Scoala Postliceala Sanitara „Fundeni”

Profesor: Uncu Anca

Elev: Nicolae Andreea

AMG 1L

Coronavirus
 Coronavirusurile sau coronavirinele (Coronavirinae,numite și Orthocoronavirinae),
abreviat CoV, sunt o subfamilie de virusuri din familia coronaviridelor care include 4
genuri Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus.
Coronavirusurile au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160
nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite spicule
(peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în
așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană solară (de unde și denumirea de
coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția
celulelor sensibile.

Schema unui coronavirus cu evidențierea principalelor componente

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale:
glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de
membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară
de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai
mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală,
înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral.
Transcrierea genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de
sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine structurale sunt traduse de la ARN
subgenomic.
Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări,
porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și
gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o
mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din
rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă
particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după
rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui
decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2) în Wuhan,
China, care provoacă o pneumonie severă. Bolile oamenilor și animalelor provocate de
coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale
respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific sau
preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.
 Tulpinile de virusuri din clasa coronavirusurilor sunt acum in numar de sapte, incluzand si
2019-nCoV. Patru dintre tulpini provoaca raceli comune, in schimb celelalte au condus la
epidemii:

 SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) - in traducere, Sindromul respirator acut

sever, care a erupt in China in 2002 si s-a raspandit la nivel global in 2003;
 MERS (Middle East Respiratory Syndrome) - in traducere, Sindromul respirator din
Orientul Mijlociu, a fost decoperit in 2012 in Arabia Saudita;
 Covid-19 (Coronavirus disease that was discovered in 2019) - in traducere, Boala
declansata de coronavirus care a fost descoperita in 2019; tulpina noua de coronavirus
a fost identificata prima data in orasul Wuhan, provincia Hubei din China (in
decembrie 2019);

2019-nCoV este un virus respirator, iar modul prin care se raspandeste este similar cu modul
de transmitere al bolilor respiratorii cunoscute de noi, raceala sau gripa, mai precis:

 contact apropiat cu o persoana infectata (aproximativ 6 metri);

 inhalarea picaturilor provenite din tuse, stranut, secretii nazale ori saliva de la o
persoana infectata (aceste picaturi sunt dispersate in aer cand persoana tuseste sau
stranuta); 
 atingerea sau strangerea mainii cu o persoana care are virusul;
 intrarea in contact cu o suprafata care a fost atinsa de virus si apoi atingerea nasului, a
ochilor sau a gurii;

Pentru ca este un virus nou, inca se fac cercetari cu privire la modul in care 2019-
nCoV se transmite de la o persoana la alta.

Virusul a fost contactat de catre adulti de toate varstele, dar un risc mai mare il au:
  persoanele in varsta si cele care sufera de afectiuni severe, ca de exemplu:
hipertensiune arteriala, afectiuni cardiace, diabet, afectiuni hepatice si boli respiratorii;
De asemenea, sunt predispuse riscului de a contacta virusul:

 persoanele care traiesc sau calatoresc intr-o zona afectata de noul coronavirus;
 personalul medical care se ocupa de ingrijirea persoanelor infectate;

Simptomele coronavirusului
2019-nCoV infecteaza tractul respirator inferior (laringe, trahee, bronhii). Pacientii pot
dezvolta urmatoarele simptome:

 febra mai mare de 38°C

 tuse
 dificultate de respiratie
 dureri musculare
 oboseala

Se poate manifesta mai grav la unele persoane, avansand la simptome severe de 
pneumonie, sindrom respirator acut sever, insuficienta renala. Persoanele varstnice si cele
care au diabet sau boli de inima sunt mai vulnerabile.

Perioada de incubatie a coronavirusului

Este vorba de perioada de timp cuprinsa intre contaminarea organismului cu virusul si
manifestarea primelor simptome ale Covid-19.
Simptomele pot aparea intr-un interval cuprins intre 1 si 14 zile dupa ce o persoana a fost
infectata. Perioada medie de incubatie este de 5-6 zile.
Virusul se poate raspandi inainte ca simptomele sa isi faca aparitia. Acest lucru
inseamna ca o persoana care nu prezinta niciun simptom, dar este deja infectata, se intalneste
cu alte persoane si raspandeste virusul. De aceea si masurile de carantina sau izolare la
domiciliu pentru persoanele care au calatorit in zonele de risc maxim.
Cauzele coronavirusului
Inainte de a se dezvolta la om, coronavirusurile (Covid-19, MERS, SARS) s-au
dezvoltat mai intai la animale. Pentru ca virusul sa treaca de la animal la om, o persoana
trebuie sa fie in contact apropiat cu acel animal care poarta infectia.
Odata dezvoltat virusul la oameni, acesta poate fi raspandit de la o persoana la alta
prin dispersia stropilor, cand persoana infectata stranuta, tuseste sau vorbeste. 
Se considera ca cel mai probabil transmisa virusului de la animal la om s-a produs in piata
locala de fructe de mare din orasul-focar din China, Wuhan (unde se vindea si carne
procesata, dar si animale consumabile vii, pasari, magari, camile, arici, reptile s.a.). Nu se stie
care este animalul purtator al 2019-nCoV.
Animalele de companie, caini, pisici NU transmit coronavirusul, nu exista dovezi ca ele pot fi
infectate. 
Metodele de preventie sunt:
  spalatul frecvent pe maini, timp de 20 de secunde cu apa si sapun (cand ai ajuns acasa,
la birou, inainte de a manca, dupa interactiunea cu animalele de companie, dupa ce ai
stranutat sau ai tusit); te poti ajuta si de folosirea solutiilor de dezinfectare pe baza de
alcool;
 evitarea de a-ti atinge ochii, nasul, gura, daca nu te-ai spalat pe maini;
 acoperirea gurii si a nasului cand tusesti si stranuti;
 aruncarea la gunoi a servetelelor motolite cu secretii nazale;
 prepararea termica adecvata a carnii si a oualor;
 evitarea persoanelor care prezinta simptome de boli respiratorii, precum tuse sau
stranut;
 stergerea suprafetelor cu dezinfectanti pe baza de clor sau alcool;
 ramanerea la domiciliu daca te simti rau sau ai simptome de raceala ori gripa;
 evitarea calatoriilor in zonele rosii, adica afectate de virus intr-un procent ridicat:
China continentala: Provincia Hubei (inclusiv orasul Wuhan), orasele Wenzhou,
Hangzhou, Ningbo, Taizhou din Provincia Zhejiang; Italia: Regiunea Lombardia
(Codogno, Castiglione d'Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia,
Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo, San Fiorano) si Regiunea Veneto
(Vo Euganeo); Coreea de Sud: orasul Daegu si judetul Cheongdo;

Tratament pentru coronavirus

Nu exista un tratament antiviral specific pentru Covid-19. Personalul medical
-specializat ofera asistenta pentru ameliorarea simptomelor (febra, tuse). Se numeste
tratament simptomatic si este foarte important pentru ameliorarea starii pacientului.
Nu se recomanda tratarea pe cont propriu, se vor respecta indicatiile medicului. 
Nu exista cercetari care sa arate ca folosirea medicamentelor antivirale pot preveni
infectarea cu noul coronavirus. 
Antibioticele nu au efect impotriva virusurilor, motiv pentru care nu se recomanda nici
in cazul racelii sau al gripei. Ele trateaza infectiile bacteriene. 2019-nCoV este un virus, deci
nu se utilizeaza antibiotic decat daca se constata si o infectie bacteriana.
In prezent nu exista un vaccin impotriva Covid-19. Masurile de preventie sunt utile
pentru a evita contactarea virusului. 
Se recomanda folosirea mastii medicinale in cazul in cazul in care persoana
suspecteaza ca este bolnava sau acorda asistenta celor afectati. De asemenea, daca ai infectie
respiratorie, evita apropierea de alte persoane, tuseste intr-un servetel si foloseste masca de
protectie.
Este important ca masca de protectie sa fie utilizata corect. Partea colorata va fi in
exterior, iar banda mai ferma in partea de sus a nasului. 
Este necesar ca masca sa acopere foarte bine barbia, gura si nasul. Spala-te pe maini
inainte de a o aseza sau foloseste un gel antibacterian pe baza de alcool. Masca medicinala nu
se reutilizeaza, o vei arunca dupa purtare si te vei spala pe maini ori vei folosi gelul
antibacterian.
2019-nCoV inregistreaza o rata de mortalitate cu mult mai mica decat celelalte
doua tulpini de virusuri din clasa coronavirusurilor SARS (2003) sau MERS (2012).
Simptomele pot fi usoare, tuse si febra, iar in cazul pacientilor varstnici sau care au
afectiuni mai severe (diabet, boli de inima) pot exista complicatii precum dificultati de
respiratie sau poate avansa la pneumonie.
 Posibilele complicatii ale coronavirusului
Complicatiile apar de regula la persoanele in varsta si pe fondul unor afectiuni de
sanatate, cum ar fi boli de inima, boli respiratorii, diabet.

Acestea pot fi:

 febra foarte mare

 tuse severa
 dificultate de respiratie
 pneumonie (dezvoltata la ambii plamani)
 dureri musculare severe
 sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS) 
 batai neregulate ale inimii (aritmie)
 soc cardiovascular
 atac de cord

Femeile insarcinate sunt mai predispuse la coronavirus

Femeile insarcinate sufera modificari imunologice si fiziologice care le pot face mai
susceptibile la infectii respiratorii virale, inclusiv Covid-19. Altfel spus, sistemul imunitar al
unei femei insarcinate este mult scazut, fiindca in caz contrar organismul ar respinge sarcina
ca pe un corp strain.
Deci o femeie insarcinata este mult mai predispusa la a contacta o banala raceala sau o
gripa obisnuita. Astfel, este important ca viitoarea mamica sa adopte un comportament
preventiv, in primul rand din aceasta perspectiva, a reducerii sanselor de a contacta o viroza
respiratorie (gripa, raceala). Febra ridicata si tusea severa nu sunt indicate in perioada de
sarcina. 
Prin urmare, masurile de precautie ale femeii insarcinate, pentru a nu contacta 2019-nCoV
ar trebui sa fie aceleasi ca si atunci cand doreste sa se fereasca de posibilitatea de a lua vreo
raceala sau gripa (cum ar fi in iarna sau primavara, cand este sezonul gripei sezoniere). Se
recomanda:

 evitarea aglomerarilor (transport public, targuri, cinematografe, concerte s.a.);

 evitarea contactului fizic cu suprafetele pe care le-au atins multe persoane (dupa ce s-a
atins bara de sustinere din autobuz, NU se va duce mana la fata);
 spalatul pe maini este important sau folosirea unui dezinfectant pe baza de alcool
inainte sa iti atingi fata

Recomandari pentru asitentele medicale (personal

medical)
  Înființarea unei zone de triaj la intrarea în unitatea sanitară, înainte de orice zonă de
așteptare, pentru a realiza screeningul pacienților pentru COVID-19. Astfel, va fi limita
posibilitatea răspândirii infecției în toată unitatea sanitară.
 Informații (afișe, fluturași) referitoare la igiena adecvată respiratorie și a mâinilor, adresate
pacienților și vizitatorilor.
 Pregătirea unei zone de așteptare bine definită și separată pentru cazurile suspecte.
 Punerea la dispoziție de soluție pentru mâini pe bază de alcool și spații pentru spălat pe
mâini cu apă și săpun atat pentru personalul medical, cat si pentru pacienți și vizitatori.
 Atentie sporita la oricine poate avea simptome, cum ar fi tuse, febră și dificultăți de
respirație.
 Personalul trebuie să poarte echipament de protecție personală adecvat când face
screeningul pacienților la triaj.Acordarea de măști medicale tuturor pacienților cu simptome
de gripă sau care raportează posibila infecție COVID-19.
 Amintiți tuturor pacienților să aplice igiena adecvată respiratorie și a mâinilor.

! Izolați imediat pacienții suspecți și cazurile confirmate.

! Pentru a reduce stresul și anxietatea, explicați pacienților ce faceți și de ce.
! Dacă este posibil, așezați pacienții în rezerve individuale.
! Suspecții și cazurile confirmate trebuie ținuți separați.
! Păstrați cel puțin 1 metru distanță între pacienți.
! Nu așezați mai mult de un pacient într-un pat.
! Limitați mișcarea pacienților în unitatea sanitară pentru a reduce răspândirea potențială a
infecției. ! Dacă un pacient trebuie mutat, planificați mutarea din timp: tot personalul și vizitatorii
care vin în contact direct cu pacientul trebuie să poarte echipament de protecție personală.
! Realizați curățarea și dezinfectarea regulată a mediului.
! Asigurarea unei ventilații bună: dacă este posibil, deschideți ușile și ferestrele.
! Limitați numărul de vizitatori per pacient.
! Toți vizitatorii trebuie să poarte echipament de protecție personală și vizitele acestora trebuie
înregistrate.

Instructiuni pentru cadrele medicale

Când intrați într-o încăpere în care se află un pacient suspect sau confirmat cu COVID-19,
folosiți:
! mănuși de unică folosință
! un halat curat, cu mâneci lungi
! mască medicală care să vă acopere gura și nasul
! protecție pentru ochi, de exemplu ochelari
Echipamentul de protecție personală trebuie schimbat între utilizări și pentru fiecare
pacient. Dacă utilizați echipament de unică folosință (de ex. măști, ochelari, ecrane pentru față),
aruncați-l la gunoi într-un coș cu capac și spălați-vă bine pe mâini. Echipamentul de unică folosință
nu poate fi reutilizat sau sterilizat.
 Dacă efectuați o procedură care generează aerosoli, cum ar fi intubarea, folosiți o mască de
protecție respiratorie, de ex. N95. Verificați întotdeauna etanșeitatea!
Încălțămintea și constumele de protecție nu sunt obligatorii.
Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile goale sau cu mănuși înainte de a efectua
igiena adecvată a mâinilor.

Dacă începeți să tușiți, să strănutați sau faceți febră după ce ați îngrijit pacienți, raportați
imediat situația.

Cele 5 momente ale igienei mâinilor

Utilizați o soluție pe bază de alcool sau spălați mâinile cu apă și săpun:

1. Înainte de a pune mâna pe un pacient.
2. Înainte de a începe proceduri aseptice.
3. După riscul expunerii la fluide corporale.
4. După ce puneți mâna pe un pacient.
5. După ce atingeți obiecte din jurul unui pacient.

Comunicarea personalului medical cu pacienții suspecți sau

confirmați cu COVID-19
 Fiți respectuoși, politicoși și empatici. Rețineți că fiecare caz suspect sau confirmat, precum și
însoțitorii acestora, pot fi stresați sau speriați. Cel mai important lucru pe care-l puteți face
este să ascultați cu atenție întrebările și temerile.
 Folosiți limbaj comun și vorbiți rar.
 Răspundeți la orice întrebare și oferiți informații corecte despre COVID-19.
 Este posibil să nu aveți răspunsuri la toate întrebările: încă sunt multe necunoscute despre
COVID-19 și nu este nicio problemă să recunoașteți asta.
 Dacă există, oferiți pacienților pliante sau alte informații tipărite.
 Pentru a-i liniști, puteți atinge pacienții suspecți sau confirmați, cu condiția să purtați
echipament de protecție personală.
 Aflați informații corecte de la pacient: numele, data nașterii, istoric de călătorie, simptome.
Explicați procedura unității sanitare pentru COVID-19, cum ar fi izolarea și limitarea accesului
vizitatorilor, precum și pașii următori.
 Dacă pacientul este minor, permiteți unui membru al familiei sau tutorelui să-l însoțească;
această persoană trebuie să aibă echipament de protecție personală, pe care să-l și
folosească.
 Când este posibil, oferiți informații noi vizitatorilor și membrilor familiei.