Introducere în programul PSpice (II)

APLICAŢIE – Analiză în domeniul timp. Analiză în domeniul frecvenţă.

Definirea amplificării în tensiune

Se consideră amplificatorul din Figura 1, în care se cunosc: 𝑅1 = 3.9𝑘; 𝑅2 = 1.1𝑘; 𝑅𝐶 = 2𝑘; 𝑅𝐸 =

0.5𝑘; 𝑅𝐿 = 10𝑘; 𝑅𝑔 = 50; 𝛽 = 200; 𝐶𝐼 = 𝐶𝑂 = 1𝑢; 𝑉𝐷 = 0.6𝑉; 𝑉𝐶𝐶 = 5𝑉; 𝑣𝑆 = 0 + 0.05𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡.

Figura 1 – Schema electrică a circuitului de studiu

Pentru circuitul din Figura 1, amplificarea în tensiune este definită ca raport între componentele de semnal
ale tensiunilor de intrare şi ieşire, mai precis ca raport între componentele de semnal ale potenţialelor
nodurilor (O) şi (I):
𝑣𝑜
𝐴𝑉 =
𝑣𝑖

Condensatorul 𝐶𝐼 este necesar pentru a realiza o separare între componentele de curent continuu specifice
generatorului de semnal şi respectiv amplificatorului. Similar, 𝐶𝑂 este necesar pentru a realiza o separare
între componentele de curent continuu specifice sarcinii şi respectiv amplificatorului.

Procedând aşa cum s-a arătat în Tutorialul din Laboratorul 2, circuitul se va desena utilizand următoarele
componente:
- R din biblioteca ANALOG;
- C din biblioteca ANALOG;
- VDC din biblioteca SOURCE;
- VSIN din biblioteca SOURCE;
- F din biblioteca ANALOG;
- 0 din biblioteca CAPSYM;

1
 Figura 2 – Implementarea în schematic a circuitului de studiu

A1 Analiza în curent continuu

Mai întâi se va face o analiza Bias Point, după cum este indicat în Figura 3:

Figura 3 – Profil de simulare pentru analiza de curent continuu

Determinaţi cu ajutorul simulatorului la temperatura camerei:

a. Tensiunile nodale;
b. Curenţii prin laturi;

INDICIU:
PSPICE → Bias Points→ Enable Bias Voltage Display
PSPICE → Bias Points→ Enable Bias Current Display

2
 Figura 4 – Vizualizarea tensiunilor nodale şi a curenţilor de punct static în urma analizei Bias Point

Completaţi Tabelul 1 cu valorile observate/calculate:

𝑉𝐵 𝑉𝐸 𝑉𝐶 𝑉𝐵𝐸 = 𝑉𝐵 − 𝑉𝐸 𝑉𝐶𝐸 𝐼𝐵 𝐼𝐶 𝐼𝐸 𝐼(𝑉𝐶𝐶) 𝐼1
1.096V

A2. Evidenţierea rolului condensatoarelor prentru funcţionarea în CC

Pentru a se evidenţia importanţa condensatoarelor 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂 , se va modifica circuitul în sensul substituirii

acestora cu scurt-circuite (explorăm posibilitatea de a conecta direct generatorul şi sarcina la amplificator).
Va rezulta circuitul din Figura 5:

Figura 5 – Modificarea circuitului de studiu pentru a evidenţia importanţa condensatoarelor

Refăcând analiza Bias Point, se observă modificarea dramatică a valorilor de curent continuu:

3
 Figura 6 – Vizualizarea tensiunilor nodale şi a curenţilor de punct static în urma analizei Bias Point pe
circuitul modificat pentru a evidenţia importanţa condensatoarelor

Completaţi Tabelul 2:
Mărime electrică Circuit cu 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂 Circuit fără 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂
𝑉𝐵
𝑉𝐸
𝑉𝐶
𝑉𝐵𝐸
𝑉𝐶𝐸
𝐼𝐵
𝐼𝐶
𝑉𝐼
𝑉𝑂
𝐼𝑅𝐺
𝐼𝑅𝐿

CONCLUZIE: În curent continuu condensatoarele se comportă ca niste circuite deschise, separând

componentele de CC ale circuitelor conectate la cele două armături.

A3. Determinarea amplificării în tensiune prin simularea în domeniul timp

După ce se revine la circuitul din Figura 2 (cu 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂 ), se editează profilul de simulare în vederea realizării
unei analize în domeniul timp (Transient). Dat fiind că perioada semnalului de la generatorul 𝑉𝑆𝐼𝑁 este
𝑇 = 1/𝑓 = 0.1𝑚𝑠, analiza Transient se va configura pentru un timp de simulare de 𝑹𝒖𝒏 𝑻𝒐 𝑻𝒊𝒎𝒆 =
10𝑇 = 1𝑚𝑠. Pentru o bună acurateţe a rezultatelor simulării, parametrul 𝑴𝒂𝒙𝒊𝒎𝒖𝒎 𝒔𝒕𝒆𝒑 𝒔𝒊𝒛𝒆 va fi setat
la 1𝑢𝑠.

4
 Figura 7 – Profil de simulare pentru analiza în domeniul timp

Pentru vizualizarea automată a semnalelor de intrare şi ieşire, se va plasa câte un Voltage/Level Marker în
nodurile 𝐼 şi 𝑂:

Figura 8 – Plasarea de Voltage/Level Marker în nodurile 𝐼 şi 𝑂

După comanda Run PSpice, se deschide fereastra PSpice A/D şi se afişează formele de undă din figura
următoare:

5
 Figura 8 – Forme de undă corespunzătoare potenţielelor din nodurile 𝐼 şi 𝑂

Se remarcă urmatoarele:
- Semnalul de intrare nu este 50𝑚𝑉 cât a fost setată amplitudinea sursei 𝑉𝑆𝐼𝑁, datorită rezistenţei
finite de intrare în crcuitul de studiu; vom reveni asupra acestui aspect;
- Semnalul de ieşire este de amplitudine vizibil mai mare; spunem ca semnalul de intrare a fost
amplificat;
- Semnalul de ieşire este defazat cu 𝜋 în raport cu cel de intrare; spunem că semnalul de intrare a
fost inversat;

Amplitudinile celor două semnale vor fi determinate folosind opţiunea Zoom In ( ) şi funcţia
Trace→Cursor:

Figura 9 – Măsurarea amplitudinilor celor doua forme de undă

Se obţin valorile:

6
 𝑉𝑖𝑚 ≅ 47𝑚𝑉
𝑉𝑜𝑚 ≅ 158.5𝑚𝑉

Se determină amplificarea evaluată la frecvenţa de 10𝑘𝐻𝑧 ca:

𝑣𝑜 𝑉𝑜𝑚 sin(𝜔𝑡 + 𝜋) −𝑉𝑜𝑚 sin(𝜔𝑡) 𝑉𝑜𝑚 158.5
𝐴𝑉 (𝑓 = 10𝑘𝐻𝑧) = = = =− ≅− ≅ −3.37
𝑣𝑖 𝑉𝑖𝑚 sin(𝜔𝑡) 𝑉𝑖𝑚 sin(𝜔𝑡) 𝑉𝑖𝑚 47

Concluzie: Semnalul de intrare este amplificat de aproximativ 3.37 ori şi inversat (defazat cu 𝜋):

A4. Determinarea variaţiei amplificării în tensiune funcţie de frecvenţă prin simulari Transient

Parametrul determinat anterior variază odată cu frecvenţa datorită modului în care impedanţa unui
condensator depinde de frecvenţă:
1
𝑍𝐶 =
𝑗𝜔𝐶
1
|𝑍𝐶 | =
𝜔𝐶
OBS: Dacă în circuit am fi utilizat un tranzistor atunci şi parametrii acestuia ar fi depins de frecvenţă. Nu
este cazul aici datorită utilizării de surse ideale.

Pentru a surprinde modul în care amplificarea în tensiune depinde de frecvenţă, se vor realiza simulări
repetate în domeniul timp, la diferite frecvenţe, după cum este indicat în Tabelul 3. Parametrii analizei
Transient trebuie editaţi astfel încât sa rezulte o durată rezonabilă a simulării.

Tabelul 3
NR Frecvenţă Perioadă 𝑹𝒖𝒏 𝑴𝒂𝒙𝒊𝒎𝒖𝒎
𝑻𝒐 𝑻𝒊𝒎𝒆 𝒔𝒕𝒆𝒑 𝒔𝒊𝒛𝒆 𝑽𝒊𝒎 𝑽𝒐𝒎 |𝑨𝑽 |
𝒇 𝟏 𝟏𝟎𝑻 𝑻 𝑽𝒐𝒎
𝑻=
𝒇 𝟏𝟎𝟎 𝑽𝒊𝒎
[Hz] [s] [s] [s] [V] [V]
1 1 1 10 0.01
2 10 0.1 1 0.001
3 100 0.01 0.1 0.0001
4 1000 0.001 0.01 0.00001
5 10000 0.0001 0.001 0.000001 0.047 0.1585 3.37
6 100000 0.00001 0.0001 0.0000001
7 1000000 0.000001 0.00001 0.00000001
8 10000000 0.0000001 0.000001 0.000000001

Reprezentaţi grafic (EXCEL) caracteristica |𝐴𝑉 | = 𝑔(𝑓) . Utilizaţi o scară logaritmică pentru axa
frecvenţei.

A5. Evidenţierea rolului condensatoarelor 𝑪𝑰 şi 𝑪𝑶 prentru funcţionarea în semnal

Se realizează o analiză în domeniul timp pentru circuitul din Figura 2, corespunzător frecvenţei de 10𝑘𝐻𝑧.
Se vizualizează semnalele de pe armăturile celor doua condensatoare.

7
 Figura 10 – Circuit pentru evidenţierea rolului condensatoarelor 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂 în semnal

Figura 11 - Evidenţierea rolului condensatoarelor 𝐶𝐼 şi 𝐶𝑂 prentru funcţionarea în semnal

În ciuda componentelor continue diferite, se remarcă faptul ca cele două semnale au componente variabile
identice.

CONCLUZIE: La valori suficient de mari ale frecvenţei, condensatoarele se comportă ca nişte scurt-circuite
pentru funcţionarea în semnal (|𝑍𝐶 | → 0).

A6. Determinarea rezistenţei de intrare

Utilizând datele din Tabelul 3 şi considerând că începând de la 10kHz condensatorul 𝐶𝐼 se poate

considera scurt-circuit, să se determine “experimental” rezistenţa de intrare.

Pe ochiul de intrare, în regim de semnal la frecvenţe suficient de mari astfel încât 𝐶𝐼 să fie scurt-circuit, 𝑣𝑠
se divide pe gruparea serie 𝑅𝑔 -𝑅𝑖 , aşa cum este indicat în Figura 12.

8
 Figura 12 – Schemă echivalentă pentru regimul de semnal şi frecvenţe suficient de mari astfel încât 𝐶𝐼 să
fie scurt-circuit
Pentru schema echivalentă din Figura 11 putem scrie:
𝑅
𝑣𝑖 = 𝑖 𝑣𝑠 (LDT)
𝑅𝑔 +𝑅𝑖
Unde:
𝑣𝑖 = 𝑉𝑖𝑚 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡
𝑣𝑠 = 𝑉𝑠𝑚 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡
𝑅𝑔 = 50
Urmează că:
𝑅𝑖 𝑉𝑠𝑚 = (𝑅𝑔 + 𝑅𝑖 )𝑉𝑖𝑚
𝑅𝑖 (𝑉𝑠𝑚 − 𝑉𝑖𝑚 ) = 𝑅𝑔 𝑉𝑖𝑚
𝑉𝑖𝑚
𝑅𝑖 = 𝑅𝑔
𝑉𝑠𝑚 − 𝑉𝑖𝑚

Utilizând datele din Tabelul 3 corespunzător frecvenţei de 10kHz:

0.047
𝑅𝑖 = 50 ≅ 783Ω
0.050 − 0.047

Calculaţi 𝑅𝑖 şi pentru celelate frecvenţe, mai mari de 10𝑘𝐻𝑧, din Tabelul 3.

A7. Determinarea variaţiei amplificării funcţie de frecvenţă prin analiza AC

AC Sweep este o analiza de semnal mic pe echivalentul liniarizat al circuitului, repetată pe intervalul de
frecvente specificat. Permite determinarea caracteristicii amplificare-frecvenţă, impedanţelor de intrare şi
ieşire funcţie de frecvenţă, etc.

Se configurează analiza AC pentru o variaţie logaritmica a frecvenţei între 1𝐻𝑧 şi 10𝑀𝐻𝑧 cu 100 puncte
pe decadă.

9
 Figura 13 – Profil de simulare pentru analiza AC

Simulatorul va folosi ca şi sursă de intrare valoarea 𝑉𝐴𝐶 = 1 configurată pentru sursa 𝑉𝑆𝐼𝑁, astfel că,
vizualizând tensiunea de ieşire, forma de undă rezultată descrie de fapt evoluţia amplificării (de semnal
mic) cu frecvenţa.
𝑣𝑜 𝑣𝑜
𝑎𝑣 = =
𝑣𝑖 1

Figura 14 – Evoluţia amplificării (de semnal mic) cu frecvenţa

Comparaţi forma de undă din Figura 13 cu reprezentarea grafică de la A4.

Folosind Cursorul, completaţi Tabelul 4.

Tabelul 4
𝒇 𝒂𝒗
[Hz]
1
10

10
 100
1000
10000
100000
1000000
10000000

[Aplicaţie opţionlă]

Repetaţi toate aplicaţiile de mai sus pentru circuitul din Figura 15.

Figura 15 – Circuit propus pentru activitatea opţională

NOTA: Se va folosi BC107A din EBIPOLAR.

Includeţi toate rezultatele activităţii dvs într-un fişier PDF (capturi ale circuitelor desenate, capturi
ale profilelor de simulare, capturi ale punctelor statice, tabele completate, forme de undă) care sa
conţină suplimentar numele şi semnatura. Fişierul va fi incărcat pe MOODLE în QUIZ-ul asociat
laboratorului şi de asemenea va fi trimis într-un email la adresa temedecef@yahoo.com folosind
subiectul “Grupa, nume, tema laborator x”.

11