Cultură română- cultură

europeană. Constantin
Brâncuşi
PROFESOR CONSTANTIN
TOFAN
COLEGIUL ECONOMIC
”ION GHICA”
BACĂU
 Spaţiul şi timpul

 Sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima jumătate

a secolului al XX-lea, a reprezentat perioada
de integrare a culturii naţionale în cultura
europeană şi universală.
 Dacă pe plan material rămânerile în urmă nu
au fost recuperate decât parţial, pe plan
spiritual a avut loc o sincronizare a realizărilor
naţionale cu cele europene şi universale.
 Originea
 S-a născut în 21 februarie 1876 în satul Hobiţa din
nordul judeţului Gorj, a Olteniei de nord în care tradiţiile
arhitecurii şi sculpturii în lemn erau foarte puternice.
 A fost al şaselea fiu într-o familie de ţărani, tatăl
ocupându-se şi cu dulgheria.
 Cursurile şcolii primare au fost făcute în satele vecine
Peştişani şi Brediceni, în Hobiţa nu exista
şcoală,“ciuntite” şi amestecate cu munca în gospădărie
la o vărstă fragedă, în conformitate cu nevoile unei
familii de ţărani din zona montană de la sfârşitul
secolului al XIX-lea, în care copilul era privit de multe ori
prin prisma aportului în muncă la gospodărie.
Plecarea
 Un “neastâmpăr” pozitiv. În familie un frate vitreg,
mai mare, pe nume Chijnea avea 4 prăvălii, fiind un
negustor, care poate nu era de anvergură, dar care
a sădit în fratele mai mic, dorinţa de a se “pricopsi”
de a se realiza în limbaj şi mentalitate populară.
 Pentru a realiza acest lucru, C. Brâncuşi a plecat la
Târgu Jiu pentru a se angaja ucenic la o boiangerie,
fiind readus acasă de mama sa.
 Ultima dată a reuşit să ajungă la Craiova unde s-a
angajat la mai multe restaurante şi prăvălii.
 Şcoala de Arte şi Meserii din
Craiova
 A obţinut o bursă pentru Şcoala de Arte şi Meserii din
Craiova, în urma recomandării ultimului patron, din partea
Prefecturii judeţului Dolj.
 A fost un elev excelent, a terminat cei 5 ani în 4, clasându-
se pe primul loc în toţi anii de studiu(1894-1898).
 În timpul vacanţelor a rămas în Craiova ca bursier intern
unde a lucrat, iar în ultima dintre acestea a călătorit la
Viena unde a vizitat muzeele acestei metropole şi a lucrat
la o fabrică de mobilă sau pe diverse şantiere pentru a se
întreţine.
 Ca lucrare de absolvire a realizat un bust în gips al
împăratului roman Vitellius, redescoperit foarte târziu în
1943 şi apoi întrodusă în cataloagele despre Brâncuşi în
1963.
 Şcoala de Arte Frumoase din
Bucureşti
 După absolvirea Şcolii de Arte şi Meserii din
Craiova, a refuzat “sfaturile cuminţi“ venite din toate
parţile de a se angaja în unul din atelierele Craiovei,
să-şi deschidă un atelier propriu şi să se însoare “cu
o fată cu zestre” şi s-a înscris la Şcoala de Arte
Frumoase din Bucureşti, centru al învăţământului
artistic din România.
 Era o instituţie relativ tânără, având la activ, în
momentul înscrierii lui Brâncuşi circa 30 de ani.
 Studiile de la Şcoala de Arte
Frumoase din Bucureşti(1898-
1902)
 A reuşit primul la examenul de admitere cu o replică
executată în faţa comisiei,după un mulaj model
didactic reprezentând pe Laokoon(pierdut- cunoscut
din fotografie).
 Profesorii: Vladimir Hegel pentru sculptură şi
director, dr. D.Gerota pentru anatomie, Gr. Toci-
lescu pentru istorie, Tsigara–Samurcaş pentru
estetică şi etnografie românească etc.
 Primele realizări artistice, cum ar fi lucrările
executate în timpul şcolii sunt cunoscute după
fotografii, fiind pierdute.
 Şcoala de Arte Frumoase din
Bucureşti
(1898-1902)
 În afară de Laokoon, care a reprezentat
lucrarea pentru examenul de admitere, din
timpul şcolii mai sunt cunoscute şi alte lucrări
 Ecorşeul realizat împreună cu dr. Gerota-
lucrare folosită ca model în anumite unităţi de
învăţământ superior artistic din ţară.
 Nud de bărbat, basorelief(al meşterului
Dimache-pierdut).
 Plecarea la Paris
 Dorinţa de a pleca la Paris, a fost şi mai puţin
înţeleasă atât de prieteni cât şi de rude, în
afara de mama sa.
 A primit o comandă în 1903, cu sprijinul lui dr.
Gerota, aceea de a face bustul fostului gene-
ral Carol Davilla. Comisia a refuzat recepţia
acestei lucrări pentru detalii neînsemnate
 În consecinţă, C. Brâncuşi a plecat la Paris
cu fonduri însuficiente, făcând numeroase
întreruperi.
 Drumul spre Paris
 S-a desfăşurat cu destule dificultăţi, ajungând să se
îmbolnăvească în localitatea Lunéville din Franţa, la
intrarea pe teritoriul acestei ţări.
 A ajuns la Paris în anul 1904, unde la început a
îndeplinit tot felul de munci ocazionale pentru a se
întreţine şi a plăti cursurile de pregătire: spălător de
vase, paraclisier la biserica românească din Paris.
 A fost admis la Şcoala de Arte Frumoase din Paris
în 1905, după un examen susţinut în faţa unei
comisii din care făceau parte sculptorii Rodin şi
Bourdelle.
 Şcoala de Arte Frumoase din
Paris
 Anii 1904-1907 au fost dificili din punct de vedere
financiar, dar a mai fost subvenţionat de dr. Gerota
cu 30 de lei lunar, de foştii sprijinitori din Craiova cu
o sută de lei pe semestru, iar din 1906 a primit o
bursă anuală de 600 de lei din partea statului
român.
 A refuzat să lucreze în atelierul marelui sculptor
francez, Auguste Rodin, argumentând “ La umbra
marilor copaci nu creşte nici iarba”, deşi ar fi
însemnat, rezolvarea problemelor financiare.
 A dorit să-şi creeze propriul drum în artă.
 Primele opere
din anii 1905-1907
 Lucrări foarte importante pentru definirea
personalităţii artistului.
 Au fost realizate într-o manieră tradiţională,
dar totuşi personală
 Printre acestea se numără: capete şi busturi
de copii, în gips şi bronz,portrete din care
unele au fost distruse
 Printre cele mai semnificative au fost:
Orgoliul(bronz-cap de fetiţă), Chinul, Supliciul
şi Somnul.
Sculpturi în manieră rodiniană
Orgoliul Supliciu Cap de copil
 Anul 1907
 În acest an, Brâncuşi a realizat mai multe
dintre cele mai importante opere sculpturale,
care au marcat trecerea definitivă la noua
viziune asupra sculpturii
 Acestea au fost: Cap de fată(Premiere pierre
directe), Rugăciunea, Sărutul, Tors(Coapsa).
 Au fost lucrări definitorii pentru arta lui
Brâncuşi, marcând desprinderea din
universul rodinian şi deschizând noul drum al
sculpturii mondiale.
Rugăciunea-
una din
capodoperele
lui Brâncuşi
 Principalele teme
 În cadrul sculpturii lui Brâncuşi se regăsesc
mai multe teme.
 Printre acestea se numără: Sărutul, Zborul,
Femeia şi Iubirea, Începutul.
 Acestea au fost reluate în zeci de opere
fiecare, în variante executate în materiale
dintre cele mai diverse cum ar fi: lemnul,
lutul, gipsul, piatra, marmura, bronzul şi
oţelul.
 Sărutul
 A reprezentat una din marile teme ale
sculpturii brâncuşiene
 Originea în “sărutul folcloric” sau Drago-
betele,de exemplu “lingura în coadă de
Dragobete”.
 Anterior în arta universală acest subiect a
fost realizat în numeroase opere ale unor
artişti de geniu, atât pictori dar şi sculptori,
dar într-o manieră tradiţională, total diferită de
cea a lui Brâncuşi.
Sărutul
 Zborul
 În 1910, Brîncuşi a realizat prima dintre păsările lui,
denumind-o “Pasărea Măiastră”,”Pasărea în Văzduh
“Pasărea de Aur”, sau simplu “Măiastra”.
 “Măiastra” din folclorul românesc a devenit o
denumire universală
 A fost un pas îndrăzneţ, deoarece până la el, nimeni
nu mai realizase păsări în rond bos ca statui
 În acelaşi an un coregraf şi un balerin, Diaghilev şi
Serge Lifar, a pus pe scena Marii Opere de la Paris
baletul “Pasărea de Foc” de Stravinski.
 Pasărea de aur

“Eu nu am căutat toată viaţa mea decât esenţa

zborului!”
Brâncuşi

Măiastra-din 1910
“Nu creez păsări, ci zboruri”
Brâncuşi
 Femeia şi Iubirea
 A fost una din marile teme ale sculpturii
brâncuşiene, fiind ilustrată de la începutul
până la sfârşitul activităţii artistice.
 Printre operele care ilustrează această temă,
sunt: Orgoliul, Rugăciunea, Sărutul,
Cuminţenia Pământului, Domnişoara Pogany
în numeroasele ei variante, Adam şi Eva.
 O tratare unică, personală şi inimitabilă
Cuminţenia
Pământului

Adam
şi
Eva
Domnişoara Pogany-diverse
forme
Domnişoara Pogany- variante noi
 Începutul
 Tema Începutului a fost şi ea tratată în
sculptura lui Brâncuşi
 Prometeu- Muzeul de artă al României
 Noul născut- Muzeul de Artă Modernă din
Stockholm
 Oul- Muzeul de Artă Modernă din Paris
 Cocoşul salutând zorile- Muzeul de Artă
Modernă din Paris
 Procesul cu vama americană
 Brâncuşi a întrigat prin noutatea demersului artistic, atât în ţară
dar şi în străinătate, iar reacţiile negative ale ignoranţilor şi
invidioşilor nu au întârziat să apară.
 În 1920, Portretul Principesei X a fost retras pentru un ceas din
Expoziţia Artiştilor independenţi de la Paris, în urma intervenţiei
autorităţilor franceze.
 În 1926 a fost organizată o expoziţie retrospectivă în SUA.
Vameşii din New-York au cosiderat sculpturile produse
industriale şi au aplicat taxe vamale de 225 de dolari.
 Brâncuşi a refuzat achitarea vămii, pentru că acceptarea ar fi
însemnat descalificarea, ar fi însemnat “bucuria denunţătorilor”
 Procesul a avut loc între 28 octombrie 1926 şi 24 noiembrie
1928, fiind câştigat de Brâncuşi.
 Cocoşul

Oul
 Complexul de monumente de
la Târgu-Jiu
 A fost ridicat pentru a comemora rezistenţa armatei
române în faţa invaziei germane din primul război
mondial.
 A fost realizat în anul 1937 şi inaugurat pe 27
octombrie 1938
 Este alcătuit din trei piese: Coloana Recunoştinţei
fără de Sfârşit(sau Coloana Infinitului), Poarta
Sărutului, Masa Tăcerii.
 Elementele acestui ansamblu se regăsesc în opere
anterioare ale lui Brâncuşi, cum ar fi: tema Sărutului
în atâtea sculpturi şi Coloana infinitului de la
Voulangis din Franţa.
Coloana Infinitului
“Coloana mea...va fi
una din minunile
lumii.”(Brâncuşi)
Masa Tăcerii
Poarta sărutului
 Din aforismele lui Brâncuşi
 La Hobiţa m-am născut, însă la Craiova pentru a
doua oară.
 Eu am făcut piatra să cânte pentru umanitate.
 Ceea ce fac astăzi, mi-a fost dat să fac căci am venit
cu o menire.
 Poarta Sărutului– vă vorbeşte despre marea bucurie
că iubirea rămâne nemuritoare.
 Păsrile măiastre m-au fascinat şi nu m-au eliberat
niciodată.
 Pasărea de aur-o lucrare în continuare...Dar nu am
găsit-o încă.
 Influenţa lui Brîncuşi asupra
artei universale contemporane
 S-a manifestat în toate domeniile artei.
 Motivele sculpturii brâncuşiene se regăsesc
în întreaga lume.
 Brâncuşi este o valoare universală şi o
mândrie naţională.
 “Lângă Shakespeare şi Beethoven se mai
află un Dumnezeu, acesta este românul
Brâncuşi”
Jammes Farrel înTribuna din 7 oct. 1965
 Primăria din
Toronto-Canada

O ilustrare
arhitectonică a
“Sarutului”
Brasilia-centru-Fântâna Dala-
o nouă formă a Sărutului
Muzee şi colecţii din lume care
adăpostesc opere de Brâncuşi
 România-Muzeul Naţional de Artă al României,
Muzeul de Artă din Craiova, Complexul de la Tg.
Jiu, diverse colecţii particulare.
 În S.U.A. Se găsesc cele mai multe din sculpturile
lui Brâncuşi, în Muzeul Metropolitan de Artă, Muzeul
de Artă din Philadelphia, Muzeul Gugenheim, în
alte colecţii publice şi particulare.
 În Franţa- Muzeul Naţional de Artă Modernă din
cadrul centrului Georges Pompidou, Atelierul
Brâncuşi.
 În diverse colecţii publice şi particulare din întreaga
lume.
 Bibliografie
 Brezianu, Barbu, Brâncuşi în România
 Comarnescu, Petre, Brâncuşi mit şi
metamorfoze în sculptura contemporană.
 Paleolog, V. G., Tinereţea lui Brâncuşi
 Geist, Sidney,Brâncuşi
 Idem, Sărutul.
 Omagiul lui Brâncuşi, almanah editat de
revista Tribuna, 1976.
 Stănculescu Nina, Brâncuşi.