Cardiopatia ischemică- grup de afecţiuni care reuneşte o afectare a miocardului de origine

ischemică influenţată de dezechilibrul dintre aportul şi necesitatea miocardului in oxigen.

 CAUZELE
 Ateroscleroza -95 %
 Coranariite
 Embolii arterelor coronare
 Anomalii congenitale ale arterelor coronare

Factorii de risc

 ce pot fi controlaţi şi preveniţi :

 (HTA)

 Tutunul

 Hipercolesterolemia

 Hipodinamia sau sedentarismul

 Obezitatea

 Diabetul zaharat

 ce nu pot fi controlaţi:

 vîrstă

 Ereditatea

 Alţi factori de risc

 Reacţia în faţa stresului

 Alcoolul consumat în exces

 Consumul de droguri

 ANGINA PECTORALĂ reprezintă expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii, caracterizată

prin tulburări ale circulaţiei coronariene cu schimbări metabolice reversibile în miocard, care
clinic se manifestă prin crize dureroase, localizate retrosternal sau precordial

 Informaţia epidemiologică

 A P - una dintre cauzele principale ale morbidităţii cronice şi ale mortalităţii idin intreaga
lume.

 prevalenţa creşte e odată cu virsta, pentru ambele sexe:

 - de la 2-5%, pientru la bărbaţi de 45-54 de ani, 10-20%, la bărbaţi cu virste cuprinse intre
65-74 de ani

 - de la 0,1-1%, la femeile in virsta de 45-54 de ani, 0-15%, la femeile cu virste cuprinse

intre 65-74 de ani.

 Informaţia epidemiologică
 In majoritatea ţărilor europene, intre 20000 şi 40000 la 1000000 de locuitori suferă de e APS.

 în RM in anul 2006, a constituit 986,7 la 10000 de locuitori.

 Prevalenţa generallă a populaţiei pentru boala ischemică a cordului

 Insoţi ite de HTA a fost 732,0 la 10000 de locuitori. Incidenţa a generală in

 RM in anul 2006, pentru patologia sistemului circulator a estimat 212,5 la

 10000 de populaţie şi pentru boala ischemică a cordului asociată cu hipertensiune arterialla a

constituit 142,5 la 10000 locuitori

Durerea

 Localizare

 de regulă, in regiunea toracică anterioară , retrosternal, dar poate fi resimţită in orice regiune de
la epigastru pină in mandibulă şi dinţi, interscapulovertebral sau in braţe şi mai jos, pină la
degete.

 Caracter

 adesea descris ca presiune, apăsare, greutate, uneori strangulare, constricţie sau arsură

 Severitatea discomfortului variază mult şi nu este legată de severitatea bolii coronariene

subiacente.

 Durata

 5-10 minute in majoritatea cazurilor

 Relaţia cu efortul

 simptomatologia se accentuează la creşterea gradului de efort, de exemplu, mersul pe un plan

inclinat, şi dispare rapid în citeva minute, cind factorul cauzal este inlăturat.

 La fel, exacerbarea simptomatologiei poate apărea după o masă copioasă sau la primele ore ale
dimineţii.

 Răspunsul la nitraţi

 nitraţii administraţi sublingual determină remiterea rapidă a anginei

 Simptome asociate

 dispnee, fatigabilitate, slăbiciune, greaţă, nelinişte

 Testele de laborator

 Profilul lipidic, incluzind colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol

 Glicemia

 Hemoleucograma

 Creatinina

 Investigaţiile instrumentale

 ECG de repaus
  Testul de efort ECG

 EcoCG

 Monitorizarea ECG ambulatorie (Holter ECG)

 Angiografia

 Arteriografia coronariană

 Ultrasonografia intracoronariană

 TRATAMENTUL

 nonfarmacologic

 Informarea pacientului şi a persoanelor apropiate despre factorii de risc şi despre substratul

morfologic al APS, implicaţiile diagnosticului şi ale tratamentului.

o In cazul atacului acut pacienţii vor fi informaţi să stopeze rapid activitatea care a declanşat AP,
si Să rămină in repaus şi, la necesitate, să administreze NTG sublingual pentru remiterea acută
a simptomelor.

 Dacă in repaus AP persistă > 10-20 min ş i/sau nu răspunde la nitraţisublingual, pacienţii vor
apela urgent la ajutorul medical calificat (AMU).

 nonfarmacologic

 Descurajarea fumatului, avind in vedere că este cel mai important factor de risc reversibil in
geneza BC la mulţi pacienţi.

 Pacienţii vor fi incurajaţi să adopte dieta „Mediteraneană” care include: vegetale, legume,

fructe, sucuri, cereale neprelucrate, lactate degresate, peşte şi reducerea cantităţii de cărnuri bogate
in grăsimi saturate.

o Intensitatea schimbărilor necesare din dietă pot fi ghidate de nivelul LDL-colesterolului şi de

alte modificări ale profilului lipidic.

 nonfarmacologic

 Alcoolul consumat in doze moderate poate fi benefic, dar consumul excesiv este dăunător, in
special la pacienţii

cu hipertensiune arterială sau cu insuficienţa cardiacă

 Activitatea fizică in limitele toleranţei pacientului (minim 30 min 3 sau 4 ori/săptămină va

fi incurajată deoarece creşte capacitatea de efort, reduce simptomele, are un efect favorabil

 asupra greutăţii, profilului lipidic, TA, toleranţei la glucoză sensibilităii ţesuturilor la insulină

 Folosirea diferitelor tehnici de relaxare şi a altor metode de control al stresului cu scop de

inlăturare a factorilor psihologici.

Pacienţii cu APS pot conduce automobilul, cu excepţa transportului comercial public sau a
vehiculelor grele.

 Va fi realizată evaluarea factorilor fizici şi psihologici implicaţi in activitatea profesională a

subiectului afectat
 Tratamentul farmacologic

 βB

 BCC

 Nitraţii

 IECA

 Metabolice

 ANTIAGREGANTE

 HIPOLIPEMIANTE

 Alte metode de tratament

 revascularizarea chirurgicală (by-pass aortocoronarian)

 Tratamentul atacului acut de AP

 Repaus

 Nitroglicerina s/l la persistenţa accesului anginos 3-5 minute

 Apelarea la asistenţa medicală calificată dacă angina persistă mai mult de 10-20 minute în
repaus şi/sau nu răspunde la nitraţi s/l

 PROFILAXIA

 detectarea persoanelor cu risc înalt de îmbolnăvire - ce suferă de afecţiuni vasculare periferice,

DZ, HTA.

 măsurile sunt centrate asupra normalizării nivelului glucozei şi LDL în ser, menţinerii cifrelor
tensiunii arteriale la nivel normal.

 este indicată aspirina în doză de 100 mg/24 ore.

 modificarea modului de viaţă cu creşterea activităţii fizice şi micşorarea masei corporale

 Profilaxia

 Acţiunea asupra factorilor de risc

 Terapia antianginală şi antiischemică;

 Prevenirea remodelării miocardului ( indicarea preparatelor din grupul inhibitorilor enzimei de

conversie a angiotensinei);

 Prevenirea IMA (urmarea tratamentului cu aspirină, β- blocantelor, inhibitorilor enzimei de

conversie a angiotensinei, în caz de necesitate – angioplastie coronariană);

 Tratamentul depresiilor, care sunt asociate la peste 60% pacienţi cu CI.

  Infarctul miocardic acut

Infarct miocardic-
necroza miocardului, ca urmare a ischemiei acute, cauzata de ocluzia completa sau partiala a
unei artere coronariene.
 Informatia epidemiologica

 Incidenta generala a IMA alcatuieste 5/1000 populatie pe an.

 Mai frecvent se intalneste la barbatii dupa 40-50 de ani, variind de la 3/1000 pana la 5,9/1000
anual.

 Incidenta IMA creste in functie de varsta, constituind 5,8/l000 printre barbatii de varsta 50-59
ani si 17/l000 pe an la cei de 60-64 ani.

 Raportul morbiditatii barbati/femei in varsta de 41 -50 ani este de 5 : 1 si de 2 : 1 printre cei de

51 -60 ani

 Cel putin jumatate dintre pacientii cu IMA decedeaza intr-o ora de la debutul simptomelor, pana
a ajunge la spital.

 Pe parcursul urmatorului an decedeaza 24% barbati si 42% femei.

 Nu ating o restabilire completa (fizica, psihologica, sociala) – 66% pacienti cu IMA si dezvolta IC
in urmatorii 6 ani 21% barbati si 30% femei

 DUREREA

Localizarea

 Retrosternal dar poate fi resimţită in orice regiune de la epigastru pină in mandibulă şi dinţi,
interscapulovertebral sau in braţe şi mai jos, pină la degete.

Caracterul

 Constrictiv

 Apăsător

Durata

 durerea retrosternală cu o durată peste 20 min. – reprezintă criteriul clinic principal în

diagnosticul acestei boli.

 Durerea durează până la câteva ore, sau zile

Răspunsul la nitraţi - nitraţii administraţi sublingual nu ameliorează manifestările clinice

Simptomele asociate

 Durerile sunt însoţite frecvent de dispnee, anxietate, transpiraţie pronunţată, cefalee, vertijuri
sau chiar sincope.

 Mai târziu, peste 12-24 ore, apare febra

 Tratamentul de urgenta prespitalicesc

 Regim la pat

 Acid acetilsalicilic 150-325 mg (gastrosolubila)

 Nitroglicerina 0.5 mg sublingual, la necesitate doza poate fi repetata peste 5 minute (pana la 3
compr. sau 1.5 mg).

 Nitroglicerina este administrata sub controlul TA (se va evita la TAs <90 mm Hg)
 Opioide intravenos (de ex. 5-10 mg Morfina Sulfat) sau administrarea altor analgezice

 Solicitarea serviciului AMU (112).

STILUL DE VIATA DUPA IM

 stoparea fumatului

 administrarea zilnica de aspirina;

 scaderea nivelului colesterolului cu ajutorul medicamentelor

 controlul TA cu ajutorul medicamentelor prescrise

 alimentatia ce cuprinde peste in cantitate mai mare;

 participarea la programele de reabilitare cardiaca;

 consumul de alcool cu moderatie (1-2 pahare de vin pe zi maxim);

 afectiunea fata de persoanele apropiate; o persoana care a avut un atac de cord poate fi
speriata, iar depresiile pot fi un lucru comun la aceste persoane.

 Ajutorul persoanelor apropiate poate evita producerea depresiilor.

 In cazul in care starea emotionala nu se imbunatateste dupa infarct este important consultul
medicului in aceasta privinta.

 Inainte de a incepe activitatea fizica dupa un infarct miocardic este indicat ca medicul sa va
descrie planul de sporire a efortului fizic in functie de riscurile prezente.

Formele clinice atipice IMA:

 Astmatică

 Aritmică

 Gastralgică

 Cerebrală

 Asimptomatică

 Forma gastralgică:

 cu dureri predominante în regiunea epigastrică (care pot iradia retrosternal) şi alte manifestări
dispeptice indicate mai sus;

 în aceste cazuri este necesară diferenţierea cu sindromul de “abdomen acut” din cadrul
ulcerului gastro-duodenal, pancreatitei acute

 Forma astmatică:

 cu o predominarea evidentă a dispneei, astmului cardiac, în lipsa durerii sau cu durere

nesemnificativă

 Forma cerebrală:

 cu manifestări evidente din partea sistemului nervos central, inclusiv cu stări sincopale, semne
clinice de accident cerebral tranzitoriu

 Forma aritmică :
 în tabloul clinic predomină manifestările unor tahiaritmii sau blocuri cardiace, recent apărute

 Forma asimptomatică :

 cu senzaţie de discomfort în cutia toracică, slăbiciu-ne, transpiraţie sau cu lipsa totală a unor
semne clinice de boală.

Diagnosticul :

 Examenul obiectiv

 Examenul ECG

 ECG normală nu exclude posibilitatea unui IMA

 Aprecierea markerilor biochimici

 Ecocardiografia

Complicaţiile :

 Aritmii

 Edem pulmonar acut

 Şoc cardiogen

 Ruptura pereţilor inimii

 Tamponada cardiacă

 Aneurism cardiac

 Trombembolia arterei pulmonare

 Moartea subită

 Psihoza acută

Tratamentul

 Combaterea factorilor de risc

 Dezagregante

 Beta-blocante

 Inhibitorii enzimei de conversie

 Statine

 Controlul TA

 Controlul glicemiei în diabetul zaharat

 Metoda invazivă – angioplastia coronariană

Profilaxia

 include măsurile de combatere a factorilor principali de risc (modificabili): tratamentul eficient a

HTA, abandonarea fumatului, prevenirea şi tratamentul tulburărilor lipidice tratamentul corect
al DZ
  La nivel populaţional profilactica IMA şi a CPI în general se realizează prin propagarea modului
sănătos de viaţă, inclusiv – alimentarea raţională, activitatea fizică adecvată, controlul TA.

 la persoanele după IMA prevenirea IMA repetat , a morţii coronariene subite.

 se recomandă urmarea tratamentului cu aspirină , beta -blocante , IECA , statine

 Dintre consecinţele principale ale IMA mai frecvent se întâlnesc : insuficienţa cardiacă , aritmii,
anevrism postinfarctic, angorul pectoral postinfarctic. Prezenţa acestor complicaţii necesită
evaluare şi tratament corespunzător – medicamentos sau chirurgical.

Studiu individual : studiati materialul de mai sus, completati tablel la calculator sau in caiet:
asemanarile si deosebirile intre IMA și AP , transmiteti prin posta sau wiber privat

Angina pectorală Infarct miocardic acut