza unei garanţii). Perioada de graţie în Naţională a Moldovei” că Banca Naţională
de cont va fi egal cu
Mărimea şi dinamica redistribuire a Garanţiile sunt de mai care clientul nu trebuie şi „Legea Instituţiilor este o persoană
12,5.
dobânzii sunt exprimate mijloacelor băneşti multe feluri, de unde şi să ramburseze nici o rată financiare”, elaborate de juridică publică
1 1 cu ajutorul a doi disponibile; denumirea creditului: (menţionăm, că totuşi, în către BNM în autonomă şi
Mm = = =12 ,5 .
indicatori: 2.funcţia de credit pe amanet – această perioadă conformitate cu responsabilă faţă de
R 0,08 -masa sau suma transformare a banilor garanţia constă dintr-un dobânda trebuie plătită) standardele mondiale la Parlament. Acest fapt
Cu cât rata obligatorie absolută a dobânzii – D; acumulaţi în investiţii bun mobiliar; credit de îi dă posibilitate recomandarea şi cu are o importanţă
de rezervă este mai mică -rata dobânzii ca venit capitale; lombard – garanţia clientului de a realiza concursul activ al crucială, deoarece
cu atât multiplicatorul anual, exprimat în %, 3.funcţia de susţinere a constă din hârtii de venituri de pe urma experţilor elimină tentarea
monetar este mai mare. care se notează cu d′ . micului business; valoare, respectiv din activului nou cumpărat, Departamentului Juridic Guvernului de a finanţa
Acest fenomen îi dă Principiile de 4.funcţia de sporire a efecte private sau înainte de a trebui să al FMI. Aceste legi cheltuielile publice prin
posibilitate Băncii creditare. Creditarea nu vitezei de rotaţie a publice; credit pe înceapă rambursarea includ elemente noi şi metoda inflaţionistă,
Centrale să folosească este o ştiinţă exactă; nu monedei şi de reducere a ipotecă – garantat de ratelor scadente. moderne îndreptate spre destabilizând economia.
rata obligatorie de este posibil ca prin masei monetare în bunuri imobiliare Principalele consolidarea rolului Capitalul statutar al
rezervă ca un instrument utilizarea unei formule circulaţie; (pământ, construcţii, instrumente ale BNM în formarea şi BNM în anul 1996 era
de politică monetară. sau aplicarea unei teorii 5.funcţia de accelerare a clădiri). creditului: creanţa; bilet implementarea politicii egal cu 20 milioane lei,
să se garanteze că suma procesului de realizare a 1.credite acordate în de ordin; trată; cambie; monetare şi valutare şi în anul 2000 – 50
8. 4. Sistemul de acordată unui client va fi mărfurilor; dependenţă de forma gaj. conţin baza legală milioane lei, iar din anul
c re dit: e se nţa, rambursată cu dobânda 6.funcţia de îmbunătăţire de utilizare a lor 8.5. Sistemul bancar şi pentru un sistem bancar 2001 – 100 milioane lei.
fun cţiile, fo rmele aferentă. Există, totuşi, a consumului; (credite productive şi funcţiile lui. Politica sigur şi durabil. Există trei
principii generale de 7.funcţia de extindere a neproductive); monetară a Băncii Astfel, în Republica tipuri de licenţe de bază
Creditul constă în creditare care, dacă sunt activităţii economice 2.credite acordate în Centrale (cazul Moldova, ca şi în acordate de către BNM
transformarea de bunuri, aplicate consecvent, externe; dependenţă de Republicii Moldova) majoritatea ţărilor din băncilor comerciale:
pe un timp limitat, fixat permit reducerea riscului 8.funcţia de reducere a realizarea teritorială Sistemul bancar al Occident, sistemul licenţă tip A, tip B şi
dinainte şi numit implicat în creditare. deficitului bugetar. (credite interne, Republicii Moldova bancar al Moldovei este tip C, eliberate în
scadenţă, contra unei Aceste principii se Formele de credit: regionale, externe). include: Banca de două niveluri. Primul conformitate cu cerinţele
sume de bani, numită referă la: *credit bancar Termenele şi condiţiile Naţională a Moldovei, nivel – Banca Naţională privind capitalul
dobândă. -solicitantul creditului acordat în formă creditării sunt cuprinse băncile comerciale şi de Stat a Moldovei normativ total al
Creditul este o activitate (debitorul); bănească de către într-un contract de alte instituţii de (BNM) şi nivelul doi – băncilor.
de bază înrt-o bancă. -cererea de creditare instituţiile bancare; credit şi privesc: creditare. băncile comerciale. În conformitate cu
Această activitate poate (obiectivele urmărite); *credit comercial obiectul creditării, Situaţia din sistemul Pe primul nivel se „Legea Instituţiilor
genera profituri pentru -rambursare (rate şi acordat în formă de termenul de rambursare bancar al Moldovei a situează Banca financiare”şi începând
bancă, dacă este termene); mărfuri şi servicii de (scadenţa), eşalonarea evoluat în condiţiile Naţională a Moldovei cu 1 ianuarie 2002
practicată corect, dar -dobânzi şi comisioane către agenţii economici. ratelor, perioada de tranziţiei de la un sistem (BNM), care este banca pentru a primi licenţă de
tip A o bancă interbancare; investiţii pe propriul Politica monetară a deschisă (open market), promovarea de către PIB 25 .200
comercială are nevoie de -deţine monopolul cont şi risc. Băncii Naţionale a rata rezervelor aceasta din urmă a unei M= = =8.0
un capital normativ asupra emisiei valutei Băncile îndeplinesc Moldovei obligatorii. politici a banilor ieftini V 3,14
minim egal cu 32 naţionale; două tipuri de Politica monetară Scontarea constă în sau a unei politici a
b) baza monetară se
milioane lei, pentru -păstrează şi gestionează operaţiuni: elaborată de BNM achiziţionarea de către o banilor scumpi, în
calculează pornind de la
licenţa B – 64 milioane rezervele valutare ale **operaţiuni pasive reprezintă un ansamblu bancă a creanţelor de la dependenţă de obiectivul
mărimea programată a
lei (dublu faţă de statului; (formarea mijloacelor de măsuri orientate spre clienţii săi, la vedere şi urmărit.
masei monetare şi
cuantumul minim), -din numele Republicii proprii, primirea echilibrarea pieţei înainte de scadenţă, De la introducerea
creşterea multiplicatorului
pentru licenţa de tip C Moldova ia asupra sa depozitelor, exercitarea monetare, reducerea oferindu-le acestora suma monedei naţionali şi până
monetar până la 2,10 la
– 96 milioane lei (triplu obligaţia executării operaţiunilor de casă a nivelului inflaţiei, de pe înscrisul în cauză, în prezent BNM
sfârşitul anului 2003.
faţă de cuantumul operaţiunilor, legate de întreprinderilor şi stabilizarea pieţei din care se scoate utilizează cu succes
Calculăm baza
minim). participarea Republicii instituţiilor); valutare, consolidarea dobânda aferentă pentru instrumentele clasice de
monetară:
Dacă începând cu 1 Moldova la activităţile **operaţiuni active sistemului bancar în durata de timp cuprinsă politică monetară.
ianuarie 1997 capitalul organismelor publice (acordarea de credite contextul unei stabilităţi între momentul În ultima perioadă BNM M 8.025
minim necesar pentru internaţionale, în sfera solicitanţilor, investiţiile macroeconomice relative. achiziţionării creanţei şi utilizează în continuare, Mb = = = 3.82
primirea licenţei de tip bancară, creditară şi bancare, operaţiunile În temeiul Legii scadenţa ei (scont). Mai pe baze competitive şi în Mm 2,10
A era de 4 milioane lei, monetară în factoring şi leasing, Republicii Moldova cu departe banca comercială condiţii de transparenţă, unde: Mm –
apoi BNM a majorat corespundere cu operaţiuni de trust; privire la Banca Naţională poate să ia credit de la instrumentele de piaţă multiplicatorul
treptat capitalul minim, condiţiile contractelor repartizarea hârtiilor de a Moldovei, obiectivul banca centrală, însă aplicate anterior în monetar, calculat de
stabilindu-l în anul 2002 internaţionale; valoare ş.a.). principal al BNM pentru aceasta din urmă va vederea dirijării BNM.
la nivelul indicat mai -elaborează balanţa de Clasificarea băncilor anul 2003 este de a achiziţiona efectele de lichidităţii sistemului c) gradul de monetizare a
sus. Politica BNM plăţi ale statului. comerciale după realiza şi a menţine comerţ deja scontate, bancar: economiei naţionale
privind majorarea Din punct de vedere a diverse criterii: stabilitatea monedei înregistrând în contul -operaţiunile de piaţă pentru anul 2003 va fi la
capitalului minim spaţiului efectuării -după felul de formare a naţionale (leul băncii prezentatoare deschisă, inclusiv nivel de 31,8 la sută ca
necesar este îndreptată acestor funcţii, ele pot capitalului statutar: de moldovenesc a fost valoarea lor, diminuată cu operaţiunile REPO şi urmare a sporirii cererii
spre protejarea fi: stat, mixte, societăţi pe introdus la 29 noiembrie suma corespunzătoare REPO reverse cu HVS; de bani condiţionată de
clienţilor-depozitar şi 1.interne (operaţiuni cu acţiuni şi societăţi cu 1993) prin crearea taxei de rescont -atragerea de depozite de creşterea economică de
consolidarea sistemului băncile comerciale; responsabilitate limitată; condiţiilor pe pieţele (operaţiunea se numeşte la bănci; 6,0 la sută în termeni
bancar. operaţiuni cu hârtii de -după apartenenţa monetare, de credit şi rescontare). Nivelul ratei -rezervele obligatorii; reali.
Funcţiile BNM sunt valoare; operaţiuni cu capitalului statutar: de valutară, bazate pe rescontului modifică -facilităţi de lombard; Calculăm gradul de
următoarele: bugetul de stat); stat, private, mixte, principiile funcţionării nivelul creditului şi costul -creditele overnight (de monetizare a economiei
-determină şi 2.externe (prezentarea străine; economiei de piaţă. lui, ceea ce va influenţa peste noapte, tranzacţie naţionale:
promovează politica intereselor ţării în -după felurile de Pentru atingerea acestor masa monetară în pe termen până la Grad monet. =
monetară şi valutară a relaţiile financiare cu operaţiuni efectuate: obiective BNM circulaţie şi rata dobânzii începutul zilei următoare
statului; străinătatea; primirea universale, specializate; elaborează şi promovează pe piaţa capitalului. de lucru ori de vineri M 8.025
-acţionează ca bancher creditelor străine; -după sfera de influenţă Politica Monetară şi Cumpărarea şi până luni) şi altele în × 100% = × 100%
şi agent fiscal al statului; determinarea cursului în activitatea bancară: valutară, orientată spre vânzarea titlurilor pe scopul ajustării PIB 25.200
-efectuează analiza unităţii monetare; republicane, regionale; asigurarea stabilităţii piaţa deschisă la fel condiţiilor pieţei .
economică şi monetară eliberarea licenţelor -după orientări de preţurilor şi, ca rezultat, modifică masa monetară monetare în intervale Notă:
şi pe baza ei înaintează pentru exercitarea ramură: agricole, reducerea nivelului în circulaţie, conform scurte de timp şi A. Masa monetară
propuneri Guvernului şi operaţiunilor cu valuta industriale etc. inflaţiei. politicii monetare funcţionării eficiente a include agregatele:
aduce la cunoştinţa străină). Una din operaţiunile Rolul politicii monetare promovate de Banca sistemului de plăţi în 1.Rezervele obligatorii
publicului aceste Băncile comerciale. importante ale băncilor constă în realizarea Centrală. timp real. ale băncilor comerciale
rezultate; Banca reprezintă o comerciale este oferirea obiectivelor generale ale Rata obligatorie de Programul monetar, spre în BNM;
-licenţiază, efectuează instituţie financiară care de credite. Deoarece politicii economice. Pe rezervă este foarte exemplu, pentru anul 2.Rezervele băncilor
supravegherea şi atrage de la persoane această operaţiune este plan intern aceasta eficace, întrucât afectează 2003 prevede: comerciale pe conturi
reglementarea activităţii fizice sau juridice riscantă, ele au dreptul să însemnă reglarea cererii imediat multiplicatorul a) creşterea masei corespondente în BNM;
instituţiilor financiare; depozite sau echivalente stabilească un coeficient de monedă de schimb şi monetar şi este stabilită monetare reieşind din 3.MO – bani lichizi în
-oferă credite băncilor şi ale acestora, de risc pentru creditele: de piaţă, iar pe plan de banca centrală asupra volumul PIB nominal de circulaţie;
statului; transferabile prin -standarde – 2%; extern, asigurarea depozitelor deschise la 25200 milioane lei şi 4.Depozitele la vedere;
-efectuează diferite instrumente de -supravegheate – 5%; echilibrului balanţei de băncile comerciale, viteza de circulaţie a 5.Mijloace de finanţare a
supravegherea piaţă, şi care utilizează -substandarde – 30%; plăţi. influenţând masa banilor în mărime de investiţilor capitale;
sistemului de plăţi în aceste mijloace total sau -dubioase – 75%; Instrumentele clasice ale monetară. 3,14. 6.Mijloace în decontări;
republică şi contribuie la parţial pentru a acorda -compromise – 100%. politicii monetare sunt: Toate aceste instrumente Calculăm masa .M1 = 3 + 4 + 5 + 6;
funcţionarea eficientă a credite sau a face taxa rescontului, utilizate de Banca monetară: 7..Depozite la termen ale
sistemului de plăţi operaţiuni pe piaţa Centrală contribuie la populaţiei;
M2 = M1 + 8; conturilor valutare a naţională cu altă convertibilitatea metoda de cotare către un operator a unei
8.Hârtii de valoare; agenţilor economici; monedă străină, în monedelor naţionale are indirectă. valute la o anumită dată,
M3 = M2 + 10; -a banilor persoanelor mod liber, prin diferite grade: Cotarea directă constă ca operaţiune la vedere,
9.Mijloace în valută; fizice şi juridice ca vânzare-cumpărare pe --convertibilitate în faptul că preţul unei iar această valută este
M4 = M3 + 12. agenţi economici; piaţă, fără nici o limitată – dar pentru unităţi fixe ( 1, 10, 100, vândută în aceeaşi zi ca
Structura masei -exportului de bunuri şi restricţie. anumite categorii de 1000 etc) de valută operaţiune la termen.
monetare în Republica servicii; Existenţa regimului de operaţiuni; străină, adică 1 dolar -operaţiunile complexe
Moldova este -atragerii creditelor şi monedă convertibilă --convertibilitate SUA, se exprimă în (Swap) exprimă
aproximativ următoarea: investiţiilor străine. necesită îndeplinirea mai limitată internă – valută naţională: de tranzacţia dintre două
bani în circulaţie – 49 %, În condiţiile economiei multor criterii moneda naţională se exemplu: dolar SUA = părţi pentru a
depozitele la vedere – 16 de piaţă contemporane, economico-financiare, schimbă în interiorul 14,5 lei MLD. preschimba o cantitate
%, depozite la termen – când are loc şi anume: ţării pe valuta intrată în Cotarea indirectă anumită dintr-o monedă,
24 %, depozitele în intensificarea procesului -un grad relativ stabil ţara respectivă; constă în faptul că preţul pe o cantitate din altă
valută străină – 11%. de globalizare, creşte într-o perioadă şi --convertibilitate deplină unei monede naţionale se monedă, urmând ca
B. Baza monetară rolul şi dinamismul ulterior o tendinţă de sau oficială – exprimă în valută străină. după o perioadă de
include banii în pieţei valutare. Piaţa creştere pentru puterea schimbarea monedei Această metodă de timp, fiecare din părţi să
circulaţie plus rezervele valutară se de cumpărare a unităţii naţionale pe alte monede cotare este utilizată pe restituie cantităţile de
bancare. caracterizează prin băneşti; naţionale, eliminând pieţele valutare din monedă cu care s-a
Altfel spus, baza următoarele trăsături: -crearea de bunuri orice restricţii; Anglia, Canada; efectuat schimbul
monetară este egală cu -liberalizarea comerţului economice pentru export --monede libere Australia. „swap”.
cantitatea de bancnote şi mondial, implicând competitive sub aspectul utilizabile – au Operaţiunile pe piaţa
monedă aflate în accelerarea plăţilor calităţii, structurii şi convertibilitate totală şi valutară, după conţinutul
circulaţie plus cantitatea internaţionale şi preţului; sunt folosite pentru lor sunt:
păstrată de sistemul deplasare mai evidentă a -echilibrarea balanţei decontări internaţionale -operaţiuni la vedere
bancar, cunoscută sub valutelor între ţări; externe pe termen lung; ( dolarul S.U.A., EURO, (spot);
denumirea de „stoc de -întărirea rolului -lichidarea restricţiilor în D.S.T.). -operaţiuni la termen
bani cu putere mare de devizelor internaţionale folosirea monedei Funcţionarea pieţei (forward).
cumpărare”. şi concomitent naţionale de către valutare presupune Operaţiunile valutare
concurenţa dintre ele rezidenţii şi nerezidenţii stabilirea unui curs la vedere (spot) constau
8.6. Piaţa valutară ( dolar S.U.A., EURO); din ţara respectivă; valutar. Cursul valutar în cumpărarea sau
Piaţa valutară -sporirea ponderii -existenţa unui curs – preţul unei monede vânzarea de valută ce
reprezintă totalitatea valutelor ţărilor vest- valutar unic relativ naţionale exprimat trebuie schimbată,
tranzacţiilor de europene, concomitent stabil; într-o altă monedă efectiv, în limitele unui
vânzare-cumpărare cu cu declanşarea atragerii -corelarea diverselor naţională cu care se timp de maximum 48 ore
valute. Obiectele pieţei valutelor ţărilor est- forme de convertibilitate compară valoric. Cursul lucrătoare din momentul
valutare: vânzarea europene pe piaţa etc. valutar depinde de două încheierii tranzacţiei.
cumpărarea valutelor valutară; Mecanismul de grupe de factori: Operaţiunile valutare
convertibile; vânzarea- -mărirea ponderii funcţionare a 1.factorii interni la termen (forward)
cumpărarea monedelor creditului extern în convertibilităţii se (ritmul de creştere a reprezintă vânzarea şi
de cont, sau invers. totalul fluxurilor bazează pe respectarea PIB, evoluţia cumpărarea de valută ce
Cererea de valută este internaţionale de capital; anumitor elemente preţurilor, volumul se tranzacţionează la
destinată: pentru -integrarea tot mai strategice, cum ar fi: masei monetare, nivelul cursul stabilit în
extinderea activităţii puternică a pieţelor --stabilirea unui curs de ratei dobânzii; situaţia momentul contractării şi
economice; pentru valutare internaţionale în schimb real; social - politică din ţară); se finalizează prin
obţinerea profitului; cadrul economiei --stabilitate financiară în 2.factorii externi livrarea valutei şi plata ei
pentru protecţia mondiale integrate. economia naţională; (raportul dintre cerere şi la un termen ulterior
cursului de schimb a O condiţie --liberalizarea preţurilor; ofertă de valută pe piaţa (scadenţă), mai mare de
monedei naţionale; esenţială a funcţionării --eliminarea restricţiilor externă; starea balanţei 48 ore lucrătoare, fixat
pentru operaţiuni de pieţei valutare este în utilizarea monedei de plăţi externe; atunci când s-a încheiat
import; pentru convertibilitatea naţionale; conjunctura economiei contractul.
operaţiuni de export; monedelor. --crearea rezervelor mondiale). La rândul lor
pentru dezvoltarea Convertibilitatea valutare ale ţării. Exprimarea cursului operaţiunile valutare la
turismului. Oferta de reprezintă dreptul Ţinând cont valutar se face atât prin termen sunt de două
valută se creează pe rezidenţilor şi de condiţiile stabilite de metoda de cotare feluri:
baza: nerezidenţilor de a Fondul Monetar directă, cât şi prin -operaţiuni simple
-depozitelor bancare şi schimba moneda Internaţional (FMI), presupun cumpărarea de