Electromiografie

Electromiografia = studiul activitatii electrice a muschiului

– detectia si evaluarea patologiei UM:
- neuronal: pericarion, axon (radacina, plex, nerv)
- sinapsa neuro-musculara
- muschi
- culegerea potentialului bioelectric -> amplificat,
inregistrat, analizat

Tehnica
Electrozi:
- ac concentric – tub exterior de otel (ac) cu fir interior
de argint/ otel/ platina izolat pana la varf -> diferenta
de potential
- ac monopolar – ac plin de otel izolat cu exceptia
varfului (A); R – electrod de suprafata/ ac subcutanat
- impamantare: suprafata, pe segmentul examinat

Amplificator:
 - 2/20 Hz – 10 kHz (semnalele din spectru amplificate
uniform)
- zgomote interferate: retea, amplificator, radio,
miscari, montaj -> filtre
- V: 10 ms/cm (repaos) – 50-100ms/cm (contractie)
- A: 50-100V/cm (repaos) – 0,2-0,5mV/cm
(contractie)

Insertia electrodului in muschiul examinat

- fct de examinarea clinica
- insertie in muschiul relaxat
- evaluare in repaos si contractie gradata
Precautii:
- ac de unica folosinta (HIV, hepatita)
- manusi
- hematom local (coagulopatii)

Activitatea electrica a muschiului normal

In repaos
1. potential de insertie a acului:
- datorita stimularii mecanice a fibrei musculare
- durata: 2 s
2. zgomot de placa:

-
- monofazica negativa, neregulata, frecventa mare, 0,5
– 2 ms, < 100 V (corespund activitatii spontane de
la nivelul placii)
- bifazica (inceput negativ), 3 – 5 ms, 100 – 200 V
(potential spontan de fibra musculara)
In contractie

PUM =
suma potentialelor fibrelor musculare componente ale 1 UM ce se afla in
perimetrul de culegere al electrodului

- bifazic / trifazic / polifazic (12%) (unda negativa =

sub electrod); nr de faze = nr de treceri ale liniei
izoelectrice + 1
- durata = 2 –15 ms (I – ultima deflexiune)
 - amplitudine = 0,2 – 3 mV (vf – vf); prop cu distanta
dintre ac si fibre, nr fb si cu frecventa de recrutare,
mai putin cu dispersia temporala a fb
- timp de activare (rise time) = timpul de la debutul la
vf undei negative: estimeaza distanta dintre ac si fb
active (0,2 ms)
- aria undei negative = nr + diametrul fb din vecinatatea ac + dispersia
temporala a potentialelor lor

Recrutarea:
- activarea: la frecventa scazuta
- recrutarea = sumare temporala si spatiala: la o
frecventa de 5 – 20 PUM/s intra o noua UM, in medie
la o frecventa de 20 pot/s = 4 UM (la 5 pot – 1 UM)
-> interferenta
 Activitatea electrica patologica a muschiului
Activitatea de repaos:

1. Potentialul de insertie:
scazut / absent:
- acul nu este situat in muschi
- boli metabolice: paralizie periodica hipoK
- stadii avansate boli n-m (fara fb viabile)
prelungit – fibrilatii + unde pozitive:
- muschi denervat
- polimiozita
- miotonie
- alte miopatii
neregulat ca frecventa si durata / salva miotonica
 2. Potentialele de fibrilatie
= potential spontan de fibra musculara:

ritmic = fibra denervata

aritmic = depolarizare a fb musculare
- A = 20 – 300 V
- D: < 5 ms
- Frecventa: 2-20 Hz
- Bi/trifazica, cu unda initiala pozitiva
Apar in:
 Denervare (lez neurogena): la 3-5 saptamani dupa o leziune neuropatica
acuta, persista luni – ani
 Denervare “functionala” (lez miogena): polimiozita, miozita cu incluzii,
distrofii musculare, botulism, trichineloza, traumatisme, miopatii
metabolice.

3. Undele pozitive ascutite

Apar impreuna cu potentialele de fibrilatie in denervari si miopatii
- A: 20 – 300 V
- D: > 10 ms
- Frecventa: 2 – 100 Hz
- Unda ascutita pozitiva -> unda negativa cu revenire lenta

4. Potentialele de fasciculatie
= potential spontan de UM
Apar in muschi normal (benigne – activare efaptica) sau denervare cronica
(SLA); origine pericarionala / axonala
- au parametrii UM

5. Descarcarile miotonice
= salve de potentiale declansate de contractie, percutie, miscarea acului, frig;
inhibate de repetarea miscarii
- pot semana cu fibrilatiile / undele pozitive
- frecventa mare: 15 – 150 Hz
- amplitudine 10 – 1000 V
- aspect ascendent -> descendent
In canalopatii: miotonie congenitala (Cl), distrofie miotonica (Na),
paramiotonie congenitala (Na), paralizie periodica HK (Na).

6. Descarcarile de complexe repetitive

Origine musculara = posibil generate de fibrilatii care antreneaza
depolarizari efaptice
= salve de potentiale polifazice cu debut si sfarsit brusc, amplitudine
nemodificata
- in denervari partiale cronice si miopatii (polimiozita, distrofii musculare,
paralizii periodice, hipotiroidism)

7. Potentialele de actiune
Pot apare spontan / repetitiv in conditii de repaos in:
- crampe musculare
- tetanie
De tip:
a. descarcari miokimice (PA grupate, periodice) – in:
- plexopatii postiradiere
- mielopatii
- scleroza multipla
- poliradiculonevrita acuta
- radiculopatii cronice
- neuropatii de incarcerare
in muschii faciali in:
- SM
- Neoplasme de trunchi cerebral (unilateral)
- Poliradiculoneuropatii
Mecanisme: excitabilitate anormala a pericarionului / nerv
Excitatie efaptica
Depolarizare spontana axonala

b. crampe musculare
= descarcari repetitive, dureroase de PA
frecventa -> 150 Hz
copii cu atrofie spinala: descarcari ritmice de 5 – 15 Hz

c. descarcari neuromiotonice
= descarcari de PA cu frecventa de 300 Hz, A descrescatoare, durata de s

In: neuropatie periferica (axonala, demielinizanta), stiffness (Isaacs)

Activitatea contractila

Potentialul de actiune al unitatii motorii (PA)

Leziune miogena:
 - A redusa
- D redusa
- Polifazism crescut

Leziune neurogena:
- A crescuta
- D crescuta

Polifazismul:
- cu A si D scazuta: in miopatii, reinervare precoce
dupa leziune axonala, lez sinapsa
- cu A si D crescuta: denervare partiala cronica cu
reinervare (boala neuron motor), miopatii
Potentiale satelite:
- la 15 – 25 ms dupa PA
- generate de excitatie ectopica la nivelul placii motorii
sau conducere pe colaterala nemielinizata
- in leziuni neurogene si miogene

Anomalii de recrutare
Lez neurogena:
- scade numarul UM (nr mare fb)
- creste rata descarcarii: 5 –20 -> 50 Hz
Lez miogena:
- numar normal / crescut a UM (nr mic fb)
- rata descarcarii creste cu severitatea